Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Proiect management PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI 'MARA' SOCOM SIGHETU MARMATIEI

management












ALTE DOCUMENTE

Management cuprins
EVALUAREA FEZABILITATII STRATEGIEI
DEFINIREA SI ANALIZA POSTURILOR
Managementul strategic
Managementul culturii la nivel macroeconomic (diferentele culturale dintre tari), aspecte ale managementului international
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PRIN METODA ABORDARII LOGICE DE ANSAMBLU (ALA)
STRATEGIA FIRMEI - MANGEMENT STRATEGIC
Elemente definitorii ale pietei ciocolatei tablete
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI - INTRODUCERE
DEZVOLTAREA DURABILA A SISTEMELOR ENERGETICE IN CONCEPTIE HOLISTICA

   

    Academia de Studii Economice



   

    Societatea Comerciala 'MARA'
 Sighetul Marmatiei

Marcu Sintia Alexandra

    Grupa 1544,seria D

CUPRINS

Cap.l.Prezentarea generala a firmei 'MARA ' SOCOM
Sighetu Marmatiei..1
1.1.Prezentarea unitatii- scurt istoric ..1
1.2.Obiectul de activitate al S.C 'MARA' SOCOM Sighetu-Marmatiei.1
1.3.Structura organizatorica..2
1.4.Activitatea economico-financiara ..2
1.5.Forma de inregistrare contabila..4
1.6.Principalii indicatori economico-financiari .4
Cap.2.Aspecte generale privind decontarile cu bugetul statului6
2.1. Structura si caracteristici ale impozitelor si taxelor 6
2. 1. 1.Notiuni generale privind impozitele si taxele ..6
2.1.2.Resursele financiare publice .7
2.1.3.Impozite si taxe..7
2.1.4.Rolul si functiile fiscalitati9
2.1.5.Clasificarea impozitelor si taxelor10
2.2.Documente folosite pentru obligatiile fiscale.12
2.2.1 Documente folosite pentru raportarile fiscale12
2.2.2 Documente ce stau la baza inregistrarii obligatiunilor fiscale.14
2.3 .Structuri de conturi utilizate pentru reflectarea decontarilor fiscale18
Cap.3. Contabilitatea decontarilor cu bugetul de stat si
alte organisme publice 21
3.1.Contabilitatea impozitului pe profit 21
3.1.1.Consideratii generale privind impozitul pe profit..21
3.1.2.Anul fiscal al impozitului pe profit 21
3.1.3.Contribuabilii impozitului pe profit.22
3.1.4.Stabilirea bazei de calcul a impozitului pe profit.23
3.1.5.Cotele procentuale de impozit pe profit.26
3.1.6.Calculul impozitului pe profit..27
3.1.7.Contabilizarea impozitului pe profit27
3.2. Contabilitatea taxei pe valoarea adaugata . 29
3.2.1.Consideratii generale privind TVA .29
3.2.2.0peratiuni economice supuse taxei pe valoarea adaugata..30
3.2.3.0peratiuni economice scutite taxei pe valoarea adaugata31
3.2.4.Bazele de impozitare a TVA33
3.2.5.Regimul deducerii TVA .34
3.2.6.0bligatiile platitorului de TVA..36


3.2.7.Contabilizarea operatiunilorTVA.. ..36
3.3. Contabilitatea impozitului pe salarii 44
3.3.1.Notiuni generale privind impozitul pe profit..44
3.3.2.Calculul si determinarea venitului din salarii.45
3.3.3.Deducerile salariale.45
3.3.4.Determinarea impozitului lunar .46
3.3.5.0bligatiile platitorului de venituri salariale..46
3.4.Contabilitatea decontarilor fiscale privind alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate 48
3.4.1. Notiuni generale 48
3.4.2 Contabilizarea decontarilor privind alte impozite,
taxe si varsaminte asimilate50
3.5.Contabilitatea fondurilor speciale51
3.5.l.Notiuni generale..51
3.5.2. Contabilizarea fondurilor speciale53
3 .6.Contabilitatea altor datorii si creante bugetare.54
Cap. IV.Concluzii si propuneri.56
Bibliografie ..60

PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI 'MARA' SOCOM SIGHETU MARMATIEI
1.1. Prezentarea unitatii - scurt istoric

S.C.'Mara Socom' este persoana juridica romana fiind inregistrata in Registrul Comertu1ui la numarul J24/709/1991, si are la baza patrimoniul fostei cooperative Mara transformata conform legii 66/08.02.1990, privind organizarea si functionarea cooperativelor mestesugaresti. Sediul societatii este in localitatea Sighetu Marmatiei, str.Vasile Alecsandri nr.12, jud.Maramures.

Infiintata in luna martie 1949 cu profilul croitorie, cooperativa 'MARA' a functionat neantrerupt pana la reorganizarea sa in societate cooperativa mestesugareasca din anul 1991 si pana in prezent.

Desi de-a lungul anilor au avut numeroase transformari, avand diverse profile, activitatea de baza, respectiv confectii textile, atat productie de serie cat si la comanda a avut continuitate, iar incepand cu 1 martie 1982 a fost profilata numai pe activitatea de confectii textile, ponderea avand-o productia pentru export (confectii 1000).

De altfel, activitatea de confectii serie pentru export (confectii 1000) a avut continuitate inca din anul 1970 colaborand cu aceeasi firma din Germania peste 20 de ani. Capitalul social este de 1.618.584.296 lei, iar fondul de rezerva este de 1.225.209 lei. in prezent capitalul social este impartit la 798 cooperatori, in parti sociale obligatorii si voluntare.

Adunarea generala a cooperatorilor este Organul de conducere al societatii, ea fiind condusa de Presedintele Consiliului de administratie.In urma contractului de exclusivitate cu Belgia s-a reusit achizitionarea unor bunuri cum ar fi: - centrale termice modeme cu 2 cazane;

- modernizarea sectiei croi cu o presa lipit tip RELLIANT;
- s-au cumparat 30 masini cu 2 ace cu tije escamotabile;
- 6 masini pentru butoniere;
- 4 masini de cheite;
- 3 masini de aplicat maneci, etc.

Cu toate aceste masuri pentru imbunatatirea conditiilor de munca, inca sunt nerezolvate unele probleme cum ar fi: asigurarea fiecarui loc de munca cu scaune ergonomice speciale, problema care de asemenea depinde de rezultatul muncii colectivului.

1.2. Obiectul de activitate
Activitatea de baza a societatii este productia de confectii in serie, in sistem Lohn, pentru mai multe firme din Germania, contractul se desfasoara cu firma HABlTEX INTERNATIONAL SA BELGIA, BRUXELLS, firma cu care societatea are incheiat un contract pentru executarea de imbracaminte exterioara pentru adulti.

Pe langa acesta, activitatea societatii mai are si alte obiecte de activitate:lucrari de comanda confectii imbracaminte si prestari servicii ;desfacerea de marfuri, operatiuni de import - export;schimb de marfuri;comert cu ridicata a produselor alimentare si nealimentare de larg consum;comert cu amanuntul in magazine nespecializate;

1.3. Structura organizatorica a S.C.'Mara Socom ' S.A.
S.C.'Mara Socom 'este o societate cu gestiune proprie si personalitate juridica.Aceasta unitate pe langa mijloacele materiale si banesti cu care este dotata cuprinde si un anumit numar de oameni ai muncii care sunt grupati si fixati pe posturi, ceea ce se reflecta in structura organizatorica a unitatii.In cadrul societatii distingem mai multe categorii de activitati productive si comerciale, de aceea si personalul se grupeaza astfel:

- muncitori - 802, din care :
- direct productivi - 681
- indirect productivi - 43
- personal tehnic productiv -38
- TESA - 24
- creatie - 7
- sef sectie - 2
- comert - 7

1.4. Activitatea economico-financiara -Functia financiar contabila.La S.C.'Mara Socom', fiind o firma cu autonomie economico-financiara, functia financiar contabila detine un rol important in procesul managerial, datorita atat rolului sau in luarea si fundamentarea deciziilor directorului, cat si a faptului ca prezinta patrimoniul, rezultatele si situatiile financiare la un moment dat.

Activitatea financiar-contabila este condusa de catre contabilul sef, si cuprinde biroul contabilitate, serviciul financiar, serviciul preturi si oficiul de calcul.In cadrul politicii financiare se realizeaza activitatile de prevedere financiara si de urmarire a indeplinirii indicatorilor financiari, se intocmesc documentele financiare pentru obtinerea fondurilor necesare desfasurarii normale a activitatii, se executa controlul asupra disciplinei financiare si legalitatii acesteia,se efectueaza analize economico-financiare.

Biroul contabilitate realizeaza activitati de cunoastere, gestiune si control al patrimoniului si al rezultatelor obtinute asigurand :
-inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniala si rezultatele obtinute;
-controlul operatiilor patrimoniale;
-intocmirea balantelor de verificare si a bilantului contabil al societatii.

Principalele sarcini ale sectorului financiar contabil sunt :
- asigurarea organizarii contabile a valorilor materiale si banesti din patrimoniul societatii;
- asigurarea efectuarii corecte si la timp a inregistrarilor contabile privind: mijloacele fixe;
- activele circulante;

- fondurile proprii si alte fonduri;
- datoriile si creantele;
- cheltuielile de productie si de circulatie;
- calculatia costurilor;
- investitiile;
- rezultatele financiare;
- asigurarea respectarii prevederilor legale privitoare la patrimonial societatii si gestionarea acestuia;

- organizarea periodica a inventarierii valorilor materiale si urmarirea definitivarii rezultatelor inventarierii;
- intocmirea principalilor indicatori economico-financiari;
- organizarea si perfectionarea sistemului informational.
Un rol important ii revine activitatii de analiza economica deoarece acesta:

- este un instrument al activitatii manageriale :
- are solutii pentru prevenirea factorilor cu actiune distructiva si favorizeaza factorii cu actiune pozitiva;
- are analiza postfaptica, curenta si previzionala a sistemului cibernetic al firmei si a mediului economic;
- are analiza factoriala si in dinamica indicatorilor economico-financiari, a elementelor de patrimoniu, stabilirea corelatiilor intre acestia;

- duce la depistarea rezervelor de rentabilitate;
- sprijina procesul decizional;
- are metode adecvate de alegere a variantei optime in probleme de aprovizionare, desfacere, productie, marketing, activitati de personal;

- duce la promovarea metodelor statice de investigare si elaborare a strategiilor;
- asigura datele necesare pentru studiile de fezabilitate pentru obiectivele de investitii, si intocmirea documentatiilor pentru credite;
- asigura analiza starii interne a firmei si a pozitiei acesteia in cadrul concurential;
- asigura gestionarea datelor referitoare la situatia economico-financiara a firmei;
- elaboreaza prognoze privind echilibrul valutar al firmei.

1.5 Forma de inregistrare contabila
Forma de inregistrare contabila trebuie inteleasa ca fiind suma tehnicilor care se adopta pentru prelucrarea documentelor justificative ale realizarii operatiunilor economice in ordine cronologica si sistematica, pana la obtinerea bilantului.O forma de inregistrare contabila realizeaza imbinarea urmatoarelor elemente: formularistica de lucru utilizata, modul de completare a formularelor si tehnica de calcul folosita.

In cadrul societatii se utilizeza forma de inregistrare pe jurnale, care asigura inregistrarea operatiilor economico-financiare in mod cronologic si sistematic, direct din documentele primare si centralizatoare in jurnale care reprezinta instrumentul de lucru de baza al acestei forme.

In cadrul acestei forme distingem :
Jurnalul unic sau contabilitatea clasica, aplicabila la unitatiile patrimoniale, unde, de regula, contabilitatea se conduce de catre o singura persoana.Ca instrumente de lucru in cadrul acestei forme, pentru prelucrarea documentelor justificative se folosesc :

- Jurnalul unic, unde se face inregistrarea cronologica a documentelor
justificative, analiza continuturilor acestora si stabilirea operatiunii contabile;
- Cartea Mare, in care se deschid partizi pentru fiecare cont pe debit si pe credit, fara ca acesta sa se dezvolte pe conturi corespondente;
- Balanta de verificare, care se intocmeste lunar, cumulat de la inceputul anului pentru verificarea corectitudinii inregistrarilor si urmarirea evolutiei patrimoniului. Balanta de verificare sta la baza intocmirii bilantului ;

- Registrul inventar, care cuprinde inventarul de la inceputul activitatii, intrarile si iesirile din patrimoniu ;
- jurnale multiple sau contabilitatea centralizata se foloseste ca forma de inregistrare la unitatile patrimoniale unde contabilitatea este divizata sau dispersata teritorial, avand in vedere dimensiunile mai importante ale activitatii.

1.6. Principalii indicatori economico financiari
Principali indicatori pe anul 2004 sunt :

Indicatori de eficienta economica :
- Rata capitalului propriu fata de imobilizarile corporale, aceasta fiind egala cu raportul dintre capitalul propriu si imobilizari =11.288.139 / 10.495.230 = 107,55%.
- Rata de imobilizare a imobilizarilor corporale, aceasta fiind egala cu raportul dintre imobilizarile corporale si activele totale =10.495.230/15.882.600=66%.
- Rata imobilizarilor corporale, aceasta este egala cu raportul dintre profitul brut si imobilizarile corporale = 1.108.662 / 15.882.600 = 6,98%.

- Rata activului circulant, aceasta fiind egala cu raportul dintre cifra de afaceri si activele circulante = 14.971.979 / 5.348.073 = 279,95%.

B. Indicatori de eficienta financiara :
- Rata rentabilitatii financiare, aceasta fiind egala cu raportul dintre profitul net si capitalul propriu 832.895 / 11.288.139 = 7,37%.
- Rata rentabilitatii veniturilor, aceasta fiind egala cu raportul dintre profitul brut si cifra de afaceri = 1.108.662 / 14.971.979 = 7,4%.
- Rata rentabilitatii economice, aceasta fiind egala cu raportul dintre profitul exploatarilor si totalul activelor = 1.087.992 / 15.882.600 = 6,85 %.

C. Indicatori de lichiditate si solvabilitate :
- Lichiditatea globala, aceasta fiind egala cu raportul dintre activele circulante si datoriile curente = 5.353.796 / 4.594.461 = 116,52%.
- Lichiditatea redusa, aceasta fiind egala cu raportul dintre activele circulante- stocuri si datoriile curente = (5.353.796 - 3.371.390) / 4.594.461 = 43,14 %.
- Lichiditatea imediata aceasta fiind egala cu raportul dintre trezorerie si datorii pe termen scurt = 481.272 / 4.594.461 = 10,47%.
- Gradul de dependenta financiara, aceasta fiind egala cu raportul dintre datoriile totale si capitaluriile proprii = 4.594.461 / 11.288.139 = 40,70%.




















CAPITOLUL II

ASPECTE GENERERALE PRIVIND DECONTARILE CU BUGETUL STATULUI

2.1. Structura si caracteristici ale impozitelor si taxelor

2.1.1 Notiuni generale privind impozitele si taxele

Fiscalitatea cuprinde totalitatea resurselor financiare mobilizate la dispozitia statului si repartizate in vederea realizarii obiectivelor de dezvoltare economica si sociala a tarii, precum si pentru functionarea autoritatilor publice centrale si locale. Bugetul de stat se aproba anual prin legea bugetara anuala, care vizeaza: (1)
1) Bugetul centralizat al statului;
2) Bugetele locale;
3) Bugetele fondurilor speciale ;
Problemele fiscale si bugetare joaca un rol esential in economia de piata. In acest context, impozitul constituie un instrument cu caracter istoric si cu multe implicatii asupra sferei economico-sociale, de-a gasi o cale de compromis intre interesele sociale si cele individuale sau de grup.
Ar trebui amintit ca Romania antebelica, dispunea de un sistem fiscal modern, intr-o continua reformare si modemizare, in pas cu sistemele fiscale ale tarilor dezvoltate. Cu toate acestea, perioada socialista ce a urmat, a insemnat, ca si in alte domenii, 'o reforma epocala' a sistemului fiscal, asezarea lui pe principii politice specifice perioadei, asezarea lui in pasul 'reformelor', mai mult sau mai putin dictate, de la rasaritul Europei.
Obiectivele reformei fiscale actuale, sunt numeroase si presupun, inlaturarea treptata a neajunsurilor sistemului 'mostenit' de la perioada socialista, elementelor reconsiderarea traditiilor din perioada interbelica precum si reconsiderarea traditiilor din perioada interbelica precum si introducerea elementelor noi, moderne, specifice economiilor dezvoltate.
Dificultatile reformei fiscale in tara noastra sunt sporite si de factorul 'economie de tranzitie'.
In baza reglementarilor fiscale, fiecare unitate datoreaza impozite si taxe catre bugetul statului, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale, unele fiind aplicabile tuturor unitatilor (TVA, impozit pe profit, impozit pe dividente, impozit pe cladiri si teren, etc.).
Baza legala care reglementeaza impozitele, taxele si contributiile la alte fonduri se reglementeaza anual prin Legea bugetului.

1 : Vacarel Ioan - Finantele publice, Ed. Didactica si pedagogica, Buc. 2004.

2.1.2 Resursele financiare publice

Resursele financiare publice reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor economice, sociale sau de alta natura.
Resursele financiare publice includ:
~ resursele administratiei de stat centrale;
~ resursele administratiei de stat locale;
~ resursele intreprinderilor publice;
~ resursele asigurarilor sociale de stat.
A. Resursele administratiei de stat centrale cuprind:
- impozite si taxe;
- venituri nefiscale;
- imprumuturile;
- alte resurse cu caracter intamplator.
B. Resursele administratiei de stat locale in cadrul cheltuielilor sunt acoperite prin intermediul unor resurse variate cum sunt: (2)
? impozite;
? venituri nefiscale;
? subventii primite de la administratia centrala de stat;
? imprumuturi si alte resurse.
C. Resursele intreprinderilor publice cu caracter industrial, comercial sau de alta natura care obtin venituri din vanzarea produselor, efectuarea de lucrari sau prestari de servicii.
D. Resursele asigurarilor sociale de stat care provin in special din cotizatiile pentru asigurari sociale.

2.1.3. Impozite si taxe

Impozitele reprezinta forma de prelevare a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice la dispozitia statului in vederea acoperirii cheltuielilor sale.
Aceasta prevedere se face in mod obligatoriu, definitiv si nerambursabil pentru care statul nu presteaza nici un contraserviciu. Impozitele sunt plati care se fac catre stat cu titlu definitiv si nerambursabil.
Sarcina achitarii impozitului pe venit revine tuturor persoanelor fizice sau juridice care realizeaza venit dintr-o anumita sursa prevazuta de lege.
Pentru ca prin impozite sa se poata realiza obiectivitate urmarite de catre stat la introducerea lor, este necesar ca reglementarile fiscale sa fie cunoscute si respectate atat de organele fiscale cat si de platitor.

2 : Minea Stefan - Dreptul finantelor publice, Ed. Accent, Cluj 2005.
Taxele reprezinta platile banesti efectuate la institutiile publice pentru care acestea se obliga sa presteze un echivalent direct si imediat.
Impozitele si taxele denumite venituri bugetare, se caracterizeaza fiecare in parte prin anumite trasaturi, determinate de modul de asezare, provenieta, percepere, rolul lor etc.
Limita impozitelor intr-o tara este influentata de:
- factori externi sistemului de impozitare (P.I.B.), natura institutiilor politice, nivelul mediu al impozitului;
- factorii interni sistemului de impozitare (progresivitatea cotelor de impunere).

Elementele tehnice al impozitului
La concretizarea si individualizarea fiecarui impozit in parte trebuie sa se tina seama de urmatoarele elemente tehnice ale impunerii, si anume: (3)
A) Denumirea
subiectul (contribuabilul sau platitorul) impozitului este persoana fizica sau juridica, ce are obligatia legala sa plateasca impozitul;
suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suporta in mod efectiv impozitul;
obiectul impozitului consta in materia supusa impunerii, care mai poarta denumirea si de materie impozabila;
Exemplu: - la impozitul de profit, obiectul il constituie profitul.
In cazul impozitelor indirecte obiectul impunerii il constituie produsul care face obiectul vanzarii, sau serviciul prestat .
sursa impozitului arata din ce anume se plateste impozitul, din venit sau avere. Cand obiectul impozitului il reprezinta venitul, valoarea, profitul sau tariful, aceasta este in acelasi timp si baza de calcul.
Pentru stabilirea dimensiuni obiectului impozabil, se foloseste o anumita unitate de masura denumita unitate de impunere (unitate monetara, metru patrat pe suprafata utila, bucata, kilogram, litru, etc.)
unitatea de impunere reprezinta unitatea de masura cu care este exprimata dimensiunea obiectul impozabil.
Exemplu: - masa monetara la impozit pe profit;
- metrii patrati la impozit pe cladiri.
cota impunerii reprezinta impozitul aferent unei unitati de impunere. Impozitul poate fi stabilit in suma fixa sau cote procentuale.
Asieta (mod de asezare a impozitului) reprezinta totalitatea masurilor care se iau de organele fiscale in legatura cu fiecare subiect impozabil, pentru identificarea obiectului impozabil, stabilirea marimii materiei impozabile si determinarea impozitului datorat statului.
B) Perceperea (incasarea)
C) Inlesnirile, drepturile si obligatiile platitorilor;

3 : Vintila Georgeta - Fiscalitatea, Ed. Economica 2004.

D) Raspunderea platitorului.
Platitorul impozitulul este persoana fizica sau juridica obligata de lege sa plateasca impozitul.
Calitatea de platitor de impozite intruneste anumite conditii:
- sa realizeze venituri sau sa posede bunuri impozabile;
- sa fie cetatean liber;
- sa fie in deplinatatea facultatiilor mintale.
Exemplu: salariul in cazul impozitului pe salar il plateste agentul economic,
sau patronul.
Inlesnirile sunt de cele mai multe ori sub forma de reduceri sau scutiri si au in vedere situatii deosebite, de exceptie.
Drepturile si obligatiile platitorilor sunt reglementate in vederea asigurarii respectarii legalitatiilor si incasarea obligatiilor bugetare.
Platitorii sunt obligati sa puna la distozitia organelor fiscale informatiile cerute in vederea evaluarii corecte a bazei de calcul, declararea obiectului si materiei impozabile, plata in cuantumul si la termenele prevazute.

2.1.4 Rolul si functiile fiscalitatii

Rolul financiar al impozitelor constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare pentru acoperirea cheltuielilor publice.
Rolul fiscalitatii consta in:
A. Prin fiscalitate statul isi procura resursele in cea mai mare masura resusele finantarii actiunilor. Statul isi realizeaza resursele in cea mai mare parte pe seama impozitelor si taxelor peste 90 % se concentreaza in Bugetul de stat, Bugetul asigurarilor sociale de stat, Bugetele locale.
B. In procesul asezarii, urmaririi si perceperii impozitelor, parghiile sistemului fiscal sau posibilitatea ca prin aparatul sau specializat sa execute in anumite limite, controlul asupra economiei.
C. Prin faptul ca un impozit este platit de catre toate persoanele care realizeaza venituri din acea sursa sau poseda acelasi gen de avere si sa cuprinda intreaga materie impozabila de fiscalitatii, un rol de universalitate.
D. Asezarea impozitelor se face pe criterii unitare pentru toti detinatorii.
- functia sociala potrivit careia sunt favorizate categoriile de contribuabili cu venituri mai mici si greutati materiale mai mari;
- functia stimulativa realizata prin acordari de facilitati agentilor economici aflati in primii ani de activitate.




2.1.5. Clasificarea impozitelor si taxelor

Impozitele utilizate in practica fiscala sunt foarte diferite, atat din punct de vedere al formelor pe care acestea le imbraca , cat si din punct de vedere al continutului lor.
In functie de principalele lor trasaturile de fond si de forma, impozitele sunt clasificate in: (4)
- impozite directe;
- impozite indirecte.
Impozitele directe sunt acele impozite care au o incidenta fiscala directa si definitiva asupra contribuabililor platitori (
persoane fizice si/sau juridice), nominalizati datorita faptului ca incasarea lor se face direct de la acestia, in functie de marimea veniturilor sau/si a averilor acestora, la anumite termene dinainte stabilite si pe baza unor cote de impunere stabilite de lege.
In cazul impozitelor directe subiectul si suportatorul impozitului sunt una si aceeasi persoana.
In functie de criteriile care stau la baza lor, impozitele directe pot fi:
impozite reale (obiective);
- impozite personal (subiective);
Impozite directe reale sunt cunoscute sub denumirea de impozite obiective sau de produs, se caracterizeaza prin faptul ca sunt aplicate unor obiecte materiale (terenuri, cladiri, magazine, ateliere, fabrici, etc.), adica asupra materiei impozabile brute, respectiv asupra produsului brut al obiectului impunerii.
Impozitele reale cuprind: (5)
- impozitul funciar;
- impozitul pe cladiri;
- impozitul pe activitati industriale, comerciale si profesii libere;
- impozitul pe capitalul mobiliar.
Impozite directe personale (impozite subiective) s-au nascut din necesitatea asigurarii unor venituri cat mai mari la dispozitia statului, pentru acoperirea cheltuielilor publice.
Dupa obiect impunerii, impozitele directe personale sunt clasificate in:
~ impozite pe venit: - impozit pe venit
persoane fizice;
- impozitul pe veniturile societatilor de capital;
~ impozite pe avere: - impozite pe averea propriu-zisa;
- impozite pe circulatia averii;
- impozite pe sporul de avere.
Impozite directe reprezinta cea mai veche forma de impozitare.
4 : Inceu Adrian - Elementele de finante publice, Ed. Presa Universitara, Cluj-Napoca 2000 ;
5 : Zaharia Vasile - Finantele publice, Ed. Dimitrie Cantemir, Cluj 2003.

Aceste impozite sunt nominative reglementate in functie de marimea veniturilor sau averii si au termenele de plata stabilite.
Avantajele impozitelor directe:
- constituie un venit sigur pentru stat;
- sunt usor de calculat si de perceput;
- exista un minim neimpozabil.
Dezavantajele impozitelor directe:
- nu sunt agreate de catre platitor;
- se considera ca nu sunt productive;
- pot conduce la abuzuri in ceea ce priveste asezarea si incasarea impozitelor.
Impozitele reale sunt cele mai asezate pe obiect, pe bunuri de diferite elemente ale averii contribuabililor fara a se tine seama de persoana platitoare, de situatia si de sacrificiile lor familiare.
Impozitele indirecte sunt acele impozite care se percep vanzarii, respectiv al circulatiei unor bunuri comerciale, atat directe sau de consum final cat si indirecte sau de productie precum si al prestarilor unor servicii (de
transport, hoteliere, culturale, etc.)
Caracteristic pentru aceasta categorie de impozite este faptul ca ele nu sunt stabilite asupra subiectului impunerii in mod direct si nominal, ci indirect, asupra vanzarii unor bunuri si prestari servicii.
Spre deosebire de impozitele directe, care vizeaza direct veniturile si/sau averea contribuabilului, impozitele indirecte vizeaza utilizarea sau cheltuirea acestor venituri si averi.
In cazul impozitelor indirecte, calitatea de subiect al impunerii se atribuie prin lege unei alte
persoane fizice sau juridice decat suportatorul efectiv al acesteia. Acest lucru nu permite luarea in considerare, la impozitele indirecte, a situatiei personale a contribuabilului, in acest fel incalcandu-se principiul echitati impunerii.
In functie de forma lor de manifestare, impozitele indirecte se grupeaza in: (6)
taxele de consumatie (pe produs: accizele, TVA)
veniturile aferente la monopolurile fiscale;
taxele vamale;
taxele de timbru si de inregistrare.
In functie de scopul urmarit de stat :
impozite financiare obisnuite (cu caracter fiscal) in scopul asigurarii costituirii veniturilor;
impozite de ordine in scopul limitarii unor actiuni sau al simularii realizarii unor obiective;
Dupa frecventa cu care sunt incasate la buget:
impozite permanente sau de ordine sunt incasate cu regularitate;
impozite incidentale sau extraordinare incasate o singura data;

6 : L. Tatu, C. Serbanescu - Fiscalitatea, Ed. All Back, Buc. 2004.

Statul recurge la impozite indirecte pentru a-si completa veniturile bugetare.
Aceste impozite nu sunt diferentiate in functie de venit, de avere, sau de situatia materiala a contribuabililor, fiind suportate in egala masura de catre toate persoanele cumparatoare.
Impozitele indirecte creaza falsa impresie de a fi suportate in egala masura de catre toate categoriile sociale.
Cu cat o persoana obtine venituri mai mari, cu atat suporta un impozit indirect mai mare, deoarece fiecare persoana are nevoie aproximativ de aceleasi produse.
De aceea, persoanele care au venituri mici si mijlocii suporta greul impozitelor.
Caracterul neachitabil al impozitelor indirecte rezulta si din faptul ca ele nu prevad nici un fel de inlesniri.
Impozite indirecte nu sunt cunoscute de catre platitor, ele se vireaza la bugetul statului in mod obisnuit de catre agentii economici si sunt suportate de catre consumatorul final.
Prin asezarea si incasarea impozitelor indirecte, statul exercita o constrangere economica asupra cheltuielilor.
Aceste impozite se suporta treptat de catre
persoane fara sa se simta odata cu cumpararea acestora, fiind incluse in pretul de vanzare.
Incasarea impozitelor indirecte este mai comoda, mai operativa si mai costisitoare.Cand economia unei tari inregistreaza un curs ascendent, impozitele indirecte au un randament fiscal ridicat, dar in perioada de criza si de presiune, impozitele indirecte pericliteaza echilibrul bugetului de stat.

2.2 Documentele folosite pentru obligatiile fiscale

2.2.1 Documente folosite pentru raportarile fiscale

Legea contabilitati 82/1991 reprodusa in 2005 prevede la art.6. ' orice operatiune economica se consemneaza in documente in momentul efectuarii ei, inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ.
Aceste documente justificative angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat sau aprobat, precum si a celor care le inregistreaza in contabilitate.

Documente pentru raportarea lunara

Contribuabilii platitori de taxe, impozite si varsamite asimilate au obligatia sa faca dovada inregistrarii la organele fiscale, scop in care trebuie sa depuna o declaratie de inregistrare fiscala in termen de 15 zile de la data infiintarii.



Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat
1. Se depune: lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei de referinta
2. Se utilizeaza: la declararea obligatilor de plata la bugetul de stat al platitorilor de impozite si taxe.
3. Se intocmeste: in doua exemplare: - culoarea verde -la organul fiscal
- culoarea neagra - la platitor
4. Se arhiveaza: la dosarul fiscal al platitorului de taxe si impozite.

Decont privind taxa pe valoarea adaugata
1. Se difuzeaza: gratuit
2. Se utilizeaza: la declararea taxei pe valoarea adaugata
3. Se intocmeste: in doua exemplare
4. Circula: - originalul - la organul fiscal
- copia - la platitorul de taxa pe valoarea adaugata
5. Se arhiveaza: la dosarul fiscal al platitorului impozite si taxe.
B. Documente folosite pentru raportirile anuale

Anual, pentru anul fiscal expirat trebuie depus la organul fiscal teritorial urmatoarele documente fiscale:

Declaratie privind impozitul pe profit
1. Caracteristici de tiparire: file
2. Se difuzeaza: gratuit
3. Se utilizeaza: la declaratia impozitului pe profit
4. Se intocmeste: in doua exemplare
5. Circula: - originalul - la organul fiscal
- copia - la platitorul de impozite si taxe
6. Se arhiveaza: la dosarul fiscal al platitorului impozite si taxe.

Fisa fiscala
1 Se utilizeaza: la declararea impozitului pe veniturile salariale;
2 Se intocmeste: in trei exemplare;
3. Se completeaza:
- ' Fisa fiscala 1 'de catre agenti economici angajatori pentru angajati lor cu functia de baza;
-' Fisa fiscala 2' de catre agenti economici angajatori pentru angajatii care au declarat locul de munca cu functia de baza in alta parte;
4. Circula: - la conducatorul agentului economic
- la unitatea fiscala competenta

- la angajat;
5. Se arhiveaza: - originalul la angajator si cate o copie pentru unitatea fiscala si angajat.

Decont privind accizele
1. Caracteristici de tiparire: file
2. Se difuzeaza: gratuit
3. Se utilizeaza: la declararea accizelor
4. Se intocmeste: in doua exemplare
5. Circula: - originalul - la organul fiscal
6. Copia - la platitorul de impozite si taxe
7. Se arhiveaza: la dosarul fiscal al platitorului impozite si taxe


Situatia principalilor indicatori economico-financiari realizati din exploatarea jocurilor de noroc

1. Caracteristici de tiparire: file
2. Se difuzeaza: gratuit
3. Se utilizeaza: la declaratia impozitului pe profit
4. Se intocmeste: in doua exemplare
5. Circula: - originalul - la organul fiscal
- copia - la platitorul de impozite si taxe
6. Se arhiveaza: la dosarul fiscal al platitorului impozite si taxe

2.2.2 Documente ce stau la baza inregistrarii obligatiunilor fiscale

A. Taxa pe valoarea adaugata

Factura fiscala si factura
Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnici de calcul, in 3 exemplare, la livrarea produselor, lucrarilor sau servicilor, de catre compartimentul de desfacere, pe baza dispozitei de livrare, a avizului de insotire a marfii, sau a altor documente. Factura fiscala se intocmeste de catre platitorii de TVA, iar factura, de catre unitatiile neplatitoare de TVA.
1. Serveste ca:
document pe baza caruia se deconteaza produsele, lucrarile sau serviciile prestate;
document de insotire a marfii pe timpul transportului;
document de incarcare in gestiunea primitorului;
document justificativ de inregistrare in contabilitate furnizorului si cumparatorului.
2. Circula:
la furnizor:
la compartimentul in care se efectuiaza operatiunea de control financiar preventiv;
la persoanele autorizate sa dispuna incasari in contul de la banca;
la compartimentul desfacere;
la compartimentul financiar contabil;
la cumparator:
la compartimentul aprovizionare pentru confirmarea operatiunii;
la compartimentul in care se efectuiaza operatiunea de control financiar preventiv;
la compartimentul financiar-contabil.
3. Se arhiveaza:
- la fumizor:
- la compartimentul desfacere (ex.2);
- la compartimentul financiar contabil (ex.3);
- la cumparator
- la compartimentul financiar contabil (ex.1).

Avizul de insotire al marfii
Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnici de calcul, in 3 exemplare, la livrarea produselor, lucrarilor sau servicilor, de catre compartimentul de desfacere, atunci cand, din motive obictive, cu totul exceptionale, nu se poate intocmi factura, facandu-se mentiunea 'Urmeaza factura'.
Serveste ca
document de insotire a marfii pe timpul transportului;
document care sta la baza intocmirii facturii;
document de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, in cadrul aceleasi unitati;
document de scadere din gestiunea vanzatorului;
document de primire in gestiunea cumparatorului;
3. Se arhiveaza:
- la compartimentele financiar-contabil ale furnizorului si cumparatorului.

Dispozttia de livrare
1. Serveste ca:
document pentru livrarea din magazie a produselor, marfurilor sau altor valori materiale destinate vanzarii;
document justificativ de scadere din gestiunea ale magaziei producatoare;
document de baza pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau a facturii,
2. Se intocmeste:
in doua exemplare de catre serviciul desfacere;
3. Circula:
- la magazie, pentru eliberarea produselor, marfurilor sau altor valori materiale si pentru inregistrarea in evidenta magaziei, semnandu-se de catre gestionarul predator pentru cantitatile livrate;
- la compartimentul desfacere, pentru inregistrarea cantitatilor livrate, in evidentele acestuia si pentru intocmirea avizului de insotire sau a facturii, dupa caz (exemplarul 2);
4.Se arhiveaza: -la magazie (exemplarul 1);
- la compartimentul desfacere (exemplarul 2).

Borderoul de vanzare (incasare)
Format X4, tiparit pe ambele fete, sub forma de carnete a 100 file.
1. Serveste ca: - document de centralizare zilnica a vanzarilor (incasarilor) realizate de unitati;
- la inregistrarea vanzarilor (incasarilor) in Jurnalul pentru vanzari;
- la stabilirea taxei pe valoarea adaugata colectata.
2.Se intocmeste: intr-un exemplar de compartimentul financiar-contabil pe baza monetarelor sau a documentelor de centralizare a vanzarilor pe centralizatorul vanzarilor cu plata in rate, borderourile de decontare a
prestatiilor.
3.Circula: la persoana care conduce' Jurnalul pentru vanzari'.
4.Se arhiveaza :la compartimentul financiar-contabil.
Jurnalul pentru cumparari
Format X4, tiparit pe ambele fete, in carnet a 100 file.
Serveste ca:
jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumpararilor de valorimateriale sau a prestarilor de servicii;
document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata deductibila;
document de control al operatiilor in contabilitate;
2.Se intocmeste: - intr-un singur exemplar, avand paginile numerotate, in care
se inregistreaza zilnic sau lunar, dupa caz, fara stersaturi si spatii libere, elementele necesare pentru determinarea corecta a T.V.A. colectata datorata. In acest jurnal se completeaza la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor tipizate comune si specifice (facturi sau documente inlocuitoare) privind vanzarile de valori materiale sau prestari de servicii, precum si pe baza borderoului de vanzare (incasare) din ziua de (cod 14-6-15/a).
3.Circula: la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor inscrise in conturi si a respectarii dispozitiilor legale referitoare la taxa pe valoare adaugata.
4.Se arhiveaza: la compartimentul financiar- contabil.


Jurnal pentru vanzari
Format X4, tiparit pe ambele fete, in carnete a 50 si 100 de file.
1. Serveste ca: - jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii;
document de stabilire lunara a taxei pe valoare adaugata deductibila;
document de control a unor operati inregistrate in contabilitate.
2.Se intocmeste: intr-un singur exemplar, avand paginile numerotate, in care se inregistreaza zilnic, fara stersaturi si spatii libere, elementele necesare pentru determinarea corecta a taxei pe valoarea adaugala deductibila ;
Se intocmeste un jurnal separat pentru cumparari de bunuri si servicii pentru nevoile firmei si, separat, pentru cumparari de bunuri (marfuri) care se vand ca atare.
Acest jurnal se completeaza la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor tipizate privind cumpararile de valori materiale sau de prestari de servicii.
3.Circula: la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor inscrise in conturi si a respectarii dispozitiilor legale referitoare la taxa pe valoarea adaugata.
4. Se arhiveaza: la compartimentul financiar -contabil.

B. Impozitul pe salarii

Lista de avans chenzinal
1. Se intocmeste: lunar in 2 exemplare, de catre compartimentul care are acesta atributie, pe baza documentelor de evidenta a muncii, a timpului efectiv lucrat, a certificatelor medicale etc.
2. Serveste ca: -document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor ca avansuri chenzinale;
- document pentru retinerea in statul de salarii a avansurilor platite;
- document justificativ de inregistrare in contabilitate.
3. Circula: - la persoanele autorizate sa exercite controlul financiar si sa
aprobe plata (ex. 1)
- la casieria unitati, pentru plata avansurilor cuvenite (ex. 1)
- la compartimentul financiar-contabil, ca anexa la ex.2 al registrului de casa, pentru inregistrarea in contabilitate (ex. 1)
- la compartimentul care a intocmit lista de avans pentru a servi la intocmirea statelor de salarii la sfarsitul lunii (ex. 2).
4. Se arhiveaza:- la compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul
2 al registrului de casa (ex. 1)
- la compartimentul care a intocmit lista de avans (ex. 2).




Statul de salarii
1. Se intocmeste: - in 2 exemplare, lunar, pe sectii, ateliere, servicii, etc., de compartimentul care are aceasta atributie, pe baza urmatoarelor documente: de evidenta a muncii, a documentelor privind retinerile legale, listelor de avans chenzinal, certificatelor medicale pentru centralizarea la nivelul unitatii a salariilor, se utilizeaza aceleasi formulare de state de salarii. Platile facute in cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidarile, indemnizatiile de concediu etc., se includ in statele de salarii, pentru a cuprinde astfel intreaga suma a salariilor calculate si toate retinerile legale din perioada de decontare respectiva. Unitatile pot sa-si stabileasca, daca necesitatile o cer, o alta macheta a formularului, dar care sa contina informatiile necesare unui eventual control.
2. Serveste ca: document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor, precum si al contributiei privind protectia sociala si a altor datorii; document justificativ de inregistrare in contabilitate.
3. Circula: - la persoanele autorizate sa exercite controlul financiar si sa aprobe
plata (exemplarul l);
- la casieria unitatii, pentru plata sumelor cuvenite (ex. 1);
- la compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 2 a registrului de casa, pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 1 impreuna cu exemplarul 1 al borderoului de salarii neridicate );
- la compartimentul care a intocmit statele de salarii (ex. 2).
4. Se arhiveaza: - la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative (exemplarul 1);
- la compartimentul care a intocmit statele de salarii (ex. 2).

2.3 Structuri de conturi utilizata pentru reflectarea decontarilor fiscale

In contabilitatea agentului economic, obligat sa conduca contabilitatea in partida dubla , relatiile de decontare cu bugetul centralizat al statului, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale sunt reflectate cu ajutorul conturilor din 44
'Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate'
- Grupa 44 'Bugetul statului, Conturi speciale si conturi
asimilate' este structurata in 7 conturi sintetice de gradul I , detailate la randul lor in
7 conturi sintetice de gradul II astfel:
- Contul 441 'Impozit pe profit/venit', cont bifunctional, care tine evidenta decontarilor privind impozitul pe profit/venit. Se crediteaza cu impozitul datorat bugetului de stat/bugetelor locale, se debiteaza cu impozitul pe profit/venit achitat sau anulat, soldul creditor reprezinta impozitul pe profit/venit datorat, soldul debitor reprezinta impozitul pe profit/venit varsat in plus.

- Contul 442 'Taxa pe valoarea adaugata', cont bifunctional care tine evidenta decontarilor cu bugetul statului privind taxa pe valoarea adaugata. Pentru evidentierea distincta a taxei pe valoarea adaugata, se folosesc 5 conturi sintetice gradul II, operationale astfel:
4423 'TVA de plata' este cont de pasiv, in creditul caruia se inregistreaza la sfarsitul fiecarei luni datoria fata de bugetul statului, aferente valorii adaugate de catre intreprindere, determinata ca diferenta dintre valoarea totala adaugata de intreprindere si valoarea platita de catre aceasta. Se debiteaza cu sumele platite efectiv la bugetul statului si cu recuperearea eventualelor sume din creante, legate de acest fel de impozit prin compensare. Soldul contului exprima valoarea datoriilor neachitate catre bugetul statului;
4424 'TVA de recuperat' este cont de activ, in debitul caruia se inregistreaza la sfarsitul fiecarei luni, cand din inchiderea contului privind TVA a rezultat TVA de recuperat de la bugetul statului, respectiv atunci cand valoarea TVA deductibil este mai mare decat valoarea TVA colectat, situatie in care rezulta o creanta catre bugetul statului. Acest cont se crediteaza cu sumele recuperate de la buget sau ca urmare a operatiunilor de compensare, prin diminuarea in lunile urmatoare a TVA-ului de plata. Soldul contului exprima valoarea TVA-ului de incasat de la bugetul de stat sau de recuperat in perioada urmatoare;
4426 ' TVA deductibil' este cont de activ, in debitul contului se inregistreaza, in tot cursul lunii, valoarea TVA platita furnizorilor de bunuri si servicii, pe baza facturilor primite de la acestia, o data cu vanzarea bunurilor. La sfarsitul fiecarei luni acest cont se inchide prin creditul contului TVA colectat si TVA de plata, sau debitul contului TVA de recuperat, in cazul in care TVA-ul deductibil este mai mare decat TVA-ul colectat;
4427 'TVA colectat', cont de pasiv, in creditul acestui cont se inregistreaza TVA-ul calculat de catre intreprindere prin aplicarea cotei procentuale legate de valoarea facturilor emise de catre intreprindere, respectiv valoarea veniturilor realizate din vanzari. La starsitul fiecarei luni se soldeaza in corespondenta cu TVA deductibil si TVA de plata.
4428 'TVA neexigibila', cont bifunctional, in care se inregistreaza valoarea TVA neexigibil, provenit din operatiunile de vanzare si cumparare, pentru care nu s-au intocmit acte legale. Acest cont este foarte util in operatiunile de formare a pretului cu amanuntu, in operatiunile de inregistrare a intrarilor de bunuri in patrimoniu, fara a se primi actele legale, in operatiuni de vanzare cu plata in rate.
- Contul 444 'Impozitul pe veniturile de natura salariilor', cont de pasiv sintetic de gradul I, care tine evidenta impozitului pe veniturile de natura salariilor si altor drepturi asimilate in creditul caruia se inregistreaza datoriile intreprinderii fata de bugetul de stat, iar in debit plata acestora. Soldul exprima valoarea datoriilor neachitate fata de bugetul de stat.
- Contul 446 ' Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate', cont de pasiv care tine evidenta decontarilor cu bugetul statului sau bugetele locale, privind accizele, impozitul pe titeiul din productia interna si gaze naturale, impozitul pe dividende, impozitul pe claidiri si terenuri, taxa pentru folosirea terenului proprietate de stat, varsaminte din profitul net al regiilor autonome, taxele vamale, etc. In credit se inregistreaza datoriile

intreprinderii fata de bugetul de stat, iar in debit plata acestora. Soldul exprima valoarea datoriilor neachitate fata de bugetul de stat;
- Contul 447 'Fonduri speciale-taxe si varsaminte asimilate', cont de pasiv care tine evidenta decontari efectuate cu alte organisme publice: fondul special al drumurilor publice, contributia la fondul special pentru sanatate. In creditul contului se inregistreaza datoriile intreprinderii fata de bugetul de stat, iar in debit plata acestora. Soldul exprima valoarea datoriilor nevarsate la bugetul de stat;
- Contul 448 'Alte datorii si creante la bugetul statului', cont de pasiv, sintetic, de gradul I, care tine evidenta altor datorii si creante cu bugetul statului (despagubiri, amenzi, penalitati datorate statului sau datoriile anulate). Acest cont este detailat pe doua conturi sintetice de gradul II astfel:
4481' Alte datori fata de bugetul de stat', cont de pasiv care tine evidenta altor datorii cu bugetul statului, in creditul contului se inregistreaza datoriile intreprinderii fata de bugetul de stat, iar in debit plata acestora. Soldul exprima valoarea datoriilor neachitate fata de bugetul de stat;
4482 'Alte creante privind bugetul statului', cont de pasiv care tine evidenta creantelor cu bugetul statului in creditul contului se inregistreaza creantele intreprinderii de la bugetul de stat, iar in debit plata acestora. Soldul exprima valoarea creantelor neachitate de bugetul de stat;









CAPITOLUL III CONTABILITATEA DECONTARILOR CU BUGETUL DE STAT SI ALTE ORGANISME PUBLICE


3.1 CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT

3.1.1 Considerati generale privind impozitul pe profit

Impozitul pe profit reprezinta o sursa certa de alimentare cu venituri a bugetului public, in vederea asigurarii mijloacelor financiare necesare indeplinirii drepturilor fundamentale ale cetatenilor cu privire la invatamant, sanatate, cultura si arta, sport, aparare nationala, si ordine publica, ocrotire sociala si protectie ecologica, precum si pentru finantarea unor actiuni si obiective economice de interes national, mai ales in domeniul infrastructurii.
Randamentul fiscal al impozitului pe profit este, in general, scazut deoarece exista multiple posibilitati de evaziune fiscala.
Datorita reorganizarii agentilor economici din tara noastra, sub forma regiilor autonome, societati comerciale, etc. A fost necesara o adaptare corespunzatoare a instrumentelor financiare si fiscale prin intermediul carora se realizeaza venituri bugetare de stat.
Metodologia de calcul a impozitului pe profit practicata in Romania, actualmente, obliga agenti economici sa contabilizeze impozitele exigibile si/sau aferente anului fiscal la care se refera. Aceasta metodologie defineste reglementar urmatoarele coordonate:
a) anul fiscal pentru care se calculeaza impozitul pe profit;
b) contribuabilii care trebuie sa plateasca impozitul pe profit;
c) detinirea (determinarea) bazei impozabile a impozitului pe profit;
d) cotele procentuale, in raport de care se calculeaza impozitul pe profit, prin apicarea lor asupra bazei impozabile;
e) tehnici (metode) de calcul a impozitului pe profit, tinand cont de anumite facilitati fiscale.

3.1.2 Anul fiscal al impozitului pe profit

Anul fiscal este, in principiu, anul calendaristic.
In cazul infiintari unui contribuabil, in cursul anului fiscal, perioada impozabila incepe: (7)
a) la data inregistrarii contribuabilului la Registrul cometului, daca are aceasta
7 : Lefter Chirila - Contabilitatea si fiscalitatea, Ed. Economica, Buc 2003.

obligatie;
b) la data inregistrarii contribuabilului in registrul de evidenta a judecatoriilor, daca
are aceasta obligatie;
c) la data intrarii in vigoare a contractelor de asociere, in cazul asocierilor
care nu dau nastere unei persoane juridice.
In cazul desfiintarii unui contribuabil, in cursul unui an fiscal, perioada
impozabila inceteaza:
a) la data inregistrarii in registrul cometului a cererii de fuziune sau diviziune, in cazul fuziunilor sau diviziunilor care au ca efect juridic incetarea existentei persoanelor juridice supuse acestor operatiuni;
b) la data radierii din registrul in care a fost inregistrata infiintarea contribuabilului;
c) la data incetarii contractului de asociere, in cazul asocierii care nu dau nastere unei
persoane juridice.

3.1.3. Contribuabilii impozitului pe profit

Agenti economici nominalizati pentru plata impozitului pe profit : (8)
a.
persoane juridice romane, pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania cat si din strainatate;
b.
persoane juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu permanent in
Romania, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent;
c. persoanele juridice sau fizice nerezidente care desfasoara activitati in Romania ca beneficiari ori parteneri cu o persoana juridica romana intr-o asociere sau o alta entitate ce nu da nastere unei
persoane juridice, pentru profitul realizat in Romania.
d. persoanele juridice romane si persoanele fizice rezidente, pentru veniturile realizate atat in Romania, cat si in strainatate din asocieri care nu dau nastere unei
persoane juridice. In acest caz impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica.
e. persoanele juridice straine care realizeaza urmatoarele venituri:
~ venituri obtinute din sau in leaatura cu proprietati imobiliare, situate in Romania inclusiv inchirierea in scopul utilizarii unei asemenea proprietati si castigul obtinut prin instrainarea proprietati, orice alte drepturi de proprietate obtinute indirect, inclusiv prin instrainarea actiunilor si a altor drepturi similare intr-o societate ale carei active corporale sunt formate in principal - direct sau indirect - din proprietati imobiliare situate in Romania;
~ venituri obtinute ca urmare a exploatarii resurselor naturale localizate in Romania, inclusiv castigul obtinut din vanzarea unui drept aferent unor asemenea resurse naturale;
~ veniturile dobandite din instrainarea unui drept de proprietate detinut la o persoana juridica romana;

8 : Minea Stefan - Dreptul finantelor publice, Ed. Accent, Cluj 2005.

Agenti economici exceptati de la plata impozitului pe profit
a. trezoreria statului;
b. institutiile publice, pentru fondurile publice constituite, inclusiv pentru veniturile extrabugetare si disponibilitatile realizate si utilizate, potrivit Legii Dr. 72/1996 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare, si Legii Dr.189/1998 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, daca legea nu prevede alfel;
c. organizatiile de nevazatori, de invalizi, si alte
persoane cu handicap pentru profiturile realizate de unitatile economice fara personalitate juridica ale acestora, protejate potrivit legii speciale de organizare si functionare privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap;
d. asociatiile de binefacere;
e. cooperativele care functioneaza ca unitati protejate ale persoanelor cu handicap pentru profiturile realizate de unitatile economice fara personalitate juridica ale acestora;
f. cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit Legii Nr. 103/1992;
g. institutiile de invatamant particulare acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, potrivit Legii invatamantului Dr.84/95 cu completarile ulterioare si O.D.G. Dr. 174/2001 privind unele masuri pentru imbunatatirea finantarii invatamantului superior;
h. asociatiile de proprietari constituite ca
persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari potrivit Legii locuintei Dr. 114/1996 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
i. persoanele juridice romane fara scop patrimonial pentru urmatoarele categorii de venituri: cotizatiile membrilor, taxele de inregistrare, donatii si sponsorizari, dobanzi si dividende din plasarea disponibilitatilor rezultate din asemenea venituri, resursele obtinute de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale, pentru veniturile realizate din activitati economice pana la nivelul echivalentului in lei de 10.000 euro realizat intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile.

3.1.4. Stabilirea bazei de calcul la impozitul pe profit

Rezulatul contabil brut se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal. Daca volumul veniturilor il depaseste pe cel al cheltuielilor, se obtine profitul contabil brut, iar daca volumul cheltuielilor il depaseste pe cel al veniturilor rezulta o pierdere contabila bruta.
Impozitul pe profit are ca baza de calcul rezultatul impozabil (fiscal), care se obtine prin corectarea rezultatului contabil brut cu cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal si cu deducerile fiscale .
Baza de calcul a impozitului pe profit, respectiv a profitului impozabil este urmatoarea:
Pim = Vt - Ct -Vo + Co


In care: Pim - profitul impozabil
Vt - venituri totale
Ct - cheltuieli totale
Vn - venituri neimpozabile
Cn - cheltuieli nedeductibile
Pentru reflectarea corecta a profitului impozabil al unui an fiscal contribuabilii vor inregistra in evidenta contabila, ca venituri, contravaloarea bunurilor mobile livrate, valoarea bunurilor imobile pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, valoarea prestarilor de servicii facturate si castigurile din operatiuni care duc la cresterea valorii activului, precum si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestor venituri. Pentru determinarea profitului impozabil, cheltuielile sunt deductibile numai daca sunt aferente veniturilor impozabile.
Cand o cheltuila este aferenta mai multor activitati, ea se repartizeaza pe activitatile respective.

Venituri neimpozabile:
dividente primite de catre o persoana juridica romana de la o alta persona juridica romana;
dividentele primite de la o persoana juridica straina, daca persoana juridica romana detine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridica straina, pe o perioda neintrerupta de cel putin 2 ani;
diferentele favorabile de valoare a titurilor de participare;
veniturile din anularea obligatiilor unei persoane juridice;
venituruile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere;
alte venituri neimpozabile prevazute expres in actele in vigoare;
De asemenea sunt considerate venituri neimpozabile pana la data de 31 decembrie 2006 veniturile realizate din aplicarea unei investitii brevetate in Romania si veniturile realizate din practicarea apiculturii.

Cheltuielile pentru care nu se acorda deductibilitate sunt:
Cheltuieli proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat;
Cheltuilile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania;
amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale;
amenzile, penalitatile sau majorarile datotrate catre autoritati straine;
cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca acesta este datorata;

cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;
cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor;
cheltuielile inregistrate in contabilitate;
cheltuielile inregistrate de societatile agricole;
cheltuilile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiilor emise pe termen lung;
cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;
cheltuielile cu contributie platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;
cheltuilelile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului;
alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat;
cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul desfasurarii activitatii proprii si pentru care nu sunt incheiate contracte;
cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate;
pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu neincasate, pentru partea neacoperita de provizion;
cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat efectuate potrivit legii;

Cheltuielilor deductibile, din punct de vedere fiscal:
1. sumele folosite pentru constituirea rezervelor legale in limita a 5% din profitul brut anual, pana cand rezervele ating 20% din capitalul social. Schimbarea destinatiei rezervelor legale prin distribuirea acestora catre actionari/asociati cu ocazia lichidarii, divizarii, fuziunii, dizolvarii sau retragerii unui actionar/asociat atrage dupa sine impozitarea acestora cu impozitul pe profit si pe dividende;
2. majorarea rezervei create de
banci cu 2% din soldul creditelor acordate si a fondului de rezerva;
3. sume utilizate pentru majorarea rezervelor tehnice ale societatilor de asigurare si reasigurare;
4. cheltuieli cu dobanzi bancare in care gradul de incadrare a capitalului este mai mic decat unu;
5. pierderile anuale. Pierderile se recupereaza din profiturile impozabile din urmatorii 5 ani fiscali consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, din anul inregistrarii acestuia.
6. Cheltuielile de protocol, efectuate potrivit legii, in limita de 2% efectuate potrivit legii, aplicata asupra diferentei dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor, inclusiv accizele, mai putin cheltuiala cu impozitul pe profit si cheltuielile de protocol;
7. Perisabilitatile in limita stabilita de lege;
8. Cheltuieli privind amortizarea activelor corporale si necorporale in limita prevederilor Legii nr.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat;
9. Contribuabilii care investesc in mijloace fixe si/sau in brevete de inventie amortizabile, destinate activitatilor pentru care acestia sunt autorizati, si care nu au optat pentru regimul de amortizare accelerata pot deduce cheltuielile suplimentare de amortizare reprezentand 20 % din valoarea de intrare a acestora.. Similar, se poate proceda si pentru mijloacele fixe achizitionate in baza unui contract de leasing financiar cu clauza definitiva de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea contractului de leasing financiar.
Cheltuielile cu impozitul pe profit pot fi reduse cu 50% in cazul modernizarii tehnologiei de fabricatie, extinderii activitatii si in scopul obtinerii de profituri suplimentare si protectia mediului inconjurator.
Impozitul pe profit se reduce cu sumele platite de agentul economic in tara si din strainatate, cu titlu de impozit pe dobanzi, redevente, comisioane, dividende, prima de asigurare, impozit pe profit platit in strainatate sau in cazul unei asocieri, precum si impozitul pe profit aferent pierderi de scutire de care beneficiaza agentul economic.

3.1.5. Cotele procentuale de impozit pe profit

Cota impozitului pe profit este de 16%, cu anumite exceptii prevazute la Codul Fiscal privind impozitul pe profit :
a. in cazul Bancii Nationale a Romaniei, cota de impozit pe profit este de 80% si se aplica asupra veniturilor ramase dupa scaderea cheltuielilor deductibile si a fondului de rezerva;
b. contribuabili care obtin venituri din activitatile desfasurate in zona libera, pe baza de licenta, platesc o cota de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri pana la 31.12.2004;
c. contribuabili care au incasat printr-un cont bancar din Romania venituri in valuta din exportul bunurilor si/sau al prestarilor de servicii din activitate proprie sau prin contracte de comision, precum si prestari de servicii pentru export, platesc o cota de 6% pentru profitul corespunzator ponderii acestor venituri in totalul veniturilor. Suma aferenta reducerii cotei de imozit pe profit de la 25% se repartizeaza la sfarsitul anului ca sursa proprie de finantare;
e. Stimularea exportului se va face printr-un sistem de sprijin cu finantare prin bugetele anuale, iar mecanismul de acordare va fi aprobat prin H.G.
f. cota de 3% pentru veniturile microintreprinderilor, conform H.G. 24/2001 privind impunerea microintreprinderilor. Din impozitul pe venit calculat, microintreprinderile pot beneficia de o reducere de 20% , in cazul in care creaza noi locuri de munca, daca se asigura cresterea numarului mediu scriptic anual cu cel putin 10% fata de anul fiscal precedent.





3.1.6. Calcularea impozitului pe profit

Impozitul pe profit se calculeaza si se inregistreaza trimestrial, parcurgandu-se in acest scop urmatoarele etape:
o determinarea rezultatului contabil, cumulat de la inceputul anului (RCC):
RCC = venituri cumulate - cheltuieli cumulate ;
o determinarea rezultatului impozabil, cumulat de la inceputul anului(RIC):
RIC = RCC + cheltuieli nedeductibile - venituri neimpozabile - pierderi
fiscale din anii precedenti ;
o calcularea impozitului pe profit datorat, cumulat de la inceputul anului
pana la sfarsitul trimestrului pentru care se face calculul: (IPC):
IPC = RIC X cota de impozit ;
o determinarea impozitului pe profit aferent trimestrului pentru care se face
calculul (IPT):
IPT = IPC - impozitul pe profit datorat cumulat la sfarsitul trimestrului precedent.
Plata impozitului pe profit se face trimestrial pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator, cu exceptia B.N.R., a bancilor romane si a sucursalelor din Romania ale bancilor, persoanelor juridice straine,care efectuiaza plati lunare pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza impozitul in acest scop profitul si impozitul pe profit se calculeaza si se evidentiaza trimestrial cumulat de la inceputul anului sau lunar, in cazul bancilor.
In cursul anului fiscal contribuabili au obligatia de a depune declaratia de impunere pana la termenul de plata a impozitului inclusiv, urmand ca dupa definitivarea impozitului pe profit pe baza datelor din bilantul. contabil anual, sa depuna declaratia fiscala de impunere pentru anul fiscal expirat.

3.1.7. Contabilizarea impozitului pe profit

In functie de fluctuatia rezultatului impozabil de la un trimestru la altul, diferenta trimestriala, privind impozitul pe profit poate fi:
~ pozitiva, daca in trimestrul respectiv s-a realizat profit;
~ negativa, daca in trimestrul respectiv s-au realizat pierderi.
Indiferent ca rezulta datorii sau creante impozitul pe profit, acesta se inregistreaza in contabilitate astfel: (9)
1) Pe de o parte, ca si cheltuiala cu impozitul pe profit, cu ajutorul contului 691 'Cheltuieli cu impozitul pe profit' in debitul caruia se inregistreaza valoarea impozitului pe profit ;
2) Pe de alta parte, ca relatie decontare fiscala, cu ajutorul contului 441 'Impozitul

9 : Pop Atanasiu - Contabilitatea financiara romaneasca, Ed. Intelcredo, Cluj 2002.

pe profit/venit' cu care tine evidenta decontarilor cu bugetul statului/bugetele locale privind impozitul pe profit/venit.

5xx 'Conturi de
441 'Impozitul pe
691 ' Cheltuieli cu
trezorerie
profit/venit
impozitulpe profit






Exemplu:
In contabilitatea intreprinderi se afla inregistreate urmatoarele cheltuieli si venituri in primele doua trimestre ale exercitiului financiar 2004:
1. Trimestrul I: - cheltuieli cu materiile consumabile: 60.000.000 lei;
- venituri din serviciile prestate: 100.000.000 lei;
- cheltuielile cu impozitul pe profit: 10.000.000 lei;
2. Trimestrul II: - cheltuieli cu materialele consumabile: 70.000.000 lei;
- venituri din servicii prestate: 60.000.000 lei;
Se calculeaza impozitul pe profit datorat pe trimestrul II:
1. rezultatul contabil cumulat de la inceputul anului = venituri - cheltuieli
160.000.000 - 140.000.000 = 20.000.000 lei;
2. rezultatul impozabil cumulat de la inceputul anului = rezultatul contabil cumulat + cheltuielile cu impozitul pe profit = 20.000.000+10.000.000=30.000.000 lei;
3. impozitul pe profit datorat cumulat de la iceputul anului = rezultatul contabil cumulat x 25% = 30.000.000 x 25% = 7.500.000 lei;
4. impozitul pe profit pe trimestrul II = impozitul pe profit datorat cumulat -

impozit pe profit datorat pe trimestrul I = 7.500.000 - 10.000.000 = 2.500.000 lei;
Intrucat pe trimestrul II se inregistreaza pierdere, valoarea impozitului pe profit pe acest trimestru are valoare negativa, reprezentand o creanta fata de buget.

Inregistrarea impozitului pe profit aferent trimestrului II
-------- ----- ------ ----- ----- ----------X-------- ----- ------ ----- ----- -------------
691 'cheltuieli cu impozitulul pe profit'' = 441 'impozitul pe profit'' ----- ----- -----
-------- ----- ------ ----- ----- ---------X-------- ----- ------ ----- ----- ------------

3.2 CONTABILITATEA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA

3.2.1 Consideratii generale privind T.V.A.

Taxa pe valoarea adaugata se aplica in baza Codului fiscal privind taxa pe valoarea adaugata completata si modificata ulterior si a Normelor de aplicare.
Definirea taxei pe valoarea adaugata - impozitul unic incasat fractionat
Taxa pe valoarea adaugata reprezinta un impozit indirect, intemeiat pe criteriul deductibilitatii, care are la baza calculului valoarea relatiilor de transfer a proprietatii asupra bunurilor care circula in societate si a valorii serviciilor.
Criteriul deductibilitatii se fundamenteaza pe diferenta dintre marimea taxei pe valoarea adaugata, aplicata asupra vanzarilor si a taxei pe valoarea adaugata, aplicata la valoarea cumpararilor din cadrul aceluiasi circuit economic.
Taxa pe valoarea adaugata sau impozitul unic incasat fractionat s-a nascut din combinarea impozitului multifazic si impozitul monofazic si are ca baza de calcul valoarea adaugata de fiecare agent economic care participa la ciclul economic al realizarii produselor si marfurilor ce intra sub incidenta acestui impozit. Acest gen de taxa de consumatie este un impozit neutru la specializarea agentilor economici si total transparent fiind cunoscut in orice moment cuantumul impozitului in pretul marfii, in orice faza a ciclului economic. Se opineaza ca T.V.A. poate fi folosit ca pargie financiara pentru a obliga agentii economici sa-si scurteze ciclul economic si sa-si recupereze astfel taxa pe valoarea adaugata.
In privinta utilizarii impozitelor generale pe consum, ca parghii financiare trebuie tinut cont de urmatoarele consideratii:
~ sporirea venitului bugetar - o functie financiara, necesitatea inlocuirii formulei anacronice a impozitului pe circulatia marfurilor si nevoia de compatibilizare cu sistemele fiscale a Europei;
~ T. V.A ca orice impozit indirect, devine regresiv in raport cu cresterea veniturilor;
~ folosirea T.V.A.-ului ca parghie financiara implica si o foarte buna organizare si administrare. De exemplu ar fi foarte normal si necesar, ca in cazul in care agentul economic inregistreaza T.V.A. de recuperat, el sa intre cat mai repede in posesia acestor sume.
In concluzie T.V.A.indeplineste, in primul rand, ratiuni de ordin financiar, dupa care, eventual, rolul de parghie financiara. Cele mai multe din avantajele acestui impozit nu vizeaza folosirea lui ca parghie financiara ci inlaturarea unor deficiente ale vechilor forme ale impozitelor generale de consum.
T.V.A. reduce, in mod global si indirect puterea de cumparare a veniturilor cetatenilor, prin majorarea preturilor cu acest impozit, la fel cum impozitele indirecte reduc direct veniturile.





3.2.2 Operatiuni economice supuse taxei pe valoarea adaugata

Operatiunile care se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata sunt operatiuni impozabile si sunt supuse regulilor prevazute prin lege referitoare la taxa pe valoarea adaugata.
Sunt supuse taxei pe valoarea adaugata urmatoarele categorii de operatiuni:
a. livrari de bunuri mobile si prestari servicii efectuate in cadrui
exercitarii activitatii profesionale;
b. transferul proprietatii bunurilor imobilizate intre agentii economici, precum si intre acestia si institutiile publice si
persoane fizice;
c. importul de bunuri si servicii;
d. donati si sponsorizari care depasesc plafoanele legale.
Sunt asimilate cu livrarile de bunuri si servicii si sunt supuse impozitarii urmatoarele operatiuni:
vanzarea cu plata in rate sau inchirierea unor bunuri pe baza de contract, cu clauza trecerii proprietatii asupra bunurilor respective dupa plata ultimei sau la o anumita data, ulterioara;
prelucrarea de catre agentul economic a unor bunuri sau servicii, pentru care s-a executat dreptul de deducere, in vederea folosirii, sub orice forma, in scopul personal sau pentru a fi puse la dispozitia altor
persoane fizice sau juridice in mod gratuit. Sunt exceptate de la aceasta prevedere, bunurile si serviciile acordate in mod gratuit in limitele si pentru destinatiile prevazute de lege. Acelasi regim se aplica si agentilor economici din reteaua comerciala, pentru bunurile preluate din depozitele proprii.
Sunt considerate operatiuni efectuate in Romania livrarile de bunuri si prestarile de servicii pentru care locul livrarii, respectiv locul prestarii, este considerat a fi in Romania.
Pentru a se cuprinde in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii trebuie sa fie efectuate cu plata. Aceasta conditie implica existenta unei legaturi directe intre operatiunea si contrapartida obtinuta. Pentru a se determina daca o operatiune poate fi plasata in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata trebuie ca aceasta sa aduca un
avantaj clientului si pretul sa fie in legatura cu avantajul primit.
Nu sunt considerate livrari de bunuri:
a) intrarile si iesirile de bunuri constituite in rezerve de mobilizare la persoanele impozabile inregistrate ca
persoane platitoare de TVA mandatate in acest scop;
b) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati sau a altor cauze de forta majora;
c) scoaterea in mod gratuit a unor cantitati de produse din rezerva de stat pentru acordarea de ajutoare umanitare;
d) bunurile acordate si/sau serviciile prestate in mod gratuit;
e) prelucrarea de catre
persoane impozabile inregistrate ca platitor de TVA a unor bunuri din activitatea proprie;

3.2.3 Operatiuni economice scutite taxe pe valoarea adaugata

Operatiuni scutite de TVA in interiorul tarii:
a) operatiunile legate de spitalizare si ingrijire medicala umana si veterinara, operatiuni strans legate de acestea;
b) serviciile prestate de
persoane autorizate in statiuni balneoclimaterice si a caror contravaloare este decontata pe baza de bilete de tratament;
c) prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legata de asistenta si protectia sociala, efectuate de organisme recunoscute ca avand caracter social;
d) prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legata de protectia copiilor si tinerilor;
e) serviciile ce au stransa legatura cu practicarea sportului sau a educatiei fizice;
f) realizarea, difuzarea si/sau transmisia programelor de radio si/sau de televiziune cu exceptia spoturilor publicitare;
g) operatiuni efectuate de Banca Nationala a Romaniei;
h) agenti economici cu o cifra de afaceri anuala pana la 1700000000 lei;
i) livrari de bunuri si/sau prestari de servicii efectuate de producatorii agricoli individuali;
j) operatiuni de asigurare si/sau reasigurare, precum si prestarile de servicii aferente acestor operatiuni;
k) livrari de bunuri si/sau prestari de servicii efectuate de detinutii din penitenciare;
1) produse ortopedice si proteze de orice fel;
m) editarea si/sau tiparirea, vanzarea material didactic pentru copii si elevi;

Operatiuni scutite de TVA, la import
In cazul importului beneficiaza de scutire de TVA urmatoarele operatiuni:
importul de bunuri destinate comercializarii in regim duty-free, precum si prin magazinele pentru servirea in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora;
introducerea de bunuri in tara de calatori sau de alte
persoane fizice cu dominiciliul in tara ori in strainatate;
reparatiile si transformarile la nave si aeronave romanesti in strainatate, precum si carburantii si alte bunuri, aprovizionate din strainatate, destinate utilizarii pe nave si/sau aeronave;
importul de bunuri a caror livrare este scutita de TVA in interiorul tarii;
licente de filme si programe, drepturi de transmisie, abonamente la agentii de stiri externe si altele de acesta natura, destinate activitatii de radio si televiziune;
importul de bunuri primite in mod gratuit cu titlu de ajutoare cu donatii destinate unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de aparare a sanatatii, cultural, artistic, educativ stiintific, sportiv, de protectie si ameliorare a mediului, de

protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura si importurile de bunuri finantate direct din imprumuturi nerambursabile, acordate Romaniei de organisme internationale, de guverne straine si/sau de organizatii nonprofit si de cariatate, in conditii stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi;
importul urmaroarelor bunuri: mostrele fara valoare comerciala, materialele publicitare si de documentare, bunurile reparate de orgine romana, bunurile straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie, bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protectia mediului stabilite prin hotarare a Guvernului.

Operatiuni scutite in cazul exporturilor sau alte operatiuni similare si in cazul transportului interntional
Beneficiaza de scutire urmatoarele operatiuni:
exportul de bunuri, transportul si prestarile de servicii legate direct de exportul bunurilor, precum si bunurile comercializate prin magazinele duty-free;
transportul international de
persoane in si din strainatate, precum si prestarile de servicii legate direct de acesta;
transportul de marfa si de
persoane in si din porturile si aeroporturile din Romania, cu nave si aeronave sub pavilion romanesc, comandate de beneficiari din strainatate;
trecerea mijloacelor de
transport de marfuri si de calatori cu mijloace de transport fluvial specializate, intre Romania si statele vecine;
transportul prestarile de servicii accesorii transportului, precum si alte prestari de servicii aferente marfurilor de import si a caror contravaloare este inclusa in baza de impozitare;
livrarile de bunuri destinate utilizarii pe nave si aeronave su incorporarii in nave si aeronave, care presteaza transporturi internationale de
persoane si de marfuri;
prestarile de servicii efectuate in aeroporturi aferente aeronavelor in trafic international, precum si prestarile de servicii efectuate in porturi aferente navelor de comers maritim si pe fluvii internationale;
reparatiile la mijloacele de
transport contractate cu beneficiarii din strainatate;
alte prestari de servicii efectuate de
persoane impozabile cu sediul in Romania, contractate cu beneficiarii din strainatate;
prestarile de servicii pentru navele aflate in proprietatea companiilor de navigatie care isi desfasoara activitatea in regimul special maritim sau operate de acestea, precum si livrarile de nave in intregul lor catre aceste companii;
livrarile de bunuri si prestarile de servicii in favoarea directa a misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, precum si a personalului acestora, pe baza de reciprocitate, livrarile de bunuri si prestarile de servicii in favoarea directa a reprezentantelor internationale interguvernamentale acreditate in Romania, precum si a personalului acestora;

bunurile cumparate din expozitiile organizate in Romania, precum si din reteaua comerciala expediate sau transportate in strainatate de catre cumparatorul care nu are domiciliul sau sediul in Romania;
livrarile de bunuri si prestarile de servicii finantate din ajutoare sau imprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine, de organisme internationale si de organizatii nonprofit si de caritate din strainatate si din tara, inclusiv din donatii ale persoanelor fizice;
constructia, extinderea, reabilitarea si consolidarea lacasurilor de cult religios;
livrarile de utilaje, echipamente si prestari de servicii legate nemijlocit de operatiunile petroliere, realizate de titularii acordurilor petroliere,
persoane juridice straine, in baza Legii petrolului nr.134/1995;
livrarile de utilaje, echipamente si prestarile de servicii aferente obiectivului de investitii 'Dezvoltarea si modernizarea Aeroportului international Bucuresti - Otopeni';
prestarile de servicii efectuate de intermediari care actioneaza in numele sau in contul altuia, atunci cand intervin in operatiunile prevazute in prezentul articol.

3.2.4. Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata

Conform Codului fiscal, baza de impozitare a TVA pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii este formata din tot ceea ce constituie conztrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni, exclusiv taxa pe valoarea adaugata.
Ca exceptii de la cele prezentate mai sus, baza de impozitare a TVA este constituita din preturile de achizitie sau, in lipsa acestora, pretul de cost, determinat in momentul livrarii/prestarii in urmatorele cazuri:
preluarea de catre
persoane impozabile a bunurilor achizitionate sau fabricate de catre acestea pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit, daca TVA aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;
utilizarea bunurilor care fac parte din activele persoanei impozabile in alte scopuri decat cele legate de activitatea sa economica sau pentru a fi puse la dispozitie, in vederea utilizarii in mod gratuit, altor
persoane fizice sau juridice;
prestarea de servicii efectuate in mod gratuit de persoana impozabila in alte scopuri decat cele legate de activitatea sa economica, pentru uzul personal al angajatilor sai sau ai altor
persoane.
De asemenea, baza de impozitare a TVA este data de compensatia primita pentru:
trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, in conditiile prevazute de legistatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in schimbul unei despagubiri;

efectuarea unor servicii, potrivit unui ordin emis de/sau in numele unei autoritati publice sau potrivit legii, se considera prestare de servicii.

In baza de impozitare a TVA nu se cuprind:
rabaturile, remizele, sconturile sau alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor in vederea stimularii vanzarilor;
penalitatile, precum si sumele reprezentand daune - interese stabilite prin hotarare judecatoreasca defintiva;
dobanzile precepute pentru: plati cu intarziere, vanzari cu plata in rate, operatiuni de leasing;
sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care apoi se deconteaza acestuia;
ambalajele care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare;
taxa de reclama si publicitate si taxa hoteliera care sunt percepute de catre autoritatile publice locale prin intermediul prestatorilor.

Cotele de impozitare privind taxa pe valoarea adaugata
In Romania cota standard a TVA este de 19 % si se aplica operatiunilor impozabile, cu exceptia celor scutite de taxa pe valoarea adaugata.
Incepand cu anul 2004, Codul fiscal prevede unei cote reduse a TVA de 9 %, aplicabila bazei de impozitare, pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri:
dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii;
livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv publicitatii;
livrarile de proteze de orice fel si accesoriile acestora, cu exceptia protezelor dentare;
livrarile de produse ortopedice;
medicamente de uz uman si veterinar;
cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.

3.2.5. Regimul deducerii taxei pe valoarea adaugata

TVA datorata bugetului de stat se stabileste ca diferenta intre valaorea TVA facturata pentru bunurile livrate si serviciile prestate, denumita 'TVA
colectata' si valoarea TVA aferenta intrarilor de bunuri si servicii denumita 'TVA deductibila'.


Deducerea TVA reprezinta diminuarea TVA colectata ca urmare a livrarilor de bunuri sau prestatarilor de servicii.
Au dreptul la deducerea TVA numai persoanele impozabile inregistrate la organele fiscale teritoriale ca platitori de TVA.
Nasterea dreptului de deducere a TVA:
- in momentul in care TVA deductibila devine exigibila;
- la data platii efective sau, dupa caz, la data compensarii cu TVA de rambursat din decontul lunii precedente;
- la data platii efective la bugetul de stat.
Se acorda dreptul de deducere pentru:
- operatiunile taxabile;
- livrari de bunuri si/sau prestari de servicii scutite de TVA;
- actiunile de sponsorizare, publicitate, protocol;
- operatiuni rezultand din activitati economice ale producatorilor, comerciantilor, prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si cele ale profesiunilor libere asimilate;
- operatiuni reprezentand transferul total sau partial al activelor si pasivelor unei
persoane impozabile, cu plata sau cu titlu gratuit.
TVA care poate fi dedusa:
- TVA datorata sau achitata, aferenta bunurilor care au fost livrate sau urmeaza sa fie livrate si pentru prestarile de servicii care i-au fost prestate ori urmeaza sa fie prestate unei
persoane impozabile de catre o alta, inregistrata ca platitor de TVA;
- TVA achitata, pentru bunurile importate, plasate in regim de import cu exceptia operatiunilor de import scutite de taxa pe valoarea adaugata;
- TVA achitata sau compensata cu taxa de rambursat din decontul lunii precedente, pentru bunurile din import reprezentand masini industriale, mijloace de
transport destinate realizarii de activitati productive, utilaje tehnologice, instalatiile, echipamentele, aparatele de masura si control, automatizari, care au fost produse cu cel mult un an inainte de intrarea lor in tara si nu au fost niciodata utilizate;
- TVA achitata sau compensata cu taxa de rambursat din decontul lunii precedente, pentru prestarile de servicii reprezentand leasingul, servicii contractate cu prestatori cu sediul sau cu domiciliul in strainatate;
- TVA achitata de beneficiar in numele furnizorului, pentru livrarile de masini industriale, mijloace de
transport destinate realizarii de activitati productive, utilaje tehnologice, instalatiile, echipamentele, aparatele de masura si control, automatizari, si produse de software care au fost produse cu cel mult un an inaintea vanzarii si nu au fost niciodata utilizate.

3.2.6 Obligatiile platitorului de TVA

A. Inregistarea la organele fiscale in calitate de platitor de TVA, scop in care trebuie sa depuna la organul fiscal teritorial, declaratie de inregistare fiscala, in termen de 15 zile de la infiintare. Acelasi termen de 15 zile opereaza si in cazul declaratiei de mentiuni privind trecerea de la regimul de scutire la cel de platitor de TVA, precum si scoaterii din evidenta ca platitor de TVA.
B. Intocmirea documentelor flscale constand in emiterea facturii fiscale, formular cu regim special, care se intocmeste la livrarea produselor si marfurilor, executarea lucrarilor si prestarea serviciilor pe baza dispozitiei de livrare, avizul de insotire a marfii sau a altor documente care atesta executarera lucrarilor sau prestarea serviciilor.
C. Documentele pe baza carora se face inregistrarea TVA
Documente justificative pe baza carora se fac inregistrarile , in conturile de TVA, sunt urmatoarele:
dispozitia de livrare;
avizul de insotire a marfii;
factura fiscala;
jurnalul pentru cumparari;
jurnalul pentru vanzari;
borderou de vanzare;
D. Decontarea taxei pe valoarea adaugata
Platititorul de TVA trebuie:
1) Sa achite taxa datorata, potrivit decontului intocmit lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare;
2) Sa achite taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor din import definitiv, la organul vamal, conform regimului in vigoare privind plata taxelor vamale;
3) Sa achite TVA aferenta operatiunilor de leasing, corespunzator sumelor si termenelor de plata prevazute in contractele incheiate cu locatari/finatatori din strainatate.
.

3.2.7 Contabilizarea operatiunilor privind TVA-ul

Exemplu 1:
Intreprinderea achizitioneaza materii prime in valoare de 10.000.000 lei plus TVA. In cursul lunii se livreaza produse finite la pretul de vanzare de 30.000.000 lei plus TVA. Pretul de inregistrare al produselor vandute este de 21.000.000 lei. La sfarsitul lunii se face regularizarea TVA.




Achizitionarea de materii prime:
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----X-------- ----- ------ ----- ----- ---------
% = 401 'Furnizorii'' 11.900.000
301 'Materii prime'' 10.000.000
4426'TVA deductibila'' 1.900.000
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----X-------- ----- ------ ----- ----- ---------
Livrarea de produse finite:
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----X-------- ----- ------ ----- ----- ---------
4111 'Clienti'' = % 35.700.000
701 'Venituri din 30.000.000
vanzarea produselor finite''
4427'TVA colectata'' 5.700.000
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----X-------- ----- ------ ----- ----- ---------
Scoaterea din evidenta aproduselor vandute:
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----X-------- ----- ------ ----- ----- ---------
711 'Variatia stocurilor'' = 345 'Produse finite 21.000.000
-------- ----- ------ ----- ----- -------------X-------- ----- ------ ----- ----- ----------
Regularizarea TVA la sfarsitul lunii:
-------- ----- ------ ----- ----- -------------X-------- ----- ------ ----- ----- ----------
4427 'TVA colectata'' = % 5.700.000
4426 'TVA deductibila'' 1.900.000
4423 'TVA de plata'' 3.800.000
-------- ----- ------ ----- ----- -------------X-------- ----- ------ ----- ----- ----------
Achitarea TVA de plata cu ordin de plata:
-------- ----- ------ ----- ----- -------------X-------- ----- ------ ----- ----- ----------
4423 'TVA de plata = 5121 'Conturi la
banci in lei'' 3.800.000
-------- ----- ------ ----- ----- -------------X-------- ----- ------ ----- ----- ----------
Exemplu 2:
Intreprinderea achizitioneaza materiale auxiliare in valoare de 5.000.000 lei plus TVA, achitate dintr-un avans de trezorerie. In cursul lunii se factureaza servicii in valoare de 3.000.000 lei plus TVA. In luna urmatoare se calculeaza TVA de plata in suma de 600.000 lei. La sfarsitul fiecarei luni se face regularizarea TVA.

Achizitionarea materialelor auxiliare achitate dintr-un avans de trezorerie:
-------- ----- ------ ----- ----- -------------X-------- ----- ------ ----- ----- ----------
% = 542 'Avansuri de trezorerie'' 5.950.000
3021 'Materiale auxiliare'' 5.000.000
4426 'TVA deductibila'' 950.000
-------- ----- ------ ----- ----- -------------X-------- ----- ------ ----- ----- ----------

Facturarea serviciilor efectuate:
-------- ----- ------ ----- ----- -------------X-------- ----- ------ ----- ----- ----------
4111 'Clienti'' = % 3.570.000
704 'Venituri din lucrarii 3.000.000
executate si servicii prestate
4427'TVA colectata'' 570.000
-------- ----- ------ ----- ----- -------------X-------- ----- ------ ----- ----- ----------
Regularizarea TVA la sfarsitul lunii:
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----X-------- ----- ------ ----- ----- ---------
% = 4426 'TVA deductibila'' 950.000
4424 'TVA de recuperat'' 380.000
4427 'TVA colectata'' 570.000
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----X-------- ----- ------ ----- ----- ---------
Compensarea, la sfarsitul lunii urmatoare, a TVA de recuperate cu TVA de plata:
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----X-------- ----- ------ ----- ----- ---------
4423 'TVA de plata'' = TVA de recuperate 570.000
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----X-------- ----- ------ ----- ----- ---------
Achitarea in numerar a TVA ramasa de plata: 600.000-570.000=30.000
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----X-------- ----- ------ ----- ----- ---------
4423 'TVA de plata'' = 5311 'Casa in lei'' 30.000
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----X-------- ----- ------ ----- ----- ---------

Particularitatile inregistrarilor contabile ale
taxei pe valoarea adaugata

Inregistrarile contabile pentru a determina , in final, TVA de plata sau de
recuperat prezinta unele particularitati:
a. daca intreaga activitate economica a intreprinderii si totalitatea vanzarilor sunt supuse platii TVA;
b. daca intreprinderea are livrari la export pentru care este stabilita scutirea de TVA
c. daca sunt activitati scutite de TVA;
d particularitati privind TVA de regularizat.
Exemplul 1:
Societatea comerciala achizitioneaza in luna februarie 2005 materii prime si
materiale consumabile in valoare de 100.000 euro de la furnizori externi, la cursul
de schimb de 36.000 lei/euro, astfel: 90% din valoare materiilor prime si 10%
materiale consumabile. La intocmirea declaratiei vamale de import si calculul
taxelor legale, cheltuielile externe de
transport s-au evaluat la 10% din valoarea de

livrare - 10.000 Euro. Datoria fata de fumizor se achita la cursul de 36100 lei/euro. Taxele legale s-au calculat pe baza urmatoarelor cote:
- taxa vamala 10%
- comision vamal 0,5%
- TVA 19%
- Marja practicata de importator 30%

FISA DE CALCUL A IMPORTULUI

1. Valoarea bunurilor importate in lei 100.000 x 36.000 = 3.600.000.000
2.Transportul extern 1.000 x 36.000 = 36.000.000
3.Valoarea externa (1+2) 3.600.000.000 + 36.000.000 = 3.636.000.000
4. Taxa vamala 3.636.000.000 x 10% = 363.600.000
5. Comision vamal 3.636.000.000 x 0,5% = 18.180.000
6. Cost de achizitie (3+4+5) 3.636.000.000 + 363.600.000 + 18.180.000 = 4.017.780.000
7. Calculul TVA 4.017.780.000 x 19% = 763.378.200

Inregistrarea achizitiei de materii prime si materiale consumabile
-------- ----- ------ ----- ----- ------X-------- ----- ------ ----- ----- --------
301 'Materii prime' 3.710.327.000
302 'Materiale consumabile' 401.778.000
4011'Furnizori' 3.636.000.000
4012'Furnizori' 36.000.000
446 'Alte impozite, 363.600.000
taxe si varsaminte asimilate''
-------- ----- ------ ----- ----- ------X-------- ----- ------ ----- ----- --------
Inregistrarea platilor facute in vama
-------- ----- ------ ----- ----- ------X-------- ----- ------ ----- ----- --------
% = 5121 'Conturi la 1.126.978.200
banci in lei''
446 'Alte impozite,taxe si 363.600.000
varsaminte asimilate''
4426 'TVA deductibila'' 763.378.200
-------- ----- ------ ----- ----- ------X-------- ----- ------ ----- ----- --------





Se inregistreaza plata furnizorului extern la cursul de 36.100 lei/euro
-------- ----- ------ ----- ----- ------X-------- ----- ------ ----- ----- --------
% = 5124 'Conturi la 3.901.000.000
banci in valuta''
401 'Furnizori'' 3.636.000.000
665 'Cheltuieli din diferente de 265.000.000
curs valutar''
-------- ----- ------ ----- ----- ------X-------- ----- ------ ----- ----- --------
Exemplu 2 :
Din productie proprie se obtin produse finite la un cost efectiv de 30.000.000 lei,
care se predau spre desfacere prin magazinul propriu. Evidenta marfurilor se face la pretul cu amanuntul cu un adaos comercial de 20%.

1. Calculul adaosului comercial
30.000.000 x 20% = 6.000.000
2. Calculul TVA neexigibila
36.000.000 x 19% = 6.840.000

- Inregistrarea produselor finite
-------- ----- ------ ----- ----- ------------X-------- ----- ------ ----- ----- -----------
371 'Marfuri' = % 42.840.000
345 'Produse finite' 30.000.000
378 'Diferenta de pret 6.000.000
4428 'TVA neexigibia' 6.840.000
-------- ----- ------ ----- ----- ------------X-------- ----- ------ ----- ----- -----------
- Vanzarea marfurilor la pretul cu amanuntul
-------- ----- ------ ----- ----- ------------X-------- ----- ------ ----- ----- -----------
5311 'Casa in lei'' = % 42.840.000
707 'Venituri din vanzarea 36.000.000
de marfuri''
4427 'TVA colectata'' 6.840.000
-------- ----- ------ ----- ----- ------------X-------- ----- ------ ----- ----- ----------
- Descarcarea gestiunii cu valoarea marfurlor vandute
-------- ----- ------ ----- ----- -----------X-------- ----- ------ ----- ----- -----------
% = 371 'Marfuri' 42.840.000
607 'Cheltuieli privind marfurile' 30.000.000
378 'Diferenta de pret la marfuri' 6.000.000
4428 'TVA neexigibila' 6.840.000
-------- ----- ------ ----- ----- ------------X-------- ----- ------ ----- ----- -----------

Exemplul 3:
Firma 'MARA' SOCOM achizitioneaza in luna aprilie materii prime in valoare 20.000 euro la un curs de 36.900 lei/euro, in vederea fabricarii de produse finite, destinate exportului la pretul de vanzare de 30.000 euro la cursul de 37.200 lei/euro. Produsele finite se inregistreaza in contabilitate la costul de productie de 900.000.000 lei. Datoria fata de furnizor se achita la un curs de 37.100 lei/euro.

Incasarea creantelor se face la cursul de 37.500 lei/euro.

Valoarea bunurilor importate in lei
20.000 x 36.900 = 738.000.000 lei

- Inregistrarea achizitiei de materii prime
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ------X-------- ----- ------ ----- ----- ------------
301 'Materii prime' = 401 'Furnizori' 738.000.000
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ------X-------- ----- ------ ----- ----- ------------
- Inregistrarea platilor facute in vama
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ------X-------- ----- ------ ----- ----- ------------
4426 'TVA deductibila = 5121 'Conturi la 140.220.000
banci in lei'

-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ------X-------- ----- ------ ----- ----- ------------
- Inregistrarea productiei obtiute
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -------X-------- ----- ------ ----- ----- ------------
345 'Produse finite' = 711' Variatia stocurilor'' 900.000.000
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -------X-------- ----- ------ ----- ----- ------------
- Livrarea produselor finite care este o operatune cu drept de deducere
30.000 x 37.200 = 1.116.000.000
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -------X-------- ----- ------ ----- ----- -----------
4111 'Clienti'' = 701 'Venituri din vanzarea 1.116.000.000
produselor finite''
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -------X-------- ----- ------ ----- ----- ------------
- Descarcarea gestiunii de produse finite livrate
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -------X-------- ----- ------ ----- ----- ------------
711 'Variatia stocurilor' = 345 'Produse finite' 900.000.000
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -------X-------- ----- ------ ----- ----- ------------


- Se inregistreaza plata funizorului extern
20.000 x 37.100 = 742.000.000
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----X-------- ----- ------ ----- ----- ------------
% = 5124 'Conturi la 742.000.000
banci in valuta'

701 'Furnizori'

665 'Cheltuieli din diferente de curs valutar'

738.000.000
4.000.000
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----X-------- ----- ------ ----- ----- ---------
- Incasarea creantei externe
37.000 x 30.000 = 1.125.000.000
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----X-------- ----- ------ ----- ----- ----------
5124 'Conturi la
banci in valuta = % 1.125.000.000 4111 'Clienti' 1.116.000.000
765 'Venituri din 9.000.000
diferente de curs valutar'
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----X-------- ----- ------ ----- ----- ----------
- Regularizarea TVA la sfarsitul lunii
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----X-------- ----- ------ ----- ----- --------- 4424 'TVA de recuperat'' = 4426 'TVA deductibila'' 140.220.000
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----X-------- ----- ------ ----- ----- ----------
- Incasarea de la buget a TVA de recuperat
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -----X-------- ----- ------ ----- ----- --------

5121 'Conturi la
banci in lei'' = 4424 'TVA de recuperat' 140.220.000

-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -----X-------- ----- ------ ----- ----- --------

Regularizarea TVA la sfarsitul lunii

~Daca TVA deductibila este mai mare decat TVA colectata .
- Inregistrarea TVA deductibila
- Inregistrat TVA colectata

Inchiderea acestor conturi
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----X-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----
4427 'TVA colectata =
4426 'TVA deductibila
4423 'TVA de plata'
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----X-------- ----- ------ ----- ----- -------------
Inregistrarea platii prin virament
X-------- ----- ------ ----- ----- -------------
4423 'TVA de plata' = 5121' Conturi la
banci in lei'
X-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----
Daca TVA deductibila este mai mare decat TVA de plata
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----X-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----
%
4426 'TVA deductibila'
4427 'TVA colectata
4424 'TVA de recuperat'
-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -----X-------- ----- ------ ----- ----- -------------
Inregistrarea recuperarii de la buget prin conturile bancare
-------- ----- ------ ----- ----- -------------X-------- ----- ------ ----- ----- -------------
5121 'Conturi la
banci in lei' = 4423 'TVA de plata'
-------- ----- ------ ----- ----- -------------X-------- ----- ------ ----- ----- -------------
Inregistrarea recuperarii prin retinerea din TVA colectat
-------- ----- ------ ----- ----- -------------X-------- ----- ------ ----- ----- -------------
4427 'TVA colectata' = %
4426 'TVA deductibila'
4424 ' TVA de recuperat'
4423 'TVA de plata'
-------- ----- ------ ----- ----- -------------X-------- ----- ------ ----- ----- ------------


3.3.CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE SALARII

3.3.1. Notiuni generale privind impozitul pe salarii

Impozitul pe salarii reprezinta o categorie de mare importanta pentru bugetul statului, atat pentru ponderea pe care o are in veniturile statului, cat si pentru frecventa mare cu care se creaza si se achita aceste obligatii ale intreprinderilor.
Impozitul pe salarii face parte din categoria impozitelor directe si se calculeaza pe veniturile din salarii.
Veniturile pe salarii (salariile) sunt considerate toate veniturile in bani/ sau in natura, obtinuta de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru capacitate temporara de munca, de maternitate si pentru concediul privind ingrijirea copilului in varsta de pana la 2ani.

Sunt asimilate salariilor in vederea impunerii: (10)
a) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite potrivit legii;
b) drepturile de solda lunara, indemnizatii, prime, premii, sporuri si alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii;
c) indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;
d) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica;
e) veniturile realizate de incadrarea in munca ca urmare a incheierii unei conventii civile de prestari de servicii;
f) sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliile de administratie si comisia de cenzori;
g) sume primite de reprezentantii in organisme tripartide, conform legii;
h) alte drepturi de natura salariala sau asimilate salariilor.







10 : Pantea Petru, G. Bodea - Contabilitatea Romaneasca, Ed. Intelcredo, Deva 2004.

3.3.2 Calculul si determinarea venitului din salarii

Venitul brut din salarii (VBS) reprezinta suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a veniturilordin salarii. Venitul net din salarii(VNS) se determina prin deducerea din venitul brut si a urmatoarelor deduceri din venitul brut (DVB), dupa caz:
a) contributiile retinute potrivitlegii, la asigurarile sociale (9,5%), la fondul
de somaj (l %) si la asigurarile sociale de sanatate (6,5%);
b) O cota de 15% din deducerea pesonala de baza, acordata cu titlu de cheltuieli profesionale.
VNS = VBS - DVS

3.3.3 Deducerile salariale

a) Persoanele fizice au dreptul la deducere din venitul net lunar a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.
Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 10.000.000 lei inclusive, astfel:
- pentru contribuabilii care nu au
persoane in intretinere - 2.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere - 3.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au doua
persoane in intretinere - 4.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au trei
persoane in intretinere - 5.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe
persoane in intretinere - 6.500.000 lei;
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 10.000.001-30.000.000 lei, inclusive, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000 lei nu se acorda deducere personala.
b) deducerea personala suplimentara se calculeaza in functie de deducerea
personala de baza, de statutul persoanei si de gradul de invaliditate dupa cum urmeaza:
? 0,5 inmultit cu deducerea personanla de baza pentru sotia/sotul aflata/aflat, copii sau membrii de familie aflati in intretinere;
1,0 inmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizi de gradul I si
persoane cu handicap grav;
0,5 inmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizi de gradul II si
persoane cu handicap accentuat;
c) suma neimpozabila reprezentand contravaloarea darurilor acordate copiilor minori ai angajatilor cu ocazia zilei de 1 iunie si a sarbatorilor Craciunului sau a altor sarbatori similare, specifice altor culte religioase recunoscute de lege, precum si angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, pentru fiecare persoana si evenimet este de 1.500.000 lei.

3.3.4. Determinarea impozitului lunar

Impozitul lunar se determina astfel:
a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea baremului lunar de impunere asupra bazei de calcul determinata ca diferenta, intre venitul net din salarii aferent unei luni si deducerile personale (de baza si suplimentare) acordate pentru luna respectiva;
b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea aceluiasi barem lunar de impunere asupra bazei de calcul determinate ca diferenta, intre venitul brut si contributia la asigurarile sociale de sanatate, pentru fiecare loc de realizare a acestuia (deducerile personale nu opereaza in acest caz).
Determinarea impozitului lunar pe veniturile din salarii realizate in anul 2005 se face incepand cu cota de 14% crescand progresiv in functie de venituri.a
In cazul veniturilor incasate in avans in cursul anului pentru plata indemnizatiilor de concediu de odihna, acestea se cuprinzand baza de calcul a lunii la care se refera.
In cazul diferentelor de salarii care privesc perioada anterioara lunilor in care se platesc, in cadrul anului fiscal , acordate pe baza unor hotarari judecatoresti ramase definitive, acestea se defalcheaza in vederea impunerii, pe lunile la care se refera.

3.3.5. Obligatiile platitorului de venituri si ale contribuabililor pentru
venituri salariale.

Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturile fiecarei luni, la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat la termenul stabilit pentru ultima plata a drepturilor salariale dar nu mai tarziu de data 15 inclusiv ale lunii urmatoare celei pentru care se cuvin aceste drepturi.
Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informatiilor cuprinse in 'Fisa fiscala 1'. Platitorii de venituri au obligatia sa solicite organului fiscal, pe baza de cerere pana la data de 30 noiembrie a fiecarui an pentru anul urmator , formularul tipizat al fisei fiscale pentru salariati si pentru persoanele fizice care obtin venituri asimilate salariilor.
Fisa fiscala va fi completata de platitorul de venituri cu datele personale ale contribuabilului mentiunile referitoare la deducerile personale , veniturile din salarii obtinute si impozitul retinut si virat in cursul anului, precum si rezultatul regularizarii impozitului platit pe venitul anual sub forma de salarii.
Platitorul de venituri din salarii are obligatia sa completeze fisele fiscale pe intrega durata de efectuare a platii salariilor, sa recalculeze si sa regularizeze anual impozitul pe salarii.
Platitorul este obligat sa pastreze fisa fiscala pe intrega durata a angajarii si sa transmita organului fiscal competent si salariatului cate o copie pentru fiecare an pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat.
Deducerile personale si suplimentare pentru persoanele aflate in intretinere se acorda pe baza de declaratie pe propria raspundere a contribuabilului, insotita de documente justificative. Platitorii de venituri din salarii, au obligatia sa determine venitul anual impozabil din salarii, sa
calculeze impozitul anual, precum si sa efectueze regularizarea sumelor ce reprezinta diferenta dintre impozitul calculat la nivelul anului si impozitul calculat si retinut lunar anticipat in cursul anului fiscal, pentru persoanele fizice care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a. au fost angajati permanenti ai platitorului in cursul anului;
b. nu au alte surse de venit care se cuprind in venitul anual global impozabil.


Operatiunile prevazute a fi efectuate de catre angajator si, respectiv, de organul fiscal, pentru persoanele fizice care obtin venituri din salarii, se realizeaza pana in ultima zi a lunii februarie a anului fiscal urmator.
Contribuabili care isi desfasoara activitatea in Romania si obtin venituri sub forma de salarii din strainatate precum si persoanele fizice romane angajate ale misiunilor diplomatice si ale posturilor consulare acreditate in Romania au obligatia ca, personal sau printr-un reprezentant fiscal sa calculeze impozitul pe venitul salarial sa il declare si sa il plateasca in termen de 25 de zile de la expirarea lunii pentru care s-a realizat venitul.

Exemplu la salarii: In baza centralizatoarelor statelor de plata pe luna martie 2005 avem urmatoarele informatii:
-salarii brute 700.000.000 lei
-impozit/profit 80.000.000 lei
-avansuri acordate 300.000.000 lei.
1Inregistrarea obligatiilor angajatorului:
1.1Acordarea avansurilor in numerar
425 = 5311 300.000.000 lei
1.2Salarii brute
641 = 421 700.000.000 lei
1.3.CAS - 22 %
6451 = 411 154.000.000 lei
1.4.CASS - 7%
6453 = 4313 49.000.000 lei
1.5.Fond de somaj - 3%
6452 = 4371 21.000.000 lei
1.6.Fond de risc si accidente - 0.5%
635 = 447 3.500.000 lei
2.Obligatiile angajatului, retineriile din salarii:
421 = % 499.000.000 lei
CAS - 9,5% 4312 66.500.000
CASS - 6,5% 4314 45.500.000
Somaj - 1% 4372 7.000.000
Impozit/salar 444 80.000.000
Avansuri 425 300.000.000
3. Achitarea salariilor nete prin banca:
421 = 5121 201.000.000 lei

3.4 CONTABILITATEA DECONTARILOR FISCALE PRIVIND ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE

3.4.1 Notiuni generale privind alte impozite, taxe si varsaminte asimilate


Datoriile si alte impozite, taxe si varsaminte asimilate se compun din:

1. Impozitul pe dividende
Dividendele reprezinta renumeratia capitalurilor puse la dispozitia societatilor comerciale de catre actionari sau asociati. Impozitul pe dividende se calculeaza in cota de 5% pentru dividendele cuvenite actionarilor/asociatilor,
persoane fizice si juridice. Impozitul pe dividente se retine si se vireaza la data platii dividendelor, dar nu mai tarziu de sfarsitul anului urmator celui pentru care se datoreaza dividendele.

2. Accizele
Accizele sunt taxe de consumatie care se datoreaza bugetului de stat pentru anumite produse din tara si din import cum ar fi: alcool, produse din tutun, produse petroliere, cafea, confectii din blanuri naturale, articole de cristal, bijuterii, autoturisme, parfumuri, aparate video, etc.
Accizele percep TVA si se calculeaza prin aplicarea unei cote procentuale asupra bazei de impzitare. Momentul datorarii accizelor il constituie, de regula, la data efectuarii livrarilor pentru produsele interne sau data inregistrarii declaratiei vamale pentru produsele din import.
Accizele pot fi folosite de catre stat ca parghii financiare, pentru controlul consumurilor, in sensul reducerii lor, pentru acele bunuri care sunt daunatoare sanatatii si in numele reprezentarii unor interese sociale, statul incearca, astfel reducerea consumului lor.
Accizele se calculeaza in suma fixa pe unitate de masura, fie in baza unor cote aplicate asupra pretului de vanzare.
Accizele se calculeza si se platesc o singura data de catre agentul economic importator sau producator.
Raspunderea pentru calcularea si varsarea sumelor aferente revine platitorului, care au si obligatia de a se inregistra ca platitori la organele fiscale teritoriale.
In principiu plata accizelor ar trebui sa se faca la data de 25 a lunii urmatoare pentru luna in curs odata cu depunerea decontului de impunere la organul fiscal.

3. Taxele vamale
Taxele vamale reprezinta sumele percepute de stat, pentru exportul, importul sau tranzitul de bunuri si valori.
Politica comerciala privind tranzactiile externe justificata de diferite motive ca de exemplu interesul general (care din diferite motive poate fi echilibrul balantei de plati externe,

dezvoltarea industriei), care poate fi pe termen scurt (a face fata unei crize specifice) sau pe termen lung (realizarea unor structuri a economiei care sa faca fata concurentei externe si sa faciliteze dezvoltarea optima).
Interventia statului in comertul international poate avea loc in doua moduri:
. interventia directa, care se realizeaza prin modalitatile:
- restrictii cantitative in schimbul international de produse;
- controlul reglementat al schimbului;
Interventia indirecta , care se reglementeaza de catre stat prin:
impozite
taxe vamale.
Elementele taxelor vamale:
~ stabilirea taxelor vamale este un atribut al suveranitatii nationale;
~ taxele vamale de export au ratiuni economice;
~ taxele vamale de tranzit nu afecteaza economia nationala;
~ taxele vamale de import sunt o parghie a protectionalismului economiei nationale;
La baza calcularii taxei vamale sta declaratia vamala de import.
Valoarea in vama cuprinde pretul extern al marfii, transformat in lei, la care se adauga cheltuieli de
transport -manipulare a marfii, in lipsa actelor doveditoare a acestor cheltuieli valoare in vama se stabileste adaugand la pretul marfii un procent de 10%.
Ansamblul taxelor vamale a unui stat formeaza tariful vamal, iar in functie de felul taxelor vamale acesta poate fi tarif vamal de import sau tarif vamal de export.

4. Impozite si taxe locale
Impozitele si taxele locale reprezinta venituri ale bugetelor locale.

Impozitul pe cladiri
Impozitul pe cladiri este un impozit anual de tip proportional asezat asupra cladirilor de orice fel, indiferent de modul cum sunt folosite si de destinatia acestora.
Nu sunt supuse impozitarii: cladirile institutiilor publice, cladiri considerate monumente istorice, locasuri de cult, constructiile si amenajarile funerare din cimitire.
Valoarea impozabila se calculeaza in cazul cladirilor apartinand persoanelor fizice, asociatii familiale, si asociatiilor agricole, iar pentru celelalte cladiri se ia in considerare valoarea la care sunt inscrise in evidenta contribuabilului.
Calculul valorii impozabile se efectueaza prin inmultirea suprafetei cladirii cu valorile impozabile in sume fixe pe metru patrat, reglementate pentru mediul urban, in functie de felul si destinatia cladirii.
Ca impozit anual calculul se efectueaza la inceputul anului, iar obligatiile de plata se impart in mod egal pe cele patru trimestre. Termenele limita de plata sunt fixate pentru ziua a 15-a a ultimei luni din fiecare trimestru.


5. Impozitul pe terenurile ocupate de cladiri si alte constructii
Se supun taxei pe teren atat terenurile ocupate de cladiri si alte constructii, cat si orice alte suprafete de teren care nu sunt efectiv folosite pentru productia agricola sau silvica.
Pentru terenurile proprietate privata se plateste impozit pe profit, iar pentru terenurile propritate de stat se plateste taxa pe teren.
Baza de impozitare pentru impozitul pe teren o constituie suprafata construita, suprafata aferenta cailor de acces si a retelelor.
Impozitul se face venit la buget si se plateste trimestrial pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

6. Alte impozite si taxe locale
Alte impozite si taxe care constituie venit la bugetele local sunt: taxa asupra mijloacelor de
transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor in domeniul constructiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afisaj si reclama, taxa pentru sedera in statiuni balneoclimaterice, impozitul pe spectacole, etc.

3.4.2. Contabilizarea alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

Pentru agenti economici, obligati sa organizeze si sa conduca contabilitatea
in partida dubla, toate aceste impozite, taxe si varsaminte asimilate reprezinta:
a) Pe de o parte o obligatie fata de bugetul statului sau fata de bugetele locale, contabilizata cu ajutorul contului 446 ' Alte impozite taxe si varsaminte asimilate'
b) Pe de alta parte o cheltuiala deductibila fiscal, contabilizata cu ajutorul contului 635 'Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate'

Fluxurile contabile ale altor impozite, taxe si varsaminte asimilate

Exemplu:
Se inregistreaza in contabilitatea firmei urmatoarele operatiuni:
Accize in valoarea de 5.000.000 lei,care intra in costul de achizitie al materiilor prime importate:
-------- ----- ------ ----- ----- ------------X-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----
301 ' Materii prime'' = 446 'Alte impozite, taxe si 5.000.000
Varsaminte asimilate''
-------- ----- ------ ----- ----- ------------X-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----
Achitarea cu ordin de plata a accizelor:
-------- ----- ------ ----- ----- ------------X-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----
446'Alte imp, taxe si varsaminte assimilate = 5121 'Conturi la
banci in lei 5.000.000
-------- ----- ------ ----- ----- ------------X-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----
Inregistrarea impozitului pe cladiri:
-------- ----- ------ ----- ----- -------------X-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -----
635 'Cheltuieli cu alte impozite, taxe = 446 'Alte impozite, taxe si 2.000.000
si varasaminte asimilate varsaminte asimilate'
-------- ----- ------ ----- ----- -------------X-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -----
Achitarea in numerar a impozitului pe cladiri:
-------- ----- ------ ----- ----- -------------X-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -----
446 'Alte imp, taxe si varsaminte asimilate = 5311 'Casa in lei'' 2.000.000
-------- ----- ------ ----- ----- -------------X-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -----


3.5 CONTABILITATEA FONDURILOR SPECIALE

3.5.1. Notiuni generale

Fondurile speciale se constituie, in cadrul bugetar sau extrabugetar, prin contributii ale diferitelor categorii de contribuabili, fiind destinate finantarii unor activitati specifice, altele decat cele finantate din bugetul centralizat al statului, bugetele locale si bugetele fondurilor de asigurari si protectie sociala.
Principalele fonduri speciale sunt:

Fondul asigurarilor sociale de sanatate

Este platit de persoanele juridice sau fizice care angajeaza personal salarial, organizatiile cooperatiste, mestesugaresti, de consum, de credit (
banci populare), colaboratori asigurati, liber profesionisti asigurati.
Contributia angajatorului (asiguratului) la asigurarile sociale de sanatate, in cota de 7%
din fondul de salarii. Sumele se achita lunar, o data cu impozitul pe salarii.
Termenul limita de virare a contributiei angajatorului la bugetul asigurarilor sociale de sanatate este data platii pentru chenzina a II-a, dar nu mai tarziu de 20 a lunii urmatoare, pentru luna expirata. Pentru perioada de intarziere se percep majorari egale cu majorarile aferente pentru intarzierea achitarii impozitelor.
In contabilitatea angajatorului, contributia acestuia la asigurarile sociale de sanatate se inregistreaza:
a). Pe de o parte, in cheltuielile angajatorului reflectate cu ajutorul contului 6453 'Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate'.
b) Pe de alta parte in obligatiile (datoriile) agentului economic angajator fata de bugetul asigurarilor sociale de sanatate, reflectate in creditul contului 4313 'Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate'

Fondul special pentru sanatate publica
Este platit de persoanele juridice care realizeaza incasari din actiuni publicitare la produsele de tutun, tigari si bauturi alcolice si de catre persoanele juridice care realizeaza venituri din vanzarea acestora.
Cotele si baza de calcul :
? o cota de 12% din incasarile privind publicitatea la produsele din tutun si
alcool;
o cota de 2% din veniturile obtinute din producerea si vanzarea
produselor din tutun si alcool;
cota de 2% din adaosul comercial aferent vanzarii marfurilor din
categoria tutunului si alcoolului.
Termenul de plata este data de 15 ale lunii urmatoare.

Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic
Se constituie din taxele de dezvoltare cuprinse in tarifele stabilite pentru energia electrica si termica livrata de agenti economici producatori de energie electrica si termica.
Valoarea taxei este de 10% din tarifele energiei electrice si de 2% din tarifele energiei termice livrate consumatorilor din economie, mai putin celor casnici.
Plata se face in termen de 3 zile de la citirea contorului de energie electrica si termica livrata intreprinderilor.

Fondul special al drumurilor publice
Se constituie prin aplicarea unei cote de 45% asupra pretului cu ridicata la rafinarie pentru carburanti auto din productia interna si a valorii in vama pentru carburantii auto importati.
Obligatia calcularii si virarii sumelor rezultate din aplicatia cotei unice revine producatorilor din tara sau importatorilor de carburanti auto,
persoane fizice sau juridice, indiferent de forma de proprietate si de detinatorul produsului importat, de regimul vamal aplicabil sau de facilitatile vamale acordate. Sumele se stabilesc la data livrarii de catre producator si la data efectuarii formalitatilor vamale pentru produsele de import.
Se vireaza pana la data de 10 a lunii urmatoare.

Alte fonduri speciale:
Fondul special pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor de control si a trecerii frontierei;
Fondul special pentru protejarea asiguratilor;
Fondul special pentru promovarea si modernizarea turismului;
Fondul special al aviatiei civile;
Fondul special de solidaritate;
Fondul cultural national;
Fondul cinematografic national;

3.5.2.Contabilizarea fondurilor speciale

Toate aceste contributii la fondurile speciale care cad in sarcina agentilor platitori se contabilizeaza:
a) Pe de o parte ca si obligatie de plata la fondurile speciale cu ajutorul contului 447 'Fonduri speciale taxe si varsaminte asimilate' pe analitice distincte.
b) Pe de alta parte, in functie de natura contributiei, calitatea platitorului, se vor contabiliza in cheltuielile agentului economic cu ajutorul contului 635 'Datorii si varsaminte de efectuat, conform prevederilor legale, catre alte organisme publice'.
Fluxurile contabile ale contributiei la fondurile speciale




3.6 CONTABILITATEA ALTOR DATORII SI CREANTE
BUGETARE

Pe langa datoriile pe care le au agentii economici, ca urmare a prevederilor legale pentru plata unor impozite si taxe fiscale sau creante rezultate din activitatea curenta, in activitatea agentilor economici pot sa apara datorii si creante bugetare 'izolate' pentru care nu s-au instituit conturi distincte, cum ar fi:
datorii fata de bugetul statului din amenzi si penalitati cu caracter fiscal;
salarii neridicate in termenul de prescriptie;
creante din sume varsate in plus bugetului de stat, in anii precedenti
- Astfel de datorii si creante bugetare se contabilizeaza cu ajutorul contului 448 'Alte datorii si creante cu bugetul de stat' detailat pe doua conturi sintetice de gradul II astfel:
- Contul 448 'Alte datorii si creante la bugetul statului', cont de pasiv, sintetic, de gradul I, care tine evidenta altor datorii si creante cu bugetul statului (despagubiri, amenzi, penalitati datorate statului sau datoriile anulate. Acest cont este detailat pe doua conturi sintetice de gradul II astfel:
4481 'Alte datori fata de bugetul de stat', cont de pasiv care tine evidenta altor datorii cu bugetul statului, in creditul contului se inregistreaza datoriile intreprinderii fata de bugetul de stat, iar in debit plata acestora. Soldul exprima valoarea datoriilor neachitate fata de bugetul de stat;
4482 'Alte creante privind bugetul statului', cont de pasiv care tine evidenta creantelor cu bugetul statului in creditul contului se inregistreaza creantele intreprinderii de la bugetul de stat, iar in debit plata acestora. Soldul exprima valoarea creantelor neachitate de bugetul de stat;

CAPITOLUL IV

CONCLUZI SI PROPUNERI

Analiza principalilor indicatori financiari prin prisma echilibrului
financiar

Situatiile financiare anuale se folosesc ca instrument de analiza economico-financiara, cu scopul de a stabili un diagnostic corect asupra situatiei patrimoniale si a rezultatelor obtinute la sfarsitul fiecarui exercitiu.
In acelasi timp, este posibila identificarea rezervelor interne care se pot folosi pentru eficientizarea activitatii in perioadele urmatoare.
Analiza pe baza bilantului se structureaza pe doua categorii de probleme:
analiza situatiei patrimoniului (pozitiei financiare) prin prisma echilibrului financiar, lichiditatii si solvabilitatii intreprinderii;
analiza rezultatelor (performantei), pe baza contului de profit si pierderi.
Situatiile financiare anuale se folosesc ca instrument de analiza economico financiara, cu scopul de a stabili un diagnostic corect asupra situatiei patrimoniale si a rezultatelor obtinute la sfarsitul fiecarui exercitiu.
In acelasi timp, este posibila identificarea rezervelor interne care se pot folosi pentru eficientizarea activitatii in perioadele urmatoare.
In continuare voi prezenta evolutia principalilor indicatori in perioada 2004 la firma 'MARA' SOCOM Sighetu Marmatiei.

Principali indicatori pe anul 2004 sunt :

Indicatori de eficienta economica :
- Rata capitalului propriu fata de imobilizarile corporale, aceasta fiind egala cu raportul dintre capitalul propriu si imobilizari 
=11.288.139 / 10.495.230 = 107,55%.
- Rata de imobilizare a imobilizarilor corporale, aceasta fiind egala cu raportul dintre imobilizarile corporale si activele totale
=10.495.230/15.882.600=66%.
- Rata imobilizarilor corporale, aceasta este egala cu raportul dintre profitul brut si imobilizarile corporale 
= 1.108.662 / 15.882.600 = 6,98%.




- Rata activului circulant, aceasta fiind egala cu raportul dintre cifra de afaceri si activele circulante 
= 14.971.979 / 5.348.073 = 279,95%.

B. Indicatori de eficienta financiara :
- Rata rentabilitatii financiare, aceasta fiind egala cu raportul dintre profitul net si capitalul propriu 
= 832.895 / 11.288.139 = 7,37%.
- Rata rentabilitatii veniturilor, aceasta fiind egala cu raportul dintre profitul brut si cifra de afaceri 
= 1.108.662 / 14.971.979 = 7,4%.
- Rata rentabilitatii economice, aceasta fiind egala cu raportul dintre profitul exploatarilor si totalul activelor
= 1.087.992 / 15.882.600 = 6,85 %.

C. Indicatori de lichiditate si solvabilitate :
- Lichiditatea globala, aceasta fiind egala cu raportul dintre activele circulante si datoriile curente 
= 5.353.796 / 4.594.461 = 116,52%.
- Lichiditatea redusa, aceasta fiind egala cu raportul dintre activele circulante- stocuri si datoriile curente 
= (5.353.796 - 3.371.390) / 4.594.461 = 43,14 %.
- Lichiditatea imediata aceasta fiind egala cu raportul dintre trezorerie si datorii pe termen scurt 
= 481.272 / 4.594.461 = 10,47%.
- Gradul de dependenta financiara, aceasta fiind egala cu raportul dintre datoriile totale si capitaluriile proprii
= 4.594.461 / 11.288.139 = 40,70%.

Pe baza acestor indicatori se stabilesc urmatoarele concluzii :

rata rentabilitati financiare reprezinta capacitatea capitalului propriu de a crea profit, iar in 2004 aceasta a fost de 7,37%, aceasta fiind o rata mica ;
rata rentabilitati veniturilor reprezinta capacitatea cifrei de afaceri de a crea profit brut, aceasta fiind o rata mica, adica 7,4% ;
rata rentabilitati economice reprezinta capacitatea activelor de a crea profit din exploatare, aceasta fiind tot o rata mica, adica 6,85% ;
lichiditatea globala reprezinta capacitatea activelor circulante (stocuri, creante, lichiditati), acesta fiind de 116,52% (se incadreaza intre 100-150%) aceasta fiind o lichiditate buna.
lichiditatea redusa este ceea ce reprezinta capitalurile activelor circulante dupa scaderea stocurilor de a se achita datorii pe termen scurt, nu se


incadreaza in intervalul 50-100%, aceasta reprezentand 43,14% care este o lichiditate mica ;
lichiditatea imediata ce reprezinta capitalurile lichiditatilor de a achita datorii pe termen scurt este deficitara adica 10,47%, aceasta ar trebui sa fie de peste 50%.


TVA deductibil
1245.000.000
Impozitul/profit
877.000.000
Impozitul pe salarii
123.000.000
Amenzii penalitatii
30.000.000
Tabel cu situatia obligatiunilor fiscale la data 31.dec.2004


Propunerii :
- plata anuala a impozitului pe profit cu implicatia solvabilitatii asupra lichiditatii firmei ;
- reducerea impozitului pe salarii, tva cu implicatia asupra lichiditatii firmei ;
- simplificarea si continuitatea legislatiei fiscale ;
- acordarea unor salarii in coorcordanta cu dificultatiile financiare

Documente care reflecta obligatile fiscale

Documentele folosite de 'MARA' SOCOM se impart in:
a). Documente de raportare fiscala:
Contribuabilii platitori de taxe, impozite si varsaminte asimilate au obligatia sa faca dovada inregistrarii la organele fiscale, scop in care trebuie sa depuna o declaratie de inregistrare fiscala ,in termen de 15 zile de la data infiintarii.
Documente de raportare fiscala lunara:
- Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat
- Decont privind taxa pe valoarea adaugata

Documente folosite pentru raportarile fiscale anuale

Anual, pentru anul fiscal expirat trebuie depus la organul fiscal territorial urmatoarele documente fiscale:
Declaratie privind impozitul pe profit;
Fisa fiscala



b). Documente ce stau la baza inregistrarii obligatiunilor fiscale.
Aceste documente sunt specifice fiecarei operatiuni de inregistrare a impozitelor, taxelor si varsamintelor asimilate astfel:
Pentru taxa pe valoarea adaugata:

Factura fiscala si factura
Dispozitia de livrare
Borderoul de vanzare (incasare)
Jurnalul pentru cumparari
Jurnal pentru vanzari
Impozitul pe salarii;
Lista de avans chenzinal
Statul de salarii










BIBLIOGRAFIE


1. - Inceu Adriana - Elemente de Finante Publice, Editura Presa Universitara, Cluj-Napoca 2000;
2. - L. Tatu, C. Serbanescu - Fiscalitate, Editura All Back, Bucuresti 2004;
3. - Lefter Chirica - Contabilitate si Fiscalitate, Editura Economica, Bucuresti 2003;
4. - Lenghel Radu - Contabilitate Financiara - aplicatii practice, Editura Dimitrie Cantemir 2004;
5. - Minea Stefan - Dreptul Finantelor Publice, Editura Accent Cluj 2005;
6. - Oprean Ioan, Lenghel Radu - Control Financiar si de Gestiune-Aplicatii practice,
Editura Universitara Crestina 'Dimitrie Cantemir'', Cluj 2001;
7. - Pantea P., Bodea G. - Contabilitatea Financiara-Sinteze si Aplicatii Practice,
Editura Intelcredo, Deva 2001;
8. - Pantea P., Bodea G. - Contabilitatea Romaneasca, Editura Intelcredo, Deva 2003, 2004;
9. - Pop Atanasiu - Contabilitatea Financiara Romaneasca, Editura Intelcredo, Deva 2002;
10.-Possler R. si colectiv - Sistemul contabil al agentilor economici, Editia a IV-a, editura
Fundatiei Andrei Saguna, Constanta 2003;
11.- Staicu Constantin - Contabilitatea Financiara armonizata cu Directivele Europene,
Editura CECCAR 2002;
12.- Tiron Tudor Adriana - Aplicatii de Contabilitate Financiara, Editura Dochia
Cluj-Napoca 2002;
13.- Trasca M., Sandu M. - Principiile Contabilitatii, Editura Universitaria 2001;
14.- Vacarel Ioan - Finantele publice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 2004;
15.- Victor Munteanu - Contabilitate Financiara, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2003;
16.- Vintila Georgeta - Fiscalitate, Editura Economica, 2004;
17.- Visan D. - Contabilitatea in Comert Exterior, Vol. I-II, Editura Economica, Buc.1996;
18.- Zaharia Vasile - Finante Publice, Editura Dimitrie Cantemir, Cluj 2003;
19.- xxx - Legea Contabilitatii nr. 82/1991, modificata prin O.G. nr.61/2002;
20.- xxx- Ordinul M.F.P nr.306/2002 pentru aprobarea reglementarilor contabile simplificate
armonizate cu Directivele Europene;
21.- xxx- Codul Fiscal intrat in vigoare in 2004
22.- xxx- Normele metodologice de aplicare Codului Fiscal intrate in vigoare in 2004;
23.- xxx- Colectia de reviste 'Tribuna economica'', 'Control Financiar'', 'Finante
Contabilitate'' editiile 2000-2004;

















Document Info


Accesari: 6918
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )