Lectia
8
PIAŢA, CONCURENŢA, PREŢURI
Concurenta este o
realitate a economiei de piata si reprezinta unul dintre
fundamentele diferentierii dintre un sistem centralizat si unul
liber, aparând în conditiile în care preturile se formeaza
liber, purtatorii cererii si ofertei sunt numerosi, iar
libertatea lor este aparata si garantata de un system
democratic. În acest fel agentii
economici sunt în masura sa îsi urmareasca
propriile interese în felul cel mai potrivit dupa aprecierea si
aptitudinile fiecaruia.
Concurenta
reprezinta o competitie între interesele convergente ale
agentilor economici dar marcate de raritatea resurselor. Raritatea
determina trasatura unui bun de fi "concurent" sau
"non-concurent". Un bun este conurent în conditiile în care consumul
sau de catre un individ poate fi afectat de consumul unui alt individ
aditional care are acelasi interes. Daca, însa,
aparitia unui nou consummator nu afecteaza consumul initial al
unui individ, bunul este non-concurent.
Functiile
de baza ale concurentei:
&n 21321t194v bsp;
Reprezinta un filtru al eficientei economice:
numai agentii economici rationali care dau dovada de capacitate
de alocare optima a resurselor reusesc sa se mentina
pe piata oferind spre desfacere produse si servicii care
îndeplinesc cât mai mult din cerintele consumatorilor
&n 21321t194v bsp;
Stimulent fundamental al actiunii agentilor
economici, presiunea exercitata de concurenta nu permite celor
ce vor sa domine piata sa fie indolenti, lenesi,
indiferenti la progres tehnic si calitate; câstigul cel mai mare este de partea
consumatorilor.
Concurenta perfecta reprezinta un model
idealizat, theoretic, cu importantta deosebita în mecanismul
întelegerii functionarii pietei concurentiale.
Trasaturile acesteia sunt:
&n 21321t194v bsp;
Atomicitatea pietei
&n 21321t194v bsp;
Omogenitatea perfecta a bunurilor
&n 21321t194v bsp;
Fluiditatea perfecta a cererii si a ofertei
&n 21321t194v bsp; &n 21321t194v bsp;
libertatea de a intra sau de a iesi de pe piata a oricarui bun
&n 21321t194v bsp; &n 21321t194v bsp; adaptarea spontana a ofertei la cerere
&n 21321t194v bsp; &n 21321t194v bsp; mobilitatea perfecta a factorilor de productie
&n 21321t194v bsp; &n 21321t194v bsp; absenta barierelor de orice fel (economice,
administrative, politice)
&n 21321t194v bsp;
Transparenta perfecta
În viata de zi cu zi nici un sistem economic nu este
si nici nu poate fi perfect, ci doar, în cel mai bun caz, perfectibil. Una
sau mai multe dintre conditiile concurentei perfecte lipseste
si, prin urmare, se poate vorbi de piata cu concurenta
imperfecta, ale carei principale forme sunt:
&n 21321t194v bsp;
Piata monopolistica - este una dintre cele mai
întâlnite forme concurentiale, având ca principala trasatura
lipsa omogenitatii produselor
&n 21321t194v bsp;
Piata de oligopol - este un tip de
concurenta întâlnit pe pietele unde sunt putini
ofertanti, ceea ce determina capacitatea lor de a influenta
deciziilor celorlalti
&n 21321t194v bsp;
Piata de monopol - este varianta cea mai grava
a concurentei imperfecte, atunci când un singur producator are
control total asupra pretului pe o piata
Tot variante ale pietei concurentei imperfecte,
desi mai rar întâlnite în practica, mai sunt:
&n 21321t194v bsp;
Piata de de oligopson - (putini cumparatori,
multi ofertanti)
&n 21321t194v bsp;
Piata de monopson - (un cumparator,
multi ofertanti)
&n 21321t194v bsp;
Piata de monopol bilateral - (un
cumparator, un ofertant)
&n 21321t194v bsp;
Piata de oligopol bilateral - (putini
cumparatori, putini ofertanti)
&n 21321t194v bsp;
Piata de monopol contrat - (putini
cumparatori, un singur ofertant)
&n 21321t194v bsp;
Piata de monopson contrat - (un singur
cumparator, putini ofertanti)
Perfecta sau
imperfecta, concurenta reprezinta starea de sanatate a
economiei de piata. Deprecierea mediului concurential este un
semnal clar ca la nivelul preturilor de pe piata apar
neconcordante care nu mai reflecta rezultatele reale ale raportului
cerere-oferta.
LECTIA
9: PIATA MONETARA
În cadrul pietei moetare au
loc tranzactii cu bani (moneda) realizate între cei de dispun
temporar de un excedent de moneda în calitate de ofertanti si,
respectiv, acei agenti economici care au nevoie sau deficit temporar de
bani în calitate de cumparatori.
Banii (moneda)
Banii au aparut ca o necesitate de a înlesni schimburile economice dintre
indivizi pe masura ce acestea s-au amplificat si diversificat,
schimburi ce initial se efectuau sub forma de troc. Banii s-au
desprins din multimea bunurilor marfare având rol de intermediar si
etalon de masura pentru celelalte marfuri.
De-a lungul timpului banii au evoluat de la simple marfuri cu rol de
intermediar, la metale pretioase, monede din metale pretioase
si, în cele din urma, la bancnote si moneda
scripturala.
În prezent, prin notiunea de bani (moneda) sunt desemnate moneda
metalica, bancnotele, moneda scripturala si alte instrumente
având forme si denumiri specifice care sunt general accpetate ca mijloc de
schimb si plati într-un spatiu economic dat.
Banii pot fi definiti prin intermediul functiilor pe care
acestia le îndeplinesc. Aceste functii sunt:
1. mijloc de schimb
2. unitate etalon
3. mijloc de plata
4. forma uiversala a avutiei
Toatalitatea banilor aflati în circulatie la un moment dat într-o
economie apartinând diversilor agenti economici formeaza
masa monetara. Aceasta este formata din:
a) numerar. Acesta este creat de catre banca centrala si se
compune din moneda metalica si bancnote.
b) moneda scripturala (banii de cont). Acestia pot fi creati de
catre banca centrala sau oricare alta institutie
financiar-bancara în functiune si sunt reprezentati de
sumele în conturile bancare pe numele agentilor economici.
Ambele componente au acelati rol si, prin urmare, se pot suplini una
pe cealalta. Majoritatea masei monetare (între ľ si 9/10) se
prezinta sub forma de moneda scripturala.
Marimea masei monetare este determinata de nevoile de bani pe care le
genereaza tranzactiile din economie si în special de volumul
bunurilor marfare, preturile lor si viteza de rotatie (de
circulatie) a banilor.
Marimea masei monetare se determina prin relatia:
M=PY/V
unde:
M - masa monetara
P - nivelul preturilor
Y - cantitatea bunurilor supuse tranzactiilor
V - si viteza de rotatie (de circulatie) a banilor.
Viteza de rotatie a banilor desemneaza numarul de
operatiuni de vânzare si de plati pe care o unitate
monetara le mijloceste într-o anumita perioada.
Cantitatea de bunuri economice ce poate fi achizitionata cu o unitate
monetara în conditii determinate de loc si timp determina
valoarea unitatii monetare sau puterea de cumparare.
Cererea si oferta de moneda
Agentii economici participanti pe piata monetara sunt
purtatorii cererii, ai ofertei si intermediari, iar tranzactiile
se efectueaza prin intermediul unui pret specific, rata dobânzii.
Piata monetara are rolul de a compensa excedentul cu deficitul de
moneda existent la diferiti agenti economici si de a regla
masa monetara.
Cererea de moneda provine de la agentii economici care prin natura
activitatii lor se afla în situatia de a cheltui mai mult
decât popriile resurse monetare (lichiditati). Acesti
agenti economici pot fi: întreprinderile, trezoreria (pentru a
finanta deficitul bugetar), banci si alte institutii
financiare.
Oferta de moneda provine de la agentii economici care au resurse
monetare temporar disponibile. Acesti agenti economici pot fi:
bancile, casele de economii si de pensii, societatile de
asigurare, trezoreria daca are excedente, populatia, banca
centrala.
Întâlnirea dintre cererea si oferta de moneda este facilitata de
o serie de agenti economici ce au rolul de intermediari precum:
bancile, casele de economii si de pensii, societatile de
asigurare. Acestia colecteaza disponibilitatile
banesti din economie acordându-le celor care au nevoie sub forma
de credit. Serviciul efectuat de acesti agenti economici
genereaza dobânzi încasate de la debitori - dobânzi active - si
dobânzi platite deponentilor - dobânzi pasive.
Diferenta dintre dobânzile încasate si dobânzile platite de
catre banci se numeste câstig bancar.
Reglarea masei monetare
Piata monetara, prin operatiunile ce se desfasoara
în cadrul sau, are rolul de a compensa excedentul cu deficitul de
moneda existent la diferiti agenti economici si de a regla
masa monetara.
Piata monetara reactioneaza în directia cresterii
volumului masei monetare în urmatoarele împrejurari:
a) cresterea volumului valoric al bunurilor economice (produsul Y*P)
b) scaderea vitezei de rotatie a banilor
c) acoperirea deficitului bugetar
d) convertibilitatea monedelor straine în moenda nationala
e) retinerea de catre diversi agenti economici a unor sume
de bani sub forma de "rezerva"
Masa monetara creste prin aplicarea urmatoarelor tipuri de
operatiuni:
a) acordarea de credite
b) emisiune monetara
c) schimbul valutar
Împrejurarile ce determina restrângerea masei monetare sunt:
a) diminuarea volumului valoric al bunurilor economice (produsul Y*P)
b) cresterea vitezei de rotatie a banilor
c) excedentul bugetar
d) vânzarea monedei nationale pe alte monede
Operatiunile prin care se reduce masa monetara pot fi:
a) limitarea (plafonarea) creditului
b) rambursarea creditelor
c) schimbul valutar
Puncte: 2/2
|
Un agent economic contracteaza un
credit bancar de 100 milioane u.m. pe o
perioada de 1 an cu o rata nominala a dobânzii de 20%. În
conditiile unei rate
a inflatiei de 10%, rata
reala a dobânzii este:
|
Raspuns:
|
|
b. 10%
|
Raspunsul este corect deoarece rata reala
a dobânzii se desemneaza ca difernta între rata
nominala a dobânzii si rata inflatiei:
i r = in - Ri
i r = 20%-10%
i r = 10%
|
|
|
|
Puncte: 1/1
|
În cadrul pietei monetare au loc tranzactii privind:
|
Raspuns:
|
|
d.
finantarea si refinantarea
|
Raspunsul este corect deoarece pe piata
monetara cererea de moneda provine de la agentii
economici care prin natura activitatii lor se afla în
situatia de a cheltui mai mult decât popriile resurse monetare (lichiditati)
si, prin urmare, acesti agenti economici au nevoie de
finantare sau refinantare.
|
|
|
|
Puncte: 1/1
|
Între
operatiunile prin care are loc cresterea masei monetare, se
include:
|
Raspuns:
|
|
c.
emisiunea monetara
|
Raspunsul este corect deoarece prin
aceasta metoda se sporeste cantitatea de bani
aflata în circulatie si, în consecinta, are
loc cresterea masei monetare.
|
|
|
|
Puncte: 1/1
|
În perioada contemporana, masa
monetara este formata, în cea mai mare
parte, din:
|
Raspuns:
|
|
c. bani
scripturali
|
Raspunsul este corect deoarece se
estimeaza ca majoritatea masei monetare (între ľ si
9/10) se prezinta sub forma de moneda scripturala.
|
|
|
|
Puncte: 1/1
|
O banca acorda un împrumut de 2 milioane u.m., pe termen
de doi ani, în
regim de dobânda compusa. Daca rata anuala a dobânzii
este de 10%, suma
încasata de banca dupa doi ani este:
|
Raspuns:
|
|
e.
2.420.000 u.m.
|
Raspunsul este corect deoarece:
Formula de calcul a sumei ce urmeaza a
fi rambursata în cazul dobânzii compuse este:
Sr = C*(1+i)n
unde:
Sr - suma ce urmeaza a fi
rambursata
C - creditul acordat
i - rata dobânzii
n - numarul de ani pe care s-a acordat
creditul
Aplicând datele specifice acestei probleme
obtinem:
Sr = 2.000.000*(1+0,1)2
Sr = 2.420.000 u.m
În urma calcului rezulta ca suma ce
urmeaza a fi rambursata si care va fi încasata de
banca este de 2.420.000 u.m.
|
|
|
|
Puncte: 1/1
|
Puterea de cumparare a banilor
reprezinta cantitatea de bunuri care poate fi cumparata cu:
|
Raspuns:
|
|
a. o
unitate monetara
|
Raspunsul este corect deoarece, conform
definitiei, cantitatea de bunuri economice ce poate fi
achizitionata cu o unitate monetara în conditii
determinate de loc si timp determina valoarea
unitatii monetare sau puterea de cumparare.
|
|
|
|
Puncte: 1/1
|
Între
împrejurarile care duc la restrângerea masei monetare se include:
|
Raspuns:
|
|
d.
cresterea vitezei de rotatie a banilor
|
Raspunsul este corect deoarece viteza de
rotatie a banilor desemneaza numarul de operatiuni
de vânzare si de plati pe care o unitate monetara
le mijloceste într-o anumita perioada. Daca
numarul acestor operatiuni mijlocite de o singura
unitate monetara creste înseamna ca vor fi necesari
mai putini bani pentru a acoperi toate tranzactiile ce au loc
într-o economie.
|
|
|
|
Puncte: 1/1
|
Atunci când preturile cunosc o crestere generalizata
cu 25%, puterea de cumparare a monedei:
|
Raspuns:
|
|
c. scade cu
20%
|
Raspunsul este corect deoarece:
Cantitatea de bunuri economice ce poate fi
achizitionata cu o unitate monetara în conditii
determinate de loc si timp determina valoarea
unitatii monetare sau puterea de cumparare. Daca
preturile cunosc o crestere generalizata cu 25% atunci
cantitatea de bunuri economice ce poate fi achizitionata cu o
unitate monetara va scadea cu 20%
|
|
|
|
Puncte: 1/1
|
Daca masa monetara în
circulatie este de 15000 miliarde u.m. si viteza de
rotatie a monedei este
4, atunci valoarea tranzactiilor pe piata este:
|
Raspuns:
|
|
b. 60000
miliarde u.m
|
Raspunsul este corect deoarece:
Formula de calcul a masei monetare este
urmatoarea:
M=PY/V
unde:
M - masa monetara
P - nivelul preturilor
Y - cantitatea bunurilor supuse
tranzactiilor
V - si viteza de rotatie (de
circulatie) a banilor.
Daca M= 15000 si V = 4 atunci:
15000 = PY/4
PY = 60000
PY fiind produsul dintre nivelul
preturilor si cantitatea bunurilor supuse tranzactiilor
reprezinta valoarea tranzactiilor pe piata care în
acest caz este de 60000 miliarde u.m.
|
|
|
|
LECTIA
10: PIAŢA FINANCIARĂ
Piata capitalurilor, sau
piata financiara, reprezinta locul unde efectueaza
tranzactii cu titluri de valoare sau active financiare, între posesorii
si emitentii de titluri de valoare, pe de o parte, si posesorii
de capital banesc, pe de alta parte. Este o piata în
strânsa legatura cu piata bunurilor si piata
monetara.
Capitalul marilor firme se compune din contributia fiecarui asociat,
în schimbul careia acesta primeste titluri de proprietate asupra
partii de capital subscrise de persoana sa. Actiunea este un
titlu de valoare care atesta calitatea de proprietar a
detinatorului ei asupra unei fractiuni din capitalul social al
firmei. Actiunile pot fi nominative (daca au înscrise numele
actionarului) sau "la purtator", valabile indiferent de persoana care
le poseda. Actiunea confera detinatorului ei o serie
de drepturi sociale:
- dreptul de a fi informat în legatura cu situatia
economico-financiara a firmei
- dreptul de a participa laadunarea generala a actionarilor
- dreptul de a participa la administrarea firmei si la controlul gestiunii
acesteia
si de drepturi patrimoniale:
- dreptul de a-si însusi o parte din profitul societatii
sub forma de dividend
- dreptul de a obtine o parte din capitalul firmei în cazul în care
aceasta este lichidata
Actionarul are însa si obligatia de a participa la
acoperirea pierderilor atunci când întreprinderea realizeaza o activitate
necorespunzatoare.
Pe lânga actiuni, care sunt titluri cu venit variabil, pe termen lung
este uzitata adesea emisiunea de obligatiuni, titluri cu venit fix.
Obligatiunea este un titlu de valoare care stesta angajarea unui
împrumut pe termen mediu sau lung, emitentul obligându-se sa onoreze plata
acestuia indiferent de situatia sa financiara. Creditorul nu
participa la gestiune dar se bucura de siguranta împrumutului.
Poate exista, într-adevar, un risc redus, în cazul lichidarii firmei,
dar atunci creditorii vor avea prioritate în fata actionarilor pt
valorificarea activelor fixe.
Piata financiara are, ca orice piata, o structura
foarte simpla. Oferta provine de la:
- stat si colectivitati locale
- firme de stat
- societati comerciale private
- banci si societati financiare
Cererea provine de la agentii economici carora, din diferite motive,
capitalul le prisososte în acel moment dar doresc sa le confere
acestora o destinatie economica.
Piata financiara are doua forme:
- primara: se vând si se cumpara titluri nou emise
- secundara: se vând si se cumpara titluri emise anterior
Bursa este
specifica economiei de piata si este structura
economica care se apropie cel mai mult de piata perfect
concurentiala. Rolul bursei:
- asigura transformarea operativa, într-un termen scurt, capitalul
real în capital banesc si invers
- mobilizeaza rapid resursele în vederea investitiilor
- este o piata indispensabila pentru transferarea unor
capitaluri individuale dintr-o întreprindere în alta sau dintr-o tara
în alta
- favorizeaza procesul de concentrare a puterii economice, controlul
asupra unor societati pe actiuni asigurându-se prin
detinerea pachetului actiunilor de control
- este cel mai sensibil barometru al starii economiei
|
Între
drepturile conferite posesorului de actiuni nu se include:
|
Raspuns:
|
|
d. dreptul
de a încasa dobânzi
|
Dreptul de a încasa dobânzi apartine
posesorului de capital efectiv. Posesorul de obligatiune are un
drept asupra unui capital care nu este material, si care nu poate
fi accesibil decât în functie de anumite conditii si
numai într-un anume moment.
|
|
|
|
Puncte: 1/1
|
Rata
reala a dobânzii este mai mare decât rata nominala a dobânzii în
situatia
în care:
|
Raspuns:
|
|
a.
preturile scad
|
Rata reala a dobânzii se obtine
scazând din rata nominala a dobânzii rata inflatiei:
ir=in-Ri. La rândul ei, rata inflatiei, se obtine
scazând din Ip 100%: Ri=Ip-100%. Prin urmare, în situatia în
care preturile scad, Ip va scadea, iar Ri va deveni
negativa, ceea ce va face ca dobânda reala sa fie mai
mare decât dobânda nominala.
|
|
|
|
Puncte: 1/1
|
Venitul anual adus de o
obligatiune este de 10000 u.m. În conditiile unei rate a
dobânzii de 20%, cursul obligatiunii
este:
|
Raspuns:
|
|
c. 50000
u.m.
|
C=V/i, 10000=V/20%=50000.
|
|
|
|
Puncte: 1/1
|
Dobândirea
pachetului actiunilor de control la o societate comerciala poate
avea loc prin:
|
Raspuns:
|
|
a.
oferta publica de cumparare
|
Prin lansarea unei oferte de publice de cumparare
cei interesati isi manifesta dorinta de a achizitiona pachete de
actiuni de la potentiali vanzatori obtinand in acest mod controlul
asupra societatii comerciale ce a emis respectivele titluri.
|
|
|
|
Puncte: 2/2
|
Un
credit de 1 milion u.m. este acordat pe principiul dobânzii compuse, pe o
durata de doi ani, cu o rata anuala a dobânzii de
10%. Rata anuala a dobânzii,
pe principiul dobânzii simple, ce aduce
aceeasi dobânda, tot pe doi ani, este:
|
Raspuns:
|
|
d. 10,5%
|
S2=S(1+i)2 =1000000(1,1) 2 =1210000. Dobânda este
de 210000. Prin calculul dobânzii simple, ar trebui sa fie în
fiecare an încasata o suma de 105000 u.m. prin urmare,
105000=x%81000000, deci x=10,5
|
|
|
|
Puncte: 2/2
|
Daca
se anticipeaza o evolutie pozitiva a economiei, atunci:
|
Raspuns:
|
|
b. cursul
titlurilor creste, iar cumparatorii de titluri
câstiga
|
Cursul titlurilor creste întotdeauna
datorita corelatiei dintre starea economiei si
bursa. Numai ca cei care vor câstiga sunt
cumparatorii, deoarece, desi cursurile titlurilor cresc,
ei vor cumpara la preturile stabilite anterior,
câstigând astfel pentru ca le pot revinde imediat apoi la
noul pret.
|
|
|
|
Puncte: 2/2
|
În perioada T0-T1, daca rata
dobânzii creste cu 25% si
venitul adus de
obligatiune ramâne
constant, cursul obligatiunii:
|
Raspuns:
|
|
b. scade
cu20%
|
Curs=Venit/rata dobânzii: C=V/I; Pentru a
urmari evolutia, vom lucra în indici: IC=IV/Ii=1/1,25=0,8.
Deci, cursul scade cu 20%.
|
|
|
|
|
O
banca acorda un împrumut de 2 milioane u.m., pe termen de doi
ani, în
regim de dobânda
compusa. Daca rata anuala a dobânzii este de 10%, suma
încasata de banca
dupa doi ani este:
S2=S(1+i)2 =2000000(1,1)
2 =2420000 u.m.
S2=S(1+i)2 =2000000(1,1) 2 =2420000 u.m.
S2=S(1+i)2 =2000000(1,1)
2 =2420000 u.m.
S2=S(1+i)2 =2000000(1,1)
2 =2420000 u.m.
|
Raspuns:
|
|
e.
2.420.000 u.m.
|
S2=S(1+i)2 =2000000(1,1) 2 =2420000 u.m.
|
|
|
|
Puncte: 1/1
|
Actiunile sunt:
|
Raspuns:
|
|
d. titluri
de proprietate
|
Actiunile reprezinta participarea la
capitalul social al firmei si confera actionarului toate
drepturile unui proprietar.
|
|
|
|
Puncte: 1/1
|
Când
venitul anual adus de o obligatiune este de 2000 u.m., iar rata
dobânzii
este de 40%, cursul
obligatiunii este:
|
Raspuns:
|
|
a. 5000
u.m.
|
C=V/i=2000/40%=5000u.m.
|
|
|
|
Puncte: 2/2
|
Din
vânzarea productiei obtinute, o firma încaseaza 10 mld.
u.m., costurile
totale fiind de 8 mld. u.m. În
conditiile în care firma trebuie sa plateasca
statului impozit pe profit 25%,
iar cota repartizata sub forma de dividende este
de 10% din profitul net, marimea dividendelor platite
actionarilor va fi:
|
Raspuns:
|
|
b. 150 mil.
u.m.
|
Pr=Încasari-Costuri=10mld-8mld=2mld u.m. 2
mld*0,75%=1,5 mld u.m. profit net. 1,5 mld*10%=150 milioane u.m.
|
|
|
|
Puncte: 2/2
|
Vânzatorii
de titluri pe piata financiara secundara la termen:
|
Raspuns:
|
|
c.
mizeaza pe scaderea cursului titlurilor
|
Cei care vor câstiga sunt vânzatorii,
deoarece, desi cursurile titlurilor scad, ei vor vinde la
preturile stabilite anterior, câstigând astfel pentru ca
le pot cumpara imediat apoi la noul pret (mai mic).
|
|
|
|
Puncte: 2/2
|
Care
dintre afirmatiile urmatoare privind bursa este falsa?
|
Raspuns:
|
|
d. bursa
este o piata financiara primara
|
Bursa nu poate fi o piata financiara
primara deoarece în cadrul ei se vând si se cumpara
titluri emise anterior.
|
|
|
|
Puncte: 1/1
|
Posesorul unei obligatiuni este:
|
Raspuns:
|
|
b. creditor
|
Este creditor deoarece el crediteaza,
obligatiunea fiind prin natura ei un titlu de credit, care
atesta angajarea unui împrumut pe termen mediu sau lung.
|
|
|
|
