Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Studiu de Fezabilitate Gradinita

management












ALTE DOCUMENTE

Cresterea pasarilor
MANAGEMENTUL CALITATII PROIECTELOR
CALITATEA TOTALA IN SERVICII
NEGOCIATORUL
DIFERENTE INDIVIDUALE COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI
NOTIUNI GENERALE DE DREPT COMERCIAL
3M sau combinatia inovatiei si a orientarii spre client ca performanta a intreprinderii
Antrenarea-motivarea, atribut modern al managementului
PROIECT PRACTICA DE CERCETARE MODUL DE CONSTITUIRE SI FUNCTIONARE A FIRMEI S.C. AHJ Advertising Romania S.R.L.

CAPITOLUL I



I.ANALIZA CELEI MAI BUNE UTILIZARI

Fortele de piata formeaza valoarea de piata, astfel incat analiza fortelor semnificative pentru determinarea celei mai bune utilizari este esentiala pentru procesul de evaluare. Atunci cand scopul efectuarii unei evaluari este de a forma o opinie asupra valorii de piata, analiza celei mai bune utilizari identifica utilizarea cea mai profitabila si cea mai competitiva a unei proprietati imobiliare.

Cea mai buna utilizare a unei parcele de teren nu este determinata printr-o analiza subiectiva a detinatorului proprietatii imobiliare, a constructorului sau a evaluatorului; cea mai buna utilizare este determinata de fortele competitive de pe piata in care este localizata proprietatea.

Cea mai buna utilizare a unei proprietati, mai mult decat orice altceva, este ceea ce ii determina valoarea si se defineste ca fiind acea utilizare care, dintre utilizarile alternative corespunzatoare si probabile, este:

       permisa legal

       posibila din punct de vedere fizic

       realizabila/fezabila din punct de vedere financiar

       maxim productive

Testele de posibilitate fizica si permisivitate legala trebuie aplicate inaintea testelor de fezabilitate financiara si productivitate.

Proprietatea este intotdeauna evaluata pe baza celei mai bune si profitabile utilizari, care poate fi sau nu poate fi utilizarea prezenta. Valoarea terenului este bazata pe cea mai buna utilizare a proprietatii ca fiind disponibila si gata de a fi dezvoltata pentru acea utilizare. Imbunatatirile sunt evaluate conform modului in care ele contribuie (sau nu) la valoarea terenului. Cea mai buna utilizare trebuie sa apara intr-un viitor rezonabil si nu poate fi indepartata sau speculativa.

In cursul analizei, evaluatorul trebuie sa faca distinctia intre cea mai buna utilizare a terenului ca fiind liber si cea mai buna utilizare a proprietatii ca fiind construita.

Perioada de timp a unei utilizari specificate reprezinta un punct important al analizei celei mai bune utilizari. In multe cazuri, cea mai buna utilizare a unei proprietati se poate schimba in viitorul apropriat.

Traditional, analiza celei mai bune utilizari a fost asociata cu analiza reziduala a terenului ce este cuprinsa in economia clasica. In aceasta analiza, valoarea este data de venitul ce ramane dupa ce a fost amortizata constructia.

I. 1 CRITERIILE ANALIZEI CELEI MAI BUNE UTILIZARI

a. Permisibila legal

In toate cazurile, evaluatorul trebuie sa determine care utilizari sunt permise de lege. El trebuie sa analizeze reglementarile privind zonarea, restrictiile de construire, normativele de constructii, restrictiile privind constructiile din patrimoniu si siturile istorice, impactul asupra mediului.

Inchirierea pe termen lung poate afecta cea mai buna utilizare a proprietatii din cauza unor clauze in contractul de inchiriere.

Daca nu exista restrictii cu caracter privat, atunci utilizarile admise de certificatul de urbanism determina alternativele avute in vedere pentru cea mai buna utilizare. Evaluatorul poate avea in vedere - cu riscurile aferente - si eventualele modificari ale planurilor de urbanism, elemente ce trebuie clar explicate in raportul de evaluare.

Normativele de constructii si conditiile de impact asupra mediului, pot avea influente asupra fezabilitatii utilizarii, daca nu o scot in afara legii.

b. Posibila fizic

Dimensiunile, forma, suprafata, structura geologica a terenului si accesibilitatea unui lot de teren si riscul unor dezastre naturale (cutremure, inundatii) afecteaza utilizarile unei anumite proprietati imobiliare. Unele loturi de teren pot atinge cea mai buna utilizare numai ca facand parte dintr-un ansamblu. In acest caz, evaluatorul va analiza si fezabilitatea ansamblului.

Evaluatorul va considera capacitatea si disponibilitatea utilitatilor publice (canalizare, apa, linie de transport energie electrica, gaze, agent termic, etc.)

Structura geologica a terenului poate impiedica (sau face foarte scumpa) anumite utilizari ale proprietatii, cum ar fi: cladiri cu regim mare de inaltime, subsoluri multiple, etc.

Conditiile fizice influenteaza si costurile de conversie ale utilizarii actuale in alta utilizare considerata mai buna.

c. Fezabila financiar

Utilizarile care au indeplinit criteriile de permisibile legal si posibile fizic, sunt analizate mai departe pentru a determina daca ele ar produce un venit care sa acopere cheltuielile de exploatare, obligatiile financiare si amortizarea capitalului. Toate utilizarile din care rezulta fluxuri financiare pozitive sunt considerate ca fiind fezabile financiar.

Pentru a determina fezabilitatea financiara, evaluatorul va prognoza veniturile generate de proprietate, din care se va scadea cheltuielile de exploatare (inclusiv impozitul pe profit), rezultand profitul net. Se va calcula rata de fructificare a capitalului propriu si daca aceasta este mai mare sau egala cu cea asteptata de investitori pe piata, atunci utilizarea este fezabila.

d. Maximum productiva

Dintre utilizarile fezabile financiar, cea mai buna utilizare este acea utilizare care conduce la cea mai mare valoare reziduala a terenului, in concordamta cu rata de fructificare a capitalului ceruta de piata pentru acea utilizare.

Valoarea reziduala a terenului poate fi gasita estimand valoarea utilizarii propuse (teren si constructii) si scazand costul materialelor, manoperei, regiei si al capitalului, necesare realizarii constructiei. Valoarea terenului poate fi estimata si prin capitalizarea venitului rezidual datorat terenului.

Venitul datorat terenului este venitul ramas dupa scaderea cheltuielilor de exploatare si a recuperarilor capitalului investit in constructiile alocate in proportiile determinate pe piata imobiliara.

Cea mai buna utilizare potentiala a terenului este de obicei utilizare pe termen lung si se presupune ca va ramane aceeasi pe durata de viata economica sau utila a constructiilor.

I. 2 CEA MAI BUNA UTILIZARE A TERENULUI LIBER

Cea mai buna utilizare a terenului considerat liber presupune ca terenul este liber sau poate fi eliberat prin demolarea constructiilor. In aceasta ipoteza, pot fi identificate utilizari care creaza valoare si evaluatorul poate incepe selectia de proprietati comparabile si apoi sa estimeze valoarea terenului.

Daca o prognoza a celei mai bune utilizari indica o schimbare in viitor, cea mai buna utilizare actuala este considerata ca o utilizare interimara. In unele cazuri, cea mai buna utilizare este ca terenul sa ramana liber pana cand piata va fi pregatita pentru dezvoltare imobiliara.

Daca cea mai buna utilizare implica realizarea unor constructii, atunci evaluatorul trebuie sa determine tipul si caracteristicile constructiei (de exemplu: magazin, hotel, birouri); cate etaje, ce dimensiuni si utilitati; care va fi chiria si nivelul cheltuielilor de exploatare; cat va costa constructia. Daca se determina ca ridicarea unei cladiri reprezinta cea mai buna utilizare a terenului liber, evaluatorul trebuie sa determine si sa descrie tipul si caracteristicile constructiei ideale care trebuie realizata. Evaluatorul compara constructiile existente pe amplasament cu constructia ideala, iar diferentele sunt analizate pentru a afla deprecierea suferita de constructiile existente. Constructia ideala trebuie sa intruneasca urmatoarele criterii:

Obtine avantajul maxim din potentialul amplasamentului in conditiile cererii de pe piata

Respecta standardele de piata curente si caracterul ariei de piata

Are cel mai convenabil pret

I. 3 CEA MAI BUNA UTILIZARE A TERENULUI CONSTRUIT.

Cea mai buna utilizare a terenului construit este legata de utilizarea ce ar trebui data unei proprietati imobiliare prin constructiile ce-i apartin: continuarea utilizarii existente, renovarea sau reabilitarea, extinderea, adaptarea sau conversia la o alta utilizare, demolarea partiala sau totala, ori o combinatie a acestor alternative.

Utilizarea care maximizeaza valoarea unei proprietati in functie de rata de fructificare pe termen lung si riscul asociat este cea mai buna utilizare a terenului construit.

In analiza celei mai bune utilizari a proprietatilor ocupate de proprietar, evaluatorul trebuie sa considere orice modernizare ce este in concordanta cu preferintele pietei.

I. 4 SITUATII SPECIALE.

Ipotezele analizei celei mai bune utilizari sunt fundamentale pentru toate studiile referitoare la utilizarile proprietatilor imobiliare. In identificarea celor mai bune utilizari, sunt totusi necesare consideratii speciale in cazurile utilizarilor singulare, interimare, neconforme legal, utilizari ce nu sunt cele mai bune, utilizari multiple, cu destinatie speciala, speculative si teren liber in exces.

a. Utilizari singulare

Cele mai bune utilizari sunt, in general, conforme sau similare cu utilizarile din vecinatatea inconjuratoare. De exemplu: o casa de locuit nu este adecvata in apropierea unei mari fabrici.

Totusi, cea mai buna utilizare poate fi neobisnuita sau chiar unica. De exemplu: o cladire mare de birouri este ceruta de piata, dar este suficienta una singura pentru localitatea respectiva.

b. Utilizarile interimare

In multe cazuri, cea mai buna utilizare poate sa se schimbe in viitorul previzibil. In asemenea situatii, dezvoltarea imediata a proprietatii sau conversia ei pentru o cea mai buna utilizare in viitor este, de obicei, nefezabila financiar in prezent.

Deci, utilizarea interimara este cea mai buna utilizare dar care s-ar putea schimba in timp relativ scurt. Ferme, parcaje, cladiri vechi sau constructii provizorii, reprezinta utilizari interimare.

Multe din constructiile demodate nu indeplinesc criteriile de cea mai buna utilizare, dar ele totusi genereaza valoare peste valoarea terenului considerat liber. De fapt, piata recunoaste ca in timpul tranzitiei catre o noua utilizare, vechile constructii pot face o proprietate mai valoroasa decat terenul liber.

Cand se face comparatia cu alte proprietati, trebuie luate in considerare diferentele intre utilizarile interimare chiar daca cele mai bune utilizari in viitor sunt identice.

Daca pentru doua utilizari actuale, costurile de demolare sunt diferite, acest lucru trebuie luat in considerare si trebuie facuta o corectie.

c. Utilizari neconforme legal

O utilizare neconforma legal este o utilizare ce a fost stabilita si mentinuta legal, dar nu mai este conforma cu noile reglementari legale ale zonei in care este amplasata. De obicei, aceste noi reglementari permit existenta in continuare a vechilor utilizari, dar interzic extinderea sau modificarile importante care sa continue utilizarea neconforma. Cand o utilizare neconforma inceteaza, de obicei ea nu mai poate fi reluata.

Uneori o utilizare neconforma legal poate produce un venit mai mare si deci va avea o valoare mai mare decat o utilizare conforma. Deci pentru a estima valoarea unei proprietati cu utilizare neconforma legal, prin comparatie cu proprietati competitive similare, trebuie sa se efectueze acele corectii care reflecta utilizarea mai intensa dar neconforma legal. De obicei, orice surplus ce rezulta dintr-o utilizare neconforma legal este legat direct de constructia existenta si prin urmare venitul suplimentar ar trebui capitalizat pe durata de viata economica a constructiei.

d. Utilizari care nu sunt cele mai bune

Multe constructii existente nu reprezinta cea mai buna utilizare a proprietatii imobiliare cu toate ca, in general, cea mai buna utilizare este in aceeasi categorie cu utilizarea existenta (locuinta, bloc de apartamente, cladire administrativa). Prin urmare, in aceste cazuri nu apare o depreciere din cauza conditiilor externe.

In unele cazuri categoria proprietatii existente este diferita de cea a celei mai bune utilizari si deci apare o depreciere din cauza conditiilor externe. Pentru a intelege importanta coerenta in evaluarea terenului si a constructiilor, sa examinam un caz.

Un bloc de locuinte este amplasat intr-o zona industriala care reprezinta cea mai buna utilizare a terenului. Terenul considerat liber are valoare de 100 milioane lei, care este mult mai mare decat daca ar fi utilizat pentru locuinte. Blocul de locuinte existent are valoare 300 milioane lei, valoare ce reflecta o diminuare din cauza amplasarii intr-o zona industriala (zgomot, poluare, etc.) Aceeasi constructie ar avea valoarea de 500 milioane lei daca ar fi fost amplasata intr-un cartier de locuinte.

Prin urmare, evaluatorul va considera valoarea cladirii la 300 milioane lei si a terenului la 100 milioane lei, adica total 400 milioane lei. Nu este corect ca sa se considere valoarea constructiei de 500 milioane lei si a terenului de 40 milioane lei (utilizare pentru locuinte intr-o zona industriala), deci in total 540 milioane lei.

e. Utilizari multiple

Deseori cea mai buna utilizare pentru un lot de teren implica mai multe tipuri de utilizari. De exemplu: pe un teren s-ar putea construi in fata (la strada), un complex comercial cu case in spate sau blocuri in jurul unui teren de golf si case pe terenul ramas. Daca terenul este in zona industriala, atunci in fata se vor amplasa magazine si in spate depozite si/sau mici ateliere/fabrici.

Evaluatorul va estima contributia la valoare a fiecarei utilizari, dar trebuie sa se asigure ca suma valorilor utilizarilor separate nu depaseste valoarea totala a proprietatii.

f. Utilizari speciale

Deoarece proprietatile cu destinatie speciala sunt adecvate numai pentru o singura utilizare sau pentru un numar foarte limitat de utilizari, evaluatorul va intampina dificultati in specificarea cele mai bune utilizari. De fapt, cea mai buna utilizare este continuarea utilizarii actuale daca se dovedeste viabila.

Daca utilizarea curenta este depreciata fizic sau functional si alte utilizari alternative nu sunt fezabile, atunci cea mai buna utilizare este demolarea si casarea constructiei.

Uneori aceste proprietati se analizeaza pe baza a doua utilizari:

- continuarea utilizarii speciale existente;

- conversia la o utilizare alternativa.

g. Utilizari speculative

Terenul pastrat pentru vanzare ulterioara poate fi considerat ca o investitie speculativa. Cumparatorul sau proprietarul poate crede ca valoarea terenului va creste, dar exista un risc considerabil ca nu va aparea cresterea asteptata cat timp speculatorul detine terenul. Cu toate acestea, valoarea actuala a terenului este o functie de cea mai buna utilizare a sa in viitor si deci evaluatorul trebuie sa ia in discutie cea mai buna utilizare potentiala in viitor.

CAPITOLUL II

ii.1Definirea obiectivului LUCRARII

II.1.1 DENUMIRE INVESTITIE: Constructie gradinita cu program normal, Strehaia, Strada Republicii, numarul 2

II.1.2 PROIECTANT: S.C. Arhidesign Construct S.R.L., Craiova, strada Unirii, numarul 18

II.1.3 INVESTITOR: Asociatia Prichindel

II.1.4 BENEFICIAR: Asociatia Prichindel

II.1.5 AMPLASAMENT: Amplasamentul studiat face parte din intravilanul orasului Strehaia, teren proprietate privata in proprietatea asociatiei Prichindel.

Vecinatati:

-        la nord: strada Paltinis;

-        la sud: strada Republicii;

-        la vest: propr. Nicolescu Marin;

-        la est: propr. Dumitru Ion.

Terenul, in suprafata de 2510,50 m2, este ocupat in prezent de vechea scoala nr. 2 actualmente relocata pe un alt amplasament.

II.1.6 TEMA CU FUNDAMENTAREA NECESITATII SI OPORTUNITATII AVUTE IN VEDERE

Cladirea existena este puternic degradata, existand pericolul de prabusire a unui perete (de la nord).

Prezentul proiect va incerca sa rezolve problema consolidarii cladirii si a reparatiei sau construirea uneia noi alaturi de aceasta, care poate fi demolata in viitorul apropiat.

II.1.7. PROGRAMA

Scopul gradinitei este acela de a fi un loc special:

Unde copilul este acceptat in functie de propriile nevoi

Unde copilul invata sa-i respecte pe cei din jur si sa aprecieze ce inseamna sa faci parte din comunitate

Unde copilul invata despre valorile vietii

Unde curiozitatea si dragostea de cunoastere a copilului sunt incurajate si dezvoltate

Programul va fi:

8.00-13.00 - mic dejun, gustare fructe, program educational si extrascolar, pranz

8.00-14.00 - mic dejun, gustare fructe, program educational si extrascolar, pranz

Activitati incluse in program

- actvitati instructiv-educative conform programei MEC;

- educarea limbajului;

- activitati de cunoastere mediului;

- activitati matematice;

- educatie estetica si plastica (desen, modelaj, pictura, lucru manual);

- educatie civica;

- educatie rutiera;

- activitati educativ-recreative;

- activitati in aer liber;

II.2Descrierea ALTERNATIVELOR

Situatia existenta:

In prezent, pe strada Republicii nr. 45, Strehaia, se afla o cladire ce adapostea scoala nr. 2 si in care se doreste realizarea unei gradinite cu program normal pentru copiii din zona strazilor Republicii, Paltinis, Principatelor Unite, Constantin Brancusi si bulevardul Carol I.

Situatia proiectata:

In realizarea investitiei s-au avut in vedere doua variante (scenarii):

-        Varianta 1: consolidarea cladirii existente si realizarea de reparatii capitale;

-        Varianta 2: construirea unei cladiri noi, moderne, la standarde europene si demolarea cladirii existente.

VARIANTA 1:

Cladirea existenta are o suprafata de 620 m2.

Realizarea variantei 1 presupune:

-        consolidarea cladirii;

-        inlocuirea izolatiei;

-        inlocuirea sarpantei;

-        refacerea pardoselii;

-        inlocuirea tamplariei;

-        refacerea instalatiei electrice;

-        tencuieli si zugraveli;

-        refacerea instalatiilor termice;

-        refacerea jgheaburilor si burlanelor.

Suprastructura este alcatuita din pereti structurali potentiali din zidarie de caramida, planseu din beton armat si acoperisul de tip sarpanta.

Infrastructura, fundatia, este realizata din beton. Cota de fundare este conform studiului geotehnic la 1,30 m de la teren. Regimul de inaltime al cladirii este : etaj + parter.

Incalzirea se face cu ajutorul centralei termice proiectate, amplasata la parter, intr-un compartiment special care sa respecte normele PSI in vigoare, cu aerisire adecvata, alimentarea facandu-se cu gaz.

Cladirea cuprinde 3 sali de clasa, o cancelarie (la parter), 2 grupuri sanitare (la parter si etaj) si 2 holuri. Accesul din exterior se face pe o singura cale, de la sud, dinspre strada Republicii.

Finisajele interioare ce se vor realiza:

-        zugraveli in culori de apa;

-        vopsitorii la pereti (lamperi) in ulei;

-        pardoseli tip parchet, exceptie facand grupurile sanitare unde se va pune gresie si faianta pe pereti;

-        tamplarie din PVC.

Finisajele exterioare ce se vor realiza: - zugraveli in culori lavabile.

Instalatii electrice. Avand in vedere gradul de uzura a instalatiei existente si lucrarile de consolidare care se vor executa, instalatia electrica se va reface in totalitate. Pe peretele de sud, in dreptul intrarii se va monta un bloc de masura si protectie trifazat BMPT 32 amperi, 380 volti ce va fi legat printr-un racord subteran la reteaua electrica de joasa tensiune de pe strada Republicii

Din acest BMPT se leaga, printr-o coloana trifazata, tabloul electric montat pe perete in interiorul holului de la intrare. Acest tablou asigura distributia electrica interioara pentru gradinita. Se vor realiza circuite separate de iluminat si forta, dimensionate corespunzator puterii solicitate de receptoarele ce se vor conecta la circuitele respective. Se va realiza o instalatie de protectie impotriva loviturilor de traznet.

VARIANTA 2:

In varianta a doua se propune realizare unei noi cladiri mai reusite din punct de vedere estetic insa pe un amplasament mai dezavantajos din punct de vedere al accesului (mai departe de strada), dar care ofera un grad ridicat de libertate pentru proiectantul si executantul lucrarii.

Cladirea va fi realizata in regim parter+etaj, suprafata 2400 m2, inaltime 7 m, fatada din sticla termoreflectorizanta. Orientarea cladirii va fi sud-est. Astfel se asigura iluminarea naturala a incaperilor pe durata intregului program de functionare. In acest fel se asigura si o mica economie cu iluminatul electric.

Structura cladirii:

-        zidarie portanta din caramida 50cm grosime exterioara, asigurand astfel o izolare termica corespunzatoare;

-        fundatie beton;

-        planseu beton armat;

-        centuri, grinzi beton armat.

Acoperisul este de tip orizontal, hidroizolatie conform normelor europene in materie de constructii publice. Terenul pe care se va construi noua cladire este plan, orizontal si perfect stabil.

Asemeni variantei 1, noua cladire va avea ca:

-        finisaje interioare: zugraveli in culori de apa; pardoseli tip parchet si gresie pentru punctele sanitare; tamplarie PVC; faianta la grupurile sanitare; etc.

-        finisaje exterioare: zugraveli cu culori lavabile pe partile altele decat fatada; montarea pe fatada de placi ornamentale din aluminiu-fier pentru a-i conferi cladirii un aspect futurist.

COMPARAREA CELOR 2 VARIANTE

Pentru alegerea variantei optime de investitii vom recurge la folosirea metodei scorurilor simpla si metodei scorurilor ponderata.

Metoda simpla:

Caracteristici

Varianta 1

Varianta 2

Cost constructie

8

4

Estetica

7

10

Accesibilitate

8

5

Grad de dificultate al realizarii

8

4

Gradul de deservire

5

9

Dotari

8

9

TOTAL

44

41

Metoda ponderata:

Caract.

Factor importanta

Nota simpla var. 1

Nota ponderata var. 1

Nota simpla var. 2

Nota ponderata var. 2

Cost constructie

5

8

40

4

20

Estetica

1

7

7

10

10

Accesibilitate

2

8

16

5

10

Grad de dificultate al realizarii

4

8

32

4

16

Grad de deservire

3

5

15

9

27

Dotari

3

8

24

9

27

TOTAL

-

-

134

-

110

In urma analizarii celor doua scenarii, observam ca varianta optima este varianta 1, respectiv consolidarea cladirii existente si realizarea de reparatii capitale.

II.3DeSCRIEREA SOLUTIEI OPTIME

Lucrarile de reabilitare a corpului existent constau in:

-        consolidarea cladirii;

-        inlocuirea izolatiei;

-        inlocuirea sarpantei;

-        refacerea pardoselii;

-        inlocuirea tamplariei;

-        refacerea instalatiei electrice;

-        tencuieli si zugraveli;

-        refacerea instalatiilor termice;

-        refacerea jgheaburilor si burlanelor.

Stalpii propusi pentru consolidarea zidariei vor avea fundatii noi, cota de fundare fiind cu 50 cm sub cota de fundare a zidurilor existente. Se va realiza camasuirea tuturor intersectiilor cu mortar M100 si OB cu diametru de 6 mm la 15 cm distanta. Se refac zidurile exterioare si finisajele degradate la fatadele de sud si est a imobilului (respectiv, pe strada Republicii si proprietatea domnului Dumitru Ion).

Concomitent vor fi efectuate lucrari de reparare si corectare a tencuielilor decoractive aflate pe fatada sudica, fara schimbarea imaginii de ansamblu a cladirii. Portiunile de tencuiala degradata vor fi indepartate si refacute cu mortar de aceeasi compozitie cu cel original. Se vor folosi vopseluri emulsie cu rasini siliconice pe baza de apa, pentru exterior. Culorile folosite vor fi cele din proiectul initial al imobilului: fond alb si tonuri calde, galben-ocru pentru portiunile de tencuiala decorativa. Se vor efectua lucrari de reparatii si la scara de acces exterioara.

Lucrarile de reabilitare ale interiorului se vor efectua in fiecare camera a imobilului. Dupa refacerea tencuielii, se vor reface zugravelile interioare la pereti si tavane, folosindu-se culori calde, deschise. Se vor folosi vopseluri emulsie pe baza de apa (vopseluri de dispersie), pentru interior.

Pardoselile vor fi refacute dupa cum urmeaza:

-        pardoseala holurilor va fi inlocuita cu parchet pentru trafic intens. La fel si salile de clasa.

-        grupurile sanitare de la parter si etaj vor avea finisaje de paroseala (gresie portelanata) si de pereti (faianta).

Instalatiile electrice. Lucrarile necesare sunt urmatoarele:

-        alimentarea cu energie electrica;

-        instalatia pentru iluminat general;

-        instalatia de prize;

-        instalatia de protectie impotriva loviturilor de traznet.

Bilantul energetic al consumatorului este urmatorul:

-        putere instalata 12000W;

-        putere maxim ceruta simultan 10000W;

-        tensiune de utilizare U=380 volti curent alternativ 50Hz.

Instalatiile termice. Se va monta o centrala termica pe gaz, amplasata intr-un compartiment special, ce va asigura alimentarea cu energie termica a tuturor camerelor. Se vor monta calorifere noi din metal-tabla dimensionate corespunzator atat ca dimensiune cat si ca numar in functie de suprafata fiecarei camere: pentru salile de clasa se vor monta 3 calorifere; 2 calorifere la cancelarie, la fiecare grup sanitar; iar pe hol cate unul in dreptul fiecarei ferestre.

In ceea ce priveste instalatiile sanitare, acestea vor fi noi, cu un design atragator. Se vor reface conductele precum si bazinul pentru fosa septica.


II.4Graficul de implementare a investitiei (GANT)

Durata realizarii investitiei este de 24 saptamani.

Activitate

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

Consolidarea fundatiei

Consolidarea rezistentei

Inlocuirea izolatiei

Inlocuirea sarpantei

Refacerea instalatiei electrice

Refacerea instalatiilor sanitare

Inlocuirea tamplariei

Tencuieli si zugraveli



Refacerea instalatiilor termice

Refacerea pardoselii

Refacerea jgheaburilor si burlanelor

Dotari

Punere in functiune

DEVIZ GENERAL

privind cheltuielile necesare realizarii:

CONSTRUCTIE GRADINITA CU PROGRAM NORMAL

Strehaia, str. Republicii, nr. 2

 

in mii lei/ mii euro la cursul

4,2800

lei/euro din data :

10,06,2010

pag.1

Nr.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor

Valoare

TVA

Valoare

crt.

de cheltuieli

(fara TVA)

 

(inclusiv TVA)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii lei

Mii euro

1

2

3

4

5

6

7

CAPITOLUL 1

 

Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului

 

 

 

 

1,1

Obtinerea terenului

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

1,2

Amenajarea terenului

14,000

3,271

2,660

16,660

3,893

1,3

Amenajari pentru protectia mediului si

 

 

 

 

 

 

aducerea la starea initiala

8,400

1,963

1,596

9,996

2,336

TOTAL CAPITOL 1

22,400

5,234

4,256

26,656

6,228

CAPITOLUL 2

 

Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

TOTAL CAPITOLUL 2

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

CAPITOLUL 3

 

Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

 

 

 

 

 

3,1

Studiu de teren

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

3,2

Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si au-

 

 

 

 

 

 

Torizatii

46,889

10,955

8,909

55,798

13,037

3,3

Proiectare si inginerie

15,354

3,587

2,917

18,271

4,269

3,4

Organizarea procedurii de achizitie

3,000

0,701

0,570

3,570

0,834

3,5

Consultanta

4,000

0,935

0,760

4,760

1,112

3,6

Asistenta tehnica

7,682

1,795

1,460

9,142

2,136

TOTAL CAPITOLUL 3

76,925

17,973

14,616

91,541

21,388

CAPITOLUL 4

 

Cheltuieli pentru investitii de baza

 

 

 

 

 

4,1

Constructii si instalatii

857,081

200,253

162,845

1019,927

238,301

 

Ob.1: Constructie gradinita cu program normal,

857,081

200,253

162,845

1019,927

238,301

 

Craiova, str. Stefan cel Mare, nr. 45

 

 

 

 

 

 

 

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

 

 

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

 

 

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

4,2

Montaj utilaje tehnologice

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

 

 

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

 

 

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

 

 

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

 

 

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

 

 

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

4,3

Utilaje, echipamente tehnologice si functionale

 

 

 

 

 

 

cu montaj

50,000

11,682

9,500

59,500

13,902

 

Mobilier

50,000

11,682

9,500

59,500

13,902

 

 

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

 

 

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

4,4

Utilaje fara montaj si echipamente de transport

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

 

 

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

 

 

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

 

 

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

1

2

3

4

5

6

7

4,5

Dotari

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

4,6




Active necorporale

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL CAPITOL 4

907,081

211,935

172,345

1079,427

252,203

CAPITOL 5

 

Alte cheltuieli

 

 

 

 

 

5,1

Organizare de santier

13,711

3,203

2,605

16,316

3,812

 

5,1,1 Lucrari de constructii

8,711

2,035

1,655

10,366

2,422

 

5,1,2 Cheltuieli conexe organizarii santierului

5,000

1,168

0,950

5,950

1,390

5,2

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

25,065

5,856

4,762

29,828

6,969

5,3

Cheltuieli diverse si neprevazute

99,801

23,318

18,962

118,763

27,748

TOTAL CAPITOL 5

138,577

32,378

26,330

164,907

38,530

CAPITOL 6

 

 

 

 

 

Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar

 

 

6,1

Pregatirea personalului de exploatare

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

6,2

Probe tehnologice si teste

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

 

 

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL CAPITOL 6

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL GENERAL

1144,984

267,520

217,547

1362,531

318,348

Din care C+M

888,192

205,559

168,757

1056,949

244,615

DEVIZUL PE OBIECT

Devizul obiectului :Obiectul I. Constructie gradinita cu program normal, Strehaia, str. Republicii, nr. 2

in mii lei si euro, la cursul lei/euro 4.2800

1Euro

4,2800

Nr.

Denumire

Valoarea pe categorii

crt.

 

de lucrari, fara T.V.A.

 

 

[RON]

[EURO]

0

1

2

3

 

I. - LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII

 

 

1

Terasamente

 

 

2

Constructii: rezistenta (fundatii, structura de rezistenta) si arhitectura (inchi-

 

 

 

deri exterioare, compartimentari, finisaje)

478,429

111,782

3

Izolatii

273,540

63,911

4

Instalatii electrice

46,136

10,779

5

Instalatii sanitare

21,711

5,073

6

Instalatii de incalzire, ventilare, climatizare, PSI, radio-tv, intranet

32,766

7,656

7

Instalatii de alimentare cu gaze natural

3,500

0,818

8

Instalatii de telecomunicatii

1,000

0,234

 

TOTAL I (fara T.V.A.)

857,081

200,253

 

T.V.A. (.. )

162,845

38,048

 

TOTAL I (cu T.V.A.)

1019,927

238,301

 

 

 

 

 

II - MONTAJ

 

 

Montaj utilaje si echipamente tehnologice

0,000

0,000

 

TOTAL II (fara T.V.A.)

0,000

0,000

 

T.V.A. (.. )

0,000

0,000

 

TOTAL II (cu T.V.A.)

0,000

0,000

 

 

 

 

 

III - PROCURARE

 

 

Utilaje si echipamente tehnologice

50,000

11,682

Utilaje si echipamente de transport

0,000

0,000

 

TOTAL III (fara T.V.A.)

50,000

11,682

 

T.V.A. (.. )

9,500

2,220

 

TOTAL III (cu T.V.A.)

59,500

13,902

 

 

 

 

 

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III fara T.V.A.)

907,081

211,935

 

T.V.A. (.. )

172,345

40,268

 

TOTAL DEVIZ PE OBIECT (cu T.V.A.)

1079,427

252,203

COSTURI DE OPER.

ANUL 1

ANUL2

ANUL 3

ANUL 4

ANUL 5

ANUL 6

ANUL 7

ANUL 8

ANUL 9

ANUL 10

I. CHELTUIELI DE PERSONAL

92500

95737,5

98609,63

101074,9

103096,4

105158,3

107261,5

109406,7

111594,8

113826,7

1.1. SALARII

88800

91908

94665,24

97031,87

98972,51

100952

102971

105030,4

107131

109273,6

1.2. PRIME SI BONUSURI

3700

3829,5

3944,385

4042,995

4123,855

4206,332

4290,458

4376,267

4463,793

4553,069

II. SERVICII EXTERNE

89400

92529

95304,87

97687,49

99641,24

101634,1

103666,7

105740,1

107854,9

110012

2.2. CONTABILITATE

9600

9936

10234,08

10489,93

10699,73

10913,73

11132

11354,64

11581,73

11813,37

2.3. SECURITATE

16800

17388

17909,64

18357,38

18724,53

19099,02

19481

19870,62

20268,03

20673,39

2.4. INTRETINERE CLADIRE

3600

3726

3837,78

3933,725

4012,399

4092,647

4174,5

4257,99

4343,15

4430,013

2.5. CATERING

59400

61479

63323,37

64906,45

66204,58

67528,68

68879,25

70256,83

71661,97

73095,21

III. UTILITATI

10690,4

11064,56

11396,5

11681,41

11915,04

12153,34

12396,41

12644,34

12897,22

13155,17

3.1. INCALZIRE

5000

5175

5330,25

5463,506



5572,776

5684,232

5797,917

5913,875

6032,152

6152,795

3.2. ENERGIE ELECTRICA

2776,8

2873,988

2960,208

3034,213

3094,897

3156,795

3219,931

3284,33

3350,016

3417,016

3.3. APA

710,4

735,264

757,3219

776,255

791,7801

807,6157

823,768

840,2433

857,0482

874,1892

3.4. CANAL

144

149,04

153,5112

157,349

160,496

163,7059

166,98

170,3196

173,726

177,2005

3.5. GUNOI

1152

1192,32

1228,09

1258,792

1283,968

1309,647

1335,84

1362,557

1389,808

1417,604

3.6. TELEFON + INTERNET

907,2

938,952

967,1206

991,2986

1011,125

1031,347

1051,974

1073,013

1094,474

1116,363

IV. IMPOZITE SI TAXE LOCALE

8400

8694

8954,82

9178,691

9362,264

9549,51

9740,5

9935,31

10134,02

10336,7

4.1. TAXA PE CLADIRE

8400

8694

8954,82

9178,691

9362,264

9549,51

9740,5

9935,31

10134,02

10336,7

V. MATERIALE CONSUMABILE

14700

15214,5

15670,94

16062,71

16383,96

16711,64

17045,87

17386,79

17734,53

18089,22

5.1. JUCARII

4500

4657,5

4797,225

4917,156

5015,499

5115,809

5218,125

5322,487

5428,937

5537,516

5.2. MATERIALE DIDACTICE

9000

9315

9594,45

9834,311

10031

10231,62

10436,25

10644,97

10857,87

11075,03

5.3. PRODUSE DE CURATENIE

1200

1242

1279,26

1311,242

1337,466

1364,216

1391,5

1419,33

1447,717

1476,671

VI. TOTAL

215690,4

223239,6

229936,8

235685,2

240398,9

245206,9

250111

255113,2

260215,5

265419,8

VENITURILE DIN OPERARE

 

 

ANUL1

ANUL 2

ANUL 3

ANUL 4

ANUL 5

ANUL 6

ANUL 7

ANUL 8

ANUL 9

ANUL 10

 

1. TAXA DE GRADINITA

180000

186300

191889

196686,2

200619,9

204632,3

208725

212899,5

217157,5

221500,6

 

2. CURSURI OPTIONALE

10800

11178

11513,34

11801,17

12037,2

12277,94

12523,5

12773,97

13029,45

13290,04

 

3. TAXA MIC DEJUN

23760

24591,6

25329,35

25962,58

26481,83

27011,47

27551,7

28102,73

28664,79

29238,08

 

4. TAXA PRANZ

71280

73774,8

75988,04

77887,75

79445,5

81034,41

82655,1

84308,2

85994,36

87714,25

 

5. TAXA LOC DE JOACA

5400

5589

5756,67

5900,587

6018,598

6138,97

6261,75

6386,985

6514,725

6645,019

 

6. DONATII

2500

2587,5

2665,125

2731,753

2786,388

2842,116

2898,958

2956,937

3016,076

3076,398

 

7. SPONSORIZARI

3000

3105

3198,15

3278,104

3343,666

3410,539

3478,75

3548,325

3619,291

3691,677

 

8. TAXA ACTIVITATI EXTRASCOLARE

5400

5589

5756,67

5900,587

6018,598

6138,97

6261,75

6386,985

6514,725

6645,019

 

9. TOTAL

302140

312714,9

322096,3

330148,8

336751,7

343486,8

350356,5

357363,6

364510,9

371801,1

 

INVESTITIE

 

 

 

 

PREVIZIUNE

 

 

 

 

INVESTIE SI PREVIZIUNE

ANUL 1

ANUL 2

ANUL 3

ANUL 4

ANUL 5

ANUL 6

ANUL 7

ANUL 8

ANUL 9

ANUL 10

ANUL 11

1. IESIRI IN FAZA DE INVESTITIE

1362,5309

0

0

0

0

0

0

0

0

 

 

2.INTRARI IN FAZA DE INVESTITIE

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

3. IESIRI IN FAZA DE OPERARE

0

215690,4

223239,6

229936,8

235685,2

240398,9

245206,9

250111

255113,2

260215,5

265419,8

4. INTRARI IN FAZA DE OPERARE

0

302140

312714,9

322096,3

330148,8

336751,7

343486,8

350356,5

357363,6

364510,9

371801,1

5. FLUX DE NUMERAR NET

-1362,531

86449,6

89475,34

92159,6

94463,59

96352,86

98279,91

100245,5

102250,4

104295,4

107289,7

6. FLUX DE NUMERAR NET ACTUALIZAT

-1297,648

78412,34

77292,16

75819,93

74014,69

71899,99

69845,7

67850,11

65911,53

64028,35

62730,09

7.VALOAREA FIN. NETA ACTUALIZATA

706507,23

8. RIR

6041%

Gradul de uzura

33,33%

Valoarea reziduala

908,39933












Document Info


Accesari: 3349
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )