Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Programarea si conducerea productiei pentru fabricarea unui set de repere din componenta produsului

management












ALTE DOCUMENTE

MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL
DEZVOLTAREA PORTOFOLIULUI DE CLIENTI
ANALIZA SWOT A S.C. BERE CRAIOVA S.A.
Analiza SWOT
DE LA CONFLICTE LA NEGOCIERE
Management si globalizare
SPECIFICUL (PARTICULARITATILE) MANAGEMENTULUI INTERNATIONAL
Anca Borza –“ Managemenrul Resurselor Umane in Context European”
Proiect - ANALIZA DIAGNOSTIC LA S.C.POSTAVARIA ROMANA S.A. BUCURESTI
FINANTARE SI CREDITARE - REFERAT

1.           Date initiale



1.1    Tema proiectului

Tema proiectului este: Programarea si conducerea productiei pentru fabricarea unui set de repere din componenta produsului.. Reperele sunt: R6,R7, R8.

1.2    Conditii generale

Beneficiar:

Executant: Facultatea de Mecanica si Tehnologie, Catedra de Tehnologie si Management.

Volumul productiei: N = 700 buc/an.

Conditii de livrare: produsele se livreaza trimestrial in conditiile:

Nr trimestru

Trimestrul I

Trimestrul II

Trimestrul III

Trimestrul IV

Nr piese/trimestru

150

200

200

150

Repere

Stocuri initiale

Volum produs P

R2

40

700

R8

40

R9

30

Numarul de zile lucratoare dintr-un an: z = 240 zile;

Numarul de schimburi in care se lucreaza: ks = 1 schimb;

Numarul de ore dintr-un schimb: h = 8 ore/schimb;

Salariul orar al lucratorilor directi: sk = 5 lei/ora;

Salariul orar al operatorilor reglori: sr = 6 lei/ora;

Cota de amortizare orara a utilajelor de productie: ak = 3,55 ore;

Coeficientul care tine seama de cota parte a cheltuielilor cu pregatirea fabricatiei si lansarea administrativa a loturilor: p = 10;

Regia de fabricatie a sectiei unde se realizeaza prelucrarea lotului de piese: Rf = 180;

Coeficientul care cuantifica costul (pierderea) suportat de intreprindere: E = 0,5.

2.    Analiza proiectului de productie

2.2Structura de dezagregare a produsului (SDP)

Produsul oricarui proiect poate fi considerat ca o structura de sistem. De aceea se poate imagina dezagregarea produsului in structuri de ordin inferior, numite subsisteme. La randul lor, subsistemele pot fi dezagregate in ansambluri, iar acestea din urma in subansambluri.

Aceasta activitate logica de dezagregare poate fi efectuata pana la nivelul entitatilor individuale din sistem numite, conventional piese. In felul acesta se realizeaza ceea ce se numeste, conventional, structura de dezagregare a produsului.

Aceasta se poate reprezenta sub forma unei arborescente si se interpreteaza in felul urmator: coborand semnifica “este compus din”, urcand semnifica “face parte din”.

Structura de dezagregare a produsului P este redata in figura:


PRODUSUL P

ANSAMBLURI

A1=1

A2=2

A3=1

A4=1

A5=2

A6=1

SUBANSAMBLURI SI REPERE

A11=2

A12=1

A21=1

A22=1

A31=2

A32=2

A41=1

A42=1

R1=1

R2=1

R11=1

R12=1

R13=1

R14=1

R20=1

R6=1

R7=1

R8=1

R9=1

R3=2

 

R4=2

 

R5=2

 

R10=1

 

R15=2

 

R16=2

 

R17=2

 



2.2 Structura de dezagregare a lucrarilor(SDL)

Structura de dezagragare a lucrarilor este o reprezentare structurala a tuturor activitatilor din proiect.

            In cadrul acestui proiect al carui obiectiv este programarea si conducerea fabricatiei a celor trei repere din componnta produsului, SDL are ca punct de plecare fisele tehnologice ale reperelor prezentae in tabelele urmatoare.

Nr. Crt

OPERATIA

TIMPUL

RESURSA

Denumire

COD

Tu

min/buc

Tpi

min/buc

Denumire

COD

1

Frezare fata de baza

F 21

4,8

32

Masina de frezat universala FU 32

R1

2

Gaurire - alezare

G 22

6,2

22

Masina de gaurit verticala G 25

R2

3

Frezare-gaurire-alezare-filetare

CV 23

20,6

120

Centru de prelucrare vertical V 320

R3

4

Rectificare plana

RP 24

8,3

28

Masina de rectificat plan RP400

R4

5

Inspectia preciziei geometrice

C 25

4,7

18

Banc de control

R5

 

           

Nr. Crt

OPERATIA

TIMPUL

RESURSA

Denumire

COD

Tu

min/buc

Tpi

min/buc

Denumire

COD

1

Debitare

D 81

5,2

18

Fierastrau mecanic alternativ FA 320

R7

2

Frezare-gaurire -alezare

FG 82

19,2

120

Centru de prelucrare Orizontal CH 80

R8

3

Rectificare interioara

RI 83

6,3

22

Masina de rectificat rotund RU 320

R9

4

Rectificare plana

RP 84

5,6

22

Masina de rectificat plan RP 400

R1

5

Inspectia preciziei geometrice

C 85

3,8

18

Banc de control

R6

Nr. crt

OPERATIA

TIMPUL

RESURSA

Denumirea

COD

Tu

min/buc

Tpi

min/buc

Denumire

COD

1

Strunjire de degrosare finisare si degajare cilindrica exterioara si interioara

SDF 81

2.2

45.9

Strung cu comanda numerica SQT-10MS

R8

2

Strunjire de degrosare finisare cilindrica exterioara si interioara

SDF 82

2.25

65

Strung cu comanda numerica SQT-10MS

R8

3

Gaurire

G 83

    0.8

4

Masina de gaurit si filetat G16

R9

4

Gaurire

G 84

0.6

2

Masina de gaurit si filetat G16

R9

5

Frezare canal de pana

F 85

1.6

14

Masina de frezat FK 400 DEKEL

R10

6

Frezare canal

FC 86

1.22

16

Masina de frezat FK 400 DEKEL

R10

7

Rectificare cilindrica interioara

RCI 87

0,85

15

Masina de Rectificat interior si exterior WMW 450

R11

8

Rectificare cilindrica  exterioara

RCE 88

2,06

19

Masina de Rectificat interior si exterior WMW 450

R11

9

Rectificare cilindrica exterioara

RCE 89

1.42

11

Masina de Rectificat interior si exterior WMW 450

R11

10

Inspectia preciziei geometrice

C 8.10

5,2

18

Banc de control

R5

           

Structura de dezagregare a lucrarilor (SDL) este o reprezentare structurala a tuturor activitatilor din proiect in schema:

Activitati proiect

R2

R8

R9

F21

G 22

CV 23

RP 24

C 25

D 81

CH 82

RC 83

RP 84

C 85

SDF 91 81 61

SDF 92

G 93

G 94

F 95

FC 96

RCI 97

RCE 98

RCE 99

C 9.10


           

2.3 Calculul necesarului brut

            Necesarul brut se calculeaza pe baza SDP, tinand seama de numarul de ansamluri, subansambluri si repere deacelasi tip care intra in componenta produsului.Se afla inmultind volumul productiei cu 2.

            Pentru reperul R2 : CB=2*700=1400

            Pentru reperul R8 : CB=2*700=1400

            Pentru reperul R9 : CB=2*700=1400

           

            2.4 Calculul necesarului net

            Necesarul net se obtine din necesarul brut scazand valoarea din stoc,numai in primul trimestru .In celelalte trimestre valoarea va fi aceeasi pentru ca nu mai avem stoc. Cantitatea livrata = cantitatea neta

            Durata de asamblare a produsului este de 2 saptamani,acest lucru insemnand ca reperele trebuie sa fie gata cu 2 saptamani inainte de sfarsitul trimestrului.

            Pentru reperul R2: CN=1400 - 40=1760

            Pentru reperul R8 : CN=1400 - 40=1760

            Pentru reperul R9 : CN=1400 – 30=1770

            2.5 Elaborarea Planului de Productie Director

            Planul de Productie Director este elementul fundamental in jurul caruia se construieste arhitectura sistemului de planificare a productiei.

PD trebuie sa permita cunoasterea cantitatilor ce urmeaza a fi fabricate din fiecare reper,a duratelor de asamblare a fiecarui produs, termenele de livrare conform contractului.          PPD contine detalierea acestor elemente pe diferite perioade de productie permitand vizualizarea rapida a stocurilor si piese componente a necesarului brut si net pentru fiecare dintre acestea

            Notiunile care se gasesc in planul de productie au urmatoarele semnificatii:

            CB – cerere bruta = N*2

            CN – cerere neta = CB – S

            S = stocul

            L = cantitatea livrata


Perioada

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

 

Produs P

CB=700

150

200

200

150

S=

0

L=700

Reper R7

CB=1400

300

400

400

300

S=

40

0

0

0

CN=1360

260

400

400

300

L=1340

260

400

400

300

Reper R8

CB=1400

300

400

400

300

S=

40

0

0

0

CN=1360

260

400

400

300

L=1360

260

400

400

300

Reper R9

CB=1400

300

400

400

300

S=

30




0

0

0

CN=1370

270

400

400

300

L=1370

270

400

400

300


2.6 Determinarea tipului de productie

Se determina timpul de productie la nivel de reper prin metoda indicilor de constanta. Aceasta este o metoda cantitativ – calitativa,care ia in considerare gradul de omogenitate si continuitate in timp a lucrarilor care se executa pe locurile de munca.

Gradul de omogenitate si continuitate poate fi cuantificat, pentru fiecare reper g si operatie k, cu ajutorul unui indicator TP , care poate fi calculat cu relatia :

TP =    in care :

R - este ritmul mediu al fabricatiei, in min/buc;

T - timpul unitar al operatiei k,in min/buc .

Incadrarea unei anumite operatii k intr-unul dintre cele doua mari tipuri de productie(serie sau masa) se face dupa cum urmeaza :

  • Daca  TP >1, operatia corespunde productiei de serie ;
  • Daca  TP ≤1, operatia corespunde productiei de masa.

Productia de serie poate fi diferentiata functie de anumite limite stabilite conventional pe baza experientei de productie :

  • Daca 1< TP ≤10, operatia corespunde productiei de serie mare(SM) ;
  • Daca 10< TP ≤20, operatia corespunde productiei de serie mijlocie ;
  • Daca TP >20, operatia corespunde productiei de serie mica(Sm).

Regimul de lucru :

  • Numarul de zile lucratoare z=240 zile/an ;
  • Numarul de schimburi ks=1 schimb ;
  • Numarul de ore pe schimb h=8 ore.

Fondul nominal de timp (F )se determina cu relatia:

F = z

F = 240*1*8=1920

            Ritmul mediu al fabricatiei (Rg) se determina cu relatia :

R =

                Ng2 = 260+600+600+300=1760

            Ng8 = 260+600+600+300=1760

            Ng9 = 270+600+600+300=1770

            Rg2 = 60*1920/1360 = 84,70

            Rg8 = 60*1920/1360 = 84,70

            Rg9 = 60*1920/1370 = 84,08

Nr.ct

R2

R8

R9

Tu

[min/buc]

Rg

[min/buc]

Tpk

Tip

productie

Tu

[min/buc]

Rg

[min/buc]

Tpk

Tip

productie

Tu

[min/buc]

Rg

[min/buc]

Tpk

Tip

productie

1

4,8

84,7

17,64

Smj

5,2

84,7

16,2

Smj

1,7367

84,08

48,06

Sm

2

6,2

13,66

Smj

19,2

4,41

SM

1,0461

79,79

Sm

3

20,6

4,11

SM

6,3

13,4

Smj

1,2081

69,09

Sm

4

8,3

10,20

Smj

5,6

10,10

Smj

2,043

40,85

Sm

5

4,7

18,02

Smj

3,8

22,28

Sm

0,855

97,62

Sm

6

2,063

40,46

Sm

7

0,902

92,53

Sm

8

5,1

16,36

SMj

            2.7 Stabilirea formei de organizare a productiei

                Se determina prin calculul ponderilor tipurilor de productie si se stabileste in concordanta cu forma de organizare a productiei (succesiva, paralel,mixta).

  • In cazul in care productia de serie mica este preponderenta se alege forma de organizare succesiva ;
  • In cazul in care productia de serie mijlocie este preponderenta sau avem de-a face cu un amestec de tipuri de productie(mica,mijlocie,mare) se alege forma de organizare mixta ;
  • In cazul in care productia de serie mare este preponderenta se alege forma de organizare paralela.

M

SM

SMj

Sm

R2

-

20%

80%

-

R8

-

20%

60%

20%

R9

-

-

12,5%

87,5%

PT R6 ORGANIZARE MIXTA

PT R7 ORGANIZARE MIXTA

PT R8 ORGANIZARE SUCCESIVA

2.8  APROVIZIONAREA CU SEMIFABRICATE (TARIFE REGRESIVE)

           

Costul semifabricatului il notam cu Cm si vom presupune ca semifabricatele se cumpara de la un producator de semifabricate pe baza de tarife regresive.

Cantitatea aprovizionata o singura data se noteaza cu q si  in functie de q furnizorul de semifabricate are preturi diferite. 

             

                        q≤100bucati, Cm = 6,8 lei/buc  p1 = 6,8 lei/buc. 

 Reperul R2   100<q≤200 bucati,  Cm = 6,7 lei/buc  p2 = 6,7 lei/buc.             

                       q > 200 bucati,    Cm  6,6 lei/buc   p3 = 6,6 lei/buc. 

 

 

Pentru R8       q ≤ 100 bucati,     Cm = 6,6 lei/buc   p1 = 6,6 lei/buc. 

                        100 <q ≤ 300 bucati,    Cm = 6,5 lei/buc   p2 = 6,5 lei/buc. 

                         q > 300 bucati,   Cm = 6,4 lei/buc   p3 = 6,4 lei/buc. 

 

Reperul R9     q ≤ 100 bucati,   Cm = 8,6 lei/buc   p1 = 8,6 lei/buc. 

                         100 < q ≤ 200 bucati,   Cm  = 8,4 lei/buc   p2 = 8,4 lei/buc. 

                          q > 200 bucati,   Cm = 8,2 lei/buc   p3 = 8,2 lei/buc. 

D = cantitatea neta     R7 = 1340;  R8 = 1360;   R9 = 1370.

Costul de lansare c = 80 RON. Rata costului de posesie = 12%.

   Pentru reperul R2 :

  • q £ 100 buc ÞCm = 6,8 [lei/buc] => p1 = 6,8 [lei/buc];
  • 100 < q  £ 200 buc Þ Cm = 6,7 [lei/buc] => p2 = 6,7 [lei/buc];
  • q > 200 buc Þ Cm = 6,6 [lei/buc] => p3 =6,6 [lei/buc].

Ø      Cantitatea economica corespunzatoare pretului p1 = 6,8 [lei/buc] este:

                               q01=

unde:  d - rata costului de posesie, d = 12 %;

          c - costuri de lansare, c = 80RON;

          CN = D - cererea neta.

             q < 100  =>  q01 =