Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Organizarea si functionarea Grupului Scolar Economic de Turism

management


Cap. 1 Organizarea si functionarea

Grupului scolar Economic de Turism



1.1 Scurt istoric

Grupul scolar Economic de Turism a fost īnfiintat prin OMEdC nr. 3704/2004, īsi are sediul īn minicipiul Iasi, str. Milcov nr. 11, tel. 0232/ 245 778, avānd ca obiect de activitate īnvatamāntul primar, gimnazial, liceal si profesional.

Īn anul 1984 a fost īnfiintata scoala nr. 37 "Mitopolitul Dosoftei", care īn 2004-2005 devine Grup  scolar Economic de Turism, īnfiintat conform prevederilor OMEdC nr. 3704/2004. Īn 2006 - 2007 institutia sufera o noua transformare absorbind scoala nr. 16, "Mircea cel Batrān", conform deciziei ISJ 267/04.09.2006.

1.2 Obiect de activitate

Sistemul de educatie este format din totalitatea institutiilor, organizatiilor (economice, politice, culturale), infrastructurilor si comunitatilor social-umane (familie, a 13313w2224n nturaj) care contribuie la formarea si dezvoltarea personalitatii umane prin exercitarea unor functii si roluri pedagogice explicite sau implicite, īn mod direct sau indirect.

Sistemul national de īnvatamānt - asa cum este definit īn Legea Īnvatamāntului[1]- este constituit din "ansamblul unitatilor si institutiilor de īnvatamānt de diferite tipuri, niveluri si forme de organizare a activitatii de instruire si educare", cuprinzānd "unitati si institutii de īnvatamānt, de stat si particulare".

Grupul scolar Economic de Turism are ca activitate:

·        īnvatamāntul primar: clasele I-IV;

·        īnvatamāntul secundar:

o       īnvatamāntul gimnazial, secundar inferior, clasele V-IX;

o       īnvatamāntul liceal, secundar superior, clasele X - XII/XIII;

o       īnvatamāntul profesional: anii I- II/III;

Īnvatamāntul general obligatoriu este de 9 clase. Vārsta de debut a scolaritatii este la 7 ani. Teorectic, vārsta de īncheiere a īnvatamāntului general obligatoriu este la 17 ani, conform Art. nr. 6 din Legea Īnvatamāntului Nr. 84/1995.

Īn cadrul Grupului scolar Economic de Turism cursantii pot opta la specializari pentru urmatoarele calificari profesionale:

1.      Servicii:Tehnician īn turism;Tehnician īn hotelarie;Organizator banqueting;Tehnician īn activitati de comert;

2.      Turism si alimentatie:Lucrator īn alimentatie;Lucrator īn hoteluri;Lucrator hotelier;Ospatar (chelner) vānzator īn unitati de alimentatie;Bucatar;

3.      Comert:Lucrator īn comert;Comerciant-vānzator marfuri alimentare;Comerciant-vānzator marfuri nealimentare.

1.3 Organizare interna

1.3.1 Sturctura organizatorica

Baza materiala a unitatii de īnvatamānt este formata din: sali de clasa si cabinete scolare- 36, sali de gimnastica- 2, laboratoare- 10, terenuri sportive-3

calculatoare: utilizate de catre elevi (51), utilizate de catre personalul didactic (2), utilizate īn administratie (14).

Numarul total de elevi la Grupul scolar Economic de Turism īn functie de structura de īnvatamānt, pentru anul scolar 2006/2007:

Nr. Total de elevi

Structurile unitatii de īnvatamānt

Clasa

Nr. elevi/clasa

Nr. elevi

1065

PRIMAR

I

II

III

IV

16

23

21

44

104

GIMNAZIU

V

VI

VII

VIII

55

34

44

50

183

LICEU

IX
X
XI

112

118

86

316

LICEU(Ruta scoala de meserii)

XII

87

87

scoala de meserii

IX

X

89

148

237

scoala de meserii -an de completare

XI

138

138

Grupul scolar Economic de Turism se afla īn subordinea Inspectoratului scolar Iasi din structura Ministerului Educatiei si Cercetarii. Activitatea grupului scolar este structurata pe compartimente si anume:

Organigrama

1.3.3 Circuite informationale specifice relatiilor interne

Īntre personalul Grupului scolar Economic de Turism exista anumite relatii interne, respectiv: de subordonare cu subordonatii si de colaborare.

Diagrama relatiilor specifice interne

 Compartimentul de contabilitate este subordonat directorului. Aceste compartimente colaboreaza, directorul avizeaza documentele financiare īntocmite la contabilitate: elaborarea si respectarea bugetului de venituri si cheltuieli; repartizarea eficienta si urmarirea modului de utilizare a fondurilor disponibile; plata furnizorilor; īntocmirea situatiilor cerute de institutiile superioare; raportarea situatiei financiare la cererea directorului.

Secretarul sef este subordonat directorilor, colaboreaza cu contabilul sef, administratorul, diriginti, cadre didactice. Completeaza registrele de evidenta, statele de plata, dosarele de bursa ale elevilor si statele de plata aferente pe care le transmite biroului de contabilitate.

ƒ Relatiile cu personalul angajat reprezinta datorii, compensari, plati, operatii speciale. Īn relatia cu personalul angajat, datoriile dar si drepturile de creanta ale unitatii graviteaza īn jurul acordarii salariilor si a platilor datoriilor fiscale, care privesc angajatorii pentru fondul de salarii acordat.

Casieria - realizeaza operatiunile de īncasari si plati efectuate īn numerar si asigura relatiile de decontare cu Trezoreria, īntocmeste registrul de casa, foaia de varsamānt etc.

Relatiile cu elevii vizeaza realizarea dosarelor de bursa sociala sau bursa ministeriala "Bani de liceu - Moldova", cāt si alocatiile pentru elevi si plata acestora.

1.3.4 Relatii specifice cu exteriorul

Conducatorul compartimentului financiar-contabil este subordonat ierarhic conducatorului unitatii, dierctorul, iar din punct de vedere functional si conducatorului compartimentului financiar-contabil al organului ierarhic superior, ISJ Iasi.

Īn toate sectoarele executiei bugetare se foloseste contabilitatea īn partida dubla. Institutiile bugetare care tin contabilitatea īn partida dubla fac īnregistrari contabile pe baza unor planuri de conturi si a unor instructiuni de aplicare a planului de conturi elaborate de Ministerul Finantelor. La realizarea gestiunii financiare īn cadrul institutiilor publice un rol important īl are cunoasterea si respectarea clasificatiei bugetare. Asezarea la baza gestiunii bugetare a clasificarii bugetare, asigura pe de o parte un limbaj comun cu planificarea bugetara, adica identitatea de continut a veniturilor si cheltuielilor, atāt īn planificare cāt si īn evidenta executiei bugetului, iar pe de alta parte permite analiza rezultatelor executiei bugetului de stat comparativ cu īndeplinirea obiectivelor activitatii institutiilor publice locale si centrale.

Contabilii sefi ai centrelor de executie bugetara care au functia de administratori financiari vor asigura coordonarea primirii, verificarii si īnaintarii centralizate la I.S.J. Iasi a bilanturilor si a altor situatii specifice pentru unitatile scolare pe care le coordoneaza.ISJ Iasi colaboreaza cu Consiliul Local Iasi īn vederea elaborarii proiectelor de bugete. La baza apar beneficiarii de fonduri publice reprezentati de elevi (beneficiari ai alocatiei de stat pentru scolari sau ai burselor scolare) si angajati īn sistemul de īnvatamānt bugetar (ale caror salarii se regasesc la cheltuieli īn bugetele locale).

Diagrama relatiilor cu institutiile ierarhic superioare

 Receptie, plati, compensari, transferari care au loc īntre Grupul scolar Economic de Turism si furnizorii sai.

Relatiile Grupului scolar Economic de Turism cu institutia ierarhic superioara, ISJ Iasi, se materializeaza īn finantari pentru ISJ Iasi, se materializeaza īn finantari pentru dotari materiale, plata salariilor ocazionale (inspectii, examene de bacalaoreat si admitere)cāt si burse ministeriale "Bani de liceu- Moldova".

ƒRelatiile cu primaria sunt de finantare lunara privind salarii, burse, cheltuieli materialesi reparatii capitale.

Orice rulaj de bani īn numerar sau virament.

Declaratia de impunere privind contributia la asigurarile de sanatate;

Declaratia de impunere privind contributia la fondul de pensii;

Declaratia de impunere privind contributia la fondul de somaj;

q Declaratia de impunere privind impozitele aferente bugetului local.

Diagrama relatiilor specifice cu exteriorul


1.4 Evolutia indicatorilor bugetari la Grupul scolar Economic de Turism

Evolutia indicatorilor bugetari la Grupul scolar Economic de Turism īn perioada 2005-2007 este ilustrata īn urmatorul tabel:

Cod

Indicator

2005

2006

2007*

 

TOTAL VENITURI

126.67

12

3355

TITLUL I

 CHELTUIELI DE PERSONAL

 

 

 

10.01

Cheltuieli salariale in bani

655.1

502

800.2

10.01.01

Salarii de baza

429.7

354

579

10.01.02

Salarii de merit

35

27

45

10.01.03



Indemnizatie de conducere

20.8

11

12

10.01.04

Spor de vechime

88.2

76

89.2

10.01.05

Sporuri pentru conditii de munca

16.9

5

13

10.01.06

Alte sporuri

40.3

23

32

10.01.07

Ore suplimentare

12.7

0

14

10.01.08

Fond de premii

11.5

0

8

10.01.12

Indemnizatii platite unor persoane din afara unitatii

0

3

4

10.01.30

Alte drepturi salariale in bani

0

3

4

10.03

Contributii

214.59

199

235

10.03.01

Contributii de asigurari sociale de stat

148.34

138

155

10.03.02

Contributii de asigurari de somaj

46.38

32

23

10.03.03

Contributii de asigurari sociale de sanatate

19.87

29

57

TITLUL II

BUNURI SI SERVICII

 

 

 

20.01

Bunuri si servicii

56.62

77.8

110

20.01.01

Furnituri de birou

0.3

0

4

20.10.02

Materiale pentru curatenie

2.5

4

6

20.01.03

Īncalzit, Iluminat si forta motrica

32.96

57

68

20.01.04

Apa, canal si salubritate

5.5

5

7

20.01.05

Carburanti si lubrifianti

5.5

0

1

20.01.07

Transport

2

0

3

20.01.08

Posta, telecomunicatii, radio, tv, internet

4.2

5.8

7

20.01.30

Alte bunuri si servicii pentru īntretinere si functionare

3.66

6

14

20.06

Deplasari, detasari, transferari

0

2

8

20.06.01

Deplasari interne, detasari, transferari

0

2

8

20.14

Protectia muncii

1

1

16

TITLUL IX

ALTE CHELTUIELI

 

 

 

59.01

Burse

4.03

5.8

7

 

CHELTUIELI DE CAPITAL (70=71+72)




 

 

 

TITLUL X

ACTIVE NEFINANCIARE

 

 

 

71.01

Active fixe (inclusiv reparatii capitale)

88.2

50

2000

71.01.01

Constructii

0

0

1900

71.01.02

Masini, echipamente si mijloace de transport

2

30

60

71.01.03

Mobilier, aparatura birotica si alte active corporale

86.2

20

40

 

CHELTUIELI TOTALE

1019.54

837.6

3176.2

* sume estimate

Sursa: Bugetele de venituri si cheltuieli din anii 2005 si 2006 si Proiectul de buget pentru anul 2007

Evolutia indicatorilor bugetari la Grupul scolar Economic de Turism

 

Sursa: Bugetele de venituri si cheltuieli din anii 2005 si 2006 si Proiectul de buget pentru anul 2007

Indicatorii "Cheltuieli salariale īn bani" cāt si "Contributii" au īnregistrat o crestere īn 2007 fata de anii anteriori datorita majorarii numarului elevilor si a numarului de clase īn structurile unitatii de īnvatamānt. In anul scolar 2004/2005 unitatea functiona cu 600 de elevi īn 10 clase de gimnaziu, 5 de liceu (doar clasa a IX-a) si 5 profesionale, īn 2005/2006 erau 800 de elevi īnfiintānd clasele a IX-a, a X-a si a XI-a de liceu, īn 2006/2007 sunt 1065 de elevi existānd si clasa a XII-a de liceu. Datorita acestei cresteri s-a majorat numarul cadrelor didactice angajate si deci cheltuielile salariale.

Din analiza cheltuielilor rezulta faptul ca cele mai mari cheltuieli se fac pentru plata salariilor, pentru bunuri si servicii cāt si pentru constructii (reparatii capitale) cuprinse īn proiectul de buget pe anul 2007.

Īntre cei trei ani studiati nu se īnregistreaza fluctuatii prea mari, īn sensul cresterilor sau scaderilor bruste, ale valorilor  celorlalti indicatori studiati.

1.5 Organizarea evidentei la Grupul scolar Economic de Turism

1.5.1 Evidenta tehnico-operativa

Evidenta tehnico-operativa furnizeaza informatiile primare ce stau la baza īnregistrarii īn contabilitate si statistica a unitatilor patrimoniale. Este o forma a evidentei economice prin care se īnregistreaza, se urmaresc si se controleaza fenomenele economice īn momentul si la locul producerii lor.

Evidenta operativa foloseste pentru consemnarea fenomenelor economice  prin documente care sunt acte scrise specifice cum sunt:

1.      condica de prezenta ;

2.      bonul de consum al materialelor si aparate tehnice de īnregistrare.

Evidenta tehnico-operativa culege si generalizeaza felurite informatii cum sunt:

1.      aprovizionarea cu materiale pe grupe de materiale si furnizori;

2.      consumatiile cantitative pe locuri de consum.

1.5.2 Evidenta statistica

Statistica este o forma a evidentei economice prin care se studiaza latura cantitativa a fenomenelor sociale de munca si legitatile dezvoltarii social-economice īn conditiile concrete de loc si de timp, īn expresia lor numerica.

Este o forma deosebit de importanta a evidentei pentru cunoasterea laturii cantitative a activitatii sociale īn unitati si complexitatea ei precum si pentru studiul fenomenelor vietii sociale, culturale si politice ale societatii.

Statistica īnregistreaza si prelucreaza fenomenele social-economice de masa.

1.5. 3 Evidenta prin contabilitate

Īnregistrarea īn contabilitate se face pe baza documentelor justificative, document cu document, sau a unui document centralizator īn care se īnscriu mai multe documente justificative, al caror continut se refera la aceleasi operatiuni economice si care privesc aceeasi perioada.

Īnregistrarile contabile se fac cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor dupa data īntocmirii sau intrarii lor si sistematic īn conturile sintetice si analitice. Īnregistrarile cronologice si sistematice se fac pe formulare, īn conformitate cu forma de īnregistrare contabila practicata.

Se folosesc si documente specifice activitatii ca: extras de cont cu anexe, state pentru salarii, bonuri pentru consum materiale, cerere pentru deschidere de credite, dispozitia bugetara.

Din punct de vedere al circuitului economic al mijloacelor si surselor economice aflate īn administrarea institutiilor publice, īnregistrate īn contabilitate sunt:

1.      operatiuni economice privind īnregistrarea īn contabilitate a mijloacelor fixe;

2.      operatiuni economice privind īnregistrarea īn contabilitate a mijloacelor banesti;

3.      operatiuni economice privind īnregistrarea īn contabilitate a decontarilor;

4.      operatiuni economice privind īnregistrarea īn contabilitate a fondurilor institutiei: fondul mijloacelor fixe, fondul obiectelor de inventar, fonduri cu destinatie speciala, alte fonduri;

5.      operatiuni economice privind īnregistrarea īn contabilitate a cheltuielilor institutiei pentru bugetul statului, pentru investitii, varsaminte la buget;

6.      operatiuni economice privind īnregistrarea īn contabilitate a veniturilor institutiei;

7.      operatiuni economice privind īnregistrarea īn contabilitate a materialelor si obiectelor de inventar;

8.      operatiuni economice privind īnregistrarea īn contabilitate a finantarilor si creditarilor bancare;

9.      operatiuni economice ce se īnregistreaza īn afara bilantului;

10.  alte operatiuni economice privind īnregistrarea īn contabilitate a reevaluarii activelor fixe si circulante de natura stocurilor ca urmare a comasarii, fuzionarii sau lichidarii patrimoniului.

Forma de īnregistrare contabila practicata de Grupul scolar Economic de Turism este maestru sah, trasatura de baza fiind cea a dezvoltarii pe conturi corespondente atāt a rulajului debitor, cāt si cel creditor al conturilor sintetice. Īn ceea ce priveste contabilitatea analitica, aceasta capata diverse structuri īn raport de metodele folosite pentru evidenta activelor si pasivelor.

Īnainte de a fi īnregistrate documentele justificative sunt supuse prelucrarii contabile. Daca pentru acelasi fel de operatie exista mai multe documente justificative acestea se totalizeaza zilnic sau la perioade scurte cu ajutorul formularelor de tip document cumulativ, īntocmit fie pentru debitul, fie pentru creditul contului care reflecta asemenea operatii. Pentru īnregistrarile care nu au la baza documente cumulative se īntocmesc note de contabilitate.

Principalele formulare care se utilizeaza sunt:

1.      jurnalul de īnregistrare - este folosit pentru īnregistrarea cronologica a operatiunilor economice si financiare si stabilirea rulajului lunar al acestora. Lunar se totalizeaza jurnalul de īnregistrare obtināndu-se rulajul lunii fara a se raporta īn luna urmatoare.

2.      fisa sintetica sah - servesc la evidenta sintetica a operatiilor economice si financiare. Īnregistrarile se fac īn mod cronologic si sistematic pe baza documentelor justificative, documentelor cumulative sau notelor contabile, dupa caz.

3.      balanta conturilor - se īntocmeste lunar pe baza fiselor sintetice sah. Īn cadrul sau se stabilesc soldurile si rulajele cumulate de la īnceputul anului pentru fiecare cont sintetic īn parte.

4.      registrele auxiliare folosite pentru evidenta analitica.

Prin evidenta contabila se asigura īnregistrarile la zi a veniturilor realizate si a platilor de casa efectuate pe fiecare din subdiviziunile clasificatiei bugetare, precum si cheltuielile efective ocazionate de executia planurilor de cheltuieli bugetare.

Contabilitatea are la baza clasificatia bugetara īn evidenta analitica a cheltuielilor dupa natura lor si este tinuta īn corespondenta cu structura pe articole si alineate de venituri si cheltuieli.

a) Contabilitatea zilnica (curenta)

REGISTRUL JURNAL reprezinta documentul contabil īn care se īnregistreaza zilnic fiecare operatiune, fara spatii libere, fara stersaturi, toate miscarile patrimoniului unitatii.

NOTA DE CONTABILITATE cuprinde totalul rulajului prin īnsumarea conturilor debit si credit. Ea se īnscrie īn Registrul Jurnal cu numere de īnregistrare si se elaboreaza un singur exemplar.

Īnregistrarea cronologica a operatiunilor contabile se efectueaza pe baza urmatoarelor documente:

1.      Document cumulativ;

2.      Nota de contabilitate;

3.      Registrul jurnal (jurnal de īnregistrari).

DOCUMENTUL JUSTIFICATIV se utilizeaza numai īn cazul īn care sunt īnregistrate īn cursul unei singure zile mai multe documente justificative care reflecta acelasi gen de operatii.

Indiferent de tipul documentului justificativ, acesta parcurge urmatoarele etape: elaborarea documentului, prelucrarea, inregistrarea īn contabilitate, sortarea documentelor, arhivarea.

CONTABILITATEA MIJLOACELOR FIXE se face pe categorii de mijloace:

·                    Intrari-proces verbal de receptie;

·                    Iesiri-casare.

Īn categoria mijloacelor fixe se includ obiectele similare care īndeplinesc cumulativ doua conditii: au o valoare de inventar de cel putin 500.000 lei si o durata normata de serviciu mai mare de un an.

Unele bunuri, indiferent de valoare si de durata, nu sunt considerate mijloace fixe, ci obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata.

Alte obiecte cum sunt motoarele, aparatele si alte subansambluri ale mijloacelor fixe, procurate īn scopul īnlocuirii celor uzate sau pentru unele modernizari, sunt considerate materiale chiar daca īndeplinesc conditiile cerute mijloacelor fixe. De asemenea nu se īncadreaza īn categoria mijloacelor fixe padurile si terenurile precum si lacurile, baltile si iazurile.

Intrarile de mijloace fixe sunt consemnate īn documente justificative, care difera īn functie de calea prin care ele au virat. Aceste documente stau si la baza īnregistrarii mijloacelor fixe īn evidenta institutiilor bugetare.


Utilajele care trebuiesc montate fara probe tehnologice si a cladirilor si constructiilor speciale cu caracter administrativ si social-cultural

 
           


Utilajele si instalatiile  care se monteaza si se supun la probe tehnologice

 
                       


Primirea mijloacelor fixe, rezultate din prelucrarea materialelor īn atelierele proprii ale institutiei bugetare

 
           


CONTABILITATEA VALORILOR MATERIALE (cantitativ si valoric) īn situatia furnizorilor.

CONTABILITATEA VENITURILOR sI CHELTUIELILOR (pe tipuri de venituri si cheltuieli).

b) Contabilitatea periodica

REGISTRUL INVENTAR īn care se īnregistreaza grupat toate elementele patrimoniale ale unitatii este un document obligatoriu de īnregistrare ce serveste ca proba īn litigii.

La sfārsitul anului se īnscriu īntr-o foaie sintetica elementele de inventar dupa natura lor pentru a justifica continutul fiecaruia dintre posturile bilantului contabil.

CARTEA MARE contine totalitatea fiselor de contabilitate, contine cāte o fisa pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate. Ea serveste la stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor conturilor sintetice, furnizeaza informatii pentru efectuarea de analize economice si financiare, serveste la īntocmirea balantei de verificare.

c) Contabilitatea centralizatoare

BALANŢA DE VERIFICARE   constituie pe lānga un mijloc de control si un mijloc de centralizare a datelor contabile īn vederea extragerii indicatorilor necesari institutiei respective, precum si īntocmirea Darilor de seama contabile.

REGISTRUL JURNAL

DAREA DE SEAMĂ CONTABILĂ constituie un element de analiza si control cu privire la executia bugetara. Da posibilitate semnalarii unei deficiente din cauza neacordarii unor indicatori.

Darea de seama este compusa din: Bilant contabil; Contul de executie bugetara;Rapo rt de analiza; ndicatorii de calcul plus fundamentarea pe structura bugetului de venituri si cheltuieli;Anexe care cuprind: Detalierea cheltuielilor; Disponibilul mijloacelor fixe; Contul de executie pentru fiecare fond; Finantarea;  Obligatiile de plata restante.

Darea de seama contabila se īntocmeste trimestrial/anual, sintetizeaza indicatorii de baza ai activitatii contabile. Ea are un caracter unitar ca structura si continut.

BILANŢUL CONTABIL. La activ contine totalitatea mijloacelor aflate īn folosinta institutiei, iar la pasiv, sursa din care s-au procurat mijloacele.

Bilantul va fi semnat de catre conducatorul institutiei si de contabilul sef. Ordonatorul de credite bugetare are obligatia de a prezenta Trezoreriei bilantul contabil si contul de executie pentru certificarea exactitatii platilor de casa pe capitole sau titluri.

Este interzis ordonatorului de credite (secundar si primar) sa centralizeze bilanturile si conturile de executie ale institutiilor subordonate fara viza Trezoreriei.

Bilantul se īntocmeste pe baza ultimei balante de verificare.

ACTIV: īnregistrarea īn contabilitate a mijloacelor fixe.

PASIV: Fonduri si finantare de la bugetul de stat; bugetul local; Venituri proprii; Venituri cu destinatie speciala; Subventii.

Aceste trei forme de evidenta economica - evidenta tehnico-operativa, statistica si prin contabilitate  constituie un tot unitar, o sursa importanta de informare asupra activitatii ce se desfasoara īn conformitate cu directiile prestabilite.

Documentele care privesc evidenta salariilor

Plata salariilor la avans, lichidare, plecare īn concediu de odihna sau la plecarea definitiva din unitate se efectueaza pe baza statului de plata, legal īntocmit, verificat si semnat sub semnatura cu prezentarea actului de identitate. Semnatura de primire a banilor se depune pe primul exemplar a statului de plata manipulat de casierul platitor si depus ulterior la serviciul contabilitate. Statul de plata numarul doi ramāne la biroul de retribuire a muncii unde s-a īntocmit pe baza pontajelor. Pe baza statelor de plata se face plata retributiei si se īnregistreaza operatiile respective īn evidenta. Ele reprezinta, īn acelasi timp, documentele care fac dovada retributiei realizate si timpului servit de o anumita persoana īntr-o institutie.


Cap. 2 Fundamentarea indicatorilor financiari la

Grupul scolar Economic de Turism

2.1 Bugetul de venituri si cheltuieli

2.1.1 Continutul si structura bugetului de venituri si cheltuieli

Fiecare unitate de īnvatamānt preuniversitar de stat cu personalitate juridica are obligatia sa īsi desfasoare activitatea pe baza bugetului propriu, aprobat īn conditiile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 108/2004 si cu respectarea dispozitiilor legale privind angajarea si utilizarea fondurilor.

Bugetul unitatii de īnvatamānt preuniversitar de stat se fundamenteaza pe baza principiilor finantarii de baza si finantarii complementare, pe categoriile de cheltuieli īnscrise īn clasificatia bugetara, avānd īn vedere urmatorii indicatori:

-             numarul de elevi scolarizati pe nivel si profil de īnvatamānt;

-             costul standard pentru un elev dintr-o unitate de īnvatamānt gimnazial, mediul urban;

-             coeficienti de corectie pentru fiecare nivel de īnvatamānt, filiera si profil din mediul urban sau rural īn care functioneaza unitatea de īnvatamānt;

-             numarul de elevi posibil a fi realizat pe clasa determinat de cauze exclusiv demografice;

-             ponderea elevilor apartinānd altor nationalitati scolarizati īn unitatea de īnvatamānt;

-             necesarul de fonduri pentru cheltuielile materiale calculat īn functie de conditiile specifice ale bazei materiale - dispersia si marimea spatiilor de īnvatamānt, spatii de īnvatamānt monumente istorice etc.

La fundamentarea indicatorilor din bugetul unitatii de īnvatamānt preuniversitar de stat se va avea īn vedere ca anul financiar bugetar cuprinde sfārsitul unui an scolar si īnceputul anului scolar urmator.

Conducerea unitatii de īnvatamānt preuniversitar de stat are obligatia sa īsi fundamenteze cheltuielile pe baza de indicatori fizici si valorici care sa reflecte īn mod real necesarul de finantare, aplicāndu-se masuri pentru utilizarea cu maxima eficienta a bazei materiale existente si a fondurilor, īn interesul procesului de īnvatamānt si al elevilor.

Proiectul de buget se īntocmeste īn faza de elaborare a proiectului bugetului de stat, respectiv a proiectului bugetului local, se definitiveaza dupa intrarea īn vigoare a legii bugetului de stat si se aproba o data cu aprobarea bugetelor locale.

Īn anexele la bugetul unitatii de īnvatamānt preuniversitar de stat se prezinta bugetul privind veniturile si cheltuielile activitatilor aducatoare de venituri proprii si bugetul de venituri si cheltuieli al internatelor, caminelor si cantinelor pentru elevi si prescolari.

Īn cazul īn care volumul indicatorilor de cheltuieli aferente finantarii de baza propus īn proiectul de buget depaseste volumul de fonduri comunicat de consiliul local, conducerea unitatii va īntocmi si īnainta consiliului local/judetean un memoriu de fundamentare din care sa rezulte cauzele acestor depasiri.

Fundamentarea veniturilor si cheltuielilor pentru activitatile aducatoare de venituri proprii

Unitatile de īnvatamānt preuniversitar de stat utilizeaza pe lānga fondurile alocate prin bugetele locale si bugetul de stat si alte surse de venituri. Veniturile proprii se īnscriu īn bugetul de venituri si cheltuieli al activitatilor aducatoare de venituri proprii, pe surse, dupa cum urmeaza:

a) veniturile rezultate din activitatea de productie - ateliere-scoala, ferme agricole, prestari de servicii si altele asemenea - care cuprind sumele īncasate de unitatea de īnvatamānt din activitatea de conversie si reconversie profesionala, scolarizare, cursuri de initiere īn domeniul informaticii, limbi straine, activitati de productie, prestari de servicii si alte activitati, īn conditiile legii. 

b) taxele de la persoane fizice si juridice

Unitatile de īnvatamānt preuniversitar de stat sunt autorizate, potrivit dispozitiilor legale, sa stabileasca nivelul taxelor pentru desfasurarea examenului de admitere sau a altor examene, din care se acopera cheltuielile aferente activitatilor respective. Pentru stabilirea taxelor fiecare unitate de īnvatamānt preuniversitar de stat īsi estimeaza cheltuielile ocazionate de organizarea si desfasurarea examenelor si, īn functie de numarul de elevi participanti, stabileste si taxa pentru un elev. Conform acestor elemente se stabilesc si prevederile din buget la subdiviziunea respectiva.

Sumele īncasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor de absolvire, dupa caz, reprezinta o alta sursa proprie de venit, al carei nivel se stabileste si se comunica de inspectoratele scolare judetene, respectiv al Municipiului Bucuresti. Estimarile bugetare se calculeaza si se fundamenteaza īn functie de: numarul certificatelor sau al diplomelor de absolvire, ce urmeaza sa fie eliberate, īnmultit cu costul unui certificat sau o diploma.

Tarifele pe elev/cursant percepute pentru organizarea de cursuri de pregatire solicitate de persoane juridice sau fizice se stabilesc, pe baza de conventie/contract, cel putin la nivelul cheltuielilor efectuate pentru desfasurarea cursurilor respective.

c) veniturile din īnchirierea spatiilor disponibile se īnscriu īn buget la nivelul chiriei stabilite īn contractele de īnchiriere, la care se adauga obligatoriu cheltuielile cu īntretinerea si utilitatile folosite, impozitele pe terenuri si cladiri.

d) veniturile din donatii reprezinta sumele donate de persoane fizice si juridice din tara sau strainatate. Acestea se īnscriu fie la nivelul executiei anului precedent, fie la nivelul estimat pentru exercitiul anului curent, independent de veniturile din anul precedent.

e) veniturile din sponsorizari primite de la persoanele juridice sau fizice, conform legii.

f) venituri din surse externe obtinute pe baza de programe de finantare.

g) alte venituri.

Cheltuielile pentru activitatile aducatoare de venit

Cheltuielile pentru activitatile aducatoare de venit se īnscriu īn buget, pe titluri, articole si alineate, īn functie de continutul acestora, avāndu-se īn vedere urmatoarele:

a) Cheltuielile pentru activitatea de productie - ateliere-scoala, ferme agricole, servicii si altele asemenea - se stabilesc pe baza de devize īntocmite pentru fiecare activitate de productie, prestari de servicii, īn limita veniturilor prevazute sa fie realizate.

b) Cheltuielile pentru desfasurarea examenelor sau a cursurilor de pregatire solicitate de persoanele juridice si fizice se stabilesc īn limita veniturilor din taxele respective. Īn acest scop se īntocmesc note de fundamentare īn care se cuprind taxele cuvenite pentru activitatile respective si cheltuielile aferente realizarii acestor venituri, si anume: drepturile cuvenite comisiilor de examen, cheltuielile de īntretinere a salilor de examene, pentru utilizarea calculatoarelor, procurarea rechizitelor (hārtie, stampile, cerneala, tusuri si altele asemenea) necesare īn vederea desfasurarii examenelor.

c) Cheltuielile necesare pentru tiparirea certificatelor sau a diplomelor de absolvire se stabilesc īn limita sumelor īncasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor.

d) Cheltuielile din veniturile īncasate īn urma īnchirierii de spatii.

e) Cheltuielile din sumele īncasate drept donatii si sponsorizari se īnscriu īn buget pentru realizarea actiunii stabilite de donator sau īn contractele de sponsorizare, dupa caz. Īn situatia īn care nu au fost stabilite destinatii īmpreuna cu sponsorii si cu donatorii, sumele din sponsorizari si donatii se folosesc pentru acoperirea celorlalte cheltuieli de functionare ale unitatilor de īnvatamānt preuniversitar de stat inclusiv pentru cheltuielile de personal.

f) Cheltuielile din alte surse de venituri realizate īn conditiile legii.

2.1.2 Elemente pe baza carora se īntocmesc bugetele de venituri si cheltuieli

Proiectele de bugete elaborate de unitatile de īnvatamānt preuniversitar de stat se prezinta autoritatii administratiei publice locale, īn faza de fundamentare a proiectului bugetului de stat si a proiectelor bugetelor locale.



Unitatile de īnvatamānt preuniversitar de stat prezinta autoritatii publice locale proiectul de buget si fundamentarile corespunzatoare.

Directorii unitatilor de īnvatamānt preuniversitar de stat raspund de exactitatea datelor cuprinse īn notele de fundamentare care au stat la baza īntocmirii proiectului de buget al fiecarei unitati de īnvatamānt.

Dupa aprobarea legii bugetului de stat consiliul judetean prin hotarāre si cu asistenta tehnica a directiei generale a finantelor publice si a inspectoratului scolar, vor repartiza unitatilor administrativ-teritoriale sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si dupa caz, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispozitia acestora.

Consiliile locale adauga la sumele primite de la bugetul de stat si bugetul judetului sumele alocate din bugetul propriu īnvatamāntului si aproba bugetul fiecarei unitati de īnvatamānt. Bugetele aprobate conform legii se comunica unitatilor de īnvatamānt si trezoreriilor īn a caror raza teritoriala īsi au sediul aceste unitati.

Dupa aprobare, bugetele unitatile de īnvatamānt preuniversitar de stat reprezinta documentul pe baza caruia se asigura finantarea cheltuielilor acestora īn exercitiul financiar respectiv.

Executia bugetelor unitatilor de īnvatamānt cuprinde īn principal:

-         deschiderea creditelor bugetare pentru finantarea unitatilor preuniversitar de stat;

-         īncasarea veniturilor proprii;

-         angajarea si efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget.

Etapele care trebuie urmate sunt:

a)                  Unitatile de īnvatamānt solicita deschiderea de credite pāna la data de 20 a lunii īn curs, pentru luna urmatoare.

b)                  Deschiderea si repartizarea creditelor bugetare se efectueaza de catre ordonatorul principal de credite pe baza bugetului propus de directorul unitatii de īnvatamānt si aprobat de ordonatorul principal de credite la nivelul capitolului de cheltuieli 57.02 "Īnvatamānt", cu desfasurarea pe titlurile clasificatiei bugetare economice, si anume: 02 "Cheltuieli de personal", 20 "Cheltuieli materiale si servicii", 34 "Subventii", 38 "Transferuri" si 70 "Cheltuieli de capital". Repartizarea creditelor se efectueaza pe baza de dispozitii bugetare īn perioada 25-30 a lunii īn curs pentru luna urmatoare, pe seama unitatilor de īnvatamānt care au conturi deschise la unitatile teritoriale de trezorerie si contabilitate publica.

La primirea dispozitiei bugetare unitatea teritoriala de trezorerie si contabilitate publica īnregistreaza creditele bugetare, repartizate de ordonatorul principal de credite, īn contul unitatii de īnvatamānt preuniversitar de stat: 02 "Credite deschise si repartizate pe seama ordonatorilor de credite finantati din bugetele locale", care se desfasoara īn conturi analitice, pe titluri, corespunzator repartizarii creditelor bugetare.

Unitatile teritoriale de trezorerie si contabilitate publica comunica unitatilor de īnvatamānt preuniversitar de stat, dupa caz, primirea dispozitiilor bugetare privind repartizarea creditelor bugetare de catre ordonatorul principal de credite, eliberānd si extrase de cont.

Directorul unitatii de īnvatamānt preuniversitar de stat raspunde, daca nu solicita la termen ordonatorului principal de credite necesarul de fonduri pentru asigurarea īn luna urmatoare a finantarii proportionale si complementare.

Īn cazul nedeschiderii la timp a creditelor bugetare din motive imputabile ordonatorului principal de credite, raspunderea revine acestuia.

Īncasarea veniturilor proprii

Ordonatorii tertiari de credite īncaseaza veniturile proprii īn numerar, prin casieria proprie sau prin mandatar de la persoanele fizice si, prin virament, de la persoanele juridice, īn conturile deschise la unitatile teritoriale de trezorerie si contabilitate publica 50.04 "Disponibil din venituri proprii ale institutiilor de subordonare locala" si 50.10 "Disponibil al institutiilor subventionate din bugetul local", īn cazul veniturilor care privesc activitatea internatelor, caminelor si cantinelor.

Mandatarul se stabileste de catre directorul unitatii de īnvatamānt preuniversitar de stat si poate fi: administratorul, secretarul scolii sau un cadru didactic.

Operatiunile de īncasari prin casieria proprie se organizeaza potrivit dispozitiilor legale īn vigoare si se efectueaza numai pe baza de documente legale aprobate de persoanele īn drept, care se īnregistreaza cronologic īn Registrul jurnal de casa.

Īncasarile zilnice īn numerar se depun de catre mandatari īn conturile 50.04 "Disponibil din venituri proprii ale institutiilor de subordonare locala" si 50.10 "Disponibil al institutiilor subventionate din bugetul local", dupa caz, deschise pe seama unitatilor de īnvatamānt preuniversitar de stat, la unitatile teritoriale de trezorerie si contabilitate publica, astfel:

a) īn prima zi lucratoare de la īncasare, īn cazul īn care unitatea de īnvatamānt, are sediul īn localitatea īn care functioneaza unitatea trezoreriei la care are contul deschis;

b) īn a doua zi lucratoare de la īncasare, īn cazul īn care unitatea de īnvatamānt preuniversitar de stat, are sediul īn alta localitate decāt unitatea trezoreriei la care are contul deschis.

Pentru operatiunile prin virament se utilizeaza ordine de plata tip trezorerie, īn care se specifica pe verso natura sumelor virate

Angajarea si efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget

Angajarea cheltuielilor se efectueaza de catre ordonatorii de credite, pe baza de documente legale (contracte, comenzi, conventii etc.), vizate pentru controlul financiar preventiv, īntocmite distinct pentru cheltuieli care se suporta din bugetul local si din venituri proprii, dupa caz.

Īn toate documentele de plata va fi īnscrisa īn mod obligatoriu subdiviziunea clasificatiei din buget īn care se īncadreaza platile respective.

La ordonatorii tertiari de credite se organizeaza si functioneaza controlul financiar preventiv īn conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern cu modificarile si completarile ulterioare si ale Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern si controlul financiar preventiv, republicata.

Īn vederea urmaririi executiei bugetelor, ordonatorii tertiari de credite efectueaza platile de casa prin urmatoarele conturi deschise la unitatile trezoreriilor prin care īsi deruleaza operatiunile de īncasari si plati, si anume:

a) pentru cheltuielile efectuate din bugetul local :

-         contul 24.57.02.02 "Cheltuielile bugetului local pentru īnvatamānt - cheltuieli de personal";

-         contul 24.57.02.20 "Cheltuielile bugetului local pentru īnvatamānt - cheltuieli materiale si servicii";

-         contul 24.57.02.34 "Cheltuielile bugetului local pentru īnvatamānt - subventii";

-         contul 24.57.02.38 "Cheltuielile bugetului local pentru īnvatamānt - transferuri";

-         contul 24.57.02.70 "Cheltuielile bugetelor locale pentru īnvatamānt - cheltuieli de capital".

b) pentru cheltuielile efectuate din bugetul de stat :

- contul 23.57.01 "Cheltuielile bugetului de stat pentru īnvatamānt" - analitice pe titluri de cheltuieli.

Cheltuielile din venituri proprii se efectueaza din conturile 50.04 "Disponibil din venituri proprii ale institutiilor de subordonare locala" si 50.10 "Disponibil al institutiilor subventionate din bugetul local", dupa caz.

Ordonatorii tertiari de credite au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea operatiunilor de īncasari si plati, precum si a celorlalte operatiuni patrimoniale, īn mod cronologic si sistematic, īn conturile corespunzatoare din planul de conturi pentru institutiile publice, aprobat de Ministerul Finantelor Publice.

Ordonatorii tertiari de credite conduc evidenta analitica a platilor de casa, pe capitole, subcapitole, titluri, articole si alineate, īn cadrul urmatoarelor conturi de finantare bugetara:

-         contul 700.01 "Finantarea din bugetul de stat" pentru fondurile primite de la Ministerul Educatiei si Cercetarii prin inspectoratele scolare judetene, care are ca destinatie componenta locala aferenta proiectelor de reforma, bursele pentru elevii din Republica Moldova si pentru elevii straini si etnicii romāni din afara granitelor tarii, organizarea evaluarilor, examenelor, concursurilor si olimpiadelor nationale, perfectionarea pregatirii profesionale a cadrelor didactice;

-         contul 700.02 "Finantarea din bugetul local", pentru fondurile primite de la bugetele locale.

Raportarea executiei bugetare de catre unitatile de īnvatamānt

Ordonatorii tertiari de credite īntocmesc trimestrial si anual situatii financiare privind executia bugetara, īn conformitate cu normele metodologice ale Ministerului Finantelor Publice.

Pentru fondurile primite de la Ministerul Educatiei si Cercetarii ordonatorii tertiari de credite īntocmesc contul de executie a bugetului de stat pe formularul cuprins īn situatiile financiare pentru institutii publice si īl prezinta inspectoratelor scolare.

Situatiile financiare trimestriale si anuale privind executia bugetara, prezentate ordonatorilor principali de credite si trezoreriilor, vor fi īnaintate la Inspectoratul scolar Judetean.

Inspectoratele scolare judetene prin compartimentele de contabilitate si informatizare, centralizeaza situatiile privind executia bugetara pe unitati de īnvatamānt le transmit Consiliului National al Finantarii Īnvatamāntului Preuniversitar si Comisiilor Judetene de Finantare a Īnvatamāntului Preuniversitar.

Consiliul National al Finantarii Īnvatamāntului Preuniversitar, pe baza datelor transmise de inspectoratele scolare judetene analizeaza modul īn care se respecta prevederile legii bugetului de stat si criteriile si principiile finantarii īnvatamāntului preuniversitar de stat, precum si eventualele fenomene perturbatoare care se manifesta īn acest domeniu si cauzele care le determina. Pe baza acestor analize se īntocmesc rapoarte trimestriale/anuale care se īnainteaza conducerii Ministerului Educatiei si Cercetarii, īnsotite de propuneri de īmbunatatire a sistemului de finantare si executie bugetara īn sistemul de īnvatamānt preuniversitar de stat.

Directorii unitatilor de īnvatamānt au obligatia ca, dupa aprobare, sa faca publice bugetele anuale ale unitatilor pe care le conduc, evidentiindu-se cuantumul indicatorilor de venit pe fiecare sursa - buget de stat, buget local si venituri proprii, precum si destinatia cheltuielilor.

Ordonatorul de credite este obligat, ca dupa īnaintarea lor la trezorerie sa faca publice situatiile financiare trimestriale si anuale.


Flux informational generat de īntocmirea bugetului de venituri si cheltuieli


2.2 Fundamentarea veniturilor

Formula de fundamentare si alocare a fondurilor se bazeaza pe costul standard/elev. Aceasta formula īnlocuieste sistemul de fundamentare si alocare a fondurilor bazat pe costurile istorice si indicatorii "numar de personal" si "salariul mediu" pe post didactic si nedidactic, sistem care presupunea diferente īn ce priveste gradul de finantare a unitatilor de īnvatamānt, diferentieri generate de fenomenul subfinantarii si de unele decizii arbitrare luate īn timp de ordonatorii principali de credite.

Modificarile propuse īn Legea 84/1995 cu modificarile si completarile ulterioare au īn vedere urmatoarele:

a) unitatile de īnvatamānt sunt incluse īn categoria institutiilor publice a caror finantare este asigurata din subventii acordate prin bugetul local si din venituri proprii, īn conformitate cu prevederile legii finantelor publice locale. Aceasta prevedere ofera scolilor posibilitatea ca, fara nici o derogare de la Legea finantelor publice si a finantelor publice locale scoala sa se bucure de urmatoarele avantaje:

- unitatile de īnvatamānt vor fi stimulate sa dezvolte activitati aducatoare de venituri, cerute de parinti si comunitate - cercuri de limbi straine, cursuri de reconversie profesionala si formare continua a adultilor, accesarea unor programe cu finantare externa etc., īn conditiile īn care veniturile din aceste acitivitati vor ramāne la dispozitia scolii;

- acordarea fondurilor pe baza de subventii de la buget īn loc de alocatii bugetare va asigura trecerea de la sistemul de finantare pe categorii de cheltuieli la cel al finantarii pe programe;

- sumele ramase necheltuite la sfārsitul anului primite pentru finantarea de baza vor putea fi transferate si folosite īn anul financiar urmator ca si la unitatile de īnvatamānt superior;

- sumele rezultate din casarea/demolarea sau vinderea unor active imobilizate vor fi folosite de unitatile de īnvatamānt pentru finantarea unor lucrari de investitii si dezvoltare.

b) fondurile provenite de la bugetul de stat si de la bugetele locale vor fi folosite pentru finantarea īnvatamāntului sub trei forme: finantarea de baza, finantarea complementara si finantarea compensatorie, dupa cum urmeaza:

- finantarea de baza - menita sa acopere cheltuielile pentru desfasurarea īn conditii normale a procesului de īnvatamānt si al carei nivel este determinat de numarul de elevi/prescolari din scoala;

- finantarea complementara - menita sa asigure fonduri pentru acoperirea cheltuielilor generate de nevoia de sustinere, alaturi de taxele platite de parinti, a activitatii internatelor si cantinelor scolare, precum si a cheltuielilor de reabilitare a scolilor si dezvoltarii spatiilor de īnvatamānt si pentru acordarea unor facilitati prevazute de lege si de care beneficiaza unii elevi si cadre didactice;

- finantarea compensatorie - menita sa asigure fonduri pentru sustinerea unor activitati didactice si educative suplimentare cerute de asigurarea īnvatamāntului īn limbile minoritatilor nationale, de scolarizarea elevilor cu nevoi speciale de īnvatare si frecventare a scolii si pentru sustinerea unor programe de pregatire pentru elevii cu performante scolare deosebite.

Exista posibilitatea unitatilor de īnvatamānt de a-si proiecta pentru fiecare an scolar un volum de personal optim desfasurarii procesului de īnvatamānt. Dat fiind faptul ca, anul scolar nu coincide cu cel financiar, īn luna septembrie īn fiecare unitate de īnvatamānt se pot produce modificari ale numarului de personal, modificari ce pot fi aprobate cu prilejul rectificarilor bugetare care, conform legii, au loc de regula dupa trimestrul III al anului bugetar.

Veniturile extrabugetare sunt reglementate prin H.G. nr. 538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finantarea īnvatamāntului preuniversitar de stat publicata īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 329/2001. Veniturile extrabugetare se īnscriu īn bugetul de venituri si cheltuieli astfel:

1. Venituri proprii provenite din taxe de la persoane fizice sau juridice romāne sau straine

O sursa proprie de venit este reprezentata de sumele īncasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor de absolvire. Nivelul acestei surse de venit se stabileste si se comunica catre ISJ Iasi. Estimarile bugetare se calculeaza si se fundamenteaza īn raport cu numarul certificatelor sau al diplomelor de absolvire eliberate si suma pe un certificat sau diploma.

Scd= Nr. certificatelor/diplom. De abs.* Suma pe certificat/diploma

2. Venituri din īnchirieri

Aceste venituri se obtin din īnchirierea spatiilor disponibile ale institutiei. Veniturile din īnchirieri se trec īn buget la nivelul chiriei stabilita prin contractul de īnchiriere, la care se adauga cheltuielile cu īntretinerea si utilitatile folosite.

Vī= niveluil chiriei+chelt. Cu īntretinerea+unitatile folosite

Grupul scolar Economic de turism a prevazut pentru anul 2007 īncasarea de venituri proprii din īnchirierea suprafetelor disponibile la nivelul chiriei stabilite prin contractele de īnchiriere īncheiate pentru anul bugetar 2006 , la care s-au adaugat veniturile ce se vor realiza prin īnchirierile ocazionale a salii de sport. Pentru anul 2006 veniturile din īnchirieri s-au situat la nivelul sumei de 18 000 RON.

3. Veniturile din sponsorizari sunt reprezentate de sumele primite de la persoane fizice sau juridice conform legii. Īn anul 2006 au fost īn suma de 5000 RON.

2.3 Fundamentarea cheltuielilor

La nivel microeconomic fundamentarea se face pe subdiviziunile cadrului comun al clasificatiei bugetare, articole si alineate de cheltuieli, cu diferentieri de la o institutie publica la alta. Indicatorii reprezentativi pe domeniu (de exemplu, īn īnvatamāntul preuniversitar numarul de elevi) reprezentati la nivel de subcapitol au caracter operativ īn calculele proprii ale institutiilor ierarhic superioare (ordonatori secundari de credite bugetare, ISJ Iasi,si ordonatori principali de credite bugetare, MEdC) īn calculele indicatorilor la nivelul liceului, institutie de baza, au caracter orientativ, aici specificitatea cheltuielii se exprima la nivel de alineat sau articol bugetar potrivit cu locul de consum economic al fondurilor bugetare.


2.2.1 Cheltuieli de personal

Cheltuielile de personal sunt finantate din bugetul de stat prin bugetul local. Acestea au fost stabilite īn baza statului de functii aprobat de Inspectoratul scolar Judetean Iasi. In īnvatamānt cheltuielile de personal sunt fundamentate pe doua destinatii: pentru personalul de baza, didactic si pentru personalul auxiliar, nedidactic.

 Cheltuielile de personal se detaliaza pe articole si alineate, dupa cum urmeaza:

10 Titlul I  Cheltuieli de personal

 Alin. 10.01 Cheltuieli salariale īn bani

10.01.01 Salarii de baza

Salariile de īncadrare pentru personalul didactic si auxiliar se stabilesc īn baza elementelor[2] : valoarea de referinta sectoriala specifica si coeficientii de multiplicare.

Valoarea de referinta sectoriala specifica se stabileste anual prin hotarārea Guvernului, dupa aprobarea legii bugetului de stat, īn limita fondului alocat de la bugetul de stat pentru cheltuielile cu salariile, īn vederea realizarii obiectivelor, programelor si proiectelor stabilite. Grila de intervale pentru stabilirea salariilor de īncadrare pentru un sector de activitate bugetara se compune din intervale de valori prevazute pentru fiecare functie de executie, grad profesional sau treapta profesionala. Un interval cuprinde limitele īntre care se stabilesc salariile de baza. Aceste limite se obtin prin īnmultirea coeficientilor de multiplicare cu valoarea de referinta sectoriala specifica. Ca urmare relatia de calcul pentru salariul de īncadrare ar fi:    

Sal. de īncadrare= coef. de multiplicare* valoarea coef. de multiplicare

Salariul de īncadrare se determina pe categorii de personal, īn īnvatamānt personal didactic si auxiliar. Īn ambele cazuri indicatorul fizic de referinta este numarul posturilor didactice din statul de functiuni, la nivel de liceu si numarul posturilor cu caracter nedidactic.

Fond aferent       =Nr. posturi prevazut  *Sal. mediu brut pe luna/   *Nr. luni de   * (1+i)

salariilor de baza     īn anul de plan           post īn anul de baza     acordare a salariilor

La stabilirea salariului de īncadrare la personalul didactic se tine seama de urmatoarele elemente:

1.      categorie de personal: īnvatatori, institutori, profesori;

2.      nivel de studii: medii, superior de scurta durata sau superior;

3.      grad didactic: debutant, definitiv, grad I sau II;

4.      vechime īn īnvatamānt: pe transe de vechime pornind de la 0-2 ani, 2-6 ani, 6-10 ani si trei transe suplimentare de vechime peste 30, 35 si peste 40 de ani de activitate īn īnvatamānt.

10.01.02 Salarii de merit

Personalul didactic poate beneficia de salariu de merit. Acesta se determina prin aplicarea unui procent de 15% la salariul de īncadrare, acordat pe o perioada de un an calendaristic. Numarul salariilor de merit se calculeaza la totalul posturilor didactice existente la nivelul ISJ Iasi si se distribuie pe unitatile de īnvatamānt īn functie de numarul de posturi din unitatea respectiva. Un cadru didactic nu poate beneficia simultan de gradatie de merit si de salariu de merit.

Gradatia de merit se acorda personalului didactic de predare, didactic auxiliar si cel de conducere din unitatile de īnvatamānt cu performante deosebite īn inovarea didactica, īn pregatirea scolarilor sau a elevilor, īn pregatirea elevilor distinsi la concursuri scolare, fazele nationala/internationala, precum si cu o vechime de cel putin 3 ani īn īnvatamānt. Gradatia reprezinta 20% din salariul de baza a functiei sau a postului persoanei īn cauza. Gradatia de merit se include īn salariul de baza si se atribuie pe o perioada de 4 ani.

Cheltuielile cu salariile de merit se determina astfel:

Ch. cu salariile  = Nr. posturi        *(15%*Sal. de īncadrare/     *Nr. luni acordare * (1+i) de merit       rezultat din calcule    post /luna din anul de baza)        sal. de merit

10.01.03 Indemnizatia de conducere

Indemnizatia de conducere face parte din salariul de baza si este stabilita īn procente din salariul de īncadrare, adaugat salariul sau gradatia de merit. Se atribuie personalului contractual ce conduce sau coordoneaza programe sau proiecte prevazute īn activitatea institutiei publice, pe perioada lor de derulare.

Indemnizatia de conducere se stabileste la īncadrarea īn functie de catre directorul unitatii, īn raport de complexitatea activitatii desfasurate īn cadrul acesteia. Aceasta poate fi reevaluata anual, īn raport cu rezultatele obtinute de compartimentul condus īn realizarea sarcinilor programate, dupa aprobarea bugetului institutiei.

Indemnizatia de conducere se determina astfel:

Indemnizatii      = Nr. indemnizatii        * Indemnizatia medie        *Nr. luni  *(1+i)

de conducere            de conducere        de conducere pe luna/post

                                                 din anul de baza de acordare

10.01.04 Spor de vechime

Personalul didactic, didactic auxiliar si nedidactic beneficiaza de un spor de vechime īn munca de pāna la 25% calculat la salariul de baza, corespunzator timpului efectiv lucrat īn programul normal de lucru[3]. Sporul de vechime īn munca se calculeaza la salariul de baza al personalului didactic constituit īn conditiile Legii nr. 128/1997 (Legea īnvatamāntului).

Grila de vechime īn baza careia se calculeaza sporul de vechime are urmatoarea structura:

Vechime īn īnvatamānt (ani)

Spor (%)

3-5

5

5-10

10

10-15

15

15-20

20

Peste 20

25

Sporul de vechime se determina astfel:

Ch. cu sporul  = Nr. benef. de spor  * Ch. medie cu sporul/ * Nr. luni de acordare  * (1+i)

 de vechime              vechime              post/luna din an baza               a sporului

                                                                  īn anul de plan

Spor de stabilitate

Personalul didactic cu o vechime īn īnvatamānt neīntrerupta de peste 10 ani beneficiaza de un spor de stabilitate de 15% din salariul de īncadrare + salariul de merit/ gradatie de merit + indemnizatie de conducere, care face parte din salariul de baza. Prin vechime neīntrerupta īn īnvatamānt de peste 10 ani se īntelege activitatea realizata atāt īn calitate de personal didactic de predare, cāt si de personalul didactic auxiliar, de īndrumare si control.

Ch. cu  sporul = Nr. benef. de spor de stab.  * Ch. medie/post/  * Nr. de luni de * (1+i)

 de stabilitate            din anul de plan        luna din anul de baza    acordare a sporului

Spor pentru suprasolicitare neuropsihica

Personalul didactic beneficiaza la fiecare transa de vechime īn īnvatamānt de un spor de 3% din salariul din grila + salariul de merit/ gradatie de merit + indemnizatie de conducere pentru solicitare neuropsihica. Acest spor are caracter cumulativ si este egal cu 3% * "n" ori din salariul de īncadrare al functiei īndeplinite si se adauga la salariul de baza. Īn relatia de calcul "n" reprezinta numarul transelor de vechime la momentul calculului. Aceste prevederi se aplica numai personalului didactic si auxiliar, conform legii.

Calculul general de determinare al acestui spor este:

Ch. cu sporul pt.       = nr. benef. spor    * ch. medie post/luna       * nr. luni de        * (1+i)

 saprasol. neuropsih.     īn anul de plan           din an de baza        acordare a sporului

10.01.06 Alte sporuri

Personalul didactic de predare care īndeplineste functia de diriginte si īnvatator institutor primeste o indemnizatie de 10% din salariul de baza. Aceasta se include īn salariul de baza si se determina astfel:

Gh. cu sporul  = nr. benef. spor       * ch. medie cu sporul/    *nr. luni de acordare  * (1+i)  

 de diriginte      īn anul de plan      post/luna din an de baza             a sporului

2.2.2 Cheltuieli cu bunuri si servicii

Cheltuielile de īntretinere si gospodarie reprezinta īntre 8-10% din totalul cheltuielilor institutiile publice.

20 Titlul II BUNURI SI SERVICII

Alin. 20.01 Bunuri si servicii

20.01.01 Furnituri de birou

Ch.cu furnituri de birou=cantatea estimata annual*pret unitar*(1+i)

20.01.02 Materiale pentru curatenie

Ch. Mat. Curatenie=norma de consum mat. Curatenie*suprafata*pret unitar

 

20.01.03 Īncalzit, iluminat si forta motrica

Ch. de īncalzire=consum agent termic lunar*tarif/Gcal*nr. luni*(1+i)

Iluminat si forta motrica=consum lunar energie electrica*tarif/KW*12 luni*(1+i)

20.01.04 Apa, canal si salubritate

Ch. Apa, can.,sal.=(consum apa*tarif/mc+tarif can.+tarif sal.)/luna*12 luni*(1+i)

 

20.01.08 Posta, telecomunicatii, radio, tv, internet

Ch. Telefon=(abonament+nr. Impulsuri*tarif)/luna *12 luni*(1+i)

2.2.3 Alte cheltuieli

59 Titlul IX ALTE CHELTUIELI

Alin. 59.01 Burse

 

Ch. Burse=nr. Elevi beneficiari*cuantum mediu lunar/bursa*nr. Luni de acordare a                           burselor

Concluzii

Bibliografie

1. Constantinescu Mariana, Crasneanu Ana - "Ghid practic privind procedurile de lucru pentru auditul intern si controlul financiar īn institutiile publice de īnvatamānt", Editura Almanahul Banatului, Timisoara, 2001;

2. Crauciuc Mihai, Pintilie Corneliu - "Angajarea personalului din īnvatamānt", Editura Pan-Europe, Iasi, 2000;

3. Crasneanu Ana, Dogaru Ilie - "Ghid practic privind organizarea si conducerea activitatii economico-financiare si de protejare a patrimoniului īn unitatile de īnvatamānt", Editura Almanahul Banatului, Timisoara, 1994;

6. Greceanu-Cocos Virginia - "Practica auditului la institutiile publice si legislatia utila", Editura Societatea Adevarul, Bucuresti, 2000;

7. Ministerul Finantelor - Planul de conturi pentru institutiile de stat si instructiunile de aplicare a acestuia.

***www.cdep.ro

***www.edu.ro Greceanu Cocos Virginia , Contabilitatea īn institutiile publice, Editura Adevarul, Bucuresti 2003

  1. stefura Gabriel , Procesul bugetar īn Romānia (interpretari si semnificatii financiar - juridice), Iasi 2004
  2. Legea Nr. 84/1995- Legea Īnvatamāntului
  3. Legea Nr. 128/1997 privind Statutul Personalului Didactic



[1] Legea Īnvatamāntului Nr. 84/1995, Art. 15, cu modificarile si completarile ulterioare

[2] OUG. Nr.8/2000 art.2

[3] HG. Nr. 281/1993, art. 7












Document Info


Accesari: 6555
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )