Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Etapele unui sondaj

Marketing












ALTE DOCUMENTE

Afacerea, Piata, Organizare si conducere
Echilibrul consumatorului
TEHNICI PROMOTIONALE
ACTIVITATEA PREMERGATOARE SEDINTEI DE JUDECATA
Imaginea - factor esential in elaborarea de catre intreprinderi a unei politici active de piata
POLITICA DE PRET
PROGRAMUL DE MARKETING
CONCEPTE SPECIFICE MARKETINGULUI
APARITIA, DEZVOLTAREA SI DOMENIILE DE APLICARE ALE MARKETINGULUI
Lucrare de licenta Mixul de marketing bancar - studiu de caz realizat la BRD Agentia Salonta -

Etapele unui sondaj

1) Stabilirea scopului cercetarii

2) Stabilirea obiectivelor, ipotezelor si variabilelor cercetarii (detalierea scopului precizeaza concret acele infrmatii care urmeaza sa fie obtinute; pe baza oricarui obiectiv se formuleaza intrebarile in chestinoar)



Scop si obiective - pt proiect: 15-16 intrebari (in chestinar), ~ 10-12 intrebari de continut

Stabilirea obiectivelor, ipotezelor si variabilelor cercetarii

Obiectiv: detaliere a scopului, precizand la nivel operational informatiile care urmeaza a fi obtinute; pe baza lor formulam intrebarile in chestionar (fiecarui obiectiv ii formulam o intrebare in chestionar)

Ipoteze: presupuneri cu privire la ipotezele cercetarii, ele fiind testate in faza de analiza a infirmatiilor; ele trebuie validate (cel mult, cel putin, aproximativ)

In proiect nu trecem ipotezele !

Variabilele cercetarii: caracteristici care-si modifica valoarea, ele fiind definite atat conceptual (teoretic) cat si operational (practic)

Variabila

Def. conceptuala

Def operationala

Mediul de rezidenta

- Urban

- Rural

3) Stabilirea colectivitatii cercetate, a unitatii de observare si a unitatii de sondaj

Colectivitatea cercetata reprezinta ansamblul unitatilor care stau la baza definirii esantionului si asupra carora se vor extinde rezultatele cercetarii

Colectivitatea trebuie definita atat ca structura cat si ca localizare geografica (vezi unitatea de consum, pt detergent de ex, familia)

Unitatea de observare reprezinta unitatea care face obiectul cercetarii putinad fi individial, famila sau organizatia (unitatea de observare se va trece in proiect).

Unitatea de sondaj este unitatea de la care se recolteaza efectiv informatiile, ea fiind reprezentate de individ (cine raspunde la sondaj, unitatea de decizie) (unitatea de sondaj se trece in proiect)

4) Stabiliea coordonatelor spatiale, temporale si modale ale cercetarii.

Coordonatele soatiale vizeaza locul unde se va desfasura cercetarea (pe strada, in unitati comerciale, la domiciliu, la sediul organizatiei, targuri, expozitii)

In functie de loc se stabileste si marimea chestionarului

Coordonatele temporale stabilesc perioada in care se va desfasura culegerea informatiilor precum si momentul din zi corespunzator realizarii acestei acitivat 949b19j i

Coordoantele modale vizeaza 2 aspecte:

- modul de comunicare cu unitatea cercetata, care poate di direct fata-in-fata, prin posta, prin tel, prin internet

- modul de consemnare a raspunsului, prin autoinregistrare, cand consemnarea se face de catre subiect, sau prin consemnarea raspunsului de catre operatorul de interviu.

5) Elaboarea chestionarului

Chestionarul trebuie elaborat pe baza obiectivelor stabilite anterior, intrebarile continute de acesta putand fi impartite in mai multe categorii.

Criterii de impartire a intrebarilor"

a) in fct de forma lor

- intrebari inchise (cu variante de raspuns date)

- intrebari deschise (mai putin de 10% din totalul intrebarilor din chestionar))

- intrebari mixte (combinate, si variante de raspuns, si variante libere)

b) in fct de rolul lor in cadrul chestionarului:

- intrebari introductive (cu rolul d ea sparte gheata si de a familiariza subiectul cu spocul certetarii - intrebari generale)

- intrebari filtru - intrebari care selecteaza consumatorii ce vor raspunde la o anumita parte a chestionarului (gen intrebari de calificare, califica subiectul)

- intrebari de continut care asigura cea mai mare parte a informatiilor in conformitare cu obiectul cercetarii (toate intrebarile cu scale)

- intrebari "de ce?" - care solicita motivarea unui raspuns la in intrebare anterioara

- intrebari de control - care urmaresc verificarea raspunsului la o intrebare anterioara (reformulam o intrebare)

- intrebari de indentificare - care solicita infirmatii de natura socio-demografica cu privire la unitarea de observare (la individ: varsta, nenit, mediu de rezidenta, stare civila; la familie: nr de membrii, vechime, venit, ocupatie, grad de instruire, nr de copii; la organizatie: marime, domeniu, CA, structura capitalului)(aceste intrebari se plaseaza in general la sfarsitul chestionarului, pt ca sunt intrebari personale, pt a nu inhiba, pt a nu raspunde eronat) (se plaseaza la inceput doar cand au rol de filtru)

(pt referat 2-3-4 intrebari, in fct de unitatea de observare, restul intrebari de continut; 5 intrebari, cate una pt fiecare scala utilizara, 5 modele; 6-7 intrebari mai generale)

La cele cu scale, folosom mai multe carecteristici (f fav-f nefav, nivelul anumitor caracteristici, scara lui Stapel.etc)

c) in fct de natura lor

- intrebari factuade, care solicita informatii de natura ibiectiva (varsta, venit, cantitate consumata s.a.)

- intrebari de opinie, care conduc la obtinerea de informatii referitoare la opinia fata de un anumit stimul (produs, marca, caracterstica unui produs)

(toate intrebarile cu scale sunt de opinie)

Intrebarile din chestionar trebuie sa fie clare, nu evazive, nu se va influenta raspunsul, nu se fol consecutiv aceeasi scala (se va evita efectul inertiei). Se recomanda combinarea lor, nu se fol intrebari care pot fi intelese diferit.

Intrebarile se recomanda a curge astfel: intrebari generale, filtru, de continut (majoritatea informatiilor), intrebari de identificare.

Chestionarul va fi anonim, nu solicitam nume, date personale.

6) Stabilirea marimii esantionului se alegerea metodei de esantionare.

In stabilirea marimii esantionului folosim urmatoare formula:

unde,

= valoare dispersiei (pt caracteristici binare) (sigma patrat)

n = valoare esantionului

t = coeficient aferent probabilitatii cu care se garanteaza rezultatele cercetarii (se otine din tabele statistice corespunzator repartitiei student)

p = proportia unitatilor din esantion care poseda caracteristica cercetata (cand nu se cunoaste, i se atribuie valoare 0,5)

= eroare limita acceptabila

5

6

- - - - -

- - - - -

1,9

- - - - - - - - - - - - - -

0,95

2,0

- - - - - - - - - - - - - -

0,96

exemplu:

pt 95% probabilitate de garantare (t)

(din tabele)

adica pt 95% t = 1,96

iar pt 95% t = 2,05

20% (intentie de cumparare)

[ 20%-3% ; 20%+3%]

3% (interval)

95% (probabilitate de garantare)

Pentru o cerceare /esantion reprezentativ ≤5% si >15%

Exemplu:

Sa se calculeze marimea esantionului necesar relizarii unei cercetari la nivel national in conditiile in care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 96% (t = 2,05), proportia unitatilor din esantion care poseda caracteristica cercetata nu se cunoaste, iar eroarea limita accptabila este de 3%.

(se aproximeaza la un numar natural, in plus)

Indicele de sondaj


(cu 2 variante)

Sondaj exhaustiv )care tine seama de marimea colectivitatii). Este nevoide de corectarea formulei

Sondaj neexhaustiv (nu tine seama de marimea colectivitatii; n ramane ca in formula

unde,

n = marime esantion

N = marimea colectivitatii

= n corectat

problema 3.8 / pag 75

Sa se calculeze marimea esantionului necesar realizarii unei cercetari in randul angajatilor unei societati stiind faptul ca probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 95% (t = 1,96), proportia unitatilor din esantion care posedea caracteristica cercetata nu se cunoaste, eroare limita acceptabila este de 3%, iar nr total de angajati al societatii este de 5.000 persoane.

corectam marimea esantionului

Metodele de esantionare

Organization Chart

- Esantionarea simpla aleatoare se bazeaza pe principiul schemei cu bila nerevenita fiind aplicata pt colectivitati mici

- Esantionarea sistematica aleatoare se bazeaza pe utilizarea unui pas mecanic determinat prin impartirea marimii colectivitatii la marimea esantionului apoi se alege la intamplare punctul de pornire

- Esantionarea stratificata presupune impartirea colectivitatii in straturi care sa fie omogene in interior si eterogene intre ele. Din fiecare strat se alege un nr predeterminat de unitati proportional sau nu cu marimea stratului in totalul colectivitatii

- Esantionarea de grup presupune impartirea colectivtatii in straturi care sunt eterogene in interior si omogene intre ele. Ulterior se alege la intamplare un strat din care vor fi selectate toate unitatile incluse in esantion

- Esantionare multistadiala presupune aplicarea sistematica a mai multor metode de esantionare din cele prezentate anterior

7) Ancheta pilot - care presupune aplicarea chestionarului pe 20-40 pers in vederea testarii lui

8) Culegerea informatiilor

9) Prelucrarea informatiilor (pregatirea informatiilor pentru analiza)

Se da un cod, o eticheta raspunsurilor (1 si 0 pt da sau nu.etc)

Chest

nr

Q1

Q2

Q3

Q4

Q5

Q6

- - - - - - - - -

Q15

Pret

Ambalaj

Gust

Ariel

Bonux

Dero

Tide

A

B

C

C1

C2

C3

1

2

4

3

5

0

1



1

0

30

30

40

2

3

1

2

2

2

2

4

4

4

1

0

0

0

20

30

50

1

2

3

3

2

3

1

3

3

4

1

0

0

1

5

3

4

2

1

5

3

- - - - - - - - - - -




20

Baza de date (centralizator, este alcatuita din

= frecventele (cati de 1 si cati de 2)

Exemplu

Q1 : Ati auzit de marca X? Raspuns: DA (1), NU (2) (raspunsul se transforma in valori numerice pt prelucrare)

Q2 : Faceti evaluarea de la foarte favorabil la foarte nefavorabil asupra Pretului, Ambalajului, Gustului

F Fav

Fav

Nici-Nici

Nef

F Nef

Pret

5

4

3

2

1

Ambalaj

5

4

3

2

1

Gust

5

4

3

2

1

apoi centralizam, cati de 5, cati de 4 ...

Da

NU

Ariel

1

0

Bonux

1

0

Bona

1

0

Tide

1

0

Q3 : Care din urmatoarele marci de detergent le-ati cumparat in ultima luna

centralizam, cati de 1 si cati de 0 pt fiecare detergent

.

.

.

18-55

1

26-35

2

36-45

3

46-55

4

Q15 : Varsta dvs. Se incadreaza in intervalul:

centralizam, cati de 1, de 2, de 3, de 4

A

B

C

Subiectul 1

30

30



40

Q4 : Impartiti 100pct intre urmatoarele marci:

Adunam ,pe marca, si impartim la nr de respondenti

Q5 : Ordonati in fct de importanta urmatoarele caracteristici, cu 1,2,3

C1

2

C2

3

C3

1

I

II

III

C1

de 3 ori

de 12 ori

de 5 ori

C2

C3

centralizam, pt fiecare caracterisitca, cati de 1, de 2, de 3

media aritmetica ponderata, scorul importantei pt fiecare

Q6 : Scara lui Lickert

Exprimati-va acordul sau dezacordul la urmatoarele propozitii: "Preturile practicate de magazinul X sunt mari"

Acord total

Acord

Indiferent

Dezacord

Dezacord total

Propozitia 1

1

2

3

4

5

centralizam, cati de 1, de 2, de 3, de 4, de 5, respectiv raspunsurile date

Prelucram datele pe fiecare intrebare si pe total chestionar (frecventele relative si absolute); din 20 de persoane, x au raspuns asa..; sau calculam scorurile la scale (din 20 de pers 20% cu varsta de .. au raspun asa ..)

In referat:

-         Chestionar + Tabel de centralizare + Interpretare

-         + eventualele modificari aduse pe parcurs, daca sunt

(testul [hi] patrat)

Este folosit pt testarea semnificatiei statistice a difentelor de opinie dintre subiectii care fac parte din 2 sau mai multe subesantioane independente

Exemplu:

Un sondaj intr-o expozitie asupra unui esantion de 1200 de vizitatori a stabilit urmatoare repartitie a acestora pe grupe de varsta in fct de modul de apreciere a unui produs nou supus testarii

Aprecieri

<30 ani

30-50 ani

>30 ani

Total

Fav

156

(169)

201

(191)

163

(160)

520

43%

Nef

234

(221)

239

(249)

207

(210)

680

57%

Total

390

440

370

1200

Sa se stabileasca pt un nivel de semnificatie de 5% daca varsta influenteaza modul de apreciere a noului produs.

Etape:

1) Se formuleaza ipoteza nula (o presupunere a influentei varstei asupra modului de apreciere

Ho: Varsta nu influenteaza modul de apreciere a noului produs (trebuie s-o testam)

2) Se determina valoare luicalculat dupa formula

unde r respectiv k reprezinta nr de randuri, respectiv de coloane ale tabelului de contingenta.

- frecventa randului i si ale coloanei j care rezulta din cercetare

= 158 = 201

= frecventele randului i si ale coloanei j care se asteapta sa rezulte conform ipotezei nule. (se det prin inmultirea frecentei marginale a randului i cu frecventa marginala a coloanei j si impartirea prodului astfel obtinut la volumul esantionului)

,

,

,

3) Se compara cu stabilit pe baza unui tabel statistic in fct de 2 parametrii

- un nr n de grade de libertate n = (r-1)(k-1), si

- un nivel de semnificatie statistica α (alfa)

2= randuri 3=coloane

n = (2-1) (3-1) = 2

α = 5% = 0,05

()

In cazul in care este mai mare decat nu se admite ipoteza nula; in caz contrat se admite ipoteza nula.

se admite ipotea nula.

Varsta nu influenteaza modul de apreciere a noului produs (in 95% varsta nu influenteaza modul de apreciere)

Coeficientul de contingenta

Este utilizat pt determinarea gradului de asociere dintre variabilele masurate cu o scala nominala. El se calculeaza dupa formula

unde

= este valoarea calculata a lui

n = nr de subiecti din esantion

Acest contingent poate lua valori intre 0 si o valoare

Daca , se poate determina

Exemplu

4.15/138

a)

n = 500

r = 3

k = 3

= 12,68

Sa se verifice daca...

α = 0,05 (5%)

Ho =

Venit mic

Venit mediu

Venit mare

Prefera

Nu prefera

Indecisi

nu se admite ipoteza nula

b)

0 (zero) = nici o asociere ;

valoarea maxima (in fct de nr de randuri si de coloane) = legatura puternica

asociere slaba












Document Info


Accesari: 13540
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )