3.1.NOTA DE PREZENTARE

Activand in domeniul constructiilor civile si industriale,unde concurenta este foarte mare,avand atu-ul de producator si distribuitor de betoane si mortare,precum si de elemente prefabricate din beton si beton armat,firma s-a dezvoltat si s-a impus in economia judetului C 959h74j onstanta si lucreaza sub deviza: "seriozitate,calitate,promptidudine."

3.2.ISTORIC 959h74j UL SOC 959h74j IETATII

Societatea comerciala "KOLOSS "S.A. C 959h74j onstanta este o societate pe actiuni ,cu capital integral privat,infiintata in decembrie 1994.Potrivit art.5 din Legea nr.31/1990, republicata,societatea pe actiuni se constituie prin contract de societate si statut care pot fi incheiate sub forma unui inscris unic,denumit act constitutiv.Acest act constitutiv se semneaza de catre toti actionarii sau,in caz de subsriptie publica de catre toti membrii fondatori.

Sediul societatii este in C 959h74j onstanta,Bd. I.C 959h74j . Bratianu 133,statia de betoane este situata in C 959h74j onstanta bd.Aurel Vlaicu,iar baza de productie secundara se afla in Midia-Navodari.

C 959h74j a orice societate comerciala,asociatii societatii pe actiuni,denumiti actionari,pot fi persoane fizice sau juridice.Pentru acesta forma de societate,art.10 alin.2 din Legea nr. 31/1990,republicata impune un numar de minim 5 actionari.

Actiunile pe care le detin cei 5 actionari sunt titluri indivizibile nominative,fiind reprezentate prin certificate eliberate de societate pe masura depunerii capitalului social.Ele sunt numerotate,stampilate si semnate de membrii comitetului de directie.

angajeaza si concediaza personalul societatii

stabileste drepturile si obligatiile personalului angajat

elaboreaza si aproba regulamentul de ordine interioara,prin care sunt stabilite indatoririle si responsabilitatile personalului societatii

stabileste tactica si strategia de marketing

aproba incheierea sau rezilierea unor contracte conform competentelor stabilite de Adunarea Generala .

ADUNAREA GENERALA

Este organul de conducere a societatii care decide asupra intregii activitati a acesteia,precum si asupra politicilor economice ale societatii.

Adunarea generala are urmatoarele atributii:

aproba structura organizatorica a societatii si numarul de posturi;

numeste directorii societatii,le stbileste sarcinile si competentele;

aproba si modifica programul de activitate al angajatilor,precum si bugetul societatii;

examineaza ,aproba sau modifica bilantul si contul de profit si pierdere,dupa ascultarea raportului C 959h74j omitetului de directie si a organului de control curent, adunarile generale ale asociatilor sunt de doua feluri si anume:ordinare si extraordinare.

Adunarile Generale ordinare au loc o data pe an la maximum 60 zile de la incheierea exercitiului economico-financiar,pentru examinarea bilantului si a contului de profit si pierdere pe anul precedent si pentru stabilirea programului de activitate si bugetului pe anul urmator.

Adunarile Generale extraordinare se convoaca la cererea asociatilor reprezentand cel putin 1/3 din capitalul social,la cererea organului de control convenit,precum si in cazul in care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv,cu exceptia primilor 2 ani de la infiintare .

Adunarile Generale se convoaca prin scrisori recomandate la adresele indicate de asociati prin contractul de societate sau la cele notificate societatii ulterior,cu cel putin 15 zile inainte de data fixata,aratandu-se data,locul si proiectul ordinei de zi a adunarii.

Adunarea Generala ordinara este constituita valabil si poate lua decizii daca la prima convocare asociatii prezenti detin 2/3 dim capitalul social,iar la a doua convocare cel putin ½ din capitalul social.

3.3.OBIEC 959h74j TUL DE AC 959h74j TIVITATE

3.4.STRUC 959h74j TURA ORGANIZATORIC 959h74j a A SOC 959h74j IETatII C 959h74j OMERC 959h74j IALE "KOLOSS" S.A.

Societatea comerciala "KOLOSS "S.A. este persoana juridica cu capital integral privat,constituita conform Legii nr.31/1990 privind constituirea societatilor comerciale, republicata.

Regulamentul de organizare si functionare al firmei este documentul cel mai important elaborat la nivelul societatii, prin acest document este descris mecanismul de functionare prin stabilirea atribuiilor ce revin compartimentelor precum si a sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor diferitelor functii existente.

In cadrul societatii comerciale "KOLOSS"intalnim o structura organizatorica functionala.Aceasta a aparut ca urmare a diversificarii si cresterii activitatii firmelor si a uzurii morale a conducatorilor.

C 959h74j aracteristica esentiala a structurii organizatorice functionale consta in aceea ca titularul postului de executie primeste decizii atat din partea conducatorilor ierarhici cat si din partea compartimentelor functionale.Dubla lor subordonare face posibila aparitia dereglarii in functionareafirmei datorita emiterii de decizii insuficient corelate sau chiar contradictorii a ambiguitatii definirii competentei respossabilitatii cadrelor ce conducere,neasigurarii unitatii de decizie si actiune.

Societatea are urmatoarele compartimente:

.5.DOTAREA TEHNOLOGIC 959h74j A EXISTENTA

Procesul de industrializare continua a santierelor de constructii,cresterea complexitatii,a dimensiunilor si volumul general al lucrarilor de constructii montaj din tara noastra ,a condus in ultimul timp la dezvoltarea rapida a parcului de masini al unitatilor de constructii montaj,ceea ce a permis cresterea gradului de mecanizare complexa a proceselor de productie si partial automatizarea acestora.

Dezvoltarea,diversificarea si perfectionarea masinilor de constructii a permis sa se treaca de la mecenizarea unor procese izolate cu mare volum de munca,la mecanizarea complexa a lucrarilor de constructii-montaj,la care majoritatea proceselor de productie si de transport se executa cu ajutorul unor garnituri complete de masini si mecanisme,coordonate reciproc in ceea ce priveste parametrii lor de productie si de baza.

Dotarea cu utilaje a santierului de constructii se stabileste odata cu proiectarea executiei lucrarilor si se revizuieste anual iar procurarea acestora se face din fondurile de investitii alocate ramurii constructiilor.Gradul de inzestrare cu utilaje reprezinta raportul dintre valoarea de inventar a parcului de utilaje in dotare si valoarea lucrarilor din planul anual.

Stabilirea dotarii cu utilaje se face in functie de mai multi factori dupa cum urmeaza :

Nr.

Denumirea principalelor utilaje

U.M.

crt

si echipamente aflate in dotare

A

UTILAJE

Excavator cu picon P550

Buldozer 650 C 959h74j P-1550C 959h74j P

C 959h74j ilindru compactor

Automacara KATO

Macara pneuri 16,5 t

Macara HT 125

Autoincarcator Fadroma

Trailer

C 959h74j ompresor

Motostivuitor

Electrocompresor

C 959h74j onvertizor sudura

Masina de tencuit turbosol

Rotopercutanta

Betoniera

B

BAZA DE PRODUC 959h74j TIE

Fabrica de betoane

6660mp

Baza de productie industriala

5000mp

Statie de carburanti

400mp

C 959h74j

MIJLOAC 959h74j E DE PRODUC 959h74j TIE

Volswagen

Autobasculanta

Autobetoniera

Semiremorca transport ciment

Tractor

Autocamion R8135

3.5.1.BALANTA MIJLOAC 959h74j ELOR FIXE

.5.2.BALANTA MIJLOAC 959h74j ELOR C 959h74j IRC 959h74j ULANTE

3.6.ANALIZA REALIZARII AC 959h74j TIVITATII EC 959h74j ONOMIC 959h74j E A SOC 959h74j IETATII "KOLOSS"IN ULTIMII ANI

VENITURI

C 959h74j HELTUIELI

PROFIT

C 959h74j IFRA DE

AFAC 959h74j ERI

ASPEC 959h74j TE PRIVIND DEZVOLTAREA SOC 959h74j IETATII

INDIC 959h74j ATORI DE SOLVABILITATE

4.1. METODE DE BAZA PRIVIND INTOC 959h74j MIREA PROIEC 959h74j TELOR DE ORGANIZARE

N₂₄ = N₂ - ( N₂₁+ N₂₂ ) unde N₂₃ = 0 ( E ) (4,6)

N₃₃+ N₃₄ = N₃ - ( N₃₁ + N₃₂ ) ( F ) (4,7)

Numarul respectiv de oameni ai muncii nelocalnici N_nel se efectueaza ca un indice a, reprezentand ponderea oamenilor muncii familisti din totalul celor nelocalnici, stabilit diferentiat pe grupe de lucrari, de catre fiecare departament reprezentativ,astfel :

N₃ = aN_nel ( G ) (4,8)

Pentru grupa de lucrari industriale, valorile indicelui a sunt urmatoarele:

Unele materiale de constructii si o parte din prefabricate se confectioneaza prin unitatile provizorii ale organizatiilor de constructii-montaj,care se creaza numai daca prin acest sistem se obtine un cost total al produselor realizate, inclusiv transportul mai mici decat in cazul procurarii acestoa de la intreprinderi cu caracter permanent.

Reparatia materialelor, etapa importanta in organizarea aprovizionarii tehnico-mate-riale a santierelor de constructii, se face prin calcul in raport cu volumul de lucrari ce urmea-za a fi executat, pe baza de norme de consum, de aprovizionare si norme de stoc.

Norma de consum de aprovizionare cuprinde trei elemente:

1. C 959h74j onsumul net, care reprezinta cantitatea maxima de materiale ce intra efectiv in lucrare;

termenul de livrare;

locul livrarii;

modalitatea de receptionare;

modalitatea de plata;

alte amanunte necesare procesului de vanzare-cumparare.

4.3.ORGANIZAREA FORtEI DE MUNC 959h74j a in C 959h74j ADRUL AC 959h74j TIVITatII DE C 959h74j ONSTRUC 959h74j tII PRESTATE DE S.C 959h74j .KOLOSS S.A.

Pentru buna organizarea proceselor de productie a proceselor de productie si pentru a asigura o utilizare eficienta a muncitorilor,este necesar ca acestia sa fie organizati in formatii de munca.

Formatia de munca,de la forma cea mai simpla la cea mai complexa sunt:

4.3.1.PRINC 959h74j IPII PRIVIND ORGANIZAREA SI UTILIZAREA FORTEI DE MUNC 959h74j A

Pentru a obtine rezultate corespunzatoare in procesul de productie ,respectiv pentru a utiliza eficient forta de munca ,se recomanda a se avea in vedere urmatoarele:

TUL C 959h74j ONTABIL AL S.C 959h74j . "KOLOSS" S.A.    Incheiat la data de 31.12.2003 -mii lei-

Bilantul contabil evidentiaza cifric si in etalon monetar echilibrul dintre bunurile economice si sursele lor de finantare,precum si rezulatele obtinute ca urmare a investirii si realizarii capitalului.Structurile calitative prin care bilantul realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului sunt cele de activ si de pasiv.

Bilanturile contabile ale societatilor comerciale sunt supuse verificarii si certificarii de catre cenzori,experti contabili,contabili autorizati cu studii superioare,in conditiile stabilite de Ministerul Finantelor.

5.2.REPARTIZAREA PROFITULUI

Incepand cu exercitiul financiar 2002,modul de repartizare a profitului la societatile comerciale este reglementata prin Ordonanta Guvernului nr.64/30.08.2002 privind repartizarea profitului.

Profitul contabil ramas dupa deducerea impozitului pe profit se repartizeaza pe urmatoarele destinatii,daca prin legi speciale nu se prevede altfel:

a)rezerve legale;

c)alte rezerve constituite ca surse proprii de finantare,aferente profitului rezultat din vanzari de active,respectiv,aferente facilitatilor fiscale la impozitul pe profit;

f)minimum 50% varsaminte la bugetul de stat sau local,in cazul regiilor autonome,ori dividende in cazul societatilor pe actiuni;

g)profitul nerepartizat pe destinatiile prevazute la literele a-f se repartizeaza la alte rezerve si constituie sursa proprie de finantare.

La societatile comerciale,profitul net ,ramas dupa deducerea din profitul contabil brut a impozitului pe profit,se repartizeaza pe urmatoarele destinatii:

constituirea sau majorarea fondului de rezerva in limita legala,conform art.178,alin1,2 din Legea nr.31/1990,privind societatile comerciale,republicata,cu modificarile si completarile ulterioare si art.4,alin 6 litera e din OG nr.70/1994;

acoperirea pierderilor din anii precedenti,conform prevederilor art.19,alin4 din Legea nr.22/1991;

constituire de surse proprii de finantare aferente facilitatilor fiscale la impozitul pe profit,potrivit legislatiei in vigoare (OG nr.70/1994,Legea nr.133/1999);

repartizari prevazute in actul constitutiv al societatii,cum ar fi constituirea sau majorarea rezervelor statutare,participarea la beneficii a fondatorilor,administratorilor si personalului societatii;

alte repartizari admise prin lege a fi stabilite prin hotararea adunarii generale a actionarilor sau asociatilor cum ar fi:alte rezerve ,surse proprii de finantare,dividente,participarea la beneficii a fondatorilor ,administratorilor si personalului societatii.

Repartizari ale profitului care trebuie facute in mod obligatoriu,conform reglementarilor legale in vigoare.

Adunarea Generala a Actionarilor va trebui sa repartizeze din profitul net annual sume pe destinatii ,reglementate prin normele legale in vigoare,dupa cum urmeaza:

pentru constituirea fondului de rezerva: 500.000.000lei

pentru acoperirea pierderilor din anii precedenti: 900.000.000lei

pentru cresterea surselor proprii de finantare: 800.000.000lei (suma este egala cu contravaloarea investitiilor realizate din profit si pentru care societatea a beneficiat de deducere fiscala la calculul impozitului pe profit)

5.3.SITUATIA AC 959h74j TIVELOR IMOBILIZATE

Activele imobilizate denumite si imobilizari sau bunuri imobile cuprind toate acele valori economice de investitie a caror perioada de utilizare si lichiditate este mai mare de un an.Ele alcatuiesc baza si mijloacele de actiune ale intreprinderii.C 959h74j a bunuri economice activele fixe se caracterizeaza atat prin durabilitatea lor mai indelungata cat si prin repetata lor participare la circuitul economic,Functia acestor bunuri este fixata in activitatea economica si sociala a intreprinderii fara ca prin utiliatea lor sa se delimiteze ca bunuri destinate direct comercializarii.

Activele imobilizate se diferentiaza la randul lor in trei grupe :imobilizari necorpo-rale,imobilizari corporale si imobilizari financiare.

Imobilizarile necorporale denumite si active intangibile cuprind toate acele valori

economice de investitie care nu imbraca fizic forma de bunuri materiale concrete.Ele sunt reprezentate de cheltuieli de cercetere aplicata si dezvoltare,concesiuni ,brevete.

A)C 959h74j heltuielile de constituire cuprind cheltuielile cu infiintarea,dezvoltarea si fuziunea unitatilor patrimoniale,cum sunt cele privind taxele si alte cheltuieli de inregistrare si inmatriculare,cheltuieli privind emiterea si vanzarea de actiuni;

5.4.Politica salariala

Retribuirea dupa munca in activitatea de constructii-montaj

La baza sistemului de retribuire sta principiul repartitiei dupa cantitatea,caliatea si importanta muncii depuse.Sistemul de retribuire,astfel conceput ,stimuleaza preocuparea persoanelor ce muncesc in constructii pentru cresterea calificarii profesionale si obtinerea unor rezultate cat mai bune in activitatea lor,cointeresandu-l in indeplinirea sarcinilor de plan si a tuturor obiectivelor stabilite.Pentru ca retributia sa fie echitabila si sa devina un factor activ al organizarii si promovarii productiei,se tine seama de urmatoarele principii:

I.Sa fie proportionala cu volumul de munca depus sau cu productia realizata;

II.La munca egala sa corespunda o retributie egala;

III.Sa fie diferentiata in functie de calificarea muncii;

IV.Sa fie diferentiata dupa calitatea muncii;

V.Sa fie diferentiata in functie de conditiile de munca.

5.5. METODE DE PROGRAMARE A LUC 959h74j RARILOR DE INVESTITII A SOC 959h74j IETATII C 959h74j OMERC 959h74j IALE "KOLOSS"S.A.

I.Metoda C 959h74j PM (C 959h74j ritical Path Method)

Pentru realizarea unui obiectiv investitional trebuie efectuate o serie de lucrari,care la randul lor se constituie din mai multe activitati. Fiecare activitate se caracterizeaza printr-un moment de incepere si unul de incheiere.Astfel se ceeaza anumite legaturi,conditionari de executie intre activitati.Activitatile pot fi dependente unele de altele.

Pentru aplicarea metodei ADC 959h74j trebuie cunoscute o serie de date cum sunt:

1.denumirea activitatii;

2.simbolul acesteia;

intocmirea programului PERT /TIMP;

intocmirea graficului GANTT,avand in vedere termenul minim de incepere al fiecarei activitati si durata de executie a acesteia;

calcularea necesarului de resurse pentru fiecare activitate conform prevederilor documentatiei tehnico-economice;

repartizarea consumului de resurse pentru fiecare zi calendaristica din cadrul duratei de executie a activitatii;

calcularea consumului zilnic din aceeasi resursa;

recalcularea necesarului zilnic de resurse pe intreaga lucrare;

calcularea indicatorilor de eficienta economica.

O importanta facilitate pe care o are metoda PERT este aceea ca prin prelungirea duratelor de executie a diferitelor activitati in cadrul rezervelor de timp de care acestea dispun,se poate obtine reducerea costului necesar desfasurarii lucrarilor pe santierele de constructii fara a afecta durata de executie a programata.

V.Modelul PERT /cost

O importanta facilitate pe care o are metoda PERT este aceea ca prin prelungirea duratelor de executie a diferitelor activitati in cadrul rezervelor de timp de care acestea dispun,se poate obtine reducerea costului necesar desfasurarii lucrarilor pe santierele de constructii fara a afecta durata de executie a programata.

Intre durata de executie si costul activitatilor exista o relatie de interconditionare, in sensul ca orice modificare a duratei de executie duce la modificarea costului lucrarii.

Analizand structura cheltuielilor care se executa pe un santier, rezulta ca sunt cheltuieli ce depind intr-o masura mai mare de durata de realizare a obiectivului si altele ce depind mai putin sau deloc.

Principalele categorii de cheltuieli se pot imparti astfel:

cheltuieli directe,care depind de volumul activitatilor,cum sunt cheltuielile materiale,manopere directe,transport;

cheltuieli indirecte,care depind atat de volumul activitatilor cat si de durata de executie a obiectivului,cum sunt cheltuielile pentru organizarea santierului,plata amortizarilor;

cheltuieli care depind in general de durata de executie,aici incluzandu-se cu prioritate cheltuielile generale efectuate pe santier;

cheltuieli suplimentare,care decurg din necesitatile de urgentare a executiei lucrarilor de constructii pe santier,ca de exemplu, cheltuielile ce se fac pentru uscarea mai rapida a peretilor;

Pentru fundamentarea functiei cost-durata se parcurg urmatoarele:

calcularea programului initial,drumul critic,pe baza duratelor medii probabile medii de realizare;

stabilirea costurilor minime aferente duratelor normale ale operatiilor si se calculeaza drumul critic si costul intregii lucrari de investitii;

calcularea costurilor aferente duratelor minime,care corespund duratelor optimiste, costul total al obiectivului de investitii si marimea drumului critic;

calcularea efectelor economice ale optimizarii functiei cost-durata si interpretarea rezultatelor economice.

5.6.PROPUNERI DE OPTIMIZARE A C 959h74j APAC 959h74j ITATII DE PRODUC 959h74j TIE A SOC 959h74j IETATII C 959h74j OMERC 959h74j IALE "KOLOSS"S.A.

Stabilirea capacitatii de productie a unui obiectiv economic are un rol deosebit de important,deoarece de nivelul productiei depinde gradul de satisfacere a nevoilor pietii interne si externe la produsele respective.In acelasi timp,de nivelul capacitatii de productie depind si eforturile facute pentru realizarea obiectivului respectiv si pentru obtinerea productiei programate ,eforturi care se concretizeaza in consumde resurse umane,materiale si financiare.Rezulta rolul important pe care il presupune dimensionarea judicioasa a capaci-tatilor de productie in evaluarea eficientei economice a investitiilor,pentru inceput si apoi a capitalului fix..

Asa cum s-a aratat la examinarea conceptului de eficienta economica ,intre consumul de resurse si rezultatele economice obtinute, nu exista o corelatie liniara ,respectiv pe masura ce cresc eforturile sa cresca si efectele.

In stabilirea criteriilor de optimizare a capacitatii de productie se pleaca de la defi-nirea acesteia.Dupa cum se stie,capacitatea de productie indica productia maxima ce poate fi realizata intr-o perioada de timp,de obicei intr-un an,in conditiile folosirii depline,intensive si extensive, a capitalului fix din dotarea unitatii economice,a celui mai bun regim de lucru si de organizare rationala a productiei si a muncii.In principiu capacitatea de productie,depinde de caracteristica dimensionala a sistemului tehnic pentru care se face calculul,indicatorul de utilizare intensiva si timpul de lucru, si se poate calcula cu ajutorul relatiei:

Q=K U_i T_d (5,9,1)

unde: K=caracteristica dimensionala a sistemului tehnic;

Q=capacitatea de productie exprimata in unitati naturale;

U_i=indicatorul utilizarii intensive a sistemului tehnic;

T_d=fondul de timp maxim disponibil al utilajului.

Stabilirea capacitatii optime de productie presupune urmarirea mai multor criterii dintre care mai importante sunt:

5.7 C 959h74j ONC 959h74j LUZII FINALE

Din analiza efectuata asupra Societatii C 959h74j omerciale "KOLOSS" observam ca acesta isi desfasoara activitatea conform prevederilor legale in vigoare si anume Legea nr.15/1990 si Legea nr.31/1992,republicata,dispunand totodata de autonomie organizatorica, juridica si cu deplina putere de decizie asupra functionarii sale.

Societatea C 959h74j omerciala "KOLOSS" este un colaborator al Agentiei Nationale pentru Locuinte in C 959h74j onstanta.

De remarcat este faptul ca societatea dispune de cele mai importante si moderne utilaje,mijloace tehnice,materiale si umane.

Angajatii unitatii sunt persoane dinamice cu inalta calificare in domeniul constructiilor .

In urma unui studiu pe piata constructiilor SC 959h74j "KOLOSS" ocupa un frumos loc 5,datorita calitatii lucrarilor, seriozitatii si promptidudinii cu care firma s-a lansat pe piata constanteana.

Referitor la analiza economico-financiara efectuata putem remarca o serie de aspecte pozitive cat si negative.Aspectele pozitive sunt urmatoarele:

5.8 REC 959h74j OMANDARI PENTRU IMBUNATATIREA AC 959h74j TIVITATII S.C 959h74j . "KOLOSS"

Reducerea costurilor,care se realizeaza prin reducerea cheltuielilor de aprovizionare, depozitare si transport;reteaua de depozite sa fie in perfecta stare de functi-onare aprovizionata corespunzator cu materialele,utilajele,piesele de schimb necesare desfasurarii activitatii , evitadu-se pe cat posibil fenomenul de suprastocare sau chiar lipsa acestora din stoc;

Scaderea cheltuielilor prin elaborarea si organizarea in depozite a unor fluxuri tehnologice si de circulatie rationale prin simplificarea si automatizarea prelucrarii evidentelor tehnico-operative;

Utilizarea calculatorului in managementul timpului.Un management al proiectelor eficient solicita ca informatiile relevante sa fie obtinute,analizate si reanalizate intr-o maniera rapida si oportuna.

Produselor software de management al proiectelor contin ,in afara de programarea duratelor si termenelor de realizare a activitatii cu ajutorul graficelor de retea si posibilitatea programarii costurilor si resurselor.Suplimentar se poate realiza si un proiect de control al acestora ,princare se pot compara programarile initiale cu cele actualizate si se pot elabora rapoarte de stare comparative intre situatiareala existenta si cea corespunzatoare planificarii initiale.

Un avantaj evident al introducerii programelor automate de planificare a activitatilor consta in faptul ca ,datorita vitezei amri de calcul, se pot introduce mai multe variante de simulare a desfasurarii acestora in vederea alegerii variantei optime,cu efectele economice cele mai favorabile;

Utilizarea modelului PERT/ cost,care este considerat important deoarece depinde in general de durata de executie,aici incluzandu-se cu prioritate cheltuielile generale efectuate pe santier.O importanta facilitate pe care o are metoda PERT este aceea ca prin prelungirea duratelor de executie a diferitelor activitati in cadrul rezervelor de timp de care acestea dispun ,se poate obtine reducerea costului necesar desfasurarii lucrarilor pe santierele de constructii fara a afecta durata de executie programata.

Intre durata de executie si costul activitatilor exista o relatie de interconditionare,in sensul ca orice modificare a duratei de executie duce la modificarea costului lucrarii.

Analizand structura cheltuielilor care se executa pe un santier,rezulta ca sunt cheltuieli ce depind intr-o masura mai mare de durata de realizare a obiectivului si altele ce depind mai putin sau deloc.Principalele categorii de cheltuieli se pot imparti astfel:

cheltuieli directe,care depind de volumul activitatilor,cum sunt cheltuielile materiale,manopere directe,transport;

cheltuieli indirecte,care depind atat de volumul activitatilor cat si de durata de executie a obiectivului,cum sunt cheltuielile pentru organizarea santierului,plata amortizarilor;

cheltuieli care depind in general de durata de executie,aici incluzandu-se cu prioritate cheltuielile generale efectuate pe santier;

cheltuieli suplimentare,care decurg din necesitatile de urgentare a executiei lucrarilor de constructii pe santier,ca de exemplu, cheltuielile ce se fac pentru uscarea mai rapida a peretilor.

ANEXA NR.2GRAFIC 959h74j UL GANTT AL UNEI C 959h74j ONSTRUC 959h74j TII REALIZATE DE S.C 959h74j .KOLOSS S.A.