Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































FUNDAMENTAREA SI ADOPTAREA STRATEGIEI POLITICII DE PRODUS

Marketing












ALTE DOCUMENTE

Luna cadourilor creste vanzarile cu pana la 50%
Marketingul
Promovarea produselor industriale
14 intrebari care ti se vor pune la interviu!
Analiza pietei
10 ponturi pentru un interviu de succes
Continuare (Continutul Marketing-ului)
Marketing - Philip Kotler - \"Managementul Marketingului\",
PROCESUL DE CUMPARARE AL UNUI EPILATOR
7 Greseli care strica o imagine profesionala

FUNDAMENTAREA sI ADOPTAREA STRATEGIEI POLITICII DE PRODUS

Studiu de caz: S.C. MACON S.A. DEVA



4.1. PRINCIPII GENERALE

Consumul este o conditie de existena a omului. Productia trimite pe piata tot ce se cere pentru consum si ceva mai mult pentru a asigura selectia, alegerea fiind singura modalitate prin care se poate sustine cresterea calitatii si ca urmare cresterea nivelului de viata[1]. Situatia bunurilor pe circuitul economic este conditionata de politica economica a statului sau adoptata la nivel regional sau internation 15115y248p al, ca urmare a masurilor de protectie sociala sau protejarea economiei nationale ori subventionarea unor ramuri economice strategice în care preturile pietei pot fi sub nivelul costurilor. Se formeaza astfel o anumita oferta care este un rezultat al interventiei pe piata a autoritatilor statale. Cunoasterea categoriilor de bunuri care se produc si sunt puse în circulatie se poate face pe baza unor categorisiri, clasificari mai mult sau mai putin stiintifice.

Totalitatea ofertei este formata din totalitatea produselor care potfi bunuri sau servicii. Intensitatea numarului de produse pe care le folosesc oamenii, în variatele lor forme de prezentare, formeaza o multime a carei valoare este de ordinul sutelor de mii de articole. O vedere de ansamblu este necesara înaintea aprofundarii unor probleme legate de produsele întreprinderii si politicile ce se pot adopta fata de ele. În practica comerciala si de evidenta, se folosesc grupari, clasificari ale bunurilor si serviciilor pentru usurarea fluxului informational si prelucrarea lui. În gruparea produselor sub forma de bunuri se au în vedere atât aspecte tehnologice (materii prime, materiale tehnologii de prelucrare) cât si de consum. O grupare care permite orientarea în privinta legaturii bunuri-consum poate fi asa cum este redata în continuare.

Dupa destinatia lor bunurile pot fi:

→bunuri de consum personal;

→bunuri pentru productie

Bunurile de consum dupa frecventa cererii sunt:

→bunuri de cerere curenta

→bunuri de cerere rara

Bunurile de cerere curenta cuprind produse alimentare si produse nealimentare. Produsele alimentare de cerere curenta pot fii grupate astfel:

→pâine si produse de panificatie:

→ grasimi si zahar :

→ lapte si produse lactate:

→carne si preparate din carne, etc.

Consumul acestor alimente esre determinat de cerinte fiziologice si cererea se manifesta zilnic fiind distribuite printr-o retea vasta de unitati comerciale din cele mai diverse tipuri. Cerintele de calitate se impun atât prin pretentiile consumatorilor, care se datoreaza tn special obiceiurilor alimentare cât si conditiile impuse de anumite conventii si întelegeri de protectie a consumatorului sau norme de calitate stabilite de organele sanitare si protectia mediului.

Produsele de cerere curenta nealimentare sunt:

→produse de igiena si întretinere a corpului ;

→articole chimice si de menaj;

→combustibili si lubrifianti auto;

→articole de papetarie,etc.

Consumul determinat de stilul de viata si opiniile personale, modul de organizare a gospodariilor. În comert se regasesc alaturi de marfurile alimentare sau în unitati cu o mare densitate în teritoriu prin unitatile specializate.

Bunurile de cerere rara sunt produse care se consuma într-o perioada mai lunga de timp si pot fi bunuri durabile cu caracter tehnic sau netehnic sau bunuri nedurabile care au o solicitare rara.

Produsele de folosinta rara cu caracter tehnic sunt:

→aparate si echipamente de menaj;

→autoturisme;

→radioreceptoare;

→televizoare;

→ceasornice,etc.

Produsele de folosinta îndelungata netehnice sunt:

→mobila;

→îmbracamintea;

→încaltamintea;

→obiecte din sticla si ceramica etc.

Mobilurile care determina cumpararea acestor categorii de bunuri sunt foarte diferite: gusturile personale, cerintele modei, progresul tehnic, cerinte de cresterea confortului. Înlocuirea marfurilor de utilizare îndelungata nu se face întotdeauna la uzarea lor fizica, ci cel mai adesea ca urmare a uzarii lor morale. Distributia marfurilor de folosinta îndelungata se realizeaza mai mult prin unitati specializate sau magazine ale producatorilor. Pentru aceste bunuri se organizeaza si comert în corespondenta.

Evidentierea categoriilor de bunuri dupa diferite criterii ale cererii si comportarii în consum, ca si a unor caracteristici utilitare, a motivatiei consumului, a cerintelor de calitate impuse sau asumate, a modului de distributie si vânzare, toate fiind elemente importante care dau imagine generala asupra produsului si permit stabilirea politicii de produs a fiecarei întreprinderi.

Produsele destinate productiei, dupa gradul lor de prelucrare pot fi: materii prime, semifabricate, echipament si utilaje, piese de schimb.

Întreprinderea isi realizeaza obiectivele oferind produsele sale.

Reusita lor pe piata depinde de abilitatile dovedite în privinta alegerii lor în vederea productiei si a cailor de distributie prin care se comercializeaza, de preturile pe care le practica, sistemul de publicitate realizat etc. Îmbinarea acestor elemente este de fapt mixul de marketing în care produsul are un loc primordial.

Produsul în viziunea marketingului

Produsul in viziunea marketingului nu este privit doar ca un obiect identificabil prin însusirile lui particulare în multimea altor obiecte, el nu numai ca se distinge fizic, dar mai ales se raporteaza la piata, la cerere. Ansamblul elementelor care declanseaza cererea pentru a se satisface o anumita trebuinta contureaza produsul.

Conceptul de marketing în privinta produsului îmbraca aspecte multiple, care se leaga de capacitatea de a se realiza multumirea consumatorilor, de a oferi un mijloc prin care asteptarile lor sa fie pe deplin satisfacute. Comportamentul consumatorului pe piata are aspecte subiective care nu sunt leagate de aspectele fizice ale produsului. Se poate sustine ca elementele componente ale produsului se împart în elemente: corporale si acorporale.

Componentele corporale se refera la caracteristicile merceologice ale produsului si ambalajului sau. Ele se definesc prin conditiile tehnice de structura,forma, dimensiuni, prin propriettaile organoleptice, ca si prin caracteristicile functionale si de rezistenta la actiunea factorilor extrerni. Componentele corporale stau la baza perceptiei produsului, dar modul lor de reflectare în constiinta oamenilor este diferit, este influentat si de alte elemente , elemente acorporale.

Componentele acorporale se refera la elementele care îndreapta cererea pentru un anumit produs pornind de la forma lui materiala, dar care se manifesta pe piata si prin aspecte imateriale cum ar fi: pretul, marca, licenta de fabricatie, protectia prin lege, comunicatiile despre produs.

Imaginea produsului esteo componenta detasata de produs si care se formeaza în mintea oamenilor, consumatorilor, sub influenta componentelor corporale si acoprorale. La aceasta imagine se fac referiri atunci când au loc judecatile, comparatiile si alegerea. De multe ori aceasta imagine este nerealista , sau nu este formata. Tehnicile de marketing trebuie sa scoata în evidenta tocmai aceste aspecte ale modului de receptare a produsului si sa-l îmbunatateasca. Imaginea produsului sta la baza comportamentului manifestat al cumparatorului si trebuie cunoscut nu numai pentru manipularea lui, ci si pentru adaptarea produsului fizic la cel imaginar.

Produsul - o noua dimensiune

Produsul devine instrumentul de satisfacere a cerintelor fiecarui segment de piata, si nu o colectie de materii prime asimilate într-un mod oarecare, pe care cineva ar dori s-o numeasca "produs". Cu ajutorul acestei abordari, se poate urmari nivelul de satisfactie realizat de un produs pe fiecare piata-nisa si sa se stabileasca daca evolueaza bine sau esteîn declin. Apoi, este mult mai usor de reactionat la declinul în nivelul de satisfactie asigurat clientului prin aplicarea celor mai adecvate instrumente de marketing, în fiecare etapa a ciclului de viata al vectorului - în comparatie cu ceea ce putea face cu ciclul tehnologic de viata al produsului.



În matematica, vector înseamna o entitate care poseda si directie, si marime, si se exprima printr-o linie trasata de la un punct de origine pâna la un punct final. În contextul de fata, transformând sensul termenului în mod creativ, am folosit ideea de vector pentru a desemna segmentul de piata satisfacut de o oferta anumita de produs. Astfel, daca un segment poate fi satisfacut de mai multe produse ale unei firme, fiecare combinatie segment/produs costituie un vector. Cu alte cuvinte, în loc de a vorbi despre evolutia unui produs sau a unei marci de-a lungul ciclului de viata, este mult mai judicios sa discutam de evolutia vectorului pe ciclul sau de viata, adica de "utilitatea oferita unui segment de piata specific".

Managerii esalonului superior asteapta adesea performante egale de la produsele scoase pe piata. De multe ori, asa ceva nu este nici posibil, nici justificabil. Fiecare vector trebuie sa faca fata unui mediu de piata total diferit si nu este logic sa se astepte aceleasi rezultate doar pentru ca produsul fizic este acelasi. Nivelul de concurenta, cerintele cu privire la raportul cost/beneficiu si problemele de distributie pot înclina balanta în favoarea unui produs/segment, facîndu-le pe celelalte mai puti atractive. Cei care lucreaza în marketing înteleg acest lucru mai bine dacât contabilii sau persoalul din productie. Ultimii cred ca o masina este o masina, iar nivelul de profit pe care îl genereaza firmei furnizoare trebuie sa fie acelasi indiferent de cel care o foloseste si de modul în care este folosita.

Ideea ca managerul unui segment de piata este mai important decât managerul de produs pare sa câstige teren într-un numar tot mai mare de firme. În mod clar, acesta este un concept care pretinde un curaj considerabil din partea responsabililor cu dezvoltarea organizatiei, pentru ca se îndeparteaza de la tiparele traditionale de gândire. Cu toate acestea, daca se accepta o structura conceputa inteligent poate asigura firmei un avantaj competitiv, acesta este un bu prilej pentru explorarile creative.

Strategia gamei de produse ale întreprinderii

Produsele întreprinderii sunt mijloace de realizare a obiectivelor care se înfaptuiesc prin ansamblul actiunilor strategice. Strategia politicii de produsfiind o parte a strategiei de marketing, parte care se refera în special la relatia produs-piata, si la modul de acoperire a segmentului pietei intreprinderii prin gama de produse comercializate.

Gama produselor prin care întreprinderea ocupa o anumita piata caracterizata prin largimea, lungimea si profunzimea ei. Strategia gamei sortimentale se referala atitudinea fata de aceasta gama existenta la un moment dat si intentiile pentru viitor. Aceasta înseamna ca întreprinderea sa-si mentina gama produselor sau sa si-o reformuleze pentru a-si mari prezenta pe piata sau pentru a se mentine în functie de obiectivele stabilite. Concret, strategia politicii de produs în domeniul gamei sortimentale poate fi de stabilizare, de restrângere, de extindere (diversificare) de repozitionare a produselor în cadrul gamei.

Stabilirea gamei produselor este o strategie potrivita pentru întreprindere care prin produsele sale si-a asigurat o pozitie comoda pe piata si orice schimbare adusa ar putea prezenta unele riscuri. Gama produselor se mentine stabila în faza lanstrii, cresterii si este de consecinta în faza de îmbatrânire a vietii produselor.

Întreprinderile care realizeaza bunuri de folosinta comuna se pot încadra într-o strategie de stabilitate a gamei pe o perioada mai lunga de timp. Produsele care si-au câstigat un nume pe piata au determinat o anumita imagine a produsuluicare este bine sa fie exploatata.

Criteriile de diversificare a produselor:

CRITERIUL

EXPLICAŢII

EXEMPLE

Frecventa de cumparare

Obisnuinta: curenta si repetabila

Rara: intervale, nerepetabile

-      alimente

-      auto, frigider.

Durata de utilizare

Durabile:3 ani

Semi-durabile:sub 3 ani

Perisabile: se consuma

Servicii:prestatii imateriale

- mobila ,televizor

- pantaloni,camasa

- alimente

- reparatii,spectacole.

Utilizare

Frecventa:

Rara:

- sapun ,stilou:

- extinctor,excursie

Natura economica

Independente

Complementare

Substitutie

- sapun si lingura:

- auto si pneuri:

- unt -margarina.

Obisnuinta de cumparare

Curenta: din impuls

Gândita: prin compararea ofertei

Speciala: legata de personalitatea cumparatorului

Precis formulata: pentru produse cunoscute

- alimente, pentru spalat:

- electromecanice:

- parfum, bijuterii:

- discuri, carti.

Semnificatia sociala

Consum normal: dupa statutul social

Abandonare: corespunde statutului social

Cu viitor: valoros, dar inaccesibil în prezent

- pâine, lapte, asigurari;




- golf, concerte, expozitii;

- camping, locuinta la bloc;

O înmultire a sortimentelor ar putea duce la o dispersare a atentiei si a crea neîncrederea în autenticitatea caracteristicilor prin care produsul s-a afirmat. Asa a fost mentinerea în consum a automobilului Ford T si Volkswagen 1100.

Restrângerea gamei produselor urmareste eliminarea unor sortimente care prezinta diferentieri nesemnificative în satisfacerea cereriisi a caror mentinerear afecta productivitatea fabricatiei si costurile, iar pe piata disperseaza atentia, care în anumite faze de evolutie trebuie sa fie concentrica ,adica dupa faza cresterii.

Restrângerea gamei sortimentale din motive tehnice poate fi rezultatul actiunilor standardizate prin care se tipizeaza diferitele semifabricate (profile metalice), subansamble, componente electronice, etc., care faciliteaza atât procesul de proiectare cât si de productie.

Strategia de restrângere a gamei este dictata de situatia concreta a economiei, de aspecte de rentabilitate si de costuri.

Diversificarea gamei produselor este strategia utilizata în mod curent, majoritatea întreprinderilor considera ca sansele de reusita pe piata sunt mai mari daca oferta lor are un evantai mai mare de produse,o posibilitate de a satisface o gama mai larga de cereri. pornid de la diagnosticarea posibilitatilor, diversificarea gamei poate avea loc pe verticala sau pe orizontala si lateral dupa cerintele pietei si avantajele date de capacitate, de flexibilitate fara costuri prea ridicate.

Diversificarea pe verticala se refera la extinderea gamei produselor in profunzime sau in aval sau in amonte de la cele existente deja pe piata.

Diversificarea pe orizontala sau în largimea gamei reprezinta marirea numarului de linii de fabricatie , în acelasi domeniu al produselor.

Diversificarea laterala sau sn lungimea gamei se poate realiza prin produse colaterale celor fabricate prin care se poate realiza o buna asociere în consum (bauturi) cu servicii (unitati de servire a bauturilor).

Strategia repozitionarii produsului în cadrul gamei sau reconsiderarea rolului produselor existente la un moment dat, produsul "lider", produsul dinamic, produsul tactic sau de referinta, pot sa-si schimbe locurile ca urmare a unor modificari ale cererii, dar si a unor masuri stabilite de îtreprindere cu caracter tacit.

Strategii bazate pe perfectionarea continua a produsului

Stategia se bazeaza pe constatarea ca pretentiile consumatorilor, odata cu trecerea timpului cresc, produsul se poate mentine pe linia cresterii exigentelor, între anumite limite, daca nu se trece la înlocuirea lui, sau cel putin, daca se reuseste sa se integreze între componentii lui elementele ce pot sa satisfaca noile cerinte. Strategia consta în stabilirea unei distante corecte între imaginea ce se formeaza pe piata despre produsul ideal si cel oferit. Marketingul presupune si influentarea, prin produs, a formarii imaginii lui si a mentinerii ei în atentie prin mici "cosmeticale" care sa asigure o buna vânzare.

Perfectionarea produselor poate fi corelata cu diversificarea sau specializarea. Înlocuirea produselor cu altele noi este mai profunda si angreneaza un complex de actiuni ce se desfasoara în întreprindere, ca înnoire a produselor care este o componenta aparete a strategiei întreprinderii.

Întreprinderile comerciale ofera produse sub forma seviciilor. În acest caz serviciul fiind actul de vânzare.Referitor la gama produselor vândute acestea pot fi grupate pe unitati de desfacere dupa diferite criterii cum ar fi: produse neproblematice (de consum curent), produse problematice de moda cu caracter ethnic,produse de valori apropiate care se pot vinde la preturi unice,produse având aceasi marca sau alte criterii.Acestea constituie elemente de startegie comerciala si pot fi mijloace importante penrtu atingerea obiectivelor satabilite.

Reînnoirea produselor

Actiune de reînnoire a produsului este o componenta complexa a actului managerial si se concentreaza asupra politicii de produs nou:

în domeniul materilor prime;

în domeniul procesului tehnologic de obtinere;

în privinta caracteristicilor tehnico-functionale;

în privinta accesibilitatii produsului la consum din ambalaj.

Caracterul de noutate a produsului nu întotdeauna trebuie privita ca o noutate absoluta pe plan mondial,noutatea se refera la piata, si anume la un segment al pietei,pe care anumite produse,vechi pe alte segmente, apar aici ca produse noi. În cazul conceperii produselor noi este important de gasit, ce parte a cererii nu este satisfacuta pe piata. Bernarbo Rabossa de la Universitatea din Madrid,a eleborat o metoda de precizare a cererii pentru un produs noupe baza opiniilor unui esantion de consumatori de la care se vor culege informatii pentru a trage concluzii asupra urmatoarelor aspecte :

stabilirea listei de functiuni ce pot fi atribuite produsului;

valoarea sau ierarhia fiecarei functii în definirea calitatii produsului, valoarea care difera de la un consumator la altul;

conceperea produsului ideal, referinta, prin aprecierea si prelucrarea datelor culese.

Pentru realizarea unor concluzii privind produsul ideal, de referinta, solicitat pe piata, de importanta primordiala este alegerea si masurarea functiilorsi stabilirea esantioanului cât mai reprezentativ privind decizia de cumparare.

Analiza conceptelor de produs nou este faza de selectare din multimea variantelor ce se pot retine din totalitatea solutiilor, faza de cea mai mare importanta de care poate depinde în cea mai mare masura reusita pe piata.

Analiza valorii este o metoda de cercetare ordonata prin care se urmareste aprecierea ideilor unui produs nou prin compararea utilitatilor cu costurile. Într-o forma sintetizata analiza valorii la noi în tara s-a standardizat (STAS 11.272/79) si este definita astfel: "Analiza valorii este o metoda de cercetare-proiectare sistematica si creativa, care prin abordarea functionala urmareste ca functiile obiectului studiat sa fie concepute si realizate cu cheltuieli minime,în conditii de calitate care sa satisfaca necesitatile utilizatorilor în concordantacu cerintele social-economice".În aceasta analiza un loc important revine specialistului în marketing si design-erului. Conceptul produsului nou, selectat din mai multe variante se concretizeaza în proiectarea produsului.

Dezvoltarea produsului este faza de realizare sub toate componentele sale si care urmeaza sa parcurga toate treptele (etapele) vietii produsului.

Dezvoltarea produselornu este numai o activitate tehnica, ci si de analiza a componentelor acoporalesi a perfectionarii lor în vederea reusitei pe piata.

Omologarea si testarea produselor noi este o faza obligatorie care trebuie sa treaca peste examenul în fata unei comisii complexe, de omologaresi prin faza unor încercari, testari.

Testarea consta din activitati ca:

→elaborarea si efectuarea testelor de piata;

→elaborarea si efectuarea testelor de folosinta ;

→realizarea experientelor comerciale.

Etapa de testare a unor produse este de durata lunga (6-12 luni), are loc asupra produsului realizat, fie asupra unei machete. Rezultatul testarii se poate consulta cu ocazia prezentarii pe piata a unor a produse saucu ocazia încheierii contractelor de livrare cu beneficiarii.

Testarea de piata are ca scop stabilirea atitudinii consumatorilor fata de noul produs care se afirma în concurenta cu cele vechi si în acelasi timp cu inertia unor segmente de consumatori. În acelasi timp pe piata se manifesta fenomenul "moda" care este contrar traditiei si impune schimbarea, de obicei o schimbare de scurta durata care trebuie apreciata ca atare sau trebuie detasata de alte opinii. Comercializarea, aparitia pe piata a produsului oferit spre vânzare, este prima etapa în ciclulviata produsului. Reusita lansarii este de multe ori esentiala în durata vietii. Marketingul intervine, în aceasta etapa, cu mixul de marketing, realizândo sinergie a factorilor de sustinere pe piata (produs, pret, plasament,promovare-publicitate).

Urmarirea comportarii consumatorului în faza consumului, este o etapa care se integreaza obligatoriu activitatii de marketing. Gradul de multumire a consumatorilor în timpul consumului produsului este definitorie pentru aprecierea duratei vietii lui. Satisfactia incompleta poate fi rezultat al unor elemente acorporale,imaginea gresita despre ce poate face produsul sau comunicarea incompleta despre foloasele lui.



Performantele de vârf aduc posesorului prestigiu si un mod de afirmare a personalitatii care este apreciata si dupa bunurile de care se înconjoara dar si dupa ritmul cu care le schimba. Aceasta este un motiv de înnoire a produselor pe lânga multe altele care s-au amintit.

Caracterul de noutate poate aduce pe piata urmatoarele categorii de produse:

→ produs în întregime nou;

→ gama noua de produse când creste gama ofertei;

→ extensie de gama;

→ produs ameliorat ;

→ repozitionarea unui produs in cadru gamei;

→ produs putin cerut,afirmat ca noutate de pret.

4.2. ADOPTAREA STRATEGIEI POLITICII DE PRODUS

Totceea ce se produce de catre firma MACON S.A., toate obiectivele principale ale firmei trebuie sa aiba în final un scop unic: satisfacerea cerintelor clientului.

Pentru realizarea acestui lucru trebuie sa cunoastem, ce asteptari are clientul?

Clientul considera calitatea uni produs ca fiind un drept al sau. Aceasta înseamna nu numai un produs sau serviciu sa-i satisfaca o necesitate, dar si:

  • livrare prompta
  • buna sustinere a produsului dupa vânzare
  • consecventa de la o comanda la alta

Un client poate solicita:

  • cerinte specifice legate direct de produs sau serviciu
  • cerinte specifice legate de sistem

În aceste conditii, S.C. MACON S.A., atunci când primeste o solicitare din partea unui client (comanda, contract, cerere de oferta etc.) trebuie sa se asigure ca a a înteles cerintele, ca a lamurit toate neclaritatile si ca are capabilitatea sa satisfaca cerintele clientului.

În orice societate supusa regulilor comertului, clientul (cumparatorul) trebuie sa "specifice" ce anume doreste sa cumpere, iar furnizorul trebuie sa specifice ce are de vânzare. Acesta specificatie este importanta în comunicarea cerintelor pentru ambele parti ale unui contract.

Cerintele nu sunt întotdeauna usor de definit. De exemplu:

Ce înseamna bleu?, sau

Cât de stralucitor este stralucitorul?

În aceste conditii, pentru a putea asigura ca beneficiarul primeste exact ceea ce are nevoie, trebuie întocmite specificatii oficiale care definesc în detaliu caracteristicile produsului. Prezentam în continuare unele caracteristici de produs (masurabile dar si nemasurabile) care ar putea fi mentionate în specificatii:

  • dimensiuni fizice
  • aspect - culoare, finisaj, planeitate
  • greutate, densitate
  • rezistenta la întindere, rezistenta la rupere
  • fiabilitate, durabilitate, garantie
  • posibilitatea de service si întretinere
  • performante în conditii particulare de mediu
  • siguranta în prelucrare
  • estetica.

În ceea ce priveste fundamentarea strategiei de produs S.C. MACON S.A. Compartimentul Marketing a elaborat urmatoarele:

·        diversificarea pe verticala - se refera la extinderea gamei produselor in profunzime sau în aval sau în amonte de la cele existente deja pe piata. De exemplu, pentru placajele din marmura, andezit, marmocim, daca pâna nu de mult finisajele erau executate manual, acum acestea se realizeaza cu ajutorul unei linii robotizate

·        diversificarea pe orizontala sau în largimea gamei reprezinta marirea numarului de linii de fabricatie , în acelasi domeniu al produselor. Pentru ca cererea pe piata de Polistiren expandat ignifug este în crestere datorita noilor metode aplicate de proiectantii în constructii firma a dublat capacitatea de productie pentru acest tip de produs.

·        diversificarea laterala sau în lungimea gamei se poate realiza prin produse colaterale celor fabricate prin care se poate realiza o buna asociere în consum.

Cahlele de teracota produse de firma au fost ajustate pentru a putea fi întrebuintate si în constructia de seminee.

Perfectionarea produselor poate fi corelata cu diversificarea sau specializarea. Înlocuireaproduselor cu altele noi este mai profunda si angreneaza un complex de actiuni ce se desfasoara în întreprindere. Aceasta strategie s-a aplicat pentru Elemente prefabricate pentru drumuri si poduri si pentru Vata minerala din bazalt.

Adoptând aceste strategii, coroborat cu strategiadereînnoire a produsului, care este o componenta complexa a actului managerial, S.C. MACON S.A.se concentreaza asupra politicii de produs nou: în domeniul materilor prime, în domeniul procesului tehnologic de obtinere, în privinta caracteristicilor tehnico-functionale, în privinta accesibilitatii produsului la consum.

Misiunea S.C. MACON S.A. S.A.este urmatoarea:

Consumatori: satisfacerea cerintelor consumatorilor reprezinta principala noastra prioritate si obiectivul întregii activitati.

Produse: succesul companiei noastre depinde de continua întarire si diversificare a sortimentelor si tipurilor noastre de produse.

Preocupare pentru membrii firmei: urmarim sa angajam, sa motivam si sa instruim cei mai buni oameni pentru a obtine cele mai bune rezultate economice.

Orientare spre crestere: permanenta extindere în conditii de profitabilitate reprezinta baza economica a succesului nostru.

Calitate: vom îmbunatati în mod constant procesele noastre economice pentru a realiza produse si servicii de calitate, în strânsa legatura cu dorintele consumatorilor.

Eficienta: vom cauta sa crestem productivitatea în toate sectoarele pentru a furniza servicii mai bune consumatorilor.

Preocupare pentru imaginea publica: ne vom preocupa sa îmbunatatim armonia mediului înconjurator.

Într-o forma simplificata, profilul strategic al unei firme se prezinta astfel:

Obiective:

1. rentabilitatea capitalurilor investite 10%;

2. rata cresterii cifrei de afaceri 5%;

3. câmp de activitate: produse din industria constructiilor;

4. vector de crestere: dezvoltarea produselor si diferentiere;

5. avantaj competitiv: experienta îndelungata

6. sinergie: utilizarea capacitatilor de productie si de creatie a firmei

Din punct de vedere practic, formularea strategiei firmei poate duce la reconsiderarea strategiei efective: definitia strategica reprezinta adesea o schimbare si nu numai un intelectual. Ea coreleaza ceea ce este de dorit cu ceea ce este posibil si cu ceea ce este probabil.



[1] Thomas J. T. Manual de marketing Editura Codecs Bucuresti 1998













Document Info


Accesari: 3473
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )