Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































REPROIECTARE MANAGERIALA

management












ALTE DOCUMENTE

Proiect-management
MANAGEMENTUL TERENURILOR URBANE
MOTIVATIA
Referat la disciplina - Managementul afacerilor economice internationale Conditia de livrare INCOTERMS 2000
Managementul strategic al firmei
STRATEGIA SOCIETATII AXA QY PROXIM SRL
MANAGEMENTUL CALITATII TOTALE IN CONTEXTUL TEHNOLOGIEI INFORMATIEI INOVATIVE
PLAN DE AFACERI - S.N.Radiooooul S.A.
ROLUL CONTROLULUI IN MANAGEMENTUL ADMINISTRATIEI PUBLICE
DESCRIERE SI ORGANIZARE GENERALA SIMULARE DECIZIONALA DE GESTIUNE FINANCIARA A INTREPRINDERI

CUPRINS

1.    Reproiectarea manageriala



2.    Aspecte teoretico- metodologice privind sistemul de management

2.1 Sistemul de management

2.2 Aspecte metodologice privind reproiectarea mangeriala

3.    Analiza diagnostic a viabilitatii firmei

4.    Strategia firmei

5.    Reproiectarea sistemului de management

Capitolul 1: REPROIECTARE MANAGERIALA

O intreprindere care functioneaza intr-un mediu concurential este confruntata cu o multitudine de factori cu caracter intern si extern, carora trebuie sa le faca fata. Ca urmare a acestui fapt, ea nu are un caracter static, trebuind sa faca fata acestor factori si sfidari printr-un proces de schimbare mai mult sau mai putin pronuntat, in raport cu intensitatea acestor factori.

Felul schimbarilor care se adopta si modul de realizare a acestora prezinta o importanta deosebita pentru perenitatea si rentabilitatea intreprinderii, realizarea acestora reprezentand o necesitate pentru atingerea unei activitati eficiente si realizarea unor performante superioare.

In conditiile trecerii de la o economie socialista supercentralizata la o economie de piata, intreprinderile romanesti, pentru a-si asigura perenitatea si profitabilitatea, trebuie sa adopte strategii adecvate de schimbare.

Date fiind transformarile radicale prin care a trecut si trece economia romaneasca, strategiile de schimbare care se impun trebuie sa tina seama de cerintele functionarii intreprinderii in conditiile unei economii de piata, intr-un mediu concurential si turbulent, prin insusirea in mod rapid a unor noi structuri organizatorice si a unui leadership performant si a crearii pe aceasta baza a conditiilor necesare pentru a da un raspuns eficient cerintelor de liberalizare si de mondalizare a pietelor.

In conditiile unei economii de tranzitie spre o economie de piata specifica intreprinderilor romanesti, strategiile de schimbare trebuie sa urmareasca asigurarea punerii in aplicare aproceselor de restructurare, privatizare, modernizare si eficientizare, tinand seama de nivelul standardelor de organizare, functionare si eficientizare a intreprinderilor performante la nivel mondial.

Capitolul 2

ASPECTE TEORETICO-METODOLOGICE PRIVIND
REPROIECTAREA MANAGERIALA

2.1 Sistemul de management

Sistemul management poate fi definit ca un ansamblu coerent de elemente- principii, reguli, metode, proceduri decizionale, organizatorice, informationale etc.- prin intermediul carora se asigura modelarea si exercitarea intr-o maniera specifica a totalitatii sau a celei mai mari parti a functiilor procesului de management pentru o firma in ansamblul sau ori pentru principalele componente, in vederea sporirii profitabilitatii economice.

Dintre sistemele manageriale cele mai cunoscute si mai raspandite sunt: managementul prin obiective, managementul pe baza de proiecte, managementul prin exceptie, managementul pe produs etc.

Indiferent de particularitatile lor, sistemele de management sunt intotdeauna fundamentate pe conceptia sistemica, situatie fireasca la actualul nivel de dezvoltare a stiintei, dat 656e48g a fiind complexitatea aspectelor abordate si obiectivele urmarite.

Sistemul de management incorporeaza intotdeauna elemente cu caracter organizatoric, informational si, in special, decizional, determinand modificari sensibile in obiectivele, competentele si responsabilitatile unui mare numar de manageri si adesea executanti.

Subsistemul metodologic

Metoda de management este acea modalitate manageriala ale carei faze si componente sunt precis conturate si riguros structurate intr-un ansamblu functional ce faciliteaza exercitarea unor componente ale procesului managerial cu implicatii asupra continutului si eficacitatii muncii unuia sau mai multor manageri. Caracteristicile sistemului metodologico- managerial:

-  Pronuntatul caracter formalizat;

-  Pluridisciplinitatea sistemului metodologico-managerial;

-  Eterogenitatea componentelor sistemului;

-  Caracter integrator la nivel organizational;

-  Ritm alert de uzura morala a metodelor si tehnicilor manageriale;

-  Puternica specificitate organizationala a sistemului managerial.

Instrumentarul managerial utilizat de catre managerii individuali cat si de cei de grup este format din sisteme, metode si tehnici de management. Delimitarea instrumentarului are in vedere: sfera de cuprindere, contributia la exercitarea procesului de management si a functiilor acestuia si impactul asupra firmei si asupra principalelor sale componente procesuale si structurale.

In functie de aceste criterii instrumentarul managerial poate fi clasificat astfel:

Sisteme de management:

v    Managementul prin obiective

v    Managementul prin proiecte

v    Managementul pe produs

v    Maangementul prin bugete

v    Managementul prin exceptii

v    Managementul partcipativ

Metode generale de management:

v    Metoda diagnosticarii

v    Sedinta

v    Delegarea

v    Tabloul de bord

Metode de stimulare a creativitatii personalului

v    Brainstorming

v    Sinectica

v    Metoda Delbeq

v    Metoda Delphi

Subsistemul decizional

In cadrul interprinderii ansamblul deciziilor adoptate si aplicate, structurate corespunzator sistemului de obiective urmarit si configuratiei ierarhiei manageriale alcatuiesc sistemul decizional.

Tipologia deciziilor manageriale ale firmei:

a) Dupa orizontul de timp si implicatiile asupra firmei:

   strategice, cu intervale de timp intre 3-5 ani, vizeaza ansamblul activitatii firmei sau principalele sale componente.

   tactice, cu intervale de timp ce nu depasesc decat ocazional un an, dar cu influente directe asupra unor componente procesuale si structurale de mare importanta in economia firmei

   curente, cu intervale de maxim cateva luni, la nivelul managementului inferior si mediu.

b) Dupa esalonul managerial:

    superior

    mediu

    inferior

c) Dupa frecventa adoptarii:

  periodice, la anumite intervale, se refera la activitatea de productie;

  aleatorii, la intervale neregulate;

  unice, cu caracter exceptional, nerepetandu-se intr-un viitor previzibil;

d) Dupa posibilitatea anticiparii:

  anticipate, perioada adoptarii si principalele elemente implicate se cunosc cu mult timp inainte;

  imprevizibile, perioada adoptarii si principalele elemente implicate se cunosc doar cu putin timp inainte.

e) Dupa amploarea sferei decizionale a decidentului

  integrale, se adopta din initiativa decidentului, fara a fi ncesar avizul esalonului ierarhic superior;

  avizate, e necesara avizarea la nivelul esalonului ierarhic superior.

f) Dupa sfera de cuprindere a decidentului

  participative, care se adopta de organe de management participativ;

  individuale, care se adopta de catre un cadru de conducere.

Procesul decizional se structureaza in urmatoarele 6 etape:

1)  identificarea si definirea problemei;

2)  precizarea corespunzatoare a obiectivului;

3)  stabilirea alternativelor sau a variantelor decizionale;

4)  alegerea celui mai convenabil dintre ele;

5)  aplicarea deciziei;

6)  evaluarea rezultatelor obtinute.

Rationalizarea si modernizarea sistemului decizional

Ca rezultat al investigatiilor efectuate s-au conturat cateva cerinte pe care decizia trebuie sa le intruneasca in vederea indeplinirii in mod eficient a multiplelor functii ce-i revin in firma contemporana.

-      Decizia trebuie sa fie fundamentata;

-      Decizia trebuie sa fie imputernicita;

-      Fiecare decizie trebuie sa fie integrata, armonizata in ansamblul deciziilor adoptate sau proiectate a se lua tinand cont de de strategia si politica firmei;

-      Decizia trebuie sa se incadreze in perioada optima de elaborare si de aplicare;

-      Formularea corespunzatoare a deciziei.

Subsistemul informational

Sistemul informational este definit ca un ansamblu interconectat intr-o conceptie sistematica a datelor, informatiilor, circuitelor si fluxurilor informationale, procedurilor informationale si a mijloacelor de culegere, prelucrare, transmitere si stocare a informatiilor care actioneaza intercorelat in vederea realizarii obiectivelor fundamentale ale unei organizatii.

Din aceasta definitie rezulta urmatoarele componentele ale sistemului informational:

     Datele- care reprezinta ansamblul descrierilor unui fenomen sau proces;

     Informatiile- adica acele date care aduc un spor de cunoastere adresantului

Pot fi clasificate dupa mai multe criterii si anume:

1.     Mod de exprimare:

       Informatii orale: sunt expuse prin viu grai; nu implica investitii in mijloace de tratare a informatiilor; au viteza de circulatie mare; nu sunt controlabile; lasa loc de interpretari.

       Informatii scrise: sunt consemnate de regula pe hartie; pot fi pastrate nealterate timp indelungat; implica cheltuieli moderate; consemnarea lor necesita un consum de timp apreciabil.

       Informatii audio- vizuale: se adreseaza concomitent vazului si auzului; implica aparatura speciala; au viteza mare de circulatie; capacitate de nuantare si sugestie ridicat; pot fi consemnate integral si rapid; sunt costiaitoare.

2.     Grad de prelucrare:

       Informatii primare: nu au suferit anterior un proces de prelucrare informationala; au caracter analitic, pronuntat informative; sunt foarte diverse; cele mai raspandite la nivelul executantilor.

       Informatii intermediare: se afla in diferite faze de prelucrare informationala; sunt cele mai raspandite la nivelul personalului functional si al managerilor de nivel inferior.

       Informatii finale: sunt informatii care au trecut prin intregul sir de prelucrari informationale prevazute; au caracter sintetic, caracter complex, caracter decizional; se adreseaza managerilor de nivel mediu si superior.

3.     Directia vehicularii:

       Informatii descendente: se transmit de la nivele ierarhic superioare la cele inferioare ale managementului; sunt alcatuite preponderent din decizii, instructiuni, metodologii.

       Informatii ascendente: se transmit de la esaloanele ierarhice inferioare la cele superioare de management; reflecta cu prioritate modul de realizare a obiectivelor si deciziilor manageriale;

       Informatii orizontale: se transmit intre titulari de posturi situati pe acelasi nivel ierarhic.

4.     Mod de organizare a inregistrarii si prelucrarii:

       Informatii tehnico-operative: localizeaza in timp si in spatiu procesele din cadrul firmei;

       Informatii de evidenta contabila: se refera indeosebi la activitatile economice ale firmei;

       Informatii statistice: reflecta sintetic; sub forma preponderent numerica, principalele activitati ale firmei, corespunzator unor standarde prestabilite; au caracter post operativ.

5.Provenienta:

       Informatii exogene: provin dintre suprasistemele in care este integrata firma; sunt alcatuite din decizii, instructiuni, indicatii;

       Informatii endogene: sunt generate in cadrul firmei; au caracter atotcuprinzator deoarece se refera la toate activitatile firmei si eterogen reflectand diversitatea proceselor ce au loc.

6.Destinatia:

       Informatii interne

       Informatii externe

7.Obligativitatea pentru adresant:

       Informatii imperative: sunt emise de conducatori, fiind destinate celor din nivelurile ierarhice inferioare, au caracter pronuntat decizional. Luarea In considerare a mesajului informational este obligatorie;

       Informatii nonimperative: sunt emise de executanti si manageri fiind destinate preponderent.

8.Natura proceselor reflectate:

       Informatii din sfera cercetarii- dezvoltarii;

       Informatii din sfera comertului;

       Informatii financiar- contabile;

       Informatii referitor la personal.

     Circuitele informationale- semnifica ansamblul legaturilor existente intre diferite verigi organizatorice din cadrul agentilor economici;

Pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:

1.     Directia de vehiculare si caracteristicile organizatorice ale extermitatilor:

       Flux vertical: este fluxul care se stabileste intre posturi situate pe nivele ierarhice diferite, intre care exista relatii de subordonare nemijlocita. Aceste fluxuri vehiculeaza informatii acendente si descendente, fundamentul organizatoric fiind reprezentat de de relatiil ierarhice.

       Flux orizontal: este fluxul care se stabileste intre posturi sau compartimente situate pe acelasi nivel ierarhic. Aceste fluxuri vehiculeaza informatii orizontale, fundamentul organizatoric fiind reprzentat de relatiile de cooperare sau functionale.

       Flux oblic: este fluxul care se stabileste intre posturi sau compartimente situate pe nivele ierarhice diferite, intre care exista relatii de subordonare nemijlocita. Aceste fluxuri vehiculeaza informatii ascendente si descendente. Fundamentul organizatoric este reprezentat de relatii functionale, de stat major sau control.

2.     Frecventa producerii:

       Flux periodic: se repeta la anumite perioade (trimestru, luna). Fundamentul organizatoric il reprezinta caracterul secvential al proceselor de munca.

       Flux ocazional: se stabilesc cu o frecventa aleatorie. Fundamentul producerii lor il reprezinta situatiile inedite, endogene sau exogene firmei.

     Fluxurile informationale- const a din totalitatea informatiilor care parcurg circuitele informationale;

     Procedurile informationale- definite prin totalitatea metodelor si tehnicilor de reprezentare a informatiilor primare care asigura interfata om- calculator;

     Mijloacele de tratare a informatiilor- reprezinta ansamblul suporturilor fizice (hardware) si a celor logice (software) prin care se asigura prelucrarea informatiilor si obtinerea rezultatelor finale.

In functionarea subsistemului informational se pot manifesta o serie de deficiente care pot fi grupate in doua categorii, si anume:

A.    Deficiente caracteristice in general tuturor sistemelor informationale

B.    Deficiente generate de particularitatile activitatilor economice din fiecare sistem.

Cele care pot intra in prima categorie ar fi urmatoarele:

1)     filtrajul, care reprezinta modificarea intentionata in cadrul sistemului a continutului unor informatii, de-a lungul fluxului informational;

2)     distorsiunea, manifestata prin modificarea neintentionata a continutului informatiilor in timpul parcurgerii de catre acestea a circuitelor informationale;

3)     redundanta, identificata prin fenomenul de inregistrare repetata a acelorasi informatii sau a unor informatii cu un continut asemanator pe suporturi fizice diferite;

4)     supraincarcarea canalelor de informatii, ce defineste fenomenul prin care se transmite la diverse nivele ierarhice, un volum prea mare de informatii a caror analiza nu intra in totalitate in competenta nivelului respectiv.

Manifestarea acestor deficiente in planul sistemului de management al unei societati comerciale afecteaza negativ procesul de implementare a unor metode de mangaement specifice economiei de piata dintre care mentionam doar managementul prin exceptie si cel prin bugete si costuri.

Deficienta majora o constituie defctuoasa codificare a informatiilor cu impact deosebit asupra calitatii prelucrarii informatiilor dintr-un sistem informational.

Deoarece validarile efectuate de sistemele de gestiune a bazelor de date sau de limbaje de nivel inalt nu pot elimina toate erorile generate de exploatarea defectuoasa a produselor informatice, a aparut necesitatea introducerii unor validari suplimentare a informatiilor caracteristice fiecarei aplicatii informatice dezvoltata in cadrul unei societati comerciale. Metoda ce mai folosita pentru corectitudinea codurilor de acces la o baza de date , o constituie introducerea cifrei de control in structura codului.

Fiecare societate comerciala, care este in situatia de a-si analiza sistemul informational, trebuie sa-si identifice activitatile proprii si sa stabileasca o ordine de prioritate pentru elaborarea studiilor privind perfectionarea sistemului.

Astfel reproiectarea sistemului informational trebuie sa fie rezultatul parcurgerii urmatoarelor etape:

1.     analiza preliminara a sistemului informational

2.     analiza detaliata a functionarii sistemului informational

3.     proiectarea noului sistem informational

4.     experimentarea sistemului proiectat

5.     implementarea noului sistem

6.     exploatarea si mentinerea in functiune a sistemului

2.2 Aspecte teoretico-metodologice ale reproiectarii firmei

Din punct de vedere metodologic, pentru realizarea reproiectarii, este necesara parcurgerea urmatoarelor etape:

1)     diagnosticarea viabilitatii economice si manageriale ale firmei;

2)     elaborarea strategiei firmei;

3)     reproiectarea propriu-zisa a sistemului de management;

4)     implementarea solutiilor manageriale propuse;

5)     evaluarea sistemului de management reproiectat si a strategiei.

Un studiu de diagnosticare contine urmatoarele etape:

       stabilirea domeniului de investigat, care este rezultatul deciziei adoptate de regula de managementul din esalonul superior al firmei.

       Documentarea prliminara, in cadrul careia se evidentiaza principalele elemente de caracterizare a firmei, de localizare a ei inmediul ambiant national si international. Obiectivul acestei etape il reprezinta reunirea fondului de informatii privind domeniul respectiv, pentru a se putea trece la analiza problematicii indicate.

       Stabilirea principalelor puncte slabe si a cauzelor care le genereaza. In aceasta etapa se urmareste identificarea principalelor disfunctionalitati de natura economica, financiara si manageriala, cu accent asupra relevarii cauzelor care le genereaza si a efectelor acestora asupra proceselor de management si de executie.

       Stabilirea principalelor puncte forte si a cauzelor care le genereaza. In aceasta etapa, vor fi evidentiate punctele forte, aspectele pozitive ale activitatilor economice, financiare si de management, impreuna cu cauzele care le-au generat si efectele acestora asupra proceselor de management si de executie ale firmei.

       Formularea de recomandari. Este etapa in care se indica domeniile care urmeaza a se interveni decizional pentru atenuarea cauzelor care genereaza puncte slabe si generalizarea celor care provoaca abateri pozitive.

In cadrul acestui diagnostic se studiaza sistemul de management al societatii:

-                  Sistemul decizional-sunt analizate modalitatile de pregatire, adoptare, aplicare si evaluare a deciziilor; cerintele de rationalizare privind decizia; existenta sau nu a unor abordari decizionale moderne etc

-                  Sistemul informational-se analizeaza componenta de baza a acestuia informatia, precum si circuitul acesteia in firma; se idenifica eventuale deficiente ale acestui sistem-filtrajul, redundanta, distorsiunea si incarcarea canalelor informationale; se analizeaza existenta unui sistem informatic in cadrul firmei, capabil sa emita, sa transmita, sa recepteze si sa prelucreze in mod automat informatia;

-                  Sistemul organizatoric-se analizeaza structura organizatorica a firmei, organigrama, componentele organizarii structurale, relatiile organizationale din cadrul firmei, principiile de structurare organizatorica etc

-                  Sistemul metodologic-se analizeaza anamblul de metode si instrumente pe care le are la dispozitie conducerea societatii. Acest instrumentar se analizeaza sub raportul suficientei sau insuficientei, al caracterului novator, al modului de aplicare, al posibilitatilor de imbunatatire pe viitor.

Strategia manageriala este un concept al managementului modern, aparut ca urmare a faptului ca agentii economici isi desfasoara activitatea intr-o economie dinamica, in care se produc mari transformari.

O strategie pentru un agent economic descrie modul in care acesta urmareste sa-si atinga scopurile, tinand seama de factorii favorabili si nefavorabili ale mediului, resursele si capacitatile organizatiei.

Restructurarea societatilor comerciale din economia noastra este un proces complex, vizand perfectionarea tuturor subsistemlor organizatiei, a mijloacelor tehince si tehologice, a metodelor de pregatire si conceptie a sistemului informational, decizional, organizatoric si metodologic.

Capitolul 3: ANALIZA DIAGNOSTIC A VIABILITATII FIRMEI

Caracteristici tipologice ale firmei

Societatea comerciala ASCO SA cu sediul in Miercurea-Ciuc str. Petofi nr. 37 inregistrat la Camera de Comert si Industrie Harghita sub nr.19 PJ 37/1991 a fost privatizat prin MEBO in 1994. Este o firma de dimensiuni mijlocii, avand forma juridica de societate pe actiuni.

Terenurile unde sunt amplasate bazele de productie au intrat in proprietatea societatii prin certificat de atestare seria M10 nr.0275 si eliberat de Ministerul lucrarilor publice si amenajare teritoriu.

Incepand cu anul 1993 santierele societatii au fost date in locatie de gestiune conform HG 1228/91. SC ASCO SA a ramas cu personalul tehnic din centrala, cu personalul de servire de la caminele muncitoresti si cu personalul de la balestiera care nu au fost date in locatie de gestiune.

Structura activitatii desfasurate

De la infiintarea din 1971 pana la transformarea sa in SA, ASCO SA a executat urmatoarele lucrari mai importante.

     Fabrica de Tractoare, Miercurea-Ciuc

     Fabrica de Bere, Miercurea-Ciuc

     Abator, M-Ciuc

     Fabrica de Mobila, M-Ciuc

     Hotel Bradul, M-Ciuc

     Patinoar artificial, M-Ciuc

     Sediul Prefecturii Harghita

     Fabrica de Ata si Filatura, Odorheiu-Secuiesc

     Complex Avicol, Cristuru-Secuiesc

     Intreprinderea Mecanica, Gheorgheni

     Fabrica de Incaltaminte, Toplita

     Fabrica de paine, Sighisoara

     Silozuri cereale, Carpinis, jud.Timis

     Extindere Centrala Termica Turceni, jud.Dolj

     Partial 11 tronsoane Bloc Locuinte Bucuresti etc.

Toate aceste lucrari s-au realizat cu cca 600-700 oameni avand in fiecare oras al judetului si baze de productie. Aceste baze (Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Cristuru-Secuiesc, Sighisoara, Gheorgheni) au fost finantate din fonduri de organizare de santier, si constau din: baracamente, piste prefabricate, atelier fierar, dulgheri si lacatusi.

Scopul societatii consta in desfasurarea de activitati de contractor general de lucrari de constructii-montaj in tara si in strainatate, executie de constructii-montaj, productie, comert, prestatii, export-import, realizarea de venituri si de profit, obtinerea de dividende de catre asociati si dezvoltarea patrimoniului societatii in conformitate cu legislatia in vigoare.

Obiectivul de activitate al societatii consta in:

   Extractia pietrei pentru constructii;

   Extactia pietrisului si nisipului;

   Fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii;

   Fabricarea caramizilor, tiglelor si altor produse pentru constructii;

   Fabricarea elementelor din beton pentru constructii;

   Demolarea constructiilor si terasamentelor, si organizarea de santier;

   Constructii hidrotehnice;

   Lucrari de instalatii electrice;

   Lucrari de vopsitorie, zugraveli si de montari geamuri;

   Comert cu materiale de constructii prin produse industriale;

   Prestarea unor servicii;

   Export-import;

Altele

Societatea isi desfasoara activitatea in nume si pe cont propriu, in calitate de agent, comisionar, intermediar mandatar sau de tip holding.

Societatea comerciala ASCO SA este o firma privata cu un capital social de 185.620.000 lei avand 37.124 de actiuni nominative in valoare de 5.000 lei, detinute de 113 actionari si 8398 de ASCO PAS.

Tipul de productie este, pentru unele produse, de serie mica si mijlocie, pentru altele, de serie mare.

Principalii furnizori sunt firme care se ocupa mai ales cu producerea de materiale de constructii si produse industriale, ca de exemplu: Biroteh Servicii M-Ciuc, Romtelecom, Bramac Brasov, Unicom Starker Italia, Natura Sassuolo Italia, Insthar SA M-Ciuc, Comcolor SRL M-Ciuc, Sanex Cluj, Comat SA, Prima SRL M-Ciuc, Rom-wald SRL M-Ciuc, Knauf Gmbh Austria etc.

Intre clienti putem aminti cateva firme cum ar fi: ARIS Bucuresti, Exbeton SRL Gheorgheni, Primbet SRL Odorheiu-Secuiesc, Unicon SRL Cristuru-Secuiesc, Sibau SRL Sighisoara, Geplas SRL M-Ciuc, Consiliul Local M- Ciuc, Directia Sanitara M-ciuc etc.

Materiile principale folosite: ipsos, var, tigla, beton, ciment, mortar, caramida etc.

Lucrarile realizate de firma ASCO SA: Hotel Harghita; Sediul Prefecturii si Administrativ Miercurea Ciuc; Sediu BCR Gheorgheni; Sediu BCR Miercurea Ciuc; Hotelurile Olt si Tusnad din Tusnad Bai; Modernizare statiunea Izvorul Mures: Cantina, Vile, Sala de Sport, Centrala Termica; Spital 250 locuri Gheorgheni; Statia de epurare Ciumani; Sediu ASPM Miercurea Ciuc; 25 de obiective industriale din judetul Harghita etc.

Caracteristicile personalului firmei

In prezent firma are 78 de salariati; structura acestora se prezinta astfel:

Profesia: Nr. personal:

Ingineri 4

Economisti 1

Alte cu studii superioare 2

Studii medii superioare 5

Studii medii tehnice 4

Studii medii economice 12

Muncitori calificati 30

Personal auxiliar 14

Structura personalului in functie de varsta si pe sexe se prezinta astfel:

Nr.

Varsta

Total

Din care:

crt

Personal

Barbati Femei

1

Sub 30 ani

12

5 7

2

Intre 31-40

23

12 11

3

41-50

32

25 7

4

51-60

5

3 2

5

Peste 60

-

- -

Dupa cum reiese din aceasta prezentare a structurii personalului, nr. salariatilor cu studii superioare este destul de mic, circa 9% in cifre relative, ceea ce inseamna 7 persoane in cifre absolute.

Structura personalului pe varsta arata ca ponderea cea mai ridicata ocupa cei intre 41-50 de ani (48%), dupa care urmeaza cei intre 31-40 de ani (31%).

Situatia economico-financiara a firmei

In acest capitol se vor calcula mai multi indicatori care ne vor arata cum a evoluat firma in ultimii doi ani. Vom analiza ratele rentabilitatii, cheltuielile, cifra de afaceri, profitul obtinut, salariul, productivitatea muncii etc.

Mii lei

Nr crt

INDICATORI

ANUL 1998

ANUL 1999

INDICI

%

1

Cifra de afaceri (mii UM)

11.047.043

8.218.591

74,40

2

Numar de salariati

74

72

97,30

3

Productivitatea muncii (UM/sal)

149.284.360

114.147.090

76,46

4

Fond salarii (mii UM)

911.204

1.123.813

123,33

5

Salariul mediu (UM/sal)

12.313.567

15.608.513

126,76

6

Mijloace fixe (mii UM)

3.419.266

3.306.928

96,71

7

Active circulante (mii UM)

4.891.245

3.881.822

79,36

8

Stocuri-total (mii UM)

1.675.669

1.381.700

82,46

9

Profit brut (mii UM)

841.750

483.594

57,45

10

Cheltuieli totale (mii UM)

10.589.855

10.124.252

95,60

11

Capital social (mii UM)

185.620

185.620

100,00

12

Capitaluri proprii (mii UM)

5.201.459

5.002.808

96,18

13

Capital permanent(mii UM)

5.201.459

5.002.808

96,18

14

Numar actiuni

37.124

37.124

100,00

15

Datorii totale (mii UM) din care:

4.032.036

3.116.838

77,30

15.1

Datorii pe termen scurt

3.574.259

2.727.760

76,32

16

Rata rentabilitatii costurilor (%)

8,26

5,12

61,98

17

Gradul de inzestrare tehnica a personalului ( UM/sal)

46.206.297



45.929.555

99,40

18

Fond de rulment (mii UM)

852.300

763.941

89,63

19

Rentabilitatea veniturilor(%)

7,62

5,88

77,16

20

Rata rentabilitatii economice (%)

16,18

9,66

59,70

21

Cifra de afaceri/1000 UM mijloace fixe

3230,8

2485,26

76,92

22

Profit/1000 UM mijl. Fixe

246,18

146,24

59,40

23

Rata rentabilitatii fondurilor avansate(%)

9,1

5,95

65,38

24

Lichiditate patrimoniala

1,36

1,42

104,41

25

Lichiditate imediata

0,89

0,91

102,25

26

Solvabilitate patrimoniala

0,56

0,61

108,93

27

Viteza de rotatie a stocurilor (zile)

55

61

110,91

28

Viteza de rotatie a activelor circulante (zile)

159

170

106,92

Evolutia cifrei de afaceri si a profitului in perioada 1996-1999

Anul

Cifra de afaceri

Profit

1996

6,219,387

741,738

1997

8,214,979

305,787

1998

11,047,043

841,750

1999

8,218,591

483,594



 

 

 

Analiza factoriala a cifrei de afaceri

CA= Ns*Mf/Ns*Mfa/Mf*Qf/Mfa*CA/Q

Mf- mijloace fixe

Mfa- mijloace fixe active

Qf- valoarea productiei marfa fabricata

Mf/Ns-gradul de inzestrare tehnica a muncii

Mfa/Mf-ponderea mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe

Qf/Mfa-randamentul mijloacelor fixe active

CA/Qf-gradul de valorificare a productiei fabricate

∆CA=8.218.591-11.047.043= -2.828.446 mii lei

mii lei

Indicator

Simbol

1998

1999

1.Nr.mediu de salariati

Ns

74

72

2.Productia marfa fabricata

Qf

6.292.852

5.715.428

3.Cifra de afaceri

CA

11.047.043

8.218.591

4.Mijloace fixe

Mf

3.166.878

3.054.540

5.Mijloace fixe active

Mfa

651.962

521.984

6.Productivitatea medie anuala

W

149.284

114.147

7.Gr. de inzestrare tehnica a salariatilor

Mf/Ns

46.206

45.929

8.Ponderea mijloacelor fixe active

Mfa/Mf

20,60

17,10

9.Randamentul mijloacelor fixe active

Qf/Mfa

9,65

10,95

Influenta factorilor:

1)     Influenta numarului mediu de salariati:

∆Ns= (Ns1-Ns0)*W0=(72-74)*149.284= -298.568 mii lei

.

Rezultatul negativ reflecta o scadere a numarului de salariati, care a condus la o scadere a cifrei de afaceri.

2)     Influenta nivelului produvtivitatii medii anuale a muncii:

∆W=Ns1*(W1-W0)=72*(114.147-149.284)= -2.529.864 mii lei

Rezultat tot negativ, ceea ce inseamna ca, cifra de afaceri a scazut in perioada analizata datorita si scaderii productivitatii muncii.

3)     Influenta gradului de inzestrare tehnica tehnica a salariatilor:

∆Mf/Ns= Ns1*(Mf1/Ns1-Mf0/Ns0)*Mfa0/Mf0*Qf0/Mfa0= 72*(45.929-46.206)*20,60*9,65= -3.960.890 mii lei

Dupa cum se observa rezultatul are semn negativ, ceeea ce semnifica faptul ca, scaderea cifrei de afaceri s-a datorat si scaderii gradului de inzestrare tehnica a muncii.

4)     Influenta ponderii mijloacelor fixe productive in totalul mijloacelor fixe:

∆Mfa/Mf= Ns1*Mf1/Ns1*(Mfa1/Mf1-Mfa0/Mf0)*Qf/Mfa= 72*45.929*(17,10-20,60)*9,65= -111.691.470 mii lei

Rezultat negativ, ceea ce reflecta o scadere a mijloacelor fixe active in totalul mijlocelor fixe in perioada analizata care a influentat negativ evolutia cifrei de afaceri.

5)     Influenta randamentului mijloacelor fixe active:

∆Qf/Mfa=Ns1*Mf1/Ns1*Mfa1/Mf1*(Qf1/Mfa1-Qf0/Mfa0) = 72*45.929*17,10*(10,95-9,65)= +73.512.120 mii lei

Rezultatul pozitiv indica o crestere a randamentului mijloacelor fixe active, insa scaderea celorlalti factori care influenteaza cifra de afaceri si conduc la o scadere a acesteia cu 2.828.446 mii lei in perioada analizata.

 

 

Analiza potentialului intern

Resursele umane pot fi abordate din cel putin doua puncte de vedere. Pe de o parte, ca dimensiune si structura, si pe de alta parte, de pe pozitia eficientei utilizarii personalului. Dupa cum reiese din analiza facuta, in structura personalului ponderea cea mai ridicata o detin muncitorii calificati, 39,7%. In ceea ce priveste personalul cu studii superioare, acestia detin o pondere de 9%.

Productivitatea muncii este un indicator important de eficienta. Dupa cum reiese productivitatea muncii in intervalul analizat a scazut cu 23,54%. Productivitatea muncii se poate calcula ca raport intre cifra de afaceri si numarul de salariati. Acest raport poate fi rezulatul inmultirii altor indicatori. Astfel:

W=CA/Ns=Mf/Ns*Mfa/Mf*Qf/Mfa*CA/Qf

Unde Mf/Ns-gradul de inzestrare tehnica a muncii

Mfa/Mf-ponderea mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe

Qf/Mfa-randamentul mijloacelor fixe active

CA/Qf-gradul de valorificare a productiei fabricate

Dupa cum reiese gradul de inzestrare tehnica a muncii a scazut, vom analiza in continuare si efectul celorlalti indicatori asupra scaderii productivitatii muncii.

Denumire

1998

1999

Indici %

Mfa/Mf

0,19

0,16

84,21

Qf/Mfa

9,65

10,48

108,6

CA/Qf

1,76

1,50

85,22

Dupa cum reiese din aceasta analiza a scazut ponderea mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe si gradul de valorificare a productiei fabricate.

Analiza factoriala a cheltuielilor la 1000 lei venituri

Mii lei

specificatie

1998

1999

structura

cheltuieli din exploatare

10173106

9453119

0.96

0.93

cheltuieli din financiare

512838

592404

0.05

0.06

cheltuieli exceptionale

-96089

78729

-0.01

0.08

Cheltuieli totale

10589855

10124252

1

1

Mii lei

specificatie

1998

1999

structura

venituri din exploatare

11287130

8484063

0.988

0.80

venituri financiare

14475

72084

0.001

0.01

venituri exceptionale

130000

2051699

0.01

0.19

total venituri

11431605

10607846

1

1

Mii lei

specificatie

1998

1999

cheltuieli din exploatare la 1000lei venituri

901

1114

cheltuieli din financiare la 1000lei venituri

35429

8218

cheltuieli exceptionale la 1000lei venituri

-739.14

38.37

total cheltuieli la 1000lei venituri

926.36

954.41

Cv1000=∑giCi1000

gI ponderea fiecarei categorii de venit in total venituri

Ci1000 cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii de activitati

∆C: ∑g1C11000-∑g1C01000 =0.80*1114+0.01*8218+0.19*38.37-0.80*901-0.01*35429-0.19*(-739.14)= +67.32

Rezultatul pozitiv reflecta un aspect nefavorabil: au crescut cheltuielile la 1000 lei venituri pe cele trei activitati, ca urmare a crescut totalul cheltuielilor la 1000 lei total venituri in 1999 fata de 1998.

∆g: ∑g1C01000-∑g0C01000 =0.80*901+0.01*35429+0.19*(-739.14)-0.988*901-0.001*35429-0.01*(-739.14)= +16.13

Rezultat pozitiv, care reflecta faptul ca a crescut ponderea produselor cu cheltuieli mari, si ca urmare au crescut cheltuielile la 1000 lei venituri in 1999 fata de 1998.

Analiza potentialului material implica abordarea celor doua categorii de active fixe si circulante prin prisma volumului, structurii, dinamicii si eficientei lor.

In legatura cu eficienta mijloacelor fixe se vor calcula:

   Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe

   Profitul la 1000 lei mijloace fixe

Indicatori

1998

1999

CA la 1000 lei Mf

3230,80

2485,26

Profit la 1000 lei Mf

246,18

146,24

Dupa cum se vede din tabel acesti indicatori au scazut semnificativ in intervalul analizat din cauza ca au scazut profitul si cifra de afaceri.

Analiza activelor circulante

Indicatorul principal de eficienta a utilizarii activelor circulante il reprezinta viteza de rotatie, exprimata prin:

       Numar de rotatii

       Durata unei rotatii

Numar de rotatii=Cifra de afaceri/Active circulante

Durata unei rotatii (zile)=365*Active circulante/Cifra de afaceri

Indicatori

1998

1999

Indici %

Nr. rotatii

2,29

2,11

92,13

Durata unei rotatii

159

170

106,92

In intervalul analizat durata unei rotatii a crescut, scazand astfel numarul de rotatii.

Analiza cheltuielilor

Dinamica cheltuielilor in intervalul analizat si ponderea lor in totalul cheltuielilor:

Mii lei

Indicator

1998

% in totalul Ch

1999

% in totalul Ch

Indici %

1999/1998

Ch cu marfuri

3.790.243

35,79

2.087.338

20,62

55,07

Ch cu materii prime

457.533

4,32

557.734

5,51

121,90

Ch cu mater. consumabile

463.632

4,38

390.602

3,86

84,25

Ch cu energia si apa

383.450

3,62

451.270

4,46

117,68

Ch materiale- total

1.364.742

12,88

1.473.362

14,55

107,96

Ch cu personalul

1.247.829

11,78

1.617.452

15,98

129,62

Ch totale

10.589.855

100,00

10.124.252

100,00

95,60

Din acest tabel reiese ca dinamica cheltuielilor totale arata o usoara scadere. Au crescut cheltuielile cu personalul cu 29,62%, din cauza ca a crescut nivelul salariilor. Deasemenea au crescut cheltuielile cu energia si apa din cauza inflatiei. O mai mare scadere observam la cheltuielile privind marfurile. Ponderea cheltuielilor materiale si a celor cu personalul a crescut in totalul cheltuielilor. Vom analiza deasemenea dinamica cheltuielilor totale in comparatie cu dinamica cifrei de afaceri si cea a profitului brut.

Indicatori

1999/1998

Dinamica cifrei de afaceri

74,40

Dinamica cheltuielilor totale

95,60

Dinamica profitului brut

57,45

Cifra de afaceri prezinta o scadere mai semnificativa decat cheltuielile, dar cea mai mare scadere observam la profitul brut, aproape la jumate.

Prezinta interes pentru analiza si rata de eficienta a cheltuielilor determinata cu relatia: RCH=Ch/CA*1000

4     In 1998 RCH=958,61

4     In 1999 RCH=1231,87

Se observa o inrautatire a situatiei in 1999, cand cifra de afaceri se situeaza sub nivelul cheltuielilor totale.

Analiza rentabilitatii

 

Indicatori

1998

1999

Indici %

Rata rentabilitatii costurilor(RC)

8,26

5,12

61,98

Rata rentabilitatii veniturilor(RV)

7,62

5,88

77,16

Rata rentabilitatii fondurilor avansate(RA)

9,1

5,95

65,38

Rata rentabilitatii economice(RE)

16,18

9,66

59,70

 

Pentru calculul acestor indicatori au fost folosite urmatoarele formule:

RC=Profit brut/Costuri de productie*100

RV=Profit brut/Cifra de afaceri*100

RA=Profit brut/Active totale*100

RE=Profit brut/Capital permanent*100

Se poate constata o scadere a rentabilitatii in intervalul analizat si acest fapt datorandu-se mai ales scaderii profitului brut.

Analiza patrimoniala

Analiza patrimoniului societatii comerciale necesita atat analiza structurii acestuia, cat si analiza functionala a situatiei financiar-patrimoniale.

Rate de structura financiara

     Ratele de lichiditate- detin un loc important in cadrul analizelor economico-financiare, aratand gradul in care intreprinderea poate face fata datoriilor pe termen scurt.

Rata lichiditatii generale=Active circulante/Datorii pe termen scurt*100

Rata lichiditatii imediate=Disponibilitati banesti/Plati exigibile*100

Rata lichiditatii indepartate=(Disponib.+Incasari+Plati)/Plati exigibile*100

In cazul societatii ASCO SA avem o situatie destul de buna din punct de vedere al lichiditatii, in amandoi ani avem rate de lichiditate generala supraunitare de 1,36 in 1998 si de 1,42 in 1999. La fel si rata lichiditatii immediate prezinta valori foarte bune 0,89 si 0,91. Deci societatea este capabila sa-si onoreze datoriile pe termen scurt.

     Rata de finantare a capitalurilor circulante- permite supravegherea evolutiei fondului de rulment in raport cu cea a capitalurilor circulante si = Fond de rulment/ Capitaluri circulante*100. In 1998 acest indicator era de 17,43%, crescand in 1999 la 19,68%, din cauza ca au scazut activele circulante.

     Rata de acoperire a stocurilor- arata proportia de finantare a stocurilor prin capitalul permanent si = Fond de rulment /Stocuri*100. In general se considera satisfacator daca fondul de rulment reprezinta circa 2/3 din stocuri. In cazul nostru fondul de rulment reprezinta doar 50,86% din stocuri in 1998 si 55,30% in 1999. Desi situatia s-a mai imbunatatit in 1999, totusi ea nu atinge rata de 66% ce este considerata satisfacatoare.

Rate de indatorare

Aceste rate permit sa se examineze repartitia sau structura capitalurilor de care dispune intreprinderea, adica a capitalurilor proprii si a celor imprumutate.

   Rata totala de indatorare, calculat ca raport intre datoriile totale si capitalul propriu. Cu cat acest raport este mai mare cu atat intreprinderea va depinde de creantierii sai, din care cauza mai poarta denumirea si de rata de autonomie financiara. In cazul nostru aceasta rata era de 77,5% in 1998 si de 62,3% in 1999. Deci putem spune ca dependenta intreprinderii fata de creantierii sai a mai scazut in intervalul analizat.

   Rata capacitatii de rambursare-se calculeaza ca raport intre datoriile pe termen lung si mediu si autofinantarea. Cu cat aceasta rata este mai mica, cu atat capacitatea de rambursare este mai mare.

Rate de finantare a imobilizarilor

       Rata de finantare cu capitaluri proprii, calculata prin raportul intre capitaluri proprii si active fixe. Acest raport era de 1,20 in 1998 si de 1,18 in 1999. Raportul este supraunitar in amandoi ani, ceea ce inseamna ca activele fixe sunt acoperite numai cu capitaluri proprii, care finanteaza in plus si active circulante. Se poate spune ca intreprinderea are un fond de rulment propriu, spre deosebire de fondul de rulment strain care se constituie din datorii pe termen mediu si lung.

       Rata de imobilizare, se calculeaza ca raport intre activul total si active fixe. Aceasta rata arata in ce masura firma va putea rezista unei crize economice, cunoscand faptul ca o imobilizare foarte ridicata a capitalului in active fixe contine riscul netransformarii rapide a acestora in lichiditati. Acest raport era de 2,12 in 1998 si de 1,92 in 1999, ceea ce inseamna ca in amandoi ani activele fixe detineau aproximativ 50% din totalul activelor.

Analiza functionala a situatiei financiar-patrimoniale, este centrata pe fondul de rulment si pe necesarul de fond de rulment.

Fondul de rulment=Capital permanent-Active imobilizate

Nevoia de fond de rulment=Stoc+Creante-Datorii pe termen scurt

Trezoreria neta=Fondul de rulment-Nevoia de fond de rulment

Indicatorii privind fondul de rulment vor fi prezentate in urmatorul tabel:

Mii lei

Indicatori

1998

1999

Capital permanent

5.201.459

5.002.808

Active imobilizate

4.349.159

4.238.867

Fond de rulment

852.300

763.941

Stocuri-total

1.675.669

1.381.700

Creante-total

3.196.463

2.233.782

Datorii pe termen scurt

3.574.259




2.272.760

Nevoia de fond de rulment

1.297.873

1.342.722

Plus de fond de rulment (+)

-

-

Minus de fond de rulment (-)

-445.573

-578.781

 

 

Patrimoniul net

mii lei

A.Elemente de patrimoniu

1998

1999

1.Imobilizari, din care

4.349.159

4.238.867

corporale

3.419.266

3.306.928

necorporale

336.779

336.779

financiare

593.114

596.160

2.Active circulante, din care

4.891.245

3.881.822

stocuri

1.675.669

1.381.700

creante

3.196.363

2.233.782

disponibilitati si plasam.

19.213

266.340

3.Alte active

60

60

TOTAL ACTIVE

9.240.464

8.120.749

mii lei

B.Elemente de pasiv

1998

1999

4.Datorii curente, din care

obligatii

credite pe termen scurt

5.Capital imprumutat

TOTAL DATORII

4.032.037

3.116.838

 

C.Patrimoniul net

1998

1999

A-B

5.208.427

5.003.911

 

Din datele prezentate rezulta ca firma inregistreaza o situatie nefavorabila, avand un minus de fond de rulment de 445.573 mii lei in 1998 si de 578.781 mii lei in 1999.

Din datele analizate vom trage concluzii cu privire la principalele puncte slabe si puncte forte. Acestea vor fi prezentate sub forma unor tabele cum urmeaza:


Nr.crt

Puncte slabe

Termen de comparatie

Cauze

Efecte

1.

Scaderea ratelor rentabilitatii in intervalul analizat

Realizarile anului 1998 cand situatia era mai buna decat in 1999

Scaderea profitului in acest interval;

Evolutia inflatiei

2.

Nerespectarea corelatiilor principale dintre obiective in perioada analizata (ICA>IFS>INS si IW>IS)

Dinamica inregistrata de cifra de afaceri, fondul de salarii, productivitatea muncii si salariul mediu.

Dinamica ascendenta a salariului mediu fata de productivitatea muncii;

Dinamica ascendenta a fondului de salarii fata de ceea a cifrei de afaceri

Cresterea chel- tuielilor cu per- sonalul si a cheltuielilor materiale.

3.

Structura nefavorabila a personalului

Cerintele si exigentele economiei de piata.

Conservatorismul unei parti a personalului;

Lipsa unor elemente motivationale insuficient de atractive

4.

Ponderea ridicata a cheltuielilor materiale si a cheltuielilor cu personalul

Nivele realizate in 1998 si in 1999

Evolutia inflatiei;

Influenta unor factori exogeni

Scaderea profitului si diminuarea ratei de eficienta a cheltuielilor.

5.

Scaderea profitului

Intervalul analizat

Scaderea cifrei de afaceri;

Cresterea cheltuielilor materiale si a celor privind personalul

Greutati in obtinerea de avantaj concu- rential pe piata.

6.

Minusul de fond de rulment mai mare decat pragul de normalitate

Intervalul analizat

Scaderea fondului de rulment si cresterea nevoii fondului de rulment

Scade solvabilitatea si capacitatea de plata a firmei

7.

Rata de finantare a capitalului circulant <50% si rata de acoperire a stocurilor <66%

Nivele realizate in 1998 si in 1999

Scaderea fondului de rulment

Scade capacitatea de plata a firmei

8.

Lipsa unor documente organizatorice : ROF, ROI etc.

Principiul reprezentarii structurii organizatorice

Atentia scazuta acordate acestor aspecte

Nr.crt

Puncte forte

Termen de comparatie

Cauze

Efecte

1.

Situatia economica pozitiva in sensul ca firma a inregistrat profit in perioada investigata

Realizarile din anii 1998 si 1999

Existenta unor sectoare rentabile si orientarea conducerii spre consolidarea acestora

Cresterea economica si comerciala a firmei;

Crearea unor permise favora- bile pentru constituirea fondului de dezvoltare

2.

Lichiditatea si solvabilitatea patrimoniala in limitele normale, adica lichiditate supraunitara si solvabilitate de peste 50%

Nivele inregistrate in 1998 si in 1999

Evolutiile pozitive inregistrate de unii indicatori

Asigurarea capacitatii de plata a intreprinderii


Recomandari strategico- tactice privind amplificarea potentialului de viabilitate economica si manageriala a societatii comerciale

   Elaborarea unor documente organizatorice: ROF, ROI, descrieri de functii etc.

   Incercarea de a respecta corelatiile principale dintre obiective: ICA>IFS>INS si IW>IS

   Reducerea cheltuielilor materiale si a celor cu personalul

   Imbunatatirea structurii socio-profesionale a factorului uman

In urmatoarele vom prezenta cateva dintre mijloacele fixe ale firmei ASCO SA si procentul in care au fost amortizate.

BALANTA ANALITICA IMOBILIZARI februarie 2000

Denumire

Incep.luna

Val.intrare imobilizari

Incep.luna

Amortizare totala

Amortizare

luna curenta

Sfars.luna

Val.intrare

Imobil.

Sfars.luna

Amortiz.

total

Rezervor 50000 L

1.775.050

1.044.082

60.914

1.775.050

1.104.996

Drujba electrica

3.040.574

515.566

63.126

3.040.574

578.692

Clupa electrica

2.428.966

1.821.718

50.604

2.428.966

1.872.322

Compresor aer 50L

1.265.254

681.456

12.692

1.265.254

694.148

Macara pe pneuri HT.125

22.031.152

19.104.166

47.210

22.031.152

19.151.376

Masina de cepuit si scobit

6.961.000

2.826.600

57.284

6.961.000

2.893.884

Minigater Logosol

4.890.241

1.992.776

40.243

4.890.241

2.033.019

Statie sortare -constructii

16.878.044

4.250.008

38.976

16.878.044

4.288.984

Concasor cu falci

2.055.720

1.258.786

16.957

2.055.720

1.275.743

Granulator R6

2.666.880

1.545.573

23.858

2.666.880

1.569.431

Convertizor sudura

160.329

160.322

1

160.329

160.323

Transforma- tor sudura

83.850

83.506

10

83.850

83.516

Generator acetilena

16.119

15.734

11

16.119

15.745

Masina de gaurit MG13

261.242

223.052

1.092

261.242

224.144

Siloz metalic ciment

14.634.731

3.685.136

33.796

14.634.731

3.718.932

Retele electrice

9.146.550

2.258.308

15.515

90146.550

2.273.823

Retele termice

2.996.515

1.219.168

6.733

2.996.515

1.225.901

Retele apa+canal

2.386.860

589.340

4.049

2.386.860

593.389

Statie de betoane

62.670.607

18.801.187

522.255

62.670.607

19.323.442

Evaluarea terenurilor

Societatea comerciala ASCO S.A. are in folosinta un numar de 9 amplasamente pe care sunt situate unitatile sale: sediul societatii, bazele de productie, birouri si 3 camine nefamilisti.

Situatia acestor amplasamente insumand o suprafata de cca 177 ha, si este prezentata in cele ce urmeaza si valoarea unitara si valoarea totala pentru fiecare amplasament.

EVALUAREA TERENURILOR

S.C. ASCO S.A.

Criterii de departajare a terenurilor pentru operatiunea de evaluarea al obiectivului SEDIUL CENTRAL ASCO SA MIERCUREA CIUC

a.- Categoria localitatii: NOTA ACORDATA

- sat 0.1

- sat resedinta de comuna 0.2

- oras 0.4

- municipiu 0.6

- municipiu resedinta de judet 1.0 1.0

- municipiul Bucuresti 1.5

 

b.- Amplasarea terenului:

- teren in afara localitatii 0.0

- teren periferic localitatii 0.5

- teren in zona mediana localitatii 0.8

- teren in zona centrala localitatii 1.0 1.0

 

c.- Functiile economice si caracteristicile sociale ale localitatilor:

- localitati preponderent agricole 0.5

- localitati cu economie limitata in industrie

si prestari servicii 0.8

- localitati cu economie complexa 1.0 1.0

 

d.- Pozitia terenului fata de accesul la retelele de transport:

- transport rutier 0.2 0.2

- transport feroviar 0.3 0.3

- transport fluvial 0.5

- transport maritim 0.5

- transport aerian 0.5

 

e.- Echiparea tehnico-edilitara a zonei:

- retele de apa-canal 0.5 0.5

- retele de energie electrica 0.5 0.5

- retele de energie termica 0.5

- retele de gaze naturale 0.5 0.5

- retele de telefonie 0.5 0.5

- retele de transport urban 0.5 0.5

 

f.- Caracteristici geotehnice:

- terenuri normale 1.0 1.0

-        terenuri dificile de fundare care necesita imbunatatiri -0.2

-        terenuri care necesita desecari si masuri contra inundatiilor -0.4

-        terenuri in zone instabile -0.7

g.- Restrictiile de folosire a terenului conform planului urbanistic general

si regulamentelor aferente

- functiune incompatibila cu planul urbanistic -1.5

- functiune compatibila cu planul urbanistic, cu restrictii -1.0

- functiune compatibila cu planul urbanistic 0.5 0.5

 

h.- Terenuri poluate cu reziduri

- gazoase -0.3

- solide -0.5

- lichide -0.7

 

 

NOTA ACORDATA N= 7.5

 

 

VALOAREA TERENULUI

Vt = valoarea terenului

Vb = valoarea de baza a terenului determinata

ca limita minima la un nivel de 8.750 lei/m2

 

Vt = Vb* (1+N)

Vt = 8.750*8.5 = 74.375 lei/mp

 

 

VALOAREA TOTAL A A TERENULUI INCINTEI

ST = suprafata totala

VT = ST*Vt

VT = 652mp*74.375lei/mp = 48.492.500 lei

 

 

EVALUAREA TERENURILOR

S.C. ASCO S.A.

Criterii de departajare a terenurilor pentru operatiunea de evaluarea al obiectivului

BAZA DE PRODUCTIE MIERCUREA CIUC

a.- Categoria localitatii: NOTA ACORDATA

- sat 0.1

- sat resedinta de comuna 0.2

- oras 0.4

- municipiu 0.6

- municipiu resedinta de judet 1.0 1.0

- municipiul Bucuresti 1.5

 

b.- Amplasarea terenului:

- teren in afara localitatii 0.0

- teren periferic localitatii 0.5 0.5

- teren in zona mediana localitatii 0.8

- teren in zona centrala localitatii 1.0

 

c.- Functiile economice si caracteristicile sociale ale localitatilor:

- localitati preponderent agricole 0.5

- localitati cu economie limitata in industrie

si prestari servicii 0.8

- localitati cu economie complexa 1.0 1.0

 

d.- Pozitia terenului fata de accesul la retelele de transport:

- transport rutier 0.2 0.2

- transport feroviar 0.3 0.3

- transport fluvial 0.5

- transport maritim 0.5

- transport aerian 0.5

 

e.- Echiparea tehnico-edilitara a zonei:

- retele de apa-canal 0.5 0.5

- retele de energie electrica 0.5 0.5

- retele de energie termica 0.5 0.5

- retele de gaze naturale 0.5

- retele de telefonie 0.5 0.5

- retele de transport urban 0.5 0.5

 

f.- Caracteristici geotehnice:

- terenuri normale 1.0

-        terenuri dificile de fundare care necesita imbunatatiri -0.2 -0.2

-        terenuri care necesita desecari si masuri contra inundatiilor -0.4

-        terenuri in zone instabile -0.7

g.- Restrictiile de folosire a terenului conform planului urbanistic general

si regulamentelor aferente

- functiune incompatibila cu planul urbanistic -1.5

- functiune compatibila cu planul urbanistic, cu restrictii -1.0

- functiune compatibila cu planul urbanistic 0.5 0.5

 

h.- Terenuri poluate cu reziduri

- gazoase -0.3

- solide -0.5

- lichide -0.7

 

 

NOTA ACORDATA N= 5.8

 

 

VALOAREA TERENULUI

Vt = valoarea terenului

Vb = valoarea de baza a terenului determinata

ca limita minima la un nivel de 8.750 lei/m2

 

Vt = Vb* (1+N)

Vt = 8.750*6.8 = 59.500 lei/mp

 

 

VALOAREA TOTAL A A TERENULUI INCINTEI

ST = suprafata totala

 

VT = ST*Vt

VT = 51.506mp*59.500lei/mp = 3.064.607.000 lei

EVALUAREA TERENURILOR

S.C. ASCO S.A.

Criterii de departajare a terenurilor pentru operatiunea de evaluarea al obiectivului

BAZA DE PRODUCTIE GHEORGHENI

a.- Categoria localitatii: NOTA ACORDATA

- sat 0.1

- sat resedinta de comuna 0.2

- oras 0.4 0.4

- municipiu 0.6

- municipiu resedinta de judet 1.0

- municipiul Bucuresti 1.5

 

b.- Amplasarea terenului:

- teren in afara localitatii 0.0

- teren periferic localitatii 0.5 0.5

- teren in zona mediana localitatii 0.8

- teren in zona centrala localitatii 1.0

 

c.- Functiile economice si caracteristicile sociale ale localitatilor:

- localitati preponderent agricole 0.5

- localitati cu economie limitata in industrie

si prestari servicii 0.8 0.8

- localitati cu economie complexa 1.0

 

d.- Pozitia terenului fata de accesul la retelele de transport:

- transport rutier 0.2 0.2

- transport feroviar 0.3 0.3

- transport fluvial 0.5

- transport maritim 0.5

- transport aerian 0.5

 

e.- Echiparea tehnico-edilitara a zonei:

- retele de apa-canal 0.5 0.5

- retele de energie electrica 0.5 0.5

- retele de energie termica 0.5

- retele de gaze naturale 0.5

- retele de telefonie 0.5 0.5

- retele de transport urban 0.5 0.5

 

f.- Caracteristici geotehnice:

- terenuri normale 1.0 1.0

-        terenuri dificile de fundare care necesita imbunatatiri -0.2

-        terenuri care necesita desecari si masuri contra inundatiilor -0.4

-        terenuri in zone instabile -0.7

g.- Restrictiile de folosire a terenului conform planului urbanistic general

si regulamentelor aferente

- functiune incompatibila cu planul urbanistic -1.5

- functiune compatibila cu planul urbanistic, cu restrictii -1.0

- functiune compatibila cu planul urbanistic 0.5 0.5

 

h.- Terenuri poluate cu reziduri

- gazoase -0.3

- solide -0.5

- lichide -0.7

 

 

NOTA ACORDATA N= 5.7

 

 

VALOAREA TERENULUI

Vt = valoarea terenului

Vb = valoarea de baza a terenului determinata

ca limita minima la un nivel de 8.750 lei/m2

 

Vt = Vb* (1+N)

Vt = 8.750*6.7 = 58.625 lei/mp

 

 

VALOAREA TOTAL A A TERENULUI INCINTEI

ST = suprafata totala

 

VT = ST*Vt

VT = 27.401mp*58.625lei/mp = 1.606.383.625 lei

 

EVALUAREA TERENURILOR

S.C. ASCO S.A.

Criterii de departajare a terenurilor pentru operatiunea de evaluarea al obiectivului

BAZA DE PRODUCTIE ODORHEIU SECUIESC

a.- Categoria localitatii: NOTA ACORDATA

- sat 0.1

- sat resedinta de comuna 0.2

- oras 0.4

- municipiu 0.6 0.6

- municipiu resedinta de judet 1.0

- municipiul Bucuresti 1.5

 

b.- Amplasarea terenului:

- teren in afara localitatii 0.0

- teren periferic localitatii 0.5 0.5

- teren in zona mediana localitatii 0.8

- teren in zona centrala localitatii 1.0

 

c.- Functiile economice si caracteristicile sociale ale localitatilor:

- localitati preponderent agricole 0.5

- localitati cu economie limitata in industrie

si prestari servicii 0.8

- localitati cu economie complexa 1.0 1.0

 

d.- Pozitia terenului fata de accesul la retelele de transport:

- transport rutier 0.2 0.2

- transport feroviar 0.3 0.3

- transport fluvial 0.5

- transport maritim 0.5

- transport aerian 0.5

 

e.- Echiparea tehnico-edilitara a zonei:

- retele de apa-canal 0.5 0.5

- retele de energie electrica 0.5

- retele de energie termica 0.5

- retele de gaze naturale 0.5

- retele de telefonie 0.5 0.5

- retele de transport urban 0.5 0.5



 

f.- Caracteristici geotehnice:

- terenuri normale 1.0

-        terenuri dificile de fundare care necesita imbunatatiri -0.2

-        terenuri care necesita desecari si masuri contra inundatiilor -0.4 -0.4

-        terenuri in zone instabile -0.7

g.- Restrictiile de folosire a terenului conform planului urbanistic general

si regulamentelor aferente

- functiune incompatibila cu planul urbanistic -1.5

- functiune compatibila cu planul urbanistic, cu restrictii -1.0

- functiune compatibila cu planul urbanistic 0.5 0.5

 

h.- Terenuri poluate cu reziduri

- gazoase -0.3

- solide -0.5

- lichide -0.7

 

 

NOTA ACORDATA N= 4.2

 

 

VALOAREA TERENULUI

Vt = valoarea terenului

Vb = valoarea de baza a terenului determinata

ca limita minima la un nivel de 8.750 lei/m2

 

Vt = Vb* (1+N)

Vt = 8.750*5.2 = 45.500 lei/mp

 

 

VALOAREA TOTAL A A TERENULUI INCINTEI

ST = suprafata totala

VT = ST*Vt

VT = 15.050mp*45.500lei/mp = 684.775.000 lei

 

EVALUAREA TERENURILOR

S.C. ASCO S.A.

Criterii de departajare a terenurilor pentru operatiunea de evaluarea al obiectivului

BAZA DE PRODUCTIE CRISTURU SECUIESC

a.- Categoria localitatii: NOTA ACORDATA

- sat 0.1

- sat resedinta de comuna 0.2

- oras 0.4 0.4

- municipiu 0.6

- municipiu resedinta de judet 1.0

- municipiul Bucuresti 1.5

 

b.- Amplasarea terenului:

- teren in afara localitatii 0.0 0.0

- teren periferic localitatii 0.5

- teren in zona mediana localitatii 0.8

- teren in zona centrala localitatii 1.0

 

c.- Functiile economice si caracteristicile sociale ale localitatilor:

- localitati preponderent agricole 0.5 0.5

- localitati cu economie limitata in industrie

si prestari servicii 0.8

- localitati cu economie complexa 1.0

 

d.- Pozitia terenului fata de accesul la retelele de transport:

- transport rutier 0.2 0.2

- transport feroviar 0.3 0.3

- transport fluvial 0.5

- transport maritim 0.5

- transport aerian 0.5

 

e.- Echiparea tehnico-edilitara a zonei:

- retele de apa-canal 0.5

- retele de energie electrica 0.5 0.5

- retele de energie termica 0.5

- retele de gaze naturale 0.5

- retele de telefonie 0.5 0.5

- retele de transport urban 0.5

 

f.- Caracteristici geotehnice:

- terenuri normale 1.0

-        terenuri dificile de fundare care necesita imbunatatiri -0.2 -0.2

-        terenuri care necesita desecari si masuri contra inundatiilor -0.4

-        terenuri in zone instabile -0.7

g.- Restrictiile de folosire a terenului conform planului urbanistic general

si regulamentelor aferente

- functiune incompatibila cu planul urbanistic -1.5

- functiune compatibila cu planul urbanistic, cu restrictii -1.0

- functiune compatibila cu planul urbanistic 0.5 0.5

 

h.- Terenuri poluate cu reziduri

- gazoase -0.3

- solide -0.5

- lichide -0.7

 

 

NOTA ACORDATA N= 2.7

 

 

VALOAREA TERENULUI

Vt = valoarea terenului

Vb = valoarea de baza a terenului determinata

ca limita minima la un nivel de 8.750 lei/m2

 

Vt = Vb* (1+N)

Vt = 8.750*3.7 = 32.375 lei/mp

 

 

VALOAREA TOTAL A A TERENULUI INCINTEI

ST = suprafata totala

 

VT = ST*Vt

VT = 35.581mp*32.375lei/mp = 1.151.934.875 lei

EVALUAREA TERENURILOR

S.C. ASCO S.A.

Criterii de departajare a terenurilor pentru operatiunea de evaluarea al obiectivului

Organizare de santier centralizata din orasul Sighisoara

a.- Categoria localitatii: NOTA ACORDATA

- sat 0.1

- sat resedinta de comuna 0.2

- oras 0.4

- municipiu 0.6 0.6

- municipiu resedinta de judet 1.0

- municipiul Bucuresti 1.5

 

b.- Amplasarea terenului:

- teren in afara localitatii 0.0

- teren periferic localitatii 0.5 0.5

- teren in zona mediana localitatii 0.8

- teren in zona centrala localitatii 1.0

 

c.- Functiile economice si caracteristicile sociale ale localitatilor:

- localitati preponderent agricole 0.5

- localitati cu economie limitata in industrie

si prestari servicii 0.8

- localitati cu economie complexa 1.0 1.0

 

d.- Pozitia terenului fata de accesul la retelele de transport:

- transport rutier 0.2 0.2

- transport feroviar 0.3 0.3

- transport fluvial 0.5

- transport maritim 0.5

- transport aerian 0.5

 

e.- Echiparea tehnico-edilitara a zonei:

- retele de apa-canal 0.5 0.5

- retele de energie electrica 0.5 0.5

- retele de energie termica 0.5 0.5

- retele de gaze naturale 0.5

- retele de telefonie 0.5 0.5

- retele de transport urban 0.5

 

f.- Caracteristici geotehnice:

- terenuri normale 1.0 1.0

-        terenuri dificile de fundare care necesita imbunatatiri -0.2

-        terenuri care necesita desecari si masuri contra inundatiilor -0.4

-        terenuri in zone instabile -0.7

g.- Restrictiile de folosire a terenului conform planului urbanistic general

si regulamentelor aferente

- functiune incompatibila cu planul urbanistic -1.5

- functiune compatibila cu planul urbanistic, cu restrictii -1.0

- functiune compatibila cu planul urbanistic 0.5 0.5

 

h.- Terenuri poluate cu reziduri

- gazoase -0.3

- solide -0.5

- lichide -0.7

 

 

NOTA ACORDATA N= 6.1

 

 

VALOAREA TERENULUI

Vt = valoarea terenului

Vb = valoarea de baza a terenului determinata

ca limita minima la un nivel de 8.750 lei/m2

 

Vt = Vb* (1+N)

Vt = 8.750*7.1 = 62.125 lei/mp

 

 

VALOAREA TOTAL A A TERENULUI INCINTEI

ST = suprafata totala

 

VT = ST*Vt

VT = 28.401mp*62.125lei/mp = 1.764.412.125 lei

 

EVALUAREA TERENURILOR

S.C. ASCO S.A.

Criterii de departajare a terenurilor pentru operatiunea de evaluarea al obiectivului

BIROURI ASCO SA CRISTURU SECUIESC

a.- Categoria localitatii: NOTA ACORDATA

- sat 0.1

- sat resedinta de comuna 0.2

- oras 0.4 0.4

- municipiu 0.6

- municipiu resedinta de judet 1.0

- municipiul Bucuresti 1.5

 

b.- Amplasarea terenului:

- teren in afara localitatii 0.0

- teren periferic localitatii 0.5 0.5

- teren in zona mediana localitatii 0.8

- teren in zona centrala localitatii 1.0

 

c.- Functiile economice si caracteristicile sociale ale localitatilor:

- localitati preponderent agricole 0.5 0.5

- localitati cu economie limitata in industrie

si prestari servicii 0.8

- localitati cu economie complexa 1.0

 

d.- Pozitia terenului fata de accesul la retelele de transport:

- transport rutier 0.2 0.2

- transport feroviar 0.3 0.3

- transport fluvial 0.5

- transport maritim 0.5

- transport aerian 0.5

 

e.- Echiparea tehnico-edilitara a zonei:

- retele de apa-canal 0.5 0.5

- retele de energie electrica 0.5 0.5

- retele de energie termica 0.5

- retele de gaze naturale 0.5

- retele de telefonie 0.5 0.5

- retele de transport urban 0.5

 

f.- Caracteristici geotehnice:

- terenuri normale 1.0 1.0

-        terenuri dificile de fundare care necesita imbunatatiri -0.2

-        terenuri care necesita desecari si masuri contra inundatiilor -0.4

-        terenuri in zone instabile -0.7

g.- Restrictiile de folosire a terenului conform planului urbanistic general

si regulamentelor aferente

- functiune incompatibila cu planul urbanistic -1.5

- functiune compatibila cu planul urbanistic, cu restrictii -1.0

- functiune compatibila cu planul urbanistic 0.5 0.5

 

h.- Terenuri poluate cu reziduri

- gazoase -0.3

- solide -0.5

- lichide -0.7

 

 

NOTA ACORDATA N= 4.9

 

 

VALOAREA TERENULUI

Vt = valoarea terenului

Vb = valoarea de baza a terenului determinata

ca limita minima la un nivel de 8.750 lei/m2

 

Vt = Vb* (1+N)

Vt = 8.750*5.9 = 51.625 lei/mp

 

 

VALOAREA TOTAL A A TERENULUI INCINTEI

ST = suprafata totala

VT = ST*Vt

VT = 979mp*51.625lei/mp = 50.540.875 lei

 

EVALUAREA TERENURILOR

S.C. ASCO S.A.

Criterii de departajare a terenurilor pentru operatiunea de evaluarea al obiectivului

CAMIN NEFAMILISTI Str. Spicului Miercurea-Ciuc

a.- Categoria localitatii: NOTA ACORDATA

- sat 0.1

- sat resedinta de comuna 0.2

- oras 0.4

- municipiu 0.6

- municipiu resedinta de judet 1.0 1.0

- municipiul Bucuresti 1.5

 

b.- Amplasarea terenului:

- teren in afara localitatii 0.0

- teren periferic localitatii 0.5 0.5

- teren in zona mediana localitatii 0.8

- teren in zona centrala localitatii 1.0

 

c.- Functiile economice si caracteristicile sociale ale localitatilor:

- localitati preponderent agricole 0.5

- localitati cu economie limitata in industrie

si prestari servicii 0.8

- localitati cu economie complexa 1.0 1.0

 

d.- Pozitia terenului fata de accesul la retelele de transport:

- transport rutier 0.2 0.2

- transport feroviar 0.3 0.3

- transport fluvial 0.5

- transport maritim 0.5

- transport aerian 0.5

 

e.- Echiparea tehnico-edilitara a zonei:

- retele de apa-canal 0.5 0.5

- retele de energie electrica 0.5 0.5

- retele de energie termica 0.5 0.5

- retele de gaze naturale 0.5 0.5

- retele de telefonie 0.5 0.5

- retele de transport urban 0.5 0.5

 

f.- Caracteristici geotehnice:

- terenuri normale 1.0 1.0

-        terenuri dificile de fundare care necesita imbunatatiri -0.2

-        terenuri care necesita desecari si masuri contra inundatiilor -0.4

-        terenuri in zone instabile -0.7

g.- Restrictiile de folosire a terenului conform planului urbanistic general

si regulamentelor aferente

- functiune incompatibila cu planul urbanistic -1.5

- functiune compatibila cu planul urbanistic, cu restrictii -1.0

- functiune compatibila cu planul urbanistic 0.5 0.5

 

h.- Terenuri poluate cu reziduri

- gazoase -0.3

- solide -0.5

- lichide -0.7

 

 

NOTA ACORDATA N= 7.5

 

 

VALOAREA TERENULUI

Vt = valoarea terenului

Vb = valoarea de baza a terenului determinata

ca limita minima la un nivel de 8.750 lei/m2

 

Vt = Vb* (1+N)

Vt =8750*8.5 = 74.375 lei/mp

 

 

VALOAREA TOTAL A A TERENULUI INCINTEI

ST = suprafata totala

 

VT = ST*Vt

VT = 226mp*74.375lei/mp = 16.808.750 lei

 

EVALUAREA TERENURILOR

S.C. ASCO S.A.

Criterii de departajare a terenurilor pentru operatiunea de evaluarea al obiectivului

CAMIN NEFAMILISTI Str. Muller Laszlo Miercurea-Ciuc

a.- Categoria localitatii: NOTA ACORDATA

- sat 0.1

- sat resedinta de comuna 0.2

- oras 0.4

- municipiu 0.6

- municipiu resedinta de judet 1.0 1.0

- municipiul Bucuresti 1.5

 

b.- Amplasarea terenului:

- teren in afara localitatii 0.0

- teren periferic localitatii 0.5 0.5

- teren in zona mediana localitatii 0.8

- teren in zona centrala localitatii 1.0

 

c.- Functiile economice si caracteristicile sociale ale localitatilor:

- localitati preponderent agricole 0.5

- localitati cu economie limitata in industrie

si prestari servicii 0.8

- localitati cu economie complexa 1.0 1.0

 

d.- Pozitia terenului fata de accesul la retelele de transport:

- transport rutier 0.2 0.2

- transport feroviar 0.3 0.3

- transport fluvial 0.5

- transport maritim 0.5

- transport aerian 0.5

 

e.- Echiparea tehnico-edilitara a zonei:

- retele de apa-canal 0.5 0.5

- retele de energie electrica 0.5 0.5

- retele de energie termica 0.5 0.5

- retele de gaze naturale 0.5 0.5

- retele de telefonie 0.5 0.5

- retele de transport urban 0.5 0.5

 

f.- Caracteristici geotehnice:

- terenuri normale 1.0 1.0

-        terenuri dificile de fundare care necesita imbunatatiri -0.2

-        terenuri care necesita desecari si masuri contra inundatiilor -0.4

-        terenuri in zone instabile -0.7

g.- Restrictiile de folosire a terenului conform planului urbanistic general

si regulamentelor aferente

- functiune incompatibila cu planul urbanistic -1.5

- functiune compatibila cu planul urbanistic, cu restrictii -1.0

- functiune compatibila cu planul urbanistic 0.5 0.5

 

h.- Terenuri poluate cu reziduri

- gazoase -0.3

- solide -0.5

- lichide -0.7

 

 

NOTA ACORDATA N= 7.5

 

 

VALOAREA TERENULUI

Vt = valoarea terenului

Vb = valoarea de baza a terenului determinata

ca limita minima la un nivel de 8.750 lei/m2

 

Vt = Vb* (1+N)

Vt = 8.750*8.5 = 74.375 lei/mp

 

 

VALOAREA TOTAL A A TERENULUI INCINTEI

ST = suprafata totala

 

VT = ST*Vt

VT = 654mp*74.375lei/mp = 48.641.250 lei

 

EVALUAREA TERENURILOR

S.C. ASCO S.A.

Criterii de departajare a terenurilor pentru operatiunea de evaluarea al obiectivului

CAMIN NEFAMILISTI Str. Fabricii CRISTURU SECUIESC

a.- Categoria localitatii: NOTA ACORDATA

- sat 0.1

- sat resedinta de comuna 0.2

- oras 0.4 0.4

- municipiu 0.6

- municipiu resedinta de judet 1.0

- municipiul Bucuresti 1.5

 

b.- Amplasarea terenului:

- teren in afara localitatii 0.0

- teren periferic localitatii 0.5

- teren in zona mediana localitatii 0.8 0.8

- teren in zona centrala localitatii 1.0

 

c.- Functiile economice si caracteristicile sociale ale localitatilor:

- localitati preponderent agricole 0.5 0.5

- localitati cu economie limitata in industrie

si prestari servicii 0.8

- localitati cu economie complexa 1.0

 

d.- Pozitia terenului fata de accesul la retelele de transport:

- transport rutier 0.2 0.2

- transport feroviar 0.3 0.3

- transport fluvial 0.5

- transport maritim 0.5

- transport aerian 0.5

 

e.- Echiparea tehnico-edilitara a zonei:

- retele de apa-canal 0.5 0.5

- retele de energie electrica 0.5 0.5

- retele de energie termica 0.5 0.5

- retele de gaze naturale 0.5 0.5

- retele de telefonie 0.5 0.5

- retele de transport urban 0.5

 

f.- Caracteristici geotehnice:

- terenuri normale 1.0 1.0

-        terenuri dificile de fundare care necesita imbunatatiri -0.2

-        terenuri care necesita desecari si masuri contra inundatiilor -0.4

-        terenuri in zone instabile -0.7

g.- Restrictiile de folosire a terenului conform planului urbanistic general

si regulamentelor aferente

- functiune incompatibila cu planul urbanistic -1.5

- functiune compatibila cu planul urbanistic, cu restrictii -1.0

- functiune compatibila cu planul urbanistic 0.5 0.5

 

h.- Terenuri poluate cu reziduri

- gazoase -0.3

- solide -0.5

- lichide -0.7

 

 

NOTA ACORDATA N= 6.2

 

 

VALOAREA TERENULUI

Vt = valoarea terenului

Vb = valoarea de baza a terenului determinata

ca limita minima la un nivel de 8.750 lei/m2

 

Vt = Vb* (1+N)

Vt = 8.750*7.2 = 63.000 lei/mp

 

 

VALOAREA TOTAL A A TERENULUI INCINTEI

ST = suprafata totala

 

VT = ST*Vt

VT = 1.393mp*63.000lei/mp = 87.759.000 lei

 

Strategia ASCO SA

In conceperea si fundamentarea activitatilor firmelor un rol esential il au strategiile si politicile, elaborate de catre organismele manageriale.

Strategia cuprinde ansamblul obiectivelor fundamentale impreuna cu modalitatile de realizare, resurse necesare, termenele in vederea obtinerii avantajului competitiv potrivit misiunii firmei.

Componentele strategiei sunt urmatoarele:

a)     Misiunea firmei reprezinta o enuntare cuprinzatoare a scopurilor fundamentale si a conceptiei privind evolutia si desfasurarea activitatilor prin care se diferentiaza de organizatii similare si din care decurge sfera de activitate si piata deservita.

b)     Obiectivele strategice reprezinta o concretizare a misiunii firmei si au in vedere orizonturi indelungate, de regula 3-5 ani, concretizandu-se in obiective economice si sociale.

c)     Optiunile strategice definesc abordarile majore, cu implicatii asupra continutului unei parti apreciabile dintre activitatile firmei, pe baza carora se stabileste cum este posibila si rationala indeplinirea obiectivelor strategice. In acesta categorie intra de exemplu retehnologizarea, reproiectarea sistemului de management, patrunderea pe noi piete, privatizarea, diversificarea productiei etc.

d)     Resursele se regasesc cu prioritate in ipostaza de resurse naturale si financiare.

e)     Termenele delimiteaza perioada de operationalizare a strategiei, precizand, de regula, momentul declansarii si finalizarii optiunilor strategice majore.

f)      Avantajul competitiv - desemneaza realizarea, de catre o firma, a unor produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori, comparativ cu ofertele de articole similare ale majoritatii concurentilor.

Misiunea firmei ASCO SA

Scopul principal

Scopul societatii consta in desfasurarea de activitati de contractor general de lucrari de constructii- montaj in tara si in strainatate, executie de constructii- montaj, productie, comert, prestatii, export-import, realizarea de venituri si de profit, obtinerea de dividende de catre asociati si dezvoltarea patrimoniului societatii in conformitate si cu respectarea legislatiei in vigoare.

Ce realizeaza firma

Domeniul principal in care actioneaza ASCO SA este acela de executie de lucrari de constructii- montaj; comercializarea produselor de constructii- montaj; prestarea unor servicii; export-import.

Unde actioneaza

Intreprinderea actioneaza in general, in Romania, dar cuprinde activitati si in alte tari. Clientii principali sunt din tara si din strainatate, la fel si furnizorii.

Obiectivele strategice

Obiectivele stratefice reprezinta o concretizare a misiunii firmei. Aceste obiective pot fi quantificabile si nequantificabile, pot fi obiective economice si sociale.

Obiectivele strategice pentru SC ASCO SA vor fi adoptate pe o perioada de 3 ani(2001-2003)

Aceste obiective formulate sunt urmatoarele:

1.     Cresterea profitului brut cu 15% in fiecare an fata de anul precedent;

2.     Obtinerea de profit din activitatile financiar-bancare;

3.     Diminuarea cheltuielilor materiale si a celor cu personalul;

4.     Asigurarea principalelor corelatii dintre activitatile firmei evidentiate de unele corelati dintre obiective:

ICA>IFS>INS si IW>IS

5.     Cresterea ratei de finantare a capitalului circulant si a ratei de acoperire a stocurilor pana la 50%, respectiv la 66%.

Optiunile strategice

Cele mai importante optiuni sunt:

Retehnologizarea- este una dintre cele mai importante optiuni strategice, fiindca echipamentele se uzeaza fizic si moral.

Informatizarea societatii comerciale presupune mai multe actiuni specifice:

   Diagnosticarea amanuntita a functionarii actualului sistem informational;

   Reproiectarea sistemului informational;

   Stabilirea necesarului de calculatoare si a modalitatilor de utilizare a acestora;

   Elaborarea de programe;

   Testarea sistemului informatic;

   Efectuarea unor aplicatii informatice;

   Formarea unei culturi informatice adecvate a personalului firmei;

   Racordarea la reteaua internationala.

Dimensionarea resurselor alocate

In aceasta categorie intra:

     Resursele materiale

     Resursele financiare

     Resursele umane

     Resursele informationale

Resursele materiale se refera la echipamente, materii prime, materiale, combustibil etc.

Materiile prime principale cu care lucreaza firma sunt: ipsos, var, tigla, beton, ciment, mortar, caramida etc.

Resursele financiare vor fi constituite din necesarul de fonduri pentru actiuni de retehnologizare.

Resursele umane pot fi asigurate :

     cantitativ, pastrand numarul actual de salariati sau cresterea/scderea acestora;

     structural, prin imbunatatirea nivelului de pregatire profesionala si manageriala a personalului. Sunt necesare cresterea ponderii personalului cu pregatire superioara, amplificarea personalului de specialitate, asigurarea unor fonduri pentru scolarizarea personalului.

Resursele informationale vor fi asigurate prin sistemul de formare si perfectionare continua a salariatilor, constituirea unor biblioteci proprii, din care sa nu lipseasca publicatii de specialitate, carti etc. tehnice, economice si de alte domenii.

Precizarea termenelor

Strategia acopera o perioada de 3 ani din momentul aplicarii.

Stabilirea avantajului competitiv

Directiile in care se vor actiona:

1)     imbunatatirea raportului cost-pret:

   precizarea zonelor in care se pot actiona pentru reducerea costurilor;

   redimensionarea nivelului de vanzare pe baza unei atente analize a raporturilor cerere-oferta;

   diminuarea stocurilor.

2)     Obtinerea si comercializarea unor produse diferite de cele ale concurentei in ceea ce priveste unii parametrii constructivi, functionali, calitativi etc.

REPROIECTAREA SISTEMULUI INFORMA|IONAL

Se folosesc documente tiparite (tipizate) doar unele se intocmesc pe calculator. Compartimentul financiar-contabil se ocupa cu indosarierea urmatoarelor documente:

-Factura-tipizat

-Nota de intrare in receptie pentru materiale, materii prime-tipizat

-Bon de consum-tipizat

-Stat de plata-tipizat

-Fisa limita-tipizat

-Registru de casa-tipizat

-Document cumulativ-tipizat

-Extras de cont-tipizat

-Fisa de cont analitic pentru valori materiale-tipizat

-Jurnal pentru cumparari-tipizat

-Jurnal pentru vanzari-tipizat

-Fisa pentru inventarierea obiectelor de inventar-tipizat

-Aviz de insotire a marfii

etc.

Un sistem informatic este dat de o succesiune de aplicatii informatice dezvoltate pe principiul de jos in sus. Astfel el poate fi facut in urmatoarea succesiune:

a.Pentru subsistemul informatic al functiunii comerciale

       gestiunea stocurilor de materii prime, materiale

       gestiunea stocurilor de produse finite, semifabricate, mijloace fixe

       controlul automat al gradului de lichidare a creantelor

       cunoasterea unor parghii de marketing

       urmarirea modului de derulare a contractelor incheiate cu partenerii societatii

b.Pentru subsistemul financiar- contabil

       elaborarea si evidenta automata a notelor contabile, soldurilor, de materii prime si produse finite si a balantei de verificare analitica si sintetica.

       evidenta automata a platii si incasarii facturilor

       dezvoltarea unor aplicatii informatice care sa asigure suportul logistic in procesul de negociere a preturilor

       elaborarea automata a jurnalului de operatii contabile

       aplicatii informatice care asigura intercorelarea activitatilor financiar-contabile cu cele de productie si cu activitatile comerciale

c.Pentru subsistemul informatic al functiunii de productie

       lansarea in productie

       programarea productiei

       intretinerea si functionarea utilajelor

       calculul necesarului de combustibil si de energie electrica destinata necesitatilor tehnologice

Reproiectarea sistemului informational trebuie sa fie rezultatul parcurgerii urmatoarelor etape:

7.     analiza preliminara a sistemului informational

8.     analiza detaliata a functionarii sistemului informational

9.     proiectarea noului sistem informational

10.  experimentarea sistemului proiectat

11.  implementarea noului sistem

12.  exploatarea si mentinerea in functiune a sistemului

Etapa de analiza preliminara

Obiectivul acestei etape consta in identificarea si definirea ariei de intindere a sistemului informational ce urmeaza a fi analizat precum si a problemelor care justifica din punct de vedere economic si decizional rationalizarea sa .

Presupune parcurgerea unor etape:

-identifiacrea problemelor care justifica procesul de perfectionare a sistemului informational

-stabilirea activitatilor economice ce vor fi implicate in procesul de analiza

-stabilirea a doua categorii de obiective care trebuie atinse in final: obiectivul fundamental urmarit precum si obiectivele derivate din acesta

-analiza structurii de productie si conceptie a societatii precum si a structurii sale functionale

-elaborarea si prezentarea variantelor de solutii globale

Etapa de analiza detaliata

Obiectivul fundamental al acestei etape consta in cunoasterea detaliata a functionarii sistemului informational, a particularitatilor sale, precum si evaluarea critica prin prisma modului in care asigura legatura intre subsistemul decizional si cel operational.

Etapa se caracterizeaza prin parcurgerea urmatoarelor faze componente:

1.     analiza documentelor din sistem

2.     analiza fluxurilor informationale

3.     evidentierea tuturor cerintelor decizionale

4.     evaluarea critica a functionarii sistemului informational

Proiectarea noului sistem

Obiectivul fundamental il reprezinta definirea conceptului general si detaliat al noului sistem si a componentelor sale informatice. Realizarea etpei presupune:

1.     Prezentarea solutiilor

2.     Activitatea de identificare a subsistemelor informatice definite in faza precedenta carora le corespund costuri antecalculate supradimensionate

3.     Proiectarea logica a subsistemului informatic

4.     Proiectarea detaliata a subsistemelor informatice din noul sistem

5.     Program de masuri care vizeaza actiunile necesare a se intreprinde pentru trecerea la etapa de implementare a sistemului.

Prin procesul de implementare se intelege de regula, ansamblul activitatilor desfasurate si a masurilor organizatorice luate care asigura inlocuirea vechiului sistem cu cel proiectat.













Document Info


Accesari: 2468
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )