Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























Sistemul decizional al intreprinderii

management


Sistemul decizional al intreprinderii

Notiunea de sistem decizional si elementele sale componente



2. Decizia si cerintele de rationalitate a acesteia

3. Clasificarea sau tipologia deciziilor

4. Etapele procesului decizional

1. Notiunea de sistem decizional si elementele sale componente

O caracteristica a firmei sau intreprinderii, ca sistem socio-economic, o reprezinta finalitatea, respectiv tendinta de a evolua in scopul realizarii anumitor obiective. Insa realizarea obiectivelor prestabilite este influentata de anumiti factori perturbatori care pot fi endogeni sau exogeni, iar unitatea economica trebuie sa se adapteze influentei acestor factori, adica sa-si regleze functionarea prin intermediul activitatii manageriale, utilizand deciziile. Majoritatea specialistilor admit ca in procesul de management decizia nu reprezinta o functie a managementului, intrucat ea se regaseste in cadrul fiecareia dintre functiile acceptate de catre specialisti pentru activitatea de management. A decide inseamna a alege dintr-o multim 535j92f e de variante de actiune variante care este cea mai avantajoasa pentru atingerea unor obiective:

reducerea costurilor de productie;

imbunatatirea utilizarii capacitatilor de productie;

sporirea masei profitului.

Sistemul decizional este reprezentat de ansamblul elementelor care determina elaborarea si fundamentarea deciziilor. Elementele sistemului decizional sunt urmatoarele:

decidentul;

multimea variantelor decizionale;

multimea criteriilor de decizie;

mediul ambiant;

multimea consecintelor;

obiectivele.


Decidentul este reprezentat de catre o persoana sau un grup de persoane care urmeaza sa aleaga varianta cea mai avantajoasa din mai multe variante posibile. Calitatea deciziei depinde de cunostintele, aptitudinile si calitatile decidentului.

Multimea variantelor decizionale arata numarul posibilitatilor pe care le are decidentul si din care trebuie sa o aleaga pe cea optima.

Multimea criteriilor decizionale este reprezentata de punctele de vedere ale decidentului si care, in cadrul unei intreprinderi, pot fi: profitul, gradul de utilizare a capacitatii de productie, pretul, calitatea produselor, durata ciclului de productie.

Mediul ambiant reprezinta ansamblul conditiilor interne si externe care influenteaza decizia si care vor fi influentate prin actiunile declansate in urma aplicarii deciziilor.

Multimea consecintelor cuprinde ansamblul rezultatelor potentiale ce s-ar obtine prin aplicare variantelor decizionale. Stabilirea consecintelor este o activitate de previziune, care nu se poate realiza intotdeauna cu multa exactitate, pentru ca nu se cunosc cu certitudine cauzele care ar putea determina producerea lor.



Obiectivele decizinale sunt nivelurile criteriilor propuse de catre decident pentru a fi atinse in urma implementarii variantei decizionale.

2. Decizia si cerintele de rationalitate a acesteia

Decizia de management reprezinta procesul de alegere a unei cai de actiune in vederea realizarii unor obiective, prin a carei aplicare se influenteaza activitatea a cel putin altei persoane decat decidentul. Din definitia deciziei rezulta trasaturile acesteia:

a)      multimea variantelor sa cuprinda cel putin doua alternative;

b)      existenta unei finalitati, a unuia sau mai multor obiective de realizat;

c)      influenta actiunii sau comportamentului a cel putin unei alte persoane decat decidentul prin aplicarea variantelor alese.

Daca ar lipsi una din aceste trasaturi, atunci procesul respectiv nu ar avea caracter decizional. Daca nu ar exista mai multe variante decizionale nu ar fi o alegere sau optiune. Daca nu ar exista o finalitate (unul sau mai multe obiecte de realizat) respectivul proces nu ar fi un proces decizional. Ca decizia sa fie de management este necesar ca aplicarea acestuia sa influenteze activitatea sau comportamentul a cel putin unei alte persoane, in afara decidentului, deoarece procesul de management este o activitate intelectuala prin care un manager determina pe subordonati sa desfasoare activitati care sa vizeze realizarea obiectivelor stabilite.




Cerintele sau trasaturile de rationalitate ale deciziei sunt:

a)      sa fie fundamentata stiintific, adicasafie adoptata in conformitate cu realizatea din cadrul firmei, pe baza instrumentelor stiintifice care sa inlature practicismul, improvizatia, rutina sau voluntarismul.

b)      sa fie imputernicita. Decizia trebuie adoptata de managerul in ale carui sarcini este inscrisa in mod expres, iar decidentul sa dispuna de cunostintele, aptitudinile necesare fundamentarii deciziei. Respectarea acestei cerinte reprezinta tendinta de apropiere, pana la suprapunere daca este posibil, a autoritatii formale, asociata sarcinilor care apartin managerului, de autoritatea informala, asociata aptitudinilor sau cunostintelor de care dispune decidentul.

c)      sa fie clara, concisa si necontradictorie, adica sa fie formulata astfel incat sa nu permita posibilitatea de interpretare a continutului situatiei decizionale, iar persoanele participante la decizie s-o inteleaga in mod unitar.

d)     sa fie oportuna, adica sa se incadreze in perioada optima de elaborare si operationalizare. Aceasta cerinta se bazeaza pe ideea ca este preferata o decizie buna, adoptata la momentul potrivit, unei decizii foarte bune care a fost adoptata cu intarziere. Respectarea acestei cerinte se impune datorita accelerarii ritmului schimbarii si cresterii complexitatii activitatii decizionale din cadrul firmei.

e)      sa fie eficienta, pentru a urmari obtinerea unui efect cu un anumit efort. Eficienta reprezinta criteriul de apreciere a ativitatii de management, iar decizia reprezinta esenta acesteia. Este firesc ca orice decizie sa fie apreciata prin gama efectelor care se obtin dupa implementarea ei.

f)       sa fie completa, adica sa contina toate elementele necesare intelegerii si aplicarii corecte. La formularea deciziei trebuie sa se precizeze obiectivul urmarit, responsabilul cu aplicarea deciziei, termenul de aplicare, executantul, subdiviziunile structurale implicate in aplicarea deciziei si precizarea unor elemente de natura economica (fonduri necesare, sursele de finantare).

Trebuie mentionat ca toate aceste trasaturi ale deciziei trebuie respectate, dar trebuie sa admitem ca nu intotdeauna ele se respecta in cadrul firmei. Dacasunt respectate, atunci calitatea deciziei este buna sau foarte buna.

3. Clasificarea si tipologia deciziilor

Managementul este un proces ciclic decizional, iar activitatea de management se rezuma la o inlantuire de decizii. Caracterul limitat al resurselor materiale, financiare si umane necesita o responsabilizare pentru realizarea obiectivelor in conditiile celei mai avantajoase cai de alocare a resurselor de care dispun unitatile economice. Stabilirea nivelului ierarhic managerial la care se adopta deciziile si problemele specifice fiecarui tip de decizie determina cunoasterea tipurilor de decizie:



a) dupa gradul de cunoastere a mediului ambiant, respectiv a factorilor care influenteaza decizia si a starii acestor factori, se intalnesc decizii adoptate in conditii de: certitudine, risc sau incertitudine.

a1) deciziile in conditii de certitudine se realizeaza prin informarea completa asupra factorilor care influenteaza decizia si a starii acestor factori.. In acest tip de decizie factorii imlicati in adoptarea deciziei prezinta o singura stare, iar consecintele diferitelor variante se pot aprecia cu precizie, astfel incat decizia nu implica nici un risc, deoarece probabilitatea de realizare a scopului deciziei este maxima. De exemplu, decizia referitoare la asimilarea unui produs nou, atunci cand unitatea producatoare are certitudinea ca piata solicita acest produs sau decizia pe care ar trebui sa o adopte Consiliul de Administratie cand se gaseste lipsa un anumit material, dar se gaseste altul mai bun. Aceste decizii se iau la managementul inferior.

a2) deciziile in conditii de risc sunt acele decizii unde factorii implicati in adoptarea deciziei se cunosc, dar nu este cunoscuta starea exacta a acestor factori, dar se stie probabilitatea de aparitie a diferitelor stari. Intrucat factorii care influenteaza decizia prezinta mai multe stari posibile, consecintele diferitelor variante nu pot fi anticipate cu precizie, iar adoptarea deciziei implica asumarea unui risc din partea managerului.

aa) decizii in conditii de incertitudine se realizeaza prin cunoasterea factorilor implicati in adoptarea deciziei, dar nu se cunoaste starea acestor factori si nici probabilitatea de aparitie a diferitelor stari, existand si cativa factori care influenteaza decizia, dar care nu sunt cunoacuti. Aceste trasaturi ale deciziilor in conditii de incertitudine impiedica adoptarea unei decizii si implica un risc foarte mare.

Deciziile in conditii de risc si incertitudine se adopta la nivelul managementului superior (Consiliul de Administratie) si la nivelul esaloanelor de management mediu si se refera la obiective cum ar fi: alegerea sortimentului de produse, alegerea pietelor de desfacere.


b) dupa orizontul de timp pentru care se adopta si implicatiile aplicarii lor asupra subsistemelor conduse, se intalnesc decizii: strategice, tactice sau curente.

b1) deciziile strategice vizeaza orizonturi mari de timp (peste un an). Au in vedere unitatea in ansamblu si a principalelor diviziuni structurale. Prezinta un grad mare de risc si incertitudine, si se aplica la nivelul managementului superior: A.G.A., C.A. Prin aceste decizii se stabileste strategia firmei sau intreprinderii, se fixeaza obiectivele generale si cele derivate, se aleg modalitatile de atingere a obiectivelor, se aloca resursele financiare, materiale si umane necesare realizarii obiectivelor. Se mai numesc si decizii neprogramate, intrucat situatia la care se refera nu s-au mai intalnit in trecut sau prezinta diferente sensibile comparativ cu perioada precedenta.

b2) deciziile tactice sunt adoptate pentru o perioada de aproximativ un an. Vizeaza numai o activitate si se adopta la nivelul managementului superior sau mediu, riscul fiind mai redus. Prin deciziile tactice se realizeaza deciziile strategice; astfel, decizia referitoare la asimilarea unui produs in fabricatie este o decizie strategica, dar alegerea lui este decizie tactica.

b3) deciziile curente se refera la perioade scurte de timp, vizand atingerea unor obiective individuale. Se adopta la nivelul managementului mediu si inferior, in conditii de certitudine. Sunt decizii programate, deoarece se refera la situatii care au aparut si in perioada precedenta.


c) dupa frecventa deosebim:

c1) decizii periodice, care se elaboreaza la anumite intervale de timp determinate;

c2) decizii aleatoare, care se adopta in situatia aparitiei unor abateri de la programe, norme, normative si care sunt impuse de factori necontrolabili;

3) decizii unice, care se adopta fie o singura data sau de un numar redus de ori, la un interval mare de timp.


d) dupa numarul persoanelor care fundamenteaza decizia se intalnesc:

d1) decizii unipersonale, elaborate si fundamentate de o singura persoana; se refera la problemele curente ale unitatii

d2) decizii de grup, la elaborarea carora participa mai multe persoane, respectiv decidentul de grup. Numarul acestor decizii este destul de mare, mai ales in unitatile economice de mari dimensiuni.


e) dupa sfera de cuprindere a criteriilor de alegere a variantelor optime amintim:

e1) deciziile unidimensionale (unicriteriale) sunt decizii in care varianta optima se alege dupa un singur criteriu (ex.: nivelul profitului, al costului sau capacitatea de productie si utilizarea acesteia);

e2) deciziile multidimensionale (multicriteriale) se fundamenteaza pe baza a doua sau mai multe criterii.

In perioada actuala o pondere mare este detinuta, in cadrul procesului decizional, de catre deciziile multidimensionale de grup, adoptate in conditii de risc si incertitudine.

Elaborarea deciziilor, mai ales cele cu caracter strategic, este un proces specific complex, format din mai multe etape care grupeaza activitati specifice. Continutul, numarul si ordinea etapelor de realizare a deciziilor depinde de natura abordarii decizionale. In teoria manageriala abordarea poate fi grupata, dupa utilitatea lor, in doua categorii:



descriptive;

normative.

In viziunea unei abordari descriptive procesul decizional se prezinta asa cum se realizeaza el in activitatea practica a intreprinderii. Abordarile de tip normativ prezinta procesul decizional asa cum ar trebui sa se desfasoare in practica activitatea de management, pentru ca deciziile abordate sa fie eficiente. Conform metodologiei normative de fundamentare si elaborare a deciziilor strategice si tactice, procesul decizional este format din urmatoarele etape:

I.           identificarea si definirea problemei

II.        stabilirea criteriilor si obiectivelor decizionale

III.     stabilirea variantelor decizionale posibile

IV.     alegerea variantei optime

V.        aplicarea variantei optime

VI.     evaluarea rezultatelor


I.     Rolul decidentului individual sau de grup consta in a identifica o problema decizionala si a o diferentia de celelalte. Dupa identificarea problemei decizionale, decidentul va prezenta intr-un scurt rezumat principalele sale caracteristici. Definirea problemei decizionale este necesara, mai ales in cazul deciziilor de grup, intrucat o justa stabilire a situatiei respective permite o mai buna comunicare a ideilor intre membrii grupului decident. Necunoasterea temeinica a problemei decizionale poate sa genereze efecte negative, indiferent cat de corect ar fi parcurse etapele procesului decizional. Pe baza unei identificari si definiri corecte a probelemei decizionale se va stabili in continuare cine va lua decizia si cine o va implementa.

II.  Criteriile de decizie reprezinta punctele de vedere ale decidentului, cu ajutorul carora se delimiteaza aspecte ale realitatii economice. La elaborarea deciziei pot fi luate drept criterii: profitul, gradul de incarcare a capacitatii de productie, nivelul costului pentru produsele respective, termenul de recuperare a investitiilor. Daca criteriul de decizie este profitul, atunci drept obiectiv pentru acest criteriu va fi maximizarea profitului, sau daca alegem drept criteriu costul produselor, obiectivul va fi micsorarea acestuia.

III.          Prin identificarea probelemei decizionale in cadrul primei etape decidentul constata existenta mai multor variante, care sunt analizate prin inventarierea alternativelor posibile de realizare a obiectivelor decizionale. Aceasta inventariere se poate realiza prin stabilirea gradului de participare a decidentului:

inventarierea pasiva, cand decidentului i se prezinta variantele fara ca el sa depuna vreun efort;

inventarierea activa, cand decidentul stabileste variantele posibile.

Variantele unei probele decizionale pot fi considerate ca mijloace de realizare a unei actiuni.

IV. Este cunoscuta si sub denumirea de decizie propriu-zisa. In cadrul acestei etape se realizeaza o alegere sau optiune, din mai multe posibile, a celei care corespunde cel mai bine criteriilor utilizate. Fiecarei variante a unei probeleme decizionale ii corespund anumite consecinte, iar multimea consecintelor este reprezentata de ansamblul rezultatelor potentiale care s-ar obtine, pentru fiecare criteriu de decizie, prin aplicarea variantei decizionale. Numarul consecintelor unei variante de decizie este dat de numarul de criterii de decizie luate in considerare. Determinarea consecintelor este o activitate de prevedere si influenteaza in mare masura alegerea variantei optime.

V. Dupa ce a fost aleasa calea de actiune si s-a adoptat decizia, urmeaza redactarea, trimiterea si aplicarea ei. Un rol deosebit revine decidentului, cu privire la motivarea si transmiterea deciziei adoptate. Daca decidentul reuseste sa motiveze decizia luata, atunci executarea ei se va realiza in bune conditii; daca executantul nu este convins de eficienta deciziei, el nu se va implica la realizarea acestei decizii.

VI. Procesul decizional sau fiecare ciclu de management se incheie cu etapa de evaluare a rezultatelor, care presupune compararea efectelor obtinute cu obiectivele propuse, in scopul depistarii abaterilor. Aceasta etapa are un rol important, deoarece se desprind concluzii care vor fi folosite intr-un nou ciclu de productie.






Document Info


Accesari: 7542
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )