Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































Managementul agentiei de turism TRAVEL HOUSE

management












ALTE DOCUMENTE

Management resurselor umane presupune , printre altele, si o mare preocupare pentru selectia personalului
34 de GRESELI in timpul INTERVIULUI.
PLAN DE AFACERI
Comportamentul consumatorului
Management cuprins
N i v e l e l e d e a t a c i n c a z u l d e s t r a t e g i e
Competenta interpersonala - TEST
COMPETENŢA MANAGERIALĂ sI PERFECŢIONAREA sl SPECIALIZAREA PERMANENTĂ


CAPITOLUL 1 PREZENTAREA SOCIETATII

SC Travel House International SRL





1.1. Scurt istoric

Organizarea activitatilor turistice se realizeaza de catre diversi agenti economici din turism (persoane fizice care presteaza servicii specifice, societati comerciale cu capital privat sau mixt, asociatii familiale), dar agentia de turism este intermediarul privilegiat intre acesti prestatori si turist.

Piata agentiei de turism

IATA (Asociatia Internationala a Transportatorilor Aerieni), membra a Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (A.N.A.T.), acreditata World of TUI. Eximtur numara 91 de persoane si detine în prezent 8 agentii proprii, în Cluj, Bucuresti, Timisoara(2), Oradea, Sibiu , Baia Mare si Arad si va deschide în anul 2009 a 2-a agentie în Bucuresti, iar produsele acesteia sunt revândute de catre 450 de agentii în întreaga tara.

Managementul agentiei de turism

1.5.1. Structura departamentelor operationale:

1.5.2. Structura departamentelor functionale

CAPITOLUL 2 STRUCTURA TEHNICA A UNEI AGENTII DE TURISM


2.1.Organizarea interna a agentiei

[1] al întreprinderilor si persoanelor cu care agentia are strânse legaturi de afaceri, pentru a le putea expedia programe, scrisori, oferte etc. O vasta documentatie trebuie sa stea la dispozitia biroului (ghiduri profesionale, anuare publice si private, buletine tehnice etc), pentru s fi posibila cunoasterea nu numai a numelor si titlurilor diverselor persoane ce trebuie contactate, dar si importanta pe care acestea o au în mediul lor.

2.2. Furnizoriii si corespondentii

2.5.2. Factorii mediului

Metode calitative utilizate în cercetarea pietei turistice

CAPITOLUL 3 TOUR - OPERATORII







Riscurile tour-operatorilor

3.2. Modele de organizare a firmelor tour-operatoare

3.3. Principalii tour-operatori din România

4.1. Caracteristicile segmentelor de piata turistica

Managerii întreprinderilor din industria calatorilor si turismului, producatoare si vânzatoare de produse/servicii turistice, cu timpul au devenit constienti ca nu pot acoperii cu produsele lor întreaga piata turistica sau nu pot aborda în aceeasi maniera pe toti consumatorii de servicii de pe o piata turistica data.



Din cele expuse se desprinde concluzia ca piata turistica se afla într-un proces continuu de fragmentare si piata turismului de masa se farâmiteaza în micro-piete constituite din grupurile de consumatori potentiali ce vin cu stilul lor de viata si cu preferintele lor (figura nr. 1).

Figura nr. 1

TRENDURI DE FRAGMENTARE A PIEŢEI TURISTICE

DUPĂ CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL


Omogenitatea - respectiv daca grupurile identificate de populatie se disting

de alte grupuri din punct de vedere al manifestarilor de cerere pentru produsele/serviciile turistice si pot fi calificate ca segmente distincte (de exemplu serviciile prestate pentru oamenii de afaceri, serviciile balneo-medicale, etc).

Anii


TOTAL

Din care, pe zone turistice

Statiuni balneare

Statiuni din zona litorala (exclusiv orasul Constanta)


Statiuni din zona montana


Zona Delta Dunarii (inclusiv orasul Tulcea)



Bucuresti si orase resedinta de judet (exclusiv orasul Tulcea)

Alte localitati si trasee turistice


Numar de locuri/zile


















































































































































Ponderea în total (%)








































































































































SURSA: I.N.S. - Turismul României în anii respectivi - Breviar statistic, editiile anilor respectivi.


Regiunea de dezvoltare

Judetele





NORD EST

Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui





SUD EST

Braila, Buzau, Constanta, Galati,. Tulcea, Vrancea





SUD MUNTENIA

Arges, Calarasi, Dâmbovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova, Teleorman





SUD VEST OLTENIA

Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Vâlcea





VEST

Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timis





NOSRD VEST

Bihor, Bistrita Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare, Salaj





CENTRU

Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu





BUCUREsTI - ILFOV

Ilfov, Municipiul Bucuresti





TOTAL ROMÂNIA





SURSA: I.N.S. Turismul României, Breviar statistic, editiile anilor respectivi.


Aspectele analizate în tabelul citat influenteaza sensibil optica firmelor turistice cu privire la volumul, structura si intensitatea în timp si spatiu a curentelor turistice convergente spre anumite zone primitoare de turisti si reflecta marea diversitate si complexitate a problemelor legate de cercetarea cererii turistice.




4.2.2.Starea socio-demografica

SURSA: Adaptare dupa Martin OPPERMANN, Models of Tourist Flows Destinations, Journal of Travel Research, nr. 33(4) 2006;


Pentru organizatorii calatoriilor important este sa determine destinatia principala a sejurului deoarece în jurul unei destinatii majore pot gravita si alte destinatii incitante pentru turisti.

Actiunile la care participa vizitatorii în timpul calatoriei si la destinatiile de vacanta constituie variabilele relevante de segmentare incluzând tipul si nivelul de confort al unitatilor de cazare, durata sejurului, atractiile vizitate, pretul total al unui aranjament de vacanta, cheltuielile pe zi turist si altele. Din acest punct de vedere, produsul turistic, privit prin prisma comportamentelor de servicii, reprezinta de fapt o variabila composita a procesului de segmentare a pietei turistice.

Frecventa calatoriilor reflecta numarul solicitarilor repetate de servicii turistice din partea aceluiasi turist într-o perioada de referinta de 12 luni. Evidenta cererilor repetate de produse/servicii turistice furnizeaza agentilor economici din industria ospitalitatii (hotelieri, restauratori) informatii utile pentru diversificarea si personalizarea prestatiilor, conform principiului general recunoscut si acceptat: "fiecare turist poate reprezenta un segment individual-particularizat de piata turistica". Interpretarea corecta a acestui principiu constituie o baza reala pentru cultivarea loialitatii clientilor fata de destinatia turistica, stimulându-i prin servicii de calitate sa se adreseze cu cererile lor în mod repetat aceluiasi prestator de servicii.



Motivatia turistica are un rol important în procesele de segmentare.

Printre motivele care îl determina pe omul zilelor noastre sa se deplaseze de la locul de resedinta pentru a vizita o localitate, zona sau tara ori sa-si petreaca timpul discretional în mijlocul naturii se numara: nevoia de relaxare, de odihna fizica sau mai ales psihica de reconfortare; nevoia de evadare din mediul urban poluat si din ritmul unor activitati cotidiene din ce în ce mai intense, nevoia de divertisment, agrement sau distractie, de contact cu "noul"; dorinta de a cunoaste frumusetile unei zone, tari sau cultura, artele, traditiile acestora; îngrijirea sanatatii etc. Totalitatea acestor ratiuni, care determina o persoana sa calatoreasca în scopuri turistice, defineste motivatia turistica.

În cercetarea turistica, diferitele niveluri ale piramidei motivationale umane, propuse de A. MASLOW (1970), se regasesc astfel:

a) motivatia sociala (de afiliere, de adeziune, identificare cu altii, apartenenta la grup, comunitate culturala) se identifica cu nevoia omului de a se alatura la acel grup ce manifesta interese similare pentru întreprinderea unei calatorii turistice

Rezulta ca privit în ansamblu, continutul unui produs turistic poate fi definit numai în functie de anumite criterii ale cererii pentru grupe omogene de clientela. Dar, în acest sens, este ignorata tocmai evolutia cererii la nivelul unor turisti priviti ca solicitanti individuali de servicii turistice, care nu se integreaza în acest ansamblu decât cu întârziere, ceea ce necesita ca modelele elaborate de segmentare comportamentala sa integreze în masura suficienta si factorii motivationali ai clientelei turistice.

Opiniile cerecetatorilor în privinta clasificarii motivatiilor turistice nu sunt unanime; de altfel, în majoritatea încercarilor de clasificare a motivatiilor turistice prevaleaza latura statistica.








O grupare sumara a principalelor motivatii pentru vizitele în scopuri turistice este oferita si de Organizatia Mondiala a Turismului. (figura nr. 7)


Figura nr. 7

GRUPAREA PRINCIPALELOR MOTIVAŢII PENTRU VIZITE ÎN SCOPURI TURISTICE

*] Traversarea pe cai terestre a unei - sau mai multor tari în turismul international pentru petrecerea sejurului într-o treta tara de destinatie a calatoriei.

SURSA: Monografia statistica a O..M.T., prezentata la cea de a 24-a reuniune a Comisiei O.M.T. pentru Europa: "Tourism Trends Worldwide and in Europe " Bruges, Belgia, 7 mai 2007.


- Accepta riscurile calatoriei turistice;

- Cheltuiesc un volum important din veniturile discretionale în scopuri turistice;

- Exploratori, încearca noile produse turistice, se implica în activitati dinamice;

- Aventurieri, încrezatori în fortele proprii, mergând pâna la participarea la actiunile de sporturi extreme;

- Prefera vizitarea destinatiilor ce nu le sunt cunoscute;

- Savureaza interesul de a fi primii care viziteaza un anumit areal cu valente turistice;

- Prefera utilizarea transporturilor aeriene în calatoriile turistice;

- Solicita serviciile de cazare si alimentatie de nivelul mediu spre superior, dar pe cât posibil evita lanturile hoteliere;

- Ocazional accepta participarea la un numar redus de programe

organizate oferite grupurilor;


 



- Cauta contactele cu populatia locala si cu alti vizitatori straini pentru a cunoaste cultura acestora;

- În calatoriile organizate pachetul de servicii trebuie sa include numai transportul si cazarea pentru a le oferi libertatea si flexibilitatea actiunilor pe cont propriu;

- Calatoresc mai frecvent si chetuiesc mai mult în timpul vacantelor;

- Înclina sa invete cuvinte si fraze uzuale în limbile straine din locurile vizitate;

- Cauta trasee nebatatorite si restaurante cu bucatarii locale;

- Cumpara mai multe produse de artizanat si articole de arta populara din locurile vizitate;

- Tind sa schimbe în fiecare an destinatia de vacanta;

- Evita statiunile aglomerate si prefera sa fie înconjurati de un numar redus de vizitatori.


 

Turistii psihocentrici

- Nivelul intelectual mediocru;

- Accepta numai riscuri minime în calatoriile turistice;

- Manifesta retineri în cheltuirea veniturilor in scopuri turistice;

- Se adreseaza cu cererile lor la acele agentii de voiaj, hoteluri, restaurante,etc, care le sunt cunoscute din experientele anterioare;

- Se ataseaza de o anumita statiune turistica cunoscuta, evitând stresul confruntarii cu situatii noi, necunoscute;

- Constienti de puterea economica limitata;

- Stil pasiv de viata;

- Evita aventurile;

- Neîncrezatori;

- Agreeaza participarea la activitatile de grup în timpul calatoriilor si la destinatia de vacanta;

- Prefera statiunile turistice cu mult soare si nisip, unde se pot relaxa în voie, înconjurati de alti vizitatori;

- Prefera destinatiile turistice aglomerate, cu multe hoteluri, restaurante familiare, magazine, etc;

- Acorda prioritate pentru formele organizate de vacanta de tip "All Inclusive" unde cunosc opririle, serviciile de baza din angajamentele "pachet" si actiunile adiacente minutios programate de organizatori;

- Calatoresc mai rar;

- Cheltuiesc sume modice pentru serviciile turistice complementare, alocând un volum mai mare din veniturile disponibile pentru cumpararea bunurilor materiale;

- Interes redus pentru participarea la evenimentele speciale si la calatoriile turistice externe;

- Calatori naivi, prefera excursiile cu programe de rutina;

- Nu agreeaza preparatele culinare din bucataria nationala a altor popoare;

- În timpul sejururilor cauta sa evite contactele cu turistii straini ale caror culturi nu le sunt întelese.


4.2.5. Alte tehnici de segmentare

4.3. Strategii de segmentare a pietei turistice


4.3.1. Notiunea de strategie si practica

4.3.2Planificarea si implementarea strategiei de segmentare

5.1. Continutul produselor turistice








Conditii de comercializare a produselor turistice

Contractul cu turistul


Conceperea brosurii

Prezentarea brosurii trebuie sa fie îngrijita pentru ca ea determina, în parte, succesul voiajelor pe care le propune. Catalogul trebuie sa arate profilul agentiei si sa fie adaptat clientelei sale (tineri si fara pretentii sau mai în vârsta si preocupati de confort, înstariti, familii sau individual). De asemenea, brosura trebuie sa permita o lectura atragatoare.


Regula conceperii unui material publicitar

Daca pentru texte se apeleaza din ce în ce mai mult la jurnalisti, la ambasadorii tarilor de destinatie, la scriitori, pentru ilustrare tour-operatorii apeleaza la fotografiile agentiilor de presa, chiar comanda veritabile reportaje fotografice. De asemenea, realizatorii se orienteaza tot mai mult catre editarea de brosuri tematice, având ca subiect fie o anumita destinatie, fie o anumita categorie de clientela. Regula conceperii unui material publicitar este urmatoarea: cu cât o tara este mai putin încântatoare, cu atât frumusetea si calitatea fotografiei trebuie sa înfrumuseteze realitatea. Brosura atragatoare este specifica francezilor, în timp ce cataloagele germane contin mici fotografii ale camerelor si fatadelor hotelurilor.


Difuzarea brosurii

Cum si cui sunt difuzate brosurile?

Brosurile sunt difuzate prin reteaua de sucursale ale realizatorului si prin agentiile de turism sau sunt adresate direct fie vechilor clienti, fie anumitor clienti potentiali, selectionati în functie de diferite criterii (VIP, leader de opinie). Tirajul se stabileste în functie de densitatea retelei de distributie si de numarul de clienti.

Fiecare tour-operator are propria politica de difuzare. De exemplu, JET TOURS si CLUB MEDITERRANEE îsi difuzeaza brosurile cu zgârcenie. La polul opus, cu tot renumele sau, NOUVELLS FRONTIERES este foarte risipitor. Prima atitudine poate lasa impresia ca viitorul turist va face parte din elita, iar a doua ca agentia se conformeaza jocului pietei.

Lansarea unei brosuri trebuie însotita de publicitate, cu intentia de a o face cunoscuta detailistilor si publicului larg. Pentru a motiva agentiile detailiste, se organizeaza seminarii de prezentare a produselor turistice, care adesea iau forma workshop-urilor si concursurilor cu premii.


Cât costa o brosura?

Costul de fabricatie al brosurii trebuie recuperat prin vânzarea produselor turistice. Dar rezultatul vânzarilor este si în functie de numarul de brosuri distribuite. Câte exemplare sunt necesare pentru a vinde o calatorie?

Cei mai mari tour-operatori germani si britanici considera ca 10 brosuri pentru o calatorie este mult. Tirajele lor trec lejer de un milion de exemplare si obiectivul lor este o vânzare pentru 5-6 brosuri. Pe de alta parte, sunt producatori care se multumesc cu rezultate mai mult decât modeste: o vânzare pentru 20-25 de brosuri.

Realizarea si publicarea brosurii presupune mijloace financiare importante, accesibile numai tour-operatorilor mari, ceea ce determina o anumita concentrare a ofertantilor în cadrul aceluiasi material publicitar. În plus, durata perioadelor de tiparire (cuprinse între 6 luni si un an), dificultatile de estimare a preturilor (anticiparea inflatiei, a variatiei cursului de schimb valutar, pretul transporturilor aeriene) îi determina pe creatorii si distribuitorii de voiaje sa disocieze tot mai mult prezentarea produselor de cea a preturilor. Aceasta se face prin adaugarea listelor de tarife ulterior, ceea ce îngreuneaza actiunea de fidelizare a turistilor. O alta modalitate de a reduce costurile realizarii de materiale publicitare, din ce în ce mai utilizata, este tehnica "shell folder", adica a pliantului "fad". Acesta este mai economic, polivalent si nu contine fotografii color. El este folosit pentru a experimenta produsele turistice noi pentru care succesul este incert.

Materialul publicitar este reînnoit când imaginile au fost folosite de prea multe ori si este bine sa nu se propuna niciodata aceleasi pliante ca ale altui producator turistic de pe aceeasi piata.

Brosura turistica are avantajul de a fi un argument comercial foarte "concret" pentru vânzarea unui produs turistic, reprezentând de fapt un ansamblu de servicii, ce se vor consuma în viitor si despre care turistii nu au decât o idee foarte vaga asupra continutului.

[10]

Publicitatea cuprinde un complex de activitati de informare a consumatorilor despre componentele, calitatea si locul unde poate fi consumat produsul turistic al firmei, în scopul stimularii vânzarilor.

Rolul socio-economic al activitatii de promovare este evident, informarea turistilor despre produsele oferite spre vânzare, despre serviciile asociate lor fiind tot mai necesara datorita cresterii fara precedent a nevoilor pentru turism si eficientizarii capacitatilor de productie si a timpului de munca al personalului de vânzare.

De asemenea, prin actiunile de informare agentia de turism convinge si chiar educa consumatorii în ceea ce priveste necesitatea practicarii turismului.


Mijloace de promovare

Particularitatile produsului turistic determina utilizarea unor mijloace specifice de promovare care se împart în doua categorii8:

Mijloace de promovare care atrag turistul catre firma. Rolul acestora este de a asigura o informare cât mai exacta si cât mai completa asupra produsului turistic, pentru a genera dorinta de cumparare. Dintre aceste mijloace amintim: reclama, publicitatea gratuita, organizarea de întâlniri, concursuri, expozitii;

Mijloace de promovare care stimuleaza revenirea (fidelizarea) turistilor. Rolul acestora este de a confirma în totalitate informatiile difuzate prin cataloage, brosuri, reviste, anunturi, filme publicitare, informatii care trebuie sa se concretizeze în vânzari. În aceasta categorie intra promovarea la locul vânzarii, comportamentul personalului de vânzare, promovarea prin organizatiile de turism din întreprinderi si firme.

Criteriul de delimitare a celor doua mijloace de promovare nu este foarte riguros. Astfel, punerea în valoare a mijloacelor de promovare la locul vânzarii este posibila numai daca acestea sunt subiectul unor anunturi de reclama difuzate prin mijloace de comunicatie în masa.

Pentru conducerea departamentului de vânzari este foarte importanta determinarea contributiei fiecarui mijloc de promovare la cresterea desfacerilor si, pe aceasta baza, alegerea celor mai eficiente mijloace de promovare (se folosesc în acest scop indicatori cum sunt audienta anunturilor de reclama si numarul de consumatori care au receptionat mesajul transmis)


Cine initiaza campania de promovare?

Campaniile de promovare si de publicitate sunt realizate la initiativa a doi agenti economici diferiti, ale caror interese sunt complementare9:

Agentiile de turism din tara de destinatie (care sunt în administrarea Ministerului Turismului sau a colectivitatilor locale), care se ocupa de programele de informare si de promovare comerciala pentru tarile sau locurile de destinatie, deci promovarea institutionala;

Tour-operatorii si agentiile de turism distribuitoare, care realizeaza campaniile de promovare si publicitate numai pentru produsele pe care le vând, deci promovare comerciala.


Promovarea institutionala

Sinergiile între promovarea institutionala si promovarea comerciala pot fi considerabile când produsele turistice sunt orientate spre destinatii pentru care organizatiile publice de turism realizeaza actiuni de promovare. În acest caz, tour-operatorii si agentiile de turism distribuitoare coopereaza cu acestea, pentru a-si asigura succesul pe destinatia respectiva. Aceasta cooperare este esentiala pentru asigurarea unei cresteri constante si sustinute a sosirilor de turisti.

Unele actiuni de promovare pot antrena confuzii si dificultati între institutiile publice si profesionisti. Asa se întâmpla în cazul în care institutiile publice de turism finanteaza direct brosurile comerciale editate de tour-operatori si care nu prezinta decât propriile lor produse. De asemenea, anumite institutii finanteaza operatori si nu ansamblul destinatiilor.

În acelasi timp, se poate întâmpla ca anumiti tour-operatori sa monteze produse turistice pentru destinatii care nu beneficiaza de campanii publicitare ale serviciilor turistice din tara în care sunt situate.

Cheltuielile campaniilor trebuie suportate cvasi-exclusiv de producatorii respectivi si de agentiile de turism distribuitoare.

Pentru pachetele turistice complexe, mesajele publicitare contin trei argumente principale:

Pret, care este în general cel de extrasezon;

Continut pentru a-l diferentia de cel al concurentilor; campania publicitara trebuie sa insiste pe serviciile suplimentare oferite (transport, cazare, animatie sau alte prestatii);

Imaginea de marca.


Publicitatea poate îmbraca urmatoarele forme:

Afise, pliante expuse în agentiile de turism distribuitoare;

Anunturi, reportaje, comunicate în presa;

Spoturi publicitare;

Organizarea de conferinte de presa, cocktailuri de presa, dezbateri în regiunea care se vrea a fi prospectata, cu invitati profesionisti si reprezentanti ai turismului social;

Voiaje organizate si platite pentru ziaristi si reprezentanti ai altor agentii de turism;

Participarea la târguri, saloane, burse de turism.

5.6. Strategii de comercializare a produselor turistice elaborate de agentiile de turism

Agentiile de turism reprezinta adesea puncte de trecere obligatorii pentru vânzarea produselor

Turistice ale tour-operatorilor sau ale altor producatori. Agentiile de turism sunt în general simpli distribuitori de produse turistice, dar de comportamentul lor depinde decizia de cumparare a turistului. De aceea, producatorii (în general, tour-operatorii) si ofertantii de produse turistice pot opta pentru una din urmatoarele strategii:

Strategia de specializare;

Strategia de nediferentiere.


Strategia de specializare: aceasta strategie presupune gândirea si comercializarea de produse turistice tematice.

Exista trei posibilitati de specializare:

Destinatia. În functie de caracteristicile pietei pe care actioneaza si ale segmentului de turisti caruia i se adreseaza, agentia de turism cauta modalitati de a câstiga acceptul turistilor potentiali: realizarea de produse turistice care au ca loc de desfasurare o anumita tara, zona, regiune, statiune, care este la moda datorita caracteristicilor întrunite (litoral însorit, densitatea obiectivelor turistice, originalitatea lor, fenomene naturale rar întâlnite.).


Exemplu:

COSMOVEL: propune numeroase programe în Turcia;

TRANSTOUR: se intereseaza în exclusivitate de tarile de Est;

AFRICATOUR: si-a construit imaginea de specialist în Africa, în colaborare cu Paris - Dakar.


Clientela. Constituie principalul element al micromediului agentiei de turism, destinatarul final al eforturilor economice ale acesteia:

ART ET VIE - se adreseaza corpului profesoral;

UCPA sI OPTION VACANCES - se adreseaza tinerilor;

KUONI - vizeaza o clientela de lux;

VOYAGE CONSEIL - se adreseaza populatiei rurale.


Alti realizatori de produse turistice, în eforturile lor de a se impune pe piata, au ales ca grupuri tinta cele mai nastrusnice categorii de turisti:

Handicapati (Handicaps sans frontieres);

Tineri casatoriti (Le Chateau de Breteuil - se adreseaza tinerilor casatoriti japonezi);

Homosexuali (International Gay Travel, din SUA, care grupeaza o companie aeriana, 28 de tour-operatori si 172 de agentii de turism);

Persoane în vârsta (Club Rennaissance din Franta, Britanic Saga Holiday din Marea Britanie, cu o strategie agresiva, produsele lor nefiind accesibile clientilor având sub 60 de ani);

Tineri aventurieri (Top Deck Travel din Marea Britanie).


Tema: reprezinta laitmotivul respectivului produs turistic. Toate prestatiile (cazare, restaurant, agrement) sunt adaptate respectivei tematici. În dorinta lor de a vinde cât mai multe produse turistice, producatorii au ajuns la concluzia ca acestea ar trebui sa câstige în atractivitate si originalitate. Ei s-au ca prestatiile componente nu trebuie alese la întâmplare, ci astfel combinate încât produsul sa se desfasoare conform unei teme.

SIP - s-a afirmat în domeniul pelerinajelor;

EXPLORATOR - organizeaza aventuri;

VISA TONIC - are în vedere sejururi de sanatate;

ART ET VIE si KORE - s-au specializat pe tematici culturale;

UNOSEL - organizeaza sejururi lingvistice.

Aceasta strategie este adesea considerata ca riscanta. În fapt, daca piata vizata este afectata subit de un eveniment destabilizator, firma poate înregistra o reducere sensibila a cifrei de afaceri.

Este suficienta o lovitura de stat, care dezvolta insecuritate, ca tour-operatorii specializati stric pe acea destinatie geografica sa fie afectati. De exemplu, Egipt si Israel au fost considerate mult timp tari riscante.


Avantajele acestei strategii nu sunt de neglijat:

Strategia de specializare este oportuna la începutul activitatii, când tour-operatorul sau alti realizatori de produse turistice urmaresc sa-si creasca cifra de afaceri;

Strategia de specializare presupune o clientela restrânsa si solvabila, fata de strategia de nediferentiere care presupune un public larg si deci cunoasterea perfecta a totalitatii costurilor, pentru a propune pretul cel mai scazut;

Strategia de specializare constituie pentru numerosi producatori o solutie logica pentru a face fata concurentei si instabilitatii comportamentale a turistilor. Pentru un tour-operator specializat, prioritara este calitatea produsului turistic si nu pretul. Astfel el reuseste sa-si fidelizeze clientii, care îi aduc un volum suficient de vacantieri noi, evolutia cifrei de afaceri permitându-i venituri rezonabile.


Strategia de nediferentiere. Alaturi de specializarea producatorilor, specific turismului este si formarea unui sector nediferentiat. Factorii care determina abordarea unei astfel de strategii sunt:


Cresterea concurentei pe piata mondiala a turismului;

Accentuarea comportamentului de piata al cumparatorului;

Ca urmare, ofertantii si producatorii s-au adaptat si au trecut la;

Cresterea eforturilor de particularizare a ofertei;

Cresterea atractivitatii ofertei;

Influentarea calitatii si dimensiunii cererii turistice, folosind politici agresive de marketing;

Toate aceste adaptari cer eforturi financiare mari, ceea ce a impus cresterea dimensiunilor firmelor ofertante prin integrarea sau gruparea lor.






































ORGANIGRAMA AGENŢIEI TRAVEL HOUSE








BIBLIOGRAFIE






Aaker, D.A., Day, G. Marketing Research, New York, Wiley, 2005.




Abelson,R. Script processing in Attitude sormation and Decision Making, Cognition and Social behavior, editiile J.D. Carrold si J. Payne,Hinsdale, N.J. Lawrence Erlbaum, 2006.




Bauer, R.M., Greyser, S.A., Advertising in America: the Consumer View, Boston, Harvard University Press, 2003.




Becker, G., Comportamentul uman. O abordare economica, Editura Economica, Bucuresti, 2007




Blyte, J., Comportamentul consumatorului, Editura Teora, Bucuresti, 2008.




Dubois Ph., Jolibert, A. , Marketing. Teorie si practica, vol I, Editura Economica, Cluj-Napoca, 2000




Engel, J.F., Blackwell, R.D., Consumer Behavior, Dryden Press, Chicago, 2002.




Festinger, L., A Theory of Cognitive Dissonance, Stanford, California, Stanford University Press, 2007.




Fishbein,M., Ajzen, C., Belief, Attitude, Intention and Behavior, an Introduction to theory and Research, Reading Massachussets, Adison Wesley, 2003.




Florescu, C. (coordonator), Marketing, Grup Academic de Marketing si Management, coeditie Marketer, Bucuresti, 2002.




Grubb, E.E., Gratwolth, H.L., Consumer Self concept, Symsolism and Market

Behavior, Journal of Marketing, 4, 4, 2006.




Kotler, Ph., Managementul Marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 1997.




Kotler, Ph. (coordonator), Principiile marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 1998.




Krech, D. Crutchfiefd, R.S., Theory and Problems of Social Psyhology, New York, McGraw-Hill, 1948.




Krober, R., Activation Research, Prentice-hall, New-Jersey, 2000.




Maslow, A., Motivation and Personality, New York, Harper and Row, 2004.




Moore, T. E., Subliminal Advertising: What you See is What you Get, Journal of Marketing, 46, 2, 2002.




Nicosia, F., Consumer Decision Processes, Englewood clifs, New Jersey, Prentice-Hall, 1990.




Nisbett, R.E. (coordonator), Popular induction: Information is not always Informative, Hilsdale, N.T. Erlbaum, 1986.




Wright, P., Cognitive Processes Mediating Acceptance of Advertising, Journal of Marketing Research, 10, 1, 1993.





Constantin Lefter, Bratucu Gabriel, Cristina Rauta, Ioana Chitu, Marius Balasescu: Marketing. Reprografia Universitatii "Transilvania" din Brasov , 2000.




Cristureanu, C. Economia si politica turismului international, Editura Abeona, 1992.



Vellas,F. International tourism: An economic perspective, Pittman, 1999.




Vellas, F. Turismul - tendinte si previziuni, Walforth,1995.




Davidson, R. tourism in Europe,Pittman Techniplus, Paris,1992.




Stanciulescu, G. Tehnica operatiunolr de turism, Editura All,1998.




Stanciulescu, G. Managementul agentiei de turism, Editura ASE, Bucuresti, 2000




Syratt,G. Manual of travel agency practice,Butterworth Heinemann, Oxford,1992.





8Fisierul general se reduce în unele agentii la asa numita "Mailing list".Aceasta lista este actualizata în permanenta pe baza contractelor avute cu fostii, actualii si viitorii turisti.

1G. Stanciulescu, Tehnica operatiunilor de turism, All Educational, Bucuresti, 1998, pag. 156

2Ibidem

3Syratt, G. Manual of travel agency practice, Batterworth/Hienemann Publishing House, Oxford, 1992, pg. 361-367

4Syratt, G. Manual of travel agency practice, Butterworth/Hienemam, Oxford, 1992


] Philip KOTLER, John BOWEN, James MAKENS, Marketing for Hospitality and Tourism, Editia a-2-a, Prentice Hall, Upper Saddle River; N.J, Cap.8. Market Segmentation, Targeting and Positioning

] A nu se confunda cu Sistemul Pozitionarii Globale (Global Positionning System - GPS), un system computerizat de pozitionare în spatiul terestru a unui obiectiv stationar sau în miscare.

COMPUTERLAND, - Publicatie pentru IT management, - nr.14 (273),: "Zece sfaturi pentru implementarea unei solutii de Geographic Information System" (pag.24) si "Importanta informatiilor spatiale" (pag.27)

] MARKET WATCH, articolul nr.78 - Etapele managementului situatiilor de urgenta si tehnologiile geospatiale.

Exploatarea pe baze comerciale a impulsurilor motivationale de ordin social a condos la îmbogatirea vocabularului turistic cu termenul matchmarker - o inovatie recenta a tour-operatorilor americani. Termenul semnifica identificarea si punerea în legatura a turistilor potentiali ce împartasesc predilectii similare pentru acelasi itinerar de calatorie aeriana si pentru aceeasi destinatie de vacanta. Air Troduction.com este prima pagina Web aparuta pe Internet în 2005, - un matchmarker ce faciliteaza contactele sociale între turistii ce ocupa fotolii învecinate pe o cursa aeriana.

(Sursa: U.S. NEWS & WORLD REPORT, 20 noiembrie 2006)

] Referindu-se la segmentarea psihografica Philip Kotler împarte cumparatorii în grupuri dupa apartenenta lor la clasele sociale, stilul de viata si caracteristicile diferitelor personalitati; oamenii din acelasi grup demografic pot avea însa profile psihologice foarte diferite.

] Stanley PLOG - Why Destination Areas Rise and Fall in Popularity (în traducere informala: De ce creste si scade popularitatea arealelor de destinatie), comunicare prezentata în 1972 la Sectia California de Sud a Asociatiei Americane de Cercetari Turistice. Ulterior, PLOG a reluat acesta teza în lucrarea Leisure Travel; Making it a Grouth Market Again! (în traducere: Calatoria de placere; sa o transforman din nou într-o piata în crestere), Editura John Wiley, Chirchester, Regatul Unit.

] Ross GLEN - The Psyhology of tourism, Editura Hospitality Press, Melbourne, Australia

] Valance I. SMITH - Tourism, Crime and International Security Issues, Editura John Wiley, Chirchester, U.K.

] Gartner Group-Glossary of Information Tehnology, Acronyms and Terms (editura Gartner Group, NY, SUA) Defnitia în original : The process of discovering new correlations, patterns and trends, by sifting through amounts of data stored in repositories, using pattern recognition tehnologies,...

] OSGOOD Ch.E, SUCI G.J. si TANNENBAUM P.H., The Measurement of Marketing, Illinois Press,

* ] Constantin FLORESCU, Marketing, Editura Marketer, Bucuresti, pag.110-111

] Igor ANSOFF - Corporate Strategy, Editia a 3-a revizuita, Editura Pengiun Books, Londra.

] PORTER Michael - Competitive Advantage: Creating and Sustaining Superior Performance, Editura Free Press, New York.

1 T. Gherasim, D. Gherasim, Marketing turistic, Bucuresti, Editura Economica. 1999, R, Lanquar, R. Hollier, Le marketing Touristique, P.U.F., Paris, 1993, p.25-40.

T. Gherasim, D. Gherasim, op. cit. Jost Krippedorf, marketing et tourisme, Berne, 1971, p. 25-40

T. Gherasim, D. Gherasim, op. cit. p. 25-40

4T.Gherasim, D. Gherasim, op. cit., p. 25-40

5 Francois Vellas si Lionel Becherel, International tourism, McMillan Business, 1995, p.55--60

6R. Lanquar, R. Hollier, op. cit.

7R. Lanquar, L economie touristique, Que saia je Paris, P.U.F. 1983

R. Emilian, Management în servicii, Bucuresti, Editura ASE, 1995

F. Vellas, Turismul - tendinte si previziuni, Editura Walforth, Bucuresti, 1995




loading...










Document Info


Accesari: 64057
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )