UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

DEPARTAMENTUL DE MANAGEMENT

CURS MASTER

ANALIZA DIAGNOSTIC

LA S.C.POSTAVARIA ROMANA S.A. BUCURESTI

CUPRINS

I ) Prezentarea S.C. POSTAVARIA ROMANA S.A.

Scurt istoric

Prezentarea generala a societatii

Obiective fundamentale

Clienti si furnizori

II) Analiza diagnostic

Pregatirea analizei diagnostic

Investigarea si analiza indicatorilor

Stabilirea punctelor forte si a punctelor slabe

Recomandari

III) Elaborarea strategiei

IV) Structura organizatorica

CAPITOLUL I

Prezentarea S. C. POSTAVARIA S.A.

Scurt istoric

Anul constituirii: 1925 ca societate anonima pe actiuni cu sediul social si al unitatii lucrative la Cernauti avand ca profil: tesatorie de lana din fire cardate cu denumirea de POSTAVARIA ROMANA S.A.

1936: sediul social si lucrativ s-a stabilit la Bucuresti avand ca profil filatura si tesatorie din fire cardate;

1948: dupa nationalizare a devenit intreprindere de stat cu denumirea POSTAVARIA ROMANA Bucuresti cu acelasi profil;

1958: schimbarea profilului din tesatorie din fire cardate in tesatorie din fire pieptanate;

1961-1964: s-a reutilat tesatoria si preparatia cu fonduri de investitii alocate de stat;

1964: filatura (utilajul) s-a transferat la Craiova;

1965-1974: cu fonduri noi de investitii a fost reutilata si sistematizata intreprinderea , achizitionandu-se noi utilaje;

1975: pe structura intreprinderii se grefeaza Centrala Industriei Lanii, conditii in care Postavaria Romana isi pierde personalitatea juridica. In acelasi an se infiinteaza in structura CIL, Centrul de calcul.

1980-1982: s-au construit doua corpuri de cladiri: P+7 ( in subsolul careia a fost incorporata gospodaria de apa existenta pe amplasament ) si P+5. In cadrul aceluiasi program de investitii au fost achizitionate si noi utilaje care au dus la cresterea capacitatii de productie;

1984-1989: au loc modernizari de mica amploare;

1990: separarea din structura Centralei Lanii. Devine intreprindere cu personalitate juridica . In corpul de cladire P+7 s-a reorganizat Centrala Industriei Lanii. Gospodaria de apa din o parte a subsolului acestei cladiri si Centrul de calcul s-au inclus in patrimoniul POSTAVARIA ROMANA.

Dupa separare s-a efectuat o investitie in valoare de 81,4 mil. lei cu care s-au achizitionat 54 de masini si s-au construit si dotat o noua gospodarie de apa pentru asigurarea debitului necesar pentru apa tehnologica si rezerve in caz de incendiu. De la aceasta data intreprinderea isi asigura in intregime necesarul de apa si de surse proprii.

1991: reorganizarea si inregistrarea intreprinderii ca societate comerciala conform legii nr. 15/1990.

la data inregistrarii: 278,4 mil. Lei;

La data de 31.12.2002: 20.021.200 mii lei

Clienti si furnizori

Inainte de destramarea CAER-ului , Postavaria Romana isi desfacea produsele atat pe piata interna cat si pe piata externa. Ponderea cea mai mare in total vanzari o detinea exportul de tesaturi in fosta URSS.

In conditiile noi ale tranzitiei spre economia de piata Postavaria Romana a pierdut importante segmente de piata, in special a celor din fostele tari socialiste.

Astfel, exportul de tesaturi de lana si tip lana a inregistrat o tendinta de scadere continua, ajungand in 2000 la nivel zero. In prezent, productia fabricata este destinata integral pietei interne iar in cadrul acesteia: fabricilor de confectii de stat si particulare din diferite zone ale tarii ( Bucuresti, Oradea, Cluj, etc.), magazinelor (proprii, de stat, consignatii), institutiilor speciale (Ministerul de Interne; pentru anul 1998 au fost incheiate contracte ferme si cu Ministerul Apararii Nationale), mici industrii de confectii (cooperative) , bazelor judetene de aprovizionare ale comertului cu ridicata .

In general, tesaturile de Postavaria Romana sunt adecvate clientilor cu o putere de cumparare medie. Referitor la marfa vanduta prin magazine, acestea contracteaza in functie de sezon, zona geografica si locul de desfacere a produselor ( rural sau urban).

De regula , se lucreaza atat cu clienti traditionali, care cunosc gama sortimentelor oferita, caracteristicile modelelor create si manifesta seriozitate in relatiile contractuale, cat si cu clienti ocazionali care dispun de lichiditati banesti.

Stofele livrate clientilor traditionali se deconteaza prin banca, la scadenta, in timp ce, vanzarea tesaturilor catre clienti ocazionali se face contra CEC-uri sau sume de bani in numerar (pana la o anumita limita)

SC POSTAVARIA ROMANA S A realizeaza, in principal, tesaturi de lana si tip lana pentru imbracaminte exterioara: costume pentru barbati si copii, rochii si costume pentru femei si fete. Aceste tesaturi au ponderea cea mai ridicata in to 525h77f tal vanzari.

Tesaturile de lana (100%) se fabrica numai in situatiile exceptionale datorita utilajelor necorespunzatoare. Majoritatea stofelor sunt fabricate din lana si poliester si celofibra, in diferite proportii .

Gama sortimentala a produselor oferite mai cuprinde: tricotaje de serie mica realizate din firele ramase, servete de bucatarie, tesaturi pentru tapitarea mobilei, fulare,etc.

Pentru distingerea tipurilor de stofe, acestea se codifica utilizand coduri standard, stabilite pe total ramura.

In cursul unui an se ofera peste 300 modele de produse. Modelele sunt realizate in atelierul propriu de proiectare si creatie in functie de tendintele modei, anotimp, etc.

Din punct de vedere al calitatii si preturilor , societatea este competitiva. Calitatea produselor vandute, in comparatie cu calitatea produselor oferite de celelalte firme competente din domeniu, se situeaza la un nivel peste medie.

Principalii clienti ai SC POSTAVARIA ROMANA SA pe piata interna :

Ponderea detinuta de principalii beneficiari interni in total vanzari, in perioada 2000-2002, se prezinta astfel:

73,5 % alti beneficiari ( baze judetene de aprovizionare ale comertului cu ridicata , detailisti, mica industrie, clienti ocazionali).

Pentru 2001, ponderea a fost:

76 % alti beneficiari

Pentru 2002 ponderea a fost:

17,7 % societati de stat

78,5 % alti beneficiari

Analizand datele din tabel si figurile prezentate se observa o scadere a ponderii vanzarilor destinate societatilor de stat, respectiv de la 23,9 in 2000, la 19,6 % in anul 2001, atingand in 2002 o pondere de 17,7 %.

Produsele destinate societatilor particulare au o pondere mai ridicata in total vanzari in 2001 fata de 2000, respectiv 4,4% comparativ cu 2,6 % iar in anul 2002 raportat la 2001 s-a inregistrat o scadere sensibila de 0,6 %. Alti beneficiari ai tesaturilor oferite de Postavaria Romana pe piata interna au o pondere ridicata in total vanzare, pondere care s-a modificat de la un an la altul in sensul cresterii acestuia. In 2000, acesti beneficiari, detineau 73,5 % din vanzarile totale, pondere ce a crescut succesiv in 2001 cu 2,5 %, iar in 2002 cu 5 % fata de 2000.

CAPITOLUL II

Analiza diagnostic

2.1 Pregatirea analizei diagnostic

Nr crt

Indicatori

u.m.

Anul 2000

Anul

Anul 2002

Indice

Indice 02/00

Indice 02/01

Productie fabricata (tesaturi)

Mii

Mp

Vanzari totale

Mii mp

Vanzari la export

Mii mp

Venituri totale din vanzari (cifra de afaceri)

Mii lei

Cheltuieli totale aferente veniturilor

Mii lei

Profit brut

Mii lei

Impozit pe profit

Mii lei

Profit net

Mii lei

Cheltuieli la 1000lei CA

Lei

Nr. Mediu de salariati

Salariul mediu lunar

Lei/ muncit

Fon de salarii

Mil lei

Productivitatea muncii la productia fizica

Mp/ salariat

Productivitatea muncii la cifra de afaceri

Mii lei/ salariat

Rata profitului

2.2.Investigarea si analiza indicatorilor

Evolutia acestor indicatori evidentiaza, atat punctele forte, cat si punctele slabe ale activitatii firmei. In primul rand, importanta este analiza corelatiilor indicatorilor valorici si anume:

a) Ritmul de crestere a cifrei de afaceri trebuie sa devanseze ritmul de crestere al fondului de salarii, adica indicele cifrei de afaceri (CA) sa depaseasca indicele fondului de salarii (FS):   i_CA > i_FS

In cazul SC POSTAVARIA ROMANA SA , situatia se prezinta astfel:

la nivelul anului 2001 fata de 2000:

la nivelul anului 2002 fata de 2000:

la nivelul anului 2002 fata de 2001:

Rezulta faptul ca , in cadrul societatii comerciale Postavaria Romana SA aceasta corelatie este respectata.

b) ritmul de crestere a productivitatii muncii (W) trebuie sa devanseze ritmul de crestere al salariului mediu anual (Sa), adica indicele productivitatii muncii sa fie mai mare decat indicele salariului mediu anual

In cazul societatii noastre situatia se prezinta astfel:

la nivelul anului 2001 fata de 2000:

la nivelul anului anului 2002 fata de 2000;

la nivelul anului 2002 fata de 2001:

In cadrul SC Postavaria Romana SA aceasta corelatie este respectata in anul 2002. In anul 2001 fata de 2000 ritmul de crestere al productivitatii muncii este mai mic decat ritmul de crestere al salariului mediu anual. Analog 2002 fata de 2000. Aceasta situatie se datoreaza indexarilor repetate ale salariilor, care s-au bazat doar pe cresterea preturilor, fara a exista o acoperire in cresterea productivitatii muncii.

In ceea ce priveste evolutia principalilor indicatori, situatia se prezinta astfel:

Veniturile totale din vanzari au inregisrtat o crestere, incepand cu 2000 si terminand cu 2002, datorita drumului exploziv al preturilor. Indicii de crestere a veniturilor au fost:I01/00=223,4%,I02/00=404,8$, I02/01=181,2

Aceasta situatie este favorabila deoarece cresterea acestora va determina un profit suplimentar care va constitui sursa principala a formarii fondurilor necesare dezvoltarii societatii si cresterii gradului de cointeresare materiala a angajatilor.

Din punct de vedere al facilitatilor care au influentat cifra de afaceri mentionam: pretul si scaderea numarului de salariati.

Cheltuielile totale au inregistrat deasemenea, o crestere. In anul 2000, cheltuielile totale au avut o valoare de 11.340,8 mil lei, ajungand in anul 2002 la 47.306,4 mil lei, indicele de crestere fiind 417,1. De asemenea, ritmul de crestere a cheltuielilor, ca efect al cresterii preturilor, se prezinta ca o situatie nefavorabila deoarece in aceste conditii , cresterea pretului de productie nu poate fi rezultatul imbunatatirii calitatii productiei, ci a unor factori care actioneaza in afara intreprinderii. Costul pe unitatea de produs influenteaza cheltuielile in sensul ca : reducerea acestuia, ca rezultatat al efortului propriu firmei,are efect favorabil asupra cheltuielilor.

Productivitatea muncii evolueaza crescator de la 12.254,4 mii lei pe salariat in 2000 la 63.572 mii lei pe salariat in 2002. Astfel indicii de crestere a productivitatii valorice sunt : i01/00=251,6%,i02/00=519,1; i02/01=206,3%

Cresterea productivitatii medii anuale trebuie sa fie rezultataul sporului productivitatii orare pe produs si a imbunatatirii structurii in favoarea produselor cu o productivitate ridicata adica cu un timp de consum redus. Dar avand in vedere ca la POSTAVARIA ROMANA productivitatea valorica s-a obtinut in conditiile diminuarii numarului de salariati, rezulta ca depasirea nivelului productivitatii nu este rezultatul efortului propriu, ci efectul practicarii unor preturi majorate.

Cheltuielile la 1000 lei cresc cel mai mult in 2002 comparativ cu 2001, respectiv cu 0,5%.

Numarul de personal s-a redus continuu ca urmare a restrangerii volumului de activitate. Astfel in 2002 numarul de salariati a scazut fata de 2000 cu 22% iar fata de 2001 cu 12,3%.

Aspectele pozitive ( punctele forte) si aspectele negative (punctele slabe) se prezinta astfel:

PUNCTE FORTE

a)     Nivelul de Know-how tehnic in tesatorie este bun. Gradul de uzura medie fizica si morala al sectiei de baza ( tesatoria) este de numai 44,4%. In aceasta sectie 33% din utilajele de baza au o vechime de numai 5 ani.

b)    Societata este bine structurata organizatoric si functional . Subsistemele care sustin activitatatea de productie sunt bine organizate si dotate cu tehnica si forta de munca. Ne referim la subsistemele : intretinere, asigurarea calitatii productiei, logistica, asigurarea utilitatilor.

c)     Managementul resurselor umane este bun. Se bazeaza pe structuri organizatorice la nivelul sectiilor de baza si la nivelul compartimentelor functionale corespunzator obiectivelor societatii; echipa manageriala reprezinta o structura reala bine definita, iar subsistemul de conducere al societatii este conducerea prin obiective bine cunoscute la toate nivelurile ierarhice.

d)    Forta de munca este calificata si tanara. Varsta medie se incadreaza in grupa 26-35 de ani.

e)     Corelatia fortei de munca cu productia realizata este unul din obiectivele atat strategice cat si tactice ale echipei manageriale. Din punct de vedere strategic se urmareste ca forta de munca sa nu scada sub un anumit prag sub care politica de personal ar trebui schimbata total, deoarece ar pune in pericol principalele obiective ale firmei. Din punct de vedere tactic se urmareste stimularea financiara directa si cat mai rapida a persoanelor care au idei de imbunatatire a cresterii productivitatii valorice.

f)      Politica salariala este bine temperata si nu a jucat un rol negativ in situatia financiara a societatii. Sunt rezerve de crestere a salariilor daca vor creste vanzarile fizice, situatie conditionata insa de cresterea capacitatii financiare pentru sustinerea aprovizionarilor necesare.

g)     Societatea are credibilitate bancara, dar in raport cu creditele duce o politica prudenta datorita dobanzilor mari practicate pe piata bancara.

PUNCTE SLABE:

a)     Aspectele negative la nivel de unitate:

scaderea ofertei simultan cu reducerea cererii;

dificultati in asigurarea necesarulu de materii prime si materiale, in special fire;

majorarea preturilor practicate ca urmare a cresterii spectaculoase a costurilor medii unitare;

- nivelul tehnic scazut pe anumite faze operationale in preparatia tesatoriei si in sectia finisaj. Gradul de uzura medie este de 62 %. Starea de functionare este acceptabila datorita efortului sustinut pentru intretinere.

lipsa independentei in asigurarea energiei termice provoaca neajunsuri determinate de parmetrii necorespunzatori ai aburului care se reflecta negativ in : calitatea operatiunilor de finisare, productivitatea utilajelor din finisaj si consumul specific de abur ca urmare a cresterii duratei procesului tehnologic in sectia de finisaj.

b)    In principalele domenii:

a)     financiar:

scaderea disponibilitatilor banesti ca efect al manifestarii fenomenului blocaj financiar;

cresterea costului productiei datorita scumpirii energiei electrice si in special a celei termice, cresterii pretului la materii prime, materiale, a cresterii impozitului pe salarii, a CAS-ului etc;

compensatii la salarii pentru sporirea preturilor, conform celor stabilite de guvern;

contributia pentru plata ajutorului de somaj;

b)    comercial:

In procesul de aprovizionare cu materii prime au aparut greutati ce se refera la imposibilitatea aprovizionarii uneori a unor fire adecvate cerintelor productiei. Greutatile au fost amplificate si de necorelarea nivelului calitativ al unor materii prime cu pretul de vanzare al acestora

Datorita faptului ca posibilitatile de aprovizionare au fost restranse Postavaria Romana a fost obligata uneori sa accepte fabricarea unor articole de o calitate mai redusa.

Insuficienta mijloacelor de transport proprii precum si greutatile in asigurarea necesarului de benzina, au prelungit ciclul de valorificare a tesaturilor.

c)     Tehnic si productie :

nivelul tehnic mai scazut pe unele faze operationale in preparatia tesaturii si in sectia de finisaj au efecte asupra calitatii si productivitatii muncii;

folosirea incompleta a capacitatii de productie.

d)    Social:

rezultatele financiare nu au permis cresterea salariilor la nivelul revendicat de muncitori. Motivatia cererii de a le spori in continuare a fost determinata de cresterea costului vietii.

Una din cele mai importante deficiente cu care s-a confruntat societatea a fost lipsa independentei energetice care a provocat urmatoarele neajunsuri:

parametrii necorespunzatori ai aburului( temperatura si presiune) care s-au reflectat negativ atat in calitatea operatiilor de finisare cat si in productivitatea utilajelor de finisaj;

cost ridicat datorita preturilor mai mari practicate de RADET ( preturi determinate de pierderile in sistem) dar si sistemului de facturare practicat de acesta in debit maxim netinand seama de consumul efectiv inregistrat.

2.4.Recomandari

Deficiente care se cer remediate in regim de urgenta:

a)     din punct de vedere tehnic si tehnologic:

Ø     realizarea de investitii mici in dispozitive de innodare si curatat fire care sa fie montate la masinile de bobinat pentru a imbunatati calitatea si randamentul tesaturii;

Ø     realizarea de investitii mici pentru achizitionarea unei masini de spalat- piuat, a unei masini de decatat continuu si instalarea unor dispozitive moderne de reglare a umiditatii si de fixare a materialului in scopul imbunatatirii randamentului si reducerii costurilor;

Ø     imbunatatirea sistemului logistic prin achizitionarea unor mijloace de transport interne si externe;

Ø     realizarea independentei energetice prin construirea unei centrale termice proprii;

b)    din punct de vedere al resurselor umane si al managementului practicat:

Ø     elaborarea unui proiect managerial pentru optimizarea organizarii structurale in noua etapa;

Ø     imbunatatirea sistemului informational pentru management cu selectarea informatiilor pe niveluri pentru aplicarea metodelor de conducere prin exceptie cu terminale la retea, periodicitate optima si confidentialitate asigurata pentru nivelul de sinteza al datelor esentiale.

c)     pentru imbunatatirea echilibrului financiar:

Ø     marirea volumului fizic al vanzarilor ( in functie de nevoile pietei) care sa ridice cifra de afaceri la un nivel acceptabil fata de capitalul investit;

Ø     izolarea activelor necesare pentru a nu incarca artificial structura capitalului.

SC POSTAVARIA ROMANA SA se incadreaza in categoria patru stele, fiind caracterizata prin urmatoareale elemente de sinteza:

a)     Datorita mediului economic in care isi desfasoara activitatea, societatea traverseaza o perioada dificila, dar exista toate premisele pentru conturarea pe termen scurt a unor tendinte de stabilizare;

b)    Pe directiile de actiune din domeniul financiar, marketing si management general societatea a reusit o acceptabila adaptare la un mediu in continua schimbare, depasind momentele de criza si riscuri majore imediate;

c)     Stabilizarea relativa obtinuta in prezent permite aplicarea unui program de restructurare-privatizare-relansare prin selectarea afacerilor de perspectiva si concentrarea resurselor si obiectivelor programului pe aceste directii.

CAPITOLUL III

Elaborarea strategiei

Pe baza analizei cererii si a ofertei au putut fi stabilite principalele deficiente cu care s-a confruntat SC POSTAVARIA ROMANA SA in perioada 2000-2002. In vederea remedierii acestora in viitor pot fi propuse urmatoarele:

Intensificarea publicitatii pe piata externa in vederea impulsionarii exportului;

Extinderea retelei proprii de magazine de vanzare;

Construirea unei filaturi proprii;

Cooperarea cu parteneri din tara si strainatate pentru construirea unei sectii sau fabrici de confectii in spatiile industriale deja existente;

Materializarea urgenta a obiectivelor imediate:

realizarea independentei energetice prin construirea unei centrale termice;

imbunatatirea sistemului tehnic pentru asigurarea calitatii productiei in atelierul " preparatie" prin achizitionarea a 80 de inotatoare mecanice si a 124 curatitoare electronice;

imbunatatirea sistemului tehnic pentru asigurarea calitatii productiei in sectia de finisaje prin achizitionarea unei masini de spalat - piuat si a unei masini de decatat continuu;

consolidarea capitalului de lucru cu mijloace financiare proprii in vederea reducerii ponderii creditului bancar si mai ales al creditului comercial ( plati amanate la furnizori) , asigurandu-se astfel conditiile sustinerii unor aprovizionari ritmice.

Avand in vedere imposibilitatea societatii de a participa la targuri si expozitii internationale , datorita constrangerilor financiare, o modalitate pentru promovarea vanzarilor o reprezinta reclama internationala.

Ca urmare a expedierii in timpul anului 2000 a unor cataloage publicitare de prospectare a pietei externe, SC Postavaria Romana SA a reusit sa incheie contracte ferme pentru anul 2003 cu urmatoarele firme:"Goecke", "Gemina"- Germania, "Ballantyne co Ltd.- Africa de Sud, "Chahine Textiles"- Emiratele Arabe Unite.

Volumul productiei contractate cu agentii economici externi este de 75000 mil ceea ce reprezinta 280.275 USD.

Avantajul desfacerii produselor pe piata externa este : incasarea imediata a contravalorii acestora odata cu livrarea marfurilor , ceea ce contribuie la asigurarea disponibilitatilor banesti necesare derularii procesului de productie.

Pornind de la aceasta premisa, intensidicarea reclamei in viitor , prin folosirea panourilor si cataloagelor publicitare in strainatate asigura garantia maririi exportului, care va ridica cifra de afaceri la un nivel onorabil (eliminand influenta inflatiei).

In conditiile mentinerii aceluiasi pret mediu de vanzare (3,75 USD/ml), in anul 2003 exista posibilitatea ca cifra de afaceri aferenta exportului sa se situeze la un nivel superior celei din 2002.

Aceasta garantie este data de faptul ca pentru anul 2003, Postavaria Romana a avut mai multe cereri pe piata externa decat cele mentionate. Datorita unor neintelegeri legate in principal de pret ( pretul oferit era sub nivelul costurilor) o serie de contracte nu au putut fi perfectate. Un alt aspect care intareste cele mentionate mai sus este constituirea centralei termice proprii in anul 2003 care va permite realizarea unor stofe mai competitive din punct de vedere al calitatii si preturilor ( diminuandu-se costurile se reduc automat si preturile sau vor fi corectate cu indicele de inflatie in conditiile mentinerii instabilitatii economice ).

Extinderea retelei proprii de magazine de vanzare.

Vanzarile directe catre populatie pot fi influentate, in sensul cresterii acestora prin construirea unui nou magazin de prezentare si desfacere de talia celui existent, intr-o zona mai centrala a Bucurestiului.

Suma necesara pentru realizarea acestei investitii ar fi in conditiile actuale de circa 160 mil lei. Avand in vedere ca prin magazinul din incinta unitatii au fost vandute in anul 2002 marfuri in valoare de 677.968 mii lei aducand un profit mediu de 121.424 mii lei, noul magazin ar marii cifra de afaceri cu cel putin aceeasi valoare in conditii de stabilitate economica.

Termenul de recuperare a investitiei se calculeaza astfel:

T=It/Ph unde

It - reprezinta investitia totala

Ph - reprezinta profitul anual

In cazul nostru :

T=160 mil/121,4 mil=1,32 ani

Daca se ia in considerare si efectul economic al imobilizarii, durata de recuperare a investitiilor ar fi de circa 2 ani.

Un alt indicator care poate fi calculat este randamentul ecnomic:

e = Ph/It

Adaptat la situatia prezenta:

e = 121.424.000/160.000.000=759 lei profit anual la 1000 lei investiti.

e = 0,76 lei profit anual la un leu investit.

Chiar si in situatii in care investitia totala ar include si cheltuielile generate de imobilizari, nivelul investitiei economice s-ar situa peste cel inregistrat in economia nationala (33,3%).

realizarea si furnizarea materiilor prime cerute de procesul de productie;

reducerea costurilor de productie;

cresterea calitatii stofelor gratie caracteristicilor superioare ale materiei prime (paleta coloristica, finete);

reducerea preturilor de vanzare practicate;

adaptarea productiei la cerintele clientilor tinand seama de tendintele modei;

cresterea veniturilor ca urmare a vanzarilor de materii prime (fire) unor fabrici din domeniu.

Cooperarea cu parteneri din tara si strainatate pentru construirea unei sectii sau fabrici de confectii in spatii industriale existente.

Necesitatea construirii unei fabrici de confectii apare ca urmare a scaderii cererii de stofe pe piata interna.

Avantajele pe care le prezinta:

prelucrarea unei parti din productia proprie de stofe in cadrul fabricii de confectii;

diminuarea stocului de tesaturi inaintea depasirii morale a acestora;

realizarea confectiilor la costuri mai mici permitand practicarea unor preturi mai scazute decat pretul produselor similare;

accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante.

5. Materializarea urgenta a obiectivelor imediate

realizarea independentei energetice prin construirea unei centrale termice;

imbunatatirea sistemului tehnic pentru asigurarea calitatii productiei in atelierul preparatie prin achizitionarea a 80 de innodatoare mecanice si a 124 de curatatoare electronice;

imbunatatirea sistemului tehnic pentru asigurarea calitatii productiei in sectia finisaj prin achizitionarea unei masini de spalat - piuat si a unei masini de decatat continuu;

imbunatatirea sistemului logistic prin achizitionarea unor mijloace de transport interne;

consolidarea capitalului de lucru cu mijloace financiare proprii in vederea reducerii ponderii capitalului bancar si mai ales a creditului comercial, asigurandu-se astfel conditiile sustinerii unei aprovizionari ritmice;

imbunatatirea sistemului informatic prin achizitionarea a trei microcalculatoare.

Investitia de capital necesara realizarii acestor obiective in perioada imediat urmatoare ( incepand cu anul 2001) este de 8.658 mil lei, care se compun din:

4314 milioane lei investitii pentru retehnologizare si restructurare, din care:

2563 milioane lei in preparatia tesatoriei de finisaj pentru imbunatatirea calitatii produselor si cresterea productivitatii muncii;

171 milioane lei pentru imbunatatirea sistemului de asigurare a necesarului de apa potabila ;

1508 milioane lei pentru construirea unei centrale termice proprii;

4344 milioane lei pentru cresterea capitalului de lucru.

Ca sursa de finantare propunem:

a.      Investitiile pentru retehnologizare si restructurare (milioane lei)

Total necesar, din care 4314

- fonduri proprii acumulate pana la finele anului 1997 1614

credit FPS rambursabil in 4 ani in rate semestriale 2700

cu o dobanda de 10 %

b.    
Pentru cresterea capitalului de lucru

Total , din care: 4464

- din fonduri proprii ce vor fi acumulate 294

pana la finele anului 2001

- credit bancar pe termen scurt 1350

- credit FPS rambursabil in 4 ani 2700

cu o dobanda de 10 %

Argumentele de la care ar trebui sa se porneasca in finantarea investitiei sunt:

nivelul de know- how tenic si tehnologic din sectia de baza (tesatoria) este bun si cu investitii mici in preparatia tesatoriei si in sectia de finisaj, poate sustine programul de productie la nivelul cerintelor pietei traditionale a societatii ;

exista surse din tara de aprovizionare cu materii prime ( fire lana si tip lana) , dar constrangerile financiare ale furnizorilor impun necesitatea sporirii resurselor financiare proprii pentru onorarea prompta de catre societate a facturilor furnizorilor;

construirea unei centrale termice proprii va asigura conditii proprii pentru imbunatatirea calitatii aburului cu efecte pozitive in finisarea tesaturilor, dar va aduce o economie de circa 300 milioane lei , care va sustine capacitatea societatii de rambursare a creditului FPS.

Realizarea investitiei de capital de circa 8.658 milioane lei va ava urmatoarele efecte:

crearea independentei energetice si prin aceasta asigurarea calitatii aburului tehnologic cu costuri mai mici;

realizarea unor retehnologizari strict necesare pentru crrestera competitivitatii produselor societatii din punct de vedere al calitatii si preturilor de vanzare;

consolidarea capitalului de lucru ( recapitalizarea) va permite restabilirea conditiilor normale de realizare a aprovizionarilor, onorarea la timp a facturilor furnizorilor va imbunatati desfasurarea relatiilor comerciale si financiare cu acestia;

va asigura conditiile financiare necesare sustinerii cresterii productiei anuale incepand din 2003 cu 60% fata de 2002.

Tinanad seama de cele prezentate, propunem urmatoarea strategie :

Sursa fondurilor	Total investitii de capital	Investitii restructurate si retehnologizare	Cresterea capitalului de lucru
A.           Evaluarea investitiei necesare pentru restructurare si retehnologizari imediate. I.)        Pentru imbunatatirea calitatii si cresterea productivitatii muncii in preparatia tesatoriei si in sectia finisaj. Tip mijloc fix Valoare (mii USD) Valoare (mil lei) 1. Innodatoare mecanice tip MESDAN 80 buc. 2. Curatitoare electronice PEVER 124 buc. 3. Masina de decatat continuu SUPEROTTO RIMAR MOD MD/2 1 buc 4. Masina de spalat - piuat MAT COMBISOFT 1 buc T O T A L II.Pentru imbunatatirea sistemului logistic: Nr. Crt Tip mijloc fix Valoare (mii lei) Autocamion 10 tone ARO Diesel Motostivuitor Electrostivuitor T O T A L III. Pentru imbunatatirea sistemului informatic: Nr crt Tip mijloc fix Valoare ( mil. lei) Microcalculator tip PC    3 buc T O T A L IV. Pentru imbunatatirea necesarului de apa industriala din puturile proprii: Nr crt Tip mijloc fix Valoare (mii USD) Valoare (mil lei) Pompe submersibile JET Italia - 2 buc. T O T A L V. Pentru asiguarea independentei energetice si imbunatatirea calitatii aburului tehnologic: Nr crt Tip mijloc fix Valoare (mii USD) Valoare (mil lei) Centrala termica in constructie ( oferta PRORAM ENGINEERING SRL) Echipamente de import Echipamente de export Amenajari, proiectari, asistenta tehnica T O T A L Evaluarea investitiei initiale conform defalcarilor de mai sus conduce la un TOTAL GENERAL de 683,9 mii USD, respectiv 7010 milioane lei. Dupa realizarea obiectivelor de investitii SC Postavaria Romana SA va fi competitiva din punct de vedere al calitatii si preturilor atat pe piata interna , cat si pe piata externa, ceea ce va sustine programul de productie propus de 2600000mp. B.            Actualizarea costurilor si veniturilor Indicatorii specifici de piata sunt : Raportul venituri - costuri. Acest indicator permite o comparatie intre suma incasarilor si totalul cheltuielilor efectuate atat cu edificarea obiectivului cat si cu constructia in baza relatiei: Vh - venitul anual obtinut in anul h Ih - investitia anuala Ch - cheltuielile anuale de productie a - coeficient de actualizare d- durata de realizare a obiectivului de investitii De - durata de functionare a noului obiectiv Venitul net actualizat VNA . Acesta exprima efectele nete ce se obtin dupa ce au fost recuperate toate cheltuielile facute cu investitia si cu productia In functie de acest indicator , sub raportul eficientei , pot fi acceptate numai variantele la care venitul net actualizat este pozitiv. Pentru actualizarea costurilor si veniturilor pe o perioada de 10 ani presupunem coeficientul de actualizare a = 10% si a = 15%. Valoarea lui 1/(1+a)h se gaseste in tabelul de mai jos: H Ani Pt a= 10 % Pt a= 15 % Suma investita inseamna o cheltuiala de fonduri financiare si mijloace mateiale sigura, certa, pentru viitor ce cuprinde elemente de incertitudine si de risc. Pe parcursul desfasurarii procesului de productie pot aparea diferite cauze care pot influenta rezultatele economice, si anume: prelungirea duratei de realizare a obiectivului sau de atingere a parametrilor proiectati; cresterea preturilor la materiale; modificari ale preturilor produselor finite care se desfac in special pe piata interna. Trecerea la economia de piata vizeaza un amplu proces de restructurare economica a tuturor domeniilor de activitate existente. Aceasta restructurare se refera in principiu la o evaluare amanuntita a patrimoniului fiecarei unitati, la lichidarea formelor vechi de utilizare a acestui patrimoniu si inlocuirea lor cu cele noi, specifice economiei de piata si care se afla in concordanta cu mecanismul cerere-oferta, forme si mijloace care sa promoveze progresul, asigurand productiei eficienta maxima. Optiunile strategice privind eliminarea aspectelor negative ce s-au desprins din activitatea de productie si de comercializare a produselor realizate de SC POSTAVARIA ROMANA SA in anul 2001 pot constitui modalitati si cai de imbunatatire a acestor activitati in anul 2002 si in anii urmatori. CAPITOLUL IV Structura organizatorica a)     La nivelul compartimentelor functionale : Functiunea cercetare-dezvoltare este asigurata de compartimentele : Proiectare produse si tehnologie, creatie, serie scurta; Investitii. Functiunea de productie: Serviciul programare, pregatire si urmarire productie; Serviciul normarea productiei si a muncii; Compartimentul CTC- Laboratoare. Functiunea comerciala: Compartimentul marketing si politica preturilor; Serviciul aprovizionare- transporturi; Serviciul vanzari; Oficiul de informatica. Functiunea financiar contabila: Compartimentul financiar; Compartimentul contabilitate, postcalcul si analize economice; CFI. Functiunea de personal: Compartimentul salarizare, relatii de munca, organizare si proiectare, statistica; Oficiul juridic; Administrativ, secretariat, paza si PSI. b)    La nivelul productiei: sectii de baza: tesatorie; finisaj. Sectii auxiliare: Serie scurta; Mecano- energetic; Magazin propriu de prezentare si desfacere. Forta de munca La 31.03.2001 numarul si structura fortei de munca se prezenta astfel: - muncitori calificati   822 muncitori necalificati   23 tehnicieni si functionari cu studii medii 50 personal cu studii superioare   41. Structura pe grupe de varsta a personalului la 31.03.2001: 18 - 25 ani 138 26 - 35 ani 306 36 - 45 ani 409 46 - 55 ani 99 > 55 ani 5 Echipa manageriala reprezinta o structura reala bine definita. Componentii echipei manageriale sunt: DIRECTOR GENERAL; DIRECTOR TEHNIC PRODUCTIE; DIRECTOR ECONOMIC; DIRECTOR COMERCIAL. In cadrul echipei, membrii detin urmatoarele functii: DIRECTORUL GENERAL al societatii comerciale, are urmatoarele atributii principale: repartizeaza sarcinile intre membrii echipei in functie de posturile pe care le detin, coordoneaza activitatea acestora si colaboreaza cu fiecare dintre ei in realizarea sarcinilor specifice domeniului condus, creeaza si mentine un climat de armonie in cadrul echipei. Raspunde direct de formularea politicii de dezvoltare, de adaptarea deciziilor, lunare de realizarea politicii si a planului firmei, precum si de rezultatele de ansamblu ale acesteia. DIRECTORUL TEHNIC si de productie fundamenteaza deciziile privind nivelul productiei fabricate in fiecare luna, din care intern si export si decizia de investitii. In fundamentarea deciziilor colaboreaza cu ceilalti membri ai echipei in vederea corelarii productiei cu nivelul cererii si cu resursele materiale , financiare si umane necesare realizarii productiei. DIRECTORUL ECONOMIC raspunde de aspectele economico - financiare. Principalele sale atributii si responsabilitati sunt: urmareste nivelul costurilor de productie, analizeaza nivelul cifrei de afaceri si a profitului si impreuna cu ceilalti membri ai echipei adopta masuri de crestere a acestora . DIRECTORUL COMERCIAL coordoneaza activitatile comerciale ale intreprinderii: aprovizionare, desfacere, marketing, si fundamenteaza direct deciziile privind politica in domeniul comercial si cele referitoare la vanzarea produselor pe piata interna si externa. In vederea fundamentarii riguroase a deciziilor colaboreaza cu ceilalti membri ai echipei. Document Info Accesari: 4766 Apreciat: Comenteaza documentul: Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site Copiaza codul: in pagina web a site-ului tau. <a href="https://www.scritub.com/management/Proiect-ANALIZA-DIAGNOSTIC-LA-52572.php" target="_blank" title="Proiect - ANALIZA DIAGNOSTIC LA S.C.POSTAVARIA ROMANA S.A. BUCURESTI - https://www.scritub.com">Proiect - ANALIZA DIAGNOSTIC LA S.C.POSTAVARIA ROMANA S.A. BUCURESTI</a> eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )