Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Organizarea si functionarea Grupului Scolar Economic de Turism

management












ALTE DOCUMENTE

Management cuprins
Tipuri de informatii
Elemente teoretico-metodologice privind strategia firmei
PLAN DE AFACERI
ENDINŢE DIN SFERA DISTRIBUŢIEI MǍRFURILOR
APELAREA POTENTIALILOR CLIENTI
CARTEA ROSIE A SOLUTILOR IN VANZARI
DECIZIE
Metode de decizie etica (Managementul etic al organizatiilor)
Proiect de obtinere a certificatului de calificare - Mediul de afaceri al unei de afaceri al unei agnetii de turism

Cap. 1 Organizarea si functionarea

Grupului scolar Economic de Turism



1.1 Scurt istoric

Sistemul de educatie este format din totalitatea institutiilor, organizatiilor (economice, politice, culturale), infrastructurilor si comunitatilor social-umane (familie, a 13313w2224n nturaj) care contribuie la formarea si dezvoltarea personalitatii umane prin exercitarea unor functii si roluri pedagogice explicite sau implicite, în mod direct sau indirect.

Sistemul national de învatamânt - asa cum este definit în Legea Învatamântului[1]- este constituit din "ansamblul unitatilor si institutiilor de învatamânt de diferite tipuri, niveluri si forme de organizare a activitatii de instruire si educare", cuprinzând "unitati si institutii de învatamânt, de stat si particulare".

Grupul scolar Economic de Turism are ca activitate:

·        învatamântul primar: clasele I-IV;

·        învatamântul secundar:

o       învatamântul gimnazial, secundar inferior, clasele V-IX;

o       învatamântul liceal, secundar superior, clasele X - XII/XIII;

o       învatamântul profesional: anii I- II/III;

Învatamântul general obligatoriu este de 9 clase. Vârsta de debut a scolaritatii este la 7 ani. Teorectic, vârsta de încheiere a învatamântului general obligatoriu este la 17 ani, conform Art. nr. 6 din Legea Învatamântului Nr. 84/1995.

În cadrul Grupului scolar Economic de Turism cursantii pot opta la specializari pentru urmatoarele calificari profesionale:

1.      Servicii:Tehnician în turism;Tehnician în hotelarie;Organizator banqueting;Tehnician în activitati de comert;

2.      Turism si alimentatie:Lucrator în alimentatie;Lucrator în hoteluri;Lucrator hotelier;Ospatar (chelner) vânzator în unitati de alimentatie;Bucatar;

3.      Comert:Lucrator în comert;Comerciant-vânzator marfuri alimentare;Comerciant-vânzator marfuri nealimentare.

1.3 Organizare interna

1.3.1 Sturctura organizatorica

Baza materiala a unitatii de învatamânt este formata din: sali de clasa si cabinete scolare- 36, sali de gimnastica- 2, laboratoare- 10, terenuri sportive-3

calculatoare: utilizate de catre elevi (51), utilizate de catre personalul didactic (2), utilizate în administratie (14).

Numarul total de elevi la Grupul scolar Economic de Turism în functie de structura de învatamânt, pentru anul scolar 2006/2007:

Nr. Total de elevi

Structurile unitatii de învatamânt

Clasa

Nr. elevi/clasa

Nr. elevi

1065

PRIMAR

I

II

III

IV

16

23

21

44

104

GIMNAZIU

V

VI

VII

VIII

55

34

44

50

183

LICEU

IX
X
XI

112

118

86

316

LICEU(Ruta scoala de meserii)

XII

87

87

scoala de meserii

IX

X

89

148

237

scoala de meserii -an de completare

XI

138

138

Organigrama

Diagrama relatiilor specifice interne

datorii, compensari, plati, operatii speciale. În relatia cu personalul angajat, datoriile dar si drepturile de creanta ale unitatii graviteaza în jurul acordarii salariilor si a platilor datoriilor fiscale, care privesc angajatorii pentru fondul de salarii acordat.

Casieria - realizeaza operatiunile de încasari si plati efectuate în numerar si asigura relatiile de decontare cu Trezoreria, întocmeste registrul de casa, foaia de varsamânt etc.

Relatiile cu elevii vizeaza realizarea dosarelor de bursa sociala sau bursa ministeriala "Bani de liceu - Moldova", cât si alocatiile pentru elevi si plata acestora.

1.3.4 Relatii specifice cu exteriorul

Conducatorul compartimentului financiar-contabil este subordonat ierarhic conducatorului unitatii, dierctorul, iar din punct de vedere functional si conducatorului compartimentului financiar-contabil al organului ierarhic superior, ISJ Iasi.

În toate sectoarele executiei bugetare se foloseste contabilitatea în partida dubla. Institutiile bugetare care tin contabilitatea în partida dubla fac înregistrari contabile pe baza unor planuri de conturi si a unor instructiuni de aplicare a planului de conturi elaborate de Ministerul Finantelor. La realizarea gestiunii financiare în cadrul institutiilor publice un rol important îl are cunoasterea si respectarea clasificatiei bugetare. Asezarea la baza gestiunii bugetare a clasificarii bugetare, asigura pe de o parte un limbaj comun cu planificarea bugetara, adica identitatea de continut a veniturilor si cheltuielilor, atât în planificare cât si în evidenta executiei bugetului, iar pe de alta parte permite analiza rezultatelor executiei bugetului de stat comparativ cu îndeplinirea obiectivelor activitatii institutiilor publice locale si centrale.

Contabilii sefi ai centrelor de executie bugetara care au functia de administratori financiari vor asigura coordonarea primirii, verificarii si înaintarii centralizate la I.S.J. Iasi a bilanturilor si a altor situatii specifice pentru unitatile scolare pe care le coordoneaza.ISJ Iasi colaboreaza cu Consiliul Local Iasi în vederea elaborarii proiectelor de bugete. La baza apar beneficiarii de fonduri publice reprezentati de elevi (beneficiari ai alocatiei de stat pentru scolari sau ai burselor scolare) si angajati în sistemul de învatamânt bugetar (ale caror salarii se regasesc la cheltuieli în bugetele locale).

Diagrama relatiilor cu institutiile ierarhic superioare

Receptie, plati, compensari, transferari care au loc între Grupul scolar Economic de Turism si furnizorii sai.

Relatiile Grupului scolar Economic de Turism cu institutia ierarhic superioara, ISJ Iasi, se materializeaza în finantari pentru ISJ Iasi, se materializeaza în finantari pentru dotari materiale, plata salariilor ocazionale (inspectii, examene de bacalaoreat si admitere)cât si burse ministeriale "Bani de liceu- Moldova".

ƒRelatiile cu primaria sunt de finantare lunara privind salarii, burse, cheltuieli materialesi reparatii capitale.

Orice rulaj de bani în numerar sau virament.

Declaratia de impunere privind contributia la asigurarile de sanatate;

Declaratia de impunere privind contributia la fondul de pensii;

Declaratia de impunere privind contributia la fondul de somaj;

q Declaratia de impunere privind impozitele aferente bugetului local.

Diagrama relatiilor specifice cu exteriorul


1.4 Evolutia indicatorilor bugetari la Grupul scolar Economic de Turism

Cod

Indicator

2005

2006

2007*

 

TOTAL VENITURI

126.67

12

3355

TITLUL I

 CHELTUIELI DE PERSONAL

 

 

 

10.01

Cheltuieli salariale in bani

655.1

502

800.2

10.01.01

Salarii de baza

429.7

354

579

10.01.02

Salarii de merit

35

27

45

10.01.03



Indemnizatie de conducere

20.8

11

12

10.01.04

Spor de vechime

88.2

76

89.2

10.01.05

Sporuri pentru conditii de munca

16.9

5

13

10.01.06

Alte sporuri

40.3

23

32

10.01.07

Ore suplimentare

12.7

0

14

10.01.08

Fond de premii

11.5

0

8

10.01.12

Indemnizatii platite unor persoane din afara unitatii

0

3

4

10.01.30

Alte drepturi salariale in bani

0

3

4

10.03

Contributii

214.59

199

235

10.03.01

Contributii de asigurari sociale de stat

148.34

138

155

10.03.02

Contributii de asigurari de somaj

46.38

32

23

10.03.03

Contributii de asigurari sociale de sanatate

19.87

29

57

TITLUL II

BUNURI SI SERVICII

 

 

 

20.01

Bunuri si servicii

56.62

77.8

110

20.01.01

Furnituri de birou

0.3

0

4

20.10.02

Materiale pentru curatenie

2.5

4

6

20.01.03

Încalzit, Iluminat si forta motrica

32.96

57

68

20.01.04

Apa, canal si salubritate

5.5

5

7

20.01.05

Carburanti si lubrifianti

5.5

0

1

20.01.07

Transport

2

0

3

20.01.08

Posta, telecomunicatii, radio, tv, internet

4.2

5.8

7

20.01.30

Alte bunuri si servicii pentru întretinere si functionare

3.66

6

14

20.06

Deplasari, detasari, transferari

0

2

8

20.06.01

Deplasari interne, detasari, transferari

0

2

8

20.14

Protectia muncii

1

1

16

TITLUL IX

ALTE CHELTUIELI

 

 

 

59.01

Burse

4.03

5.8

7

 

CHELTUIELI DE CAPITAL (70=71+72)




 

 

 

TITLUL X

ACTIVE NEFINANCIARE

 

 

 

71.01

Active fixe (inclusiv reparatii capitale)

88.2

50

2000

71.01.01

Constructii

0

0

1900

71.01.02

Masini, echipamente si mijloace de transport

2

30

60

71.01.03

Mobilier, aparatura birotica si alte active corporale

86.2

20

40

 

CHELTUIELI TOTALE

1019.54

837.6

3176.2

* sume estimate

Sursa: Bugetele de venituri si cheltuieli din anii 2005 si 2006 si Proiectul de buget pentru anul 2007

Evolutia indicatorilor bugetari la Grupul scolar Economic de Turism

 

Sursa: Bugetele de venituri si cheltuieli din anii 2005 si 2006 si Proiectul de buget pentru anul 2007

Indicatorii "Cheltuieli salariale în bani" cât si "Contributii" au înregistrat o crestere în 2007 fata de anii anteriori datorita majorarii numarului elevilor si a numarului de clase în structurile unitatii de învatamânt. In anul scolar 2004/2005 unitatea functiona cu 600 de elevi în 10 clase de gimnaziu, 5 de liceu (doar clasa a IX-a) si 5 profesionale, în 2005/2006 erau 800 de elevi înfiintând clasele a IX-a, a X-a si a XI-a de liceu, în 2006/2007 sunt 1065 de elevi existând si clasa a XII-a de liceu. Datorita acestei cresteri s-a majorat numarul cadrelor didactice angajate si deci cheltuielile salariale.

Din analiza cheltuielilor rezulta faptul ca cele mai mari cheltuieli se fac pentru plata salariilor, pentru bunuri si servicii cât si pentru constructii (reparatii capitale) cuprinse în proiectul de buget pe anul 2007.

Între cei trei ani studiati nu se înregistreaza fluctuatii prea mari, în sensul cresterilor sau scaderilor bruste, ale valorilor  celorlalti indicatori studiati.

1.5 Organizarea evidentei la Grupul scolar Economic de Turism

1.5.1 Evidenta tehnico-operativa

Evidenta tehnico-operativa furnizeaza informatiile primare ce stau la baza înregistrarii în contabilitate si statistica a unitatilor patrimoniale. Este o forma a evidentei economice prin care se înregistreaza, se urmaresc si se controleaza fenomenele economice în momentul si la locul producerii lor.

Evidenta operativa foloseste pentru consemnarea fenomenelor economice  prin documente care sunt acte scrise specifice cum sunt:

a) Contabilitatea zilnica (curenta)

REGISTRUL JURNAL reprezinta documentul contabil în care se înregistreaza zilnic fiecare operatiune, fara spatii libere, fara stersaturi, toate miscarile patrimoniului unitatii.

NOTA DE CONTABILITATE cuprinde totalul rulajului prin însumarea conturilor debit si credit. Ea se înscrie în Registrul Jurnal cu numere de înregistrare si se elaboreaza un singur exemplar.

Înregistrarea cronologica a operatiunilor contabile se efectueaza pe baza urmatoarelor documente:

DOCUMENTUL JUSTIFICATIV se utilizeaza numai în cazul în care sunt înregistrate în cursul unei singure zile mai multe documente justificative care reflecta acelasi gen de operatii.

Indiferent de tipul documentului justificativ, acesta parcurge urmatoarele etape: elaborarea documentului, prelucrarea, inregistrarea în contabilitate, sortarea documentelor, arhivarea.

CONTABILITATEA MIJLOACELOR FIXE se face pe categorii de mijloace:

·                    Intrari-proces verbal de receptie;

·                    Iesiri-casare.

În categoria mijloacelor fixe se includ obiectele similare care îndeplinesc cumulativ doua conditii: au o valoare de inventar de cel putin 500.000 lei si o durata normata de serviciu mai mare de un an.

Unele bunuri, indiferent de valoare si de durata, nu sunt considerate mijloace fixe, ci obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata.

Alte obiecte cum sunt motoarele, aparatele si alte subansambluri ale mijloacelor fixe, procurate în scopul înlocuirii celor uzate sau pentru unele modernizari, sunt considerate materiale chiar daca îndeplinesc conditiile cerute mijloacelor fixe. De asemenea nu se încadreaza în categoria mijloacelor fixe padurile si terenurile precum si lacurile, baltile si iazurile.

Intrarile de mijloace fixe sunt consemnate în documente justificative, care difera în functie de calea prin care ele au virat. Aceste documente stau si la baza înregistrarii mijloacelor fixe în evidenta institutiilor bugetare.


Utilajele care trebuiesc montate fara probe tehnologice si a cladirilor si constructiilor speciale cu caracter administrativ si social-cultural

 
           


Utilajele si instalatiile  care se monteaza si se supun la probe tehnologice

 
                       


Primirea mijloacelor fixe, rezultate din prelucrarea materialelor în atelierele proprii ale institutiei bugetare

 
           


CONTABILITATEA VALORILOR MATERIALE (cantitativ si valoric) în situatia furnizorilor.

CONTABILITATEA VENITURILOR sI CHELTUIELILOR (pe tipuri de venituri si cheltuieli).

b) Contabilitatea periodica

REGISTRUL INVENTAR în care se înregistreaza grupat toate elementele patrimoniale ale unitatii este un document obligatoriu de înregistrare ce serveste ca proba în litigii.

La sfârsitul anului se înscriu într-o foaie sintetica elementele de inventar dupa natura lor pentru a justifica continutul fiecaruia dintre posturile bilantului contabil.

CARTEA MARE contine totalitatea fiselor de contabilitate, contine câte o fisa pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate. Ea serveste la stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor conturilor sintetice, furnizeaza informatii pentru efectuarea de analize economice si financiare, serveste la întocmirea balantei de verificare.

c) Contabilitatea centralizatoare

BALANŢA DE VERIFICARE   constituie pe lânga un mijloc de control si un mijloc de centralizare a datelor contabile în vederea extragerii indicatorilor necesari institutiei respective, precum si întocmirea Darilor de seama contabile.

REGISTRUL JURNAL

DAREA DE SEAMĂ CONTABILĂ constituie un element de analiza si control cu privire la executia bugetara. Da posibilitate semnalarii unei deficiente din cauza neacordarii unor indicatori.

Darea de seama este compusa din: Bilant contabil; Contul de executie bugetara;Rapo rt de analiza; ndicatorii de calcul plus fundamentarea pe structura bugetului de venituri si cheltuieli;Anexe care cuprind: Detalierea cheltuielilor; Disponibilul mijloacelor fixe; Contul de executie pentru fiecare fond; Finantarea;  Obligatiile de plata restante.

Darea de seama contabila se întocmeste trimestrial/anual, sintetizeaza indicatorii de baza ai activitatii contabile. Ea are un caracter unitar ca structura si continut.

BILANŢUL CONTABIL. La activ contine totalitatea mijloacelor aflate în folosinta institutiei, iar la pasiv, sursa din care s-au procurat mijloacele.


Cap. 2 Fundamentarea indicatorilor financiari la

Grupul scolar Economic de Turism

2.1 Bugetul de venituri si cheltuieli

2.1.1 Continutul si structura bugetului de venituri si cheltuieli

Fiecare unitate de învatamânt preuniversitar de stat cu personalitate juridica are obligatia sa îsi desfasoare activitatea pe baza bugetului propriu, aprobat în conditiile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 108/2004 si cu respectarea dispozitiilor legale privind angajarea si utilizarea fondurilor.

Bugetul unitatii de învatamânt preuniversitar de stat se fundamenteaza pe baza principiilor finantarii de baza si finantarii complementare, pe categoriile de cheltuieli înscrise în clasificatia bugetara, având în vedere urmatorii indicatori:

-             numarul de elevi scolarizati pe nivel si profil de învatamânt;

-             costul standard pentru un elev dintr-o unitate de învatamânt gimnazial, mediul urban;

-             coeficienti de corectie pentru fiecare nivel de învatamânt, filiera si profil din mediul urban sau rural în care functioneaza unitatea de învatamânt;

-             numarul de elevi posibil a fi realizat pe clasa determinat de cauze exclusiv demografice;

-             ponderea elevilor apartinând altor nationalitati scolarizati în unitatea de învatamânt;

-             necesarul de fonduri pentru cheltuielile materiale calculat în functie de conditiile specifice ale bazei materiale - dispersia si marimea spatiilor de învatamânt, spatii de învatamânt monumente istorice etc.

La fundamentarea indicatorilor din bugetul unitatii de învatamânt preuniversitar de stat se va avea în vedere ca anul financiar bugetar cuprinde sfârsitul unui an scolar si începutul anului scolar urmator.

Conducerea unitatii de învatamânt preuniversitar de stat are obligatia sa îsi fundamenteze cheltuielile pe baza de indicatori fizici si valorici care sa reflecte în mod real necesarul de finantare, aplicându-se masuri pentru utilizarea cu maxima eficienta a bazei materiale existente si a fondurilor, în interesul procesului de învatamânt si al elevilor.

Proiectul de buget se întocmeste în faza de elaborare a proiectului bugetului de stat, respectiv a proiectului bugetului local, se definitiveaza dupa intrarea în vigoare a legii bugetului de stat si se aproba o data cu aprobarea bugetelor locale.

În anexele la bugetul unitatii de învatamânt preuniversitar de stat se prezinta bugetul privind veniturile si cheltuielile activitatilor aducatoare de venituri proprii si bugetul de venituri si cheltuieli al internatelor, caminelor si cantinelor pentru elevi si prescolari.

În cazul în care volumul indicatorilor de cheltuieli aferente finantarii de baza propus în proiectul de buget depaseste volumul de fonduri comunicat de consiliul local, conducerea unitatii va întocmi si înainta consiliului local/judetean un memoriu de fundamentare din care sa rezulte cauzele acestor depasiri.

Fundamentarea veniturilor si cheltuielilor pentru activitatile aducatoare de venituri proprii

Unitatile de învatamânt preuniversitar de stat utilizeaza pe lânga fondurile alocate prin bugetele locale si bugetul de stat si alte surse de venituri. Veniturile proprii se înscriu în bugetul de venituri si cheltuieli al activitatilor aducatoare de venituri proprii, pe surse, dupa cum urmeaza:

a) veniturile rezultate din activitatea de productie - ateliere-scoala, ferme agricole, prestari de servicii si altele asemenea - care cuprind sumele încasate de unitatea de învatamânt din activitatea de conversie si reconversie profesionala, scolarizare, cursuri de initiere în domeniul informaticii, limbi straine, activitati de productie, prestari de servicii si alte activitati, în conditiile legii. 

b) taxele de la persoane fizice si juridice

Unitatile de învatamânt preuniversitar de stat sunt autorizate, potrivit dispozitiilor legale, sa stabileasca nivelul taxelor pentru desfasurarea examenului de admitere sau a altor examene, din care se acopera cheltuielile aferente activitatilor respective. Pentru stabilirea taxelor fiecare unitate de învatamânt preuniversitar de stat îsi estimeaza cheltuielile ocazionate de organizarea si desfasurarea examenelor si, în functie de numarul de elevi participanti, stabileste si taxa pentru un elev. Conform acestor elemente se stabilesc si prevederile din buget la subdiviziunea respectiva.

Sumele încasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor de absolvire, dupa caz, reprezinta o alta sursa proprie de venit, al carei nivel se stabileste si se comunica de inspectoratele scolare judetene, respectiv al Municipiului Bucuresti. Estimarile bugetare se calculeaza si se fundamenteaza în functie de: numarul certificatelor sau al diplomelor de absolvire, ce urmeaza sa fie eliberate, înmultit cu costul unui certificat sau o diploma.

Tarifele pe elev/cursant percepute pentru organizarea de cursuri de pregatire solicitate de persoane juridice sau fizice se stabilesc, pe baza de conventie/contract, cel putin la nivelul cheltuielilor efectuate pentru desfasurarea cursurilor respective.

c) veniturile din închirierea spatiilor disponibile se înscriu în buget la nivelul chiriei stabilite în contractele de închiriere, la care se adauga obligatoriu cheltuielile cu întretinerea si utilitatile folosite, impozitele pe terenuri si cladiri.

d) veniturile din donatii reprezinta sumele donate de persoane fizice si juridice din tara sau strainatate. Acestea se înscriu fie la nivelul executiei anului precedent, fie la nivelul estimat pentru exercitiul anului curent, independent de veniturile din anul precedent.

e) veniturile din sponsorizari primite de la persoanele juridice sau fizice, conform legii.

f) venituri din surse externe obtinute pe baza de programe de finantare.

g) alte venituri.

Cheltuielile pentru activitatile aducatoare de venit

Cheltuielile pentru activitatile aducatoare de venit se înscriu în buget, pe titluri, articole si alineate, în functie de continutul acestora, avându-se în vedere urmatoarele:

a) Cheltuielile pentru activitatea de productie - ateliere-scoala, ferme agricole, servicii si altele asemenea - se stabilesc pe baza de devize întocmite pentru fiecare activitate de productie, prestari de servicii, în limita veniturilor prevazute sa fie realizate.

b) Cheltuielile pentru desfasurarea examenelor sau a cursurilor de pregatire solicitate de persoanele juridice si fizice se stabilesc în limita veniturilor din taxele respective. În acest scop se întocmesc note de fundamentare în care se cuprind taxele cuvenite pentru activitatile respective si cheltuielile aferente realizarii acestor venituri, si anume: drepturile cuvenite comisiilor de examen, cheltuielile de întretinere a salilor de examene, pentru utilizarea calculatoarelor, procurarea rechizitelor (hârtie, stampile, cerneala, tusuri si altele asemenea) necesare în vederea desfasurarii examenelor.

c) Cheltuielile necesare pentru tiparirea certificatelor sau a diplomelor de absolvire se stabilesc în limita sumelor încasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor.

d) Cheltuielile din veniturile încasate în urma închirierii de spatii.

e) Cheltuielile din sumele încasate drept donatii si sponsorizari se înscriu în buget pentru realizarea actiunii stabilite de donator sau în contractele de sponsorizare, dupa caz. În situatia în care nu au fost stabilite destinatii împreuna cu sponsorii si cu donatorii, sumele din sponsorizari si donatii se folosesc pentru acoperirea celorlalte cheltuieli de functionare ale unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat inclusiv pentru cheltuielile de personal.

f) Cheltuielile din alte surse de venituri realizate în conditiile legii.

2.1.2 Elemente pe baza carora se întocmesc bugetele de venituri si cheltuieli

Proiectele de bugete elaborate de unitatile de învatamânt preuniversitar de stat se prezinta autoritatii administratiei publice locale, în faza de fundamentare a proiectului bugetului de stat si a proiectelor bugetelor locale.



Unitatile de învatamânt preuniversitar de stat prezinta autoritatii publice locale proiectul de buget si fundamentarile corespunzatoare.

Directorii unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat raspund de exactitatea datelor cuprinse în notele de fundamentare care au stat la baza întocmirii proiectului de buget al fiecarei unitati de învatamânt.

Dupa aprobarea legii bugetului de stat consiliul judetean prin hotarâre si cu asistenta tehnica a directiei generale a finantelor publice si a inspectoratului scolar, vor repartiza unitatilor administrativ-teritoriale sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si dupa caz, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispozitia acestora.

Consiliile locale adauga la sumele primite de la bugetul de stat si bugetul judetului sumele alocate din bugetul propriu învatamântului si aproba bugetul fiecarei unitati de învatamânt. Bugetele aprobate conform legii se comunica unitatilor de învatamânt si trezoreriilor în a caror raza teritoriala îsi au sediul aceste unitati.

Dupa aprobare, bugetele unitatile de învatamânt preuniversitar de stat reprezinta documentul pe baza caruia se asigura finantarea cheltuielilor acestora în exercitiul financiar respectiv.

Executia bugetelor unitatilor de învatamânt cuprinde în principal:


Flux informational generat de întocmirea bugetului de venituri si cheltuieli


2.2 Fundamentarea veniturilor

Formula de fundamentare si alocare a fondurilor se bazeaza pe costul standard/elev. Aceasta formula înlocuieste sistemul de fundamentare si alocare a fondurilor bazat pe costurile istorice si indicatorii "numar de personal" si "salariul mediu" pe post didactic si nedidactic, sistem care presupunea diferente în ce priveste gradul de finantare a unitatilor de învatamânt, diferentieri generate de fenomenul subfinantarii si de unele decizii arbitrare luate în timp de ordonatorii principali de credite.

Modificarile propuse în Legea 84/1995 cu modificarile si completarile ulterioare au în vedere urmatoarele:

a) unitatile de învatamânt sunt incluse în categoria institutiilor publice a caror finantare este asigurata din subventii acordate prin bugetul local si din venituri proprii, în conformitate cu prevederile legii finantelor publice locale. Aceasta prevedere ofera scolilor posibilitatea ca, fara nici o derogare de la Legea finantelor publice si a finantelor publice locale scoala sa se bucure de urmatoarele avantaje:

- unitatile de învatamânt vor fi stimulate sa dezvolte activitati aducatoare de venituri, cerute de parinti si comunitate - cercuri de limbi straine, cursuri de reconversie profesionala si formare continua a adultilor, accesarea unor programe cu finantare externa etc., în conditiile în care veniturile din aceste acitivitati vor ramâne la dispozitia scolii;

- acordarea fondurilor pe baza de subventii de la buget în loc de alocatii bugetare va asigura trecerea de la sistemul de finantare pe categorii de cheltuieli la cel al finantarii pe programe;

- sumele ramase necheltuite la sfârsitul anului primite pentru finantarea de baza vor putea fi transferate si folosite în anul financiar urmator ca si la unitatile de învatamânt superior;

- sumele rezultate din casarea/demolarea sau vinderea unor active imobilizate vor fi folosite de unitatile de învatamânt pentru finantarea unor lucrari de investitii si dezvoltare.

b) fondurile provenite de la bugetul de stat si de la bugetele locale vor fi folosite pentru finantarea învatamântului sub trei forme: finantarea de baza, finantarea complementara si finantarea compensatorie, dupa cum urmeaza:

- finantarea de baza - menita sa acopere cheltuielile pentru desfasurarea în conditii normale a procesului de învatamânt si al carei nivel este determinat de numarul de elevi/prescolari din scoala;

- finantarea complementara - menita sa asigure fonduri pentru acoperirea cheltuielilor generate de nevoia de sustinere, alaturi de taxele platite de parinti, a activitatii internatelor si cantinelor scolare, precum si a cheltuielilor de reabilitare a scolilor si dezvoltarii spatiilor de învatamânt si pentru acordarea unor facilitati prevazute de lege si de care beneficiaza unii elevi si cadre didactice;

- finantarea compensatorie - menita sa asigure fonduri pentru sustinerea unor activitati didactice si educative suplimentare cerute de asigurarea învatamântului în limbile minoritatilor nationale, de scolarizarea elevilor cu nevoi speciale de învatare si frecventare a scolii si pentru sustinerea unor programe de pregatire pentru elevii cu performante scolare deosebite.

Exista posibilitatea unitatilor de învatamânt de a-si proiecta pentru fiecare an scolar un volum de personal optim desfasurarii procesului de învatamânt. Dat fiind faptul ca, anul scolar nu coincide cu cel financiar, în luna septembrie în fiecare unitate de învatamânt se pot produce modificari ale numarului de personal, modificari ce pot fi aprobate cu prilejul rectificarilor bugetare care, conform legii, au loc de regula dupa trimestrul III al anului bugetar.

Veniturile extrabugetare sunt reglementate prin H.G. nr. 538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finantarea învatamântului preuniversitar de stat publicata în Monitorul Oficial al României nr. 329/2001. Veniturile extrabugetare se înscriu în bugetul de venituri si cheltuieli astfel:

1. Venituri proprii provenite din taxe de la persoane fizice sau juridice române sau straine

O sursa proprie de venit este reprezentata de sumele încasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor de absolvire. Nivelul acestei surse de venit se stabileste si se comunica catre ISJ Iasi. Estimarile bugetare se calculeaza si se fundamenteaza în raport cu numarul certificatelor sau al diplomelor de absolvire eliberate si suma pe un certificat sau diploma.

Scd= Nr. certificatelor/diplom. De abs.* Suma pe certificat/diploma

2. Venituri din închirieri

Aceste venituri se obtin din închirierea spatiilor disponibile ale institutiei. Veniturile din închirieri se trec în buget la nivelul chiriei stabilita prin contractul de închiriere, la care se adauga cheltuielile cu întretinerea si utilitatile folosite.


2.2.1 Cheltuieli de personal

Cheltuielile de personal sunt finantate din bugetul de stat prin bugetul local. Acestea au fost stabilite în baza statului de functii aprobat de Inspectoratul scolar Judetean Iasi. In învatamânt cheltuielile de personal sunt fundamentate pe doua destinatii: pentru personalul de baza, didactic si pentru personalul auxiliar, nedidactic.

 Cheltuielile de personal se detaliaza pe articole si alineate, dupa cum urmeaza:

10 Titlul I  Cheltuieli de personal

 Alin. 10.01 Cheltuieli salariale în bani

[2] : valoarea de referinta sectoriala specifica si coeficientii de multiplicare.

Valoarea de referinta sectoriala specifica se stabileste anual prin hotarârea Guvernului, dupa aprobarea legii bugetului de stat, în limita fondului alocat de la bugetul de stat pentru cheltuielile cu salariile, în vederea realizarii obiectivelor, programelor si proiectelor stabilite. Grila de intervale pentru stabilirea salariilor de încadrare pentru un sector de activitate bugetara se compune din intervale de valori prevazute pentru fiecare functie de executie, grad profesional sau treapta profesionala. Un interval cuprinde limitele între care se stabilesc salariile de baza. Aceste limite se obtin prin înmultirea coeficientilor de multiplicare cu valoarea de referinta sectoriala specifica. Ca urmare relatia de calcul pentru salariul de încadrare ar fi:    

Sal. de încadrare= coef. de multiplicare* valoarea coef. de multiplicare

Salariul de încadrare se determina pe categorii de personal, în învatamânt personal didactic si auxiliar. În ambele cazuri indicatorul fizic de referinta este numarul posturilor didactice din statul de functiuni, la nivel de liceu si numarul posturilor cu caracter nedidactic.

Fond aferent       =Nr. posturi prevazut  *Sal. mediu brut pe luna/   *Nr. luni de   * (1+i)

salariilor de baza     în anul de plan           post în anul de baza     acordare a salariilor

La stabilirea salariului de încadrare la personalul didactic se tine seama de urmatoarele elemente:

[3]. Sporul de vechime în munca se calculeaza la salariul de baza al personalului didactic constituit în conditiile Legii nr. 128/1997 (Legea învatamântului).

Grila de vechime în baza careia se calculeaza sporul de vechime are urmatoarea structura:

Vechime în învatamânt (ani)

Spor (%)

3-5

5

5-10

10

10-15

15

15-20

20

Peste 20

25

20.01 Bunuri si servicii

1. Constantinescu Mariana, Crasneanu Ana - "Ghid practic privind procedurile de lucru pentru auditul intern si controlul financiar în institutiile publice de învatamânt", Editura Almanahul Banatului, Timisoara, 2001;

2. Crauciuc Mihai, Pintilie Corneliu - "Angajarea personalului din învatamânt", Editura Pan-Europe, Iasi, 2000;

3. Crasneanu Ana, Dogaru Ilie - "Ghid practic privind organizarea si conducerea activitatii economico-financiare si de protejare a patrimoniului în unitatile de învatamânt", Editura Almanahul Banatului, Timisoara, 1994;

6. Greceanu-Cocos Virginia - "Practica auditului la institutiile publice si legislatia utila", Editura Societatea Adevarul, Bucuresti, 2000;

7. Ministerul Finantelor - Planul de conturi pentru institutiile de stat si instructiunile de aplicare a acestuia.

***www.cdep.ro

***www.edu.ro Greceanu Cocos Virginia , Contabilitatea în institutiile publice, Editura Adevarul, Bucuresti 2003

  1. stefura Gabriel , Procesul bugetar în România (interpretari si semnificatii financiar - juridice), Iasi 2004
  2. Legea Nr. 84/1995- Legea Învatamântului
  3. Legea Nr. 128/1997 privind Statutul Personalului Didactic



[1] Legea Învatamântului Nr. 84/1995, Art. 15, cu modificarile si completarile ulterioare

[2] OUG. Nr.8/2000 art.2

[3] HG. Nr. 281/1993, art. 7













Document Info


Accesari: 6856
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )