Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Deontologia profesionala in PR sau etica in versiune beta

Marketing












ALTE DOCUMENTE

Marketingul
CUNOASTE-TI CLIENTUL!
Vinzare din gura in gura
Planificarea bugetului de promovare, a strategiilor de marketing si a timpului
Marketing si marketing strategic
TEHNICI DE VANZARI
Cercetarea de marketing industrial
CONTRACTUL DE VANZARE - CUMPARARE INTERNATIONALA DE marfuri
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE PROGRAM DE MARKETING CALIMANESTI-CACIULATA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MARKETING



Eseu:

Deontologia profesionala in PR

sau etica in versiune beta

STUDENT: STANCULESCU

IOANA MIHAELA

SERIA B,GRUPA 1757

AN IV, MARKETING

BUCURESTI

2006

Deontologia profesionala in PR sau etica in versiune beta

Antonel NECULAI

Specialist PR

CCIRB

In randurile ce urmeaza vom privi impreuna dincolo de voalul ce acopera profunzimile, uneori greu de patruns, ale motivatiilor specialistului in relatii publice. Asumandu-ne zilnic rolul greierasului Jiminy, suntem, impreuna cu departamentul de relatii publice, "constiinta organizatiei". Nu este, de multe ori, o postura prea confortabila, dar este locul in care vrem sa fim, pentru care ne-am pregatit. Relatiile publice reprezinta - cu totii stim asta - o strada cu doua sensuri: transmitem mesajul organizatiei noastre catre public, dar, in acelasi timp, ne ajutam colegii sa inteleaga modul in care publicul percepe actiunile organizatiei noastre. Din acest punct de vedere, activitatea noastra reprezinta mai mult decat o functie manageriala.

Trebuie sa fim cinstiti cu noi insine: etica in relatiile publice nu constituie un subiect menit sa ofere confort psihic. In particular, etica poate fi tratata filozofic (Kant, Machiavelli), utilitarist (pseudo-democratie: cel mai mare bine pentru cat mai multi oameni) sau deontologic (dilema omului moral: fa ce e corect, indiferent de consecinte). Din aceasta perspectiva trebuie sa fim de acord cu faptul ca, de multe ori, codurile de etica profesionala indeamna la onestitate, corectitudine, acuratete si integritate. Insa nu trebuie sa ignoram ceea ce reprezinta de fapt relatiile publice: diseminarea punctelor de vedere partizane organizatiei pentru care lucrezi si pledoarie argumentata in vederea sustinerii acestora (OK, sunt de acord, relatiile publice inseamna mult mai mult! Dar acesta este un modest articol, nu o carte...). Fiindca am amintit despre codurile de etica si deotologie, va recomand sa analizati "Proiectul CSEP" (Center for the Study of Ethics in the Professions). In cadrul acestuia au fost adunate 850 de coduri de etica apartinand asociatiilor profesionale, firmelor sau institutiilor de invatamant. O adevarata frumusete, un documentar despre razboi urmarit din confortul sufrageriei. Mai greu este pentru cei care lupta pe front!

Oricat de inspirate si inaltatoare ar fi codurile de etica profesionala, liniile directoare ale activitatii de relatii publice nu se regasesc in principii transcendente sau seturi imuabile de valori, ci mai degraba in termenii contractului pe care il semnam. Ei bine, respectand paralela facuta ceva mai devreme, contractul semnat in calitate de specialisti in relatii publice echivaleaza cu o adevarata declaratie de razboi. Intotdeauna va exista o tabara de partea dreptatii, intotdeauna vor exista acorduri si tratate internationale care sa reglementeze statutul prizonierilor de razboi, dar cu totii stim ca intotdeauna va urma un proces la Nuremberg sau Haga, iar in vocabularul oricarei limbi si-a facut loc termenul "pagube colaterale".




Uneori avem ocazia deosebita de a sluji interesului clientului nostru prin transparenta totala, deschidere si adevar gol-golut. Binecuvantate fie acele clipe rare! De cele mai multe ori, insa, interesul clientului nostru presupune ca multe fapte sa nu ajunga la urechile publicului, iar daca acest lucru se intampla totusi, sa facem in asa fel incat impactul negativ sa fie minim. Avem chiar si nume frumoase pentru asta: "prevenirea crizelor" (poate cel mai important capitol din cadrul managementului situatiilor de criza) si "limitarea consecintelor".

Ca in orice conflict militar, pusca este tinuta in mana de soldati ai aceleiasi armate, purtand uniforme diferite (Doamne fereste sa confunzi un puscas marin cu un infanterist!). Specialistii in relatii publice trebuie sa elimine din minte ideea ca activitatea lor este similara jurnalistilor de stiri, desi, cel putin teoretic, ambii se afla in slujba adevarului si informatiei. Interesant este faptul ca, prin comparatie, specialistii in relatii publice percep o valoare mai mare a caracterului de stire a informatiei transmise catre media, fata de ziaristi. Insa ambii recunosc influenta pe care o au relatiile publice asupra evenimentului la care se face referire[1]. Un bun profesionist in relatii publice stapaneste foarte bine formulele de transmitere a informatiei si are capacitatea de a interveni in acest proces astfel incat sa influenteze vizibil rezultatul comunicarii. Insa singurii care pot controla mass media sunt patronii de trusturi media. Cu exceptia unor cazuri izolate, fiecare din aceste trusturi isi desfasora activitatea in primul rand dupa principii economice, slujind, insa, interesului public. Am folosit, iata, doua expresii cheie: principii economice (deci profitul propriu) si interesul public.

Unde se intalnesc, din aceasta perspectiva, interesul public cu cel al unei organizatii?

Intr-o societate democratica, misiunea creatorului de informatie sau a celui care o gestioneaza este aceea de a furniza acele date sau de a sprijini acele puncte de vedere pe care organizatia le doreste transmise catre publicurile sale. Pe de alta parte, reprezentantii mas media au misiunea de a prezenta toate informatiile pe care le pot aduna si care sunt relevante si reprezentative pentru a oferi o imagine echidistanta si echilibrata a faptelor.

Iata cum, in teorie, interesul public ramane obiectivul final al acestor procese dinamice. Din fericire, societatea actuala permite oricarui individ sau organizatii sa urmareasca interesul propriu in limitele impuse de lege. Aceasta libertate isi are reflectarea si in definirea propriei abordari in relatia cu mass media. Daca nu am avea o presa libera nu am avea nevoie de specialisti in relatii publice. Sa nu uitam ca in regimul comunist aveam specialisti in propaganda, dar nu relatii publice.

Pana la urma, binele public slujit prin activitatea de relatii publice se reduce la abilitatea noastra, a practicienilor, de a promova pe cai legale interesele auto-definite ale celor care apeleaza la serviciile noastre. Etica in relatiile publice poate fi definita nu ca elementele tactice cu radacini transcendente in coduri de deontologie profesionala sau valori filozofice (in ce masura sa dezvaluim un adevar, cui, sub ce forma si cand) ci mai degraba decizia de a sluji un client ale carui interese auto-definite sunt, din punctul nostru de vedere, etice.

Cu totii stim ca in practica lucrurile nu se deruleaza de multe ori chiar asa. Insa, pe termen lung, sistemul functioneaza!

--------------------------------------------------------------------------------

[1]Lynn M. Sallot, Thomas M. Steinfatt si Michael B. Salwen, "Journalists and Public Relations Practitioners' News Values: Perceptions and Cross-perceptions," Journalism and Mass Communications Quarterly 75 - 1998:370

Bibliografie:

http://www.markmedia.ro/article_show.php?g_id=572












Document Info


Accesari: 2291
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )