Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Reclama

Marketing












ALTE DOCUMENTE

Proiect Merchandising
Planificarea strategica de marketing industrial
Gestiunea Financiara a Întreprinderii
Marketingul
ASCULTA-TI CLIENTUL
CUNOASTE-TI CLIENTUL!
Tehnici promotionale la nivelul magazinului
Ghid privind planurile de afaceri

Reclama

Desi publicul român este obisnuit sa desemneze aceasta activitate prin cuvântul "publicitate" (dupa termenul francez preluat ca atare), este de preferat ca, macar în limbajul specialistilor, sa fie utilizate distinctiile din terminologia si bibliografia americana, mult mai clara în plan conceptual si g 959c27j eneral, adoptata de lumea practicienilor din relatiile publice, în plus, sinonimia dintre reclama si publicitate ne permite folosirea primului cuvânt, deja încetatenit în limba si desemnând exclusiv aceasta activitate, pentru advertising si utilizarea celui de-al doilea, într-un sens mai specializat, pentru a desemna publicity.



Reclama reprezinta "mesajul pentru a carui difuzare firme, organi­zatii non-profit sau persoane individuale platesc diferitelor institutii de presa, identificându-se astfel cu acel mesaj si sperând sa informeze sau sa convinga un anumit public" (S.W. Dunn, 1986, p. 9). în multe cazuri, reclama este asociata cu vânzarea de marfuri sau servicii; totusi, ea nu se limiteaza la scopuri exclusiv mercantile: adeseori, serviciile de personal sau cele juridice plaseaza mesaje platite, pentru a transmite unor categorii de public anumite probleme de interes comun.

Cel care cumpara spatiu sau timp cu scopul de a plasa anumite mesaje are controlul, tocmai pentru ca plateste, asupra continuturilor si a formei de difuzare. El produce, cu ajutorul specialistilor din firma proprie, sau comanda unei firme specializate mesaje complexe, la realizarea carora contribuie psihologi, sociologi, specialisti în tehnici de persuasiune, designeri, oameni de arta etc. Reclama îsi propune sa domine si chiar sa manipuleze publicul, prin crearea sau accentuarea unor dorinte, în masura sa îl determine sa achizitioneze produsele sau serviciile oferite de cel care a comandat mesajul respectiv. Din contra, relatiile publice sunt concepute ca un efort de comunicare, menit sa genereze, prin prezentarea corecta a unei organizatii (prin informare), încrederea publicului.

Lista deosebirilor nu se opreste aici: reclama este adeseori consi­derata doar o tehnica subsidiara marketingului, în timp ce relatiile publice reprezinta un domeniu de sine statator; prima activitate are ca scop "vânzarea de bunuri si servicii", iar cealalta - "ameliorarea comunicarii dintre organizatie si public si întarirea încrederii acestuia în organizatie" ; prima depinde aproape exclusiv de mijloacele de comunicare de masa (pe suportul carora îsi plaseaza mesajele), a doua se bazeaza si pe alte modalitati de comunicare; prima se adreseaza numai audientei externe, a doua vizeaza si publicul intern; prima "este o forma specializata de comunicare", în timp ce ultima "este o activitate complexa de management al comunicarii", care genereaza strategii subtile de dezvoltare institutionala (D.L. Wilcox et alii, 1992, pp. 14-15). Toate aceste cauze ar trebui sa conduca la perceperea reclamei ca o activitate radical deosebita de relatiile publice; totusi, cele doua tipuri de activitate au si unele zone de contact.




În activitatea de relatii publice, anunturile platite sunt utilizate pentru a atrage atentia unui anumit segment de public, diferit de cel vizat de serviciile de marketing. Frecvent, reprezentantii biroului de relatii publice al unor ONG-uri cumpara spatii în ziare sau timpi de emisie la radio ori la televiziune pentru a face publice mesaje prin care le multu­mesc donatorilor ce au contribuit la realizarea unui anumit obiectiv. Alteori, mari firme fac acelasi lucru, nu pentru a prezenta produse, ci pentru a plasa mesaje cu încarcatura etica; este cazul firmei Toshiba, care a dat anunturi în majoritatea ziarelor din SUA pentru a-si "exprima regretul" ca una dintre filialele sale încalcase acordurile comerciale dintre SUA si Japonia, sau al firmei Mobil Oil, ce a publicat, timp de peste 20 de ani, anunturi în valoare de 4 milioane de dolari pe an, pentru a arata ca respecta regulile guvernamentale de protectie a mediului si ca dezvolta programe proprii de cercetare în acest domeniu.

Organizatiile folosesc anunturile platite îndeosebi atunci când nu sunt multumite de felul în care presa prezinta activitatea lor, când simt ca publicul nu le întelege politica, când vor sa-si defineasca mai bine identitatea publica sau sa se alature în chip vizibil unei cauze de interes comun. Anuntul platit le ofera controlul asupra mesajului, iar acest avantaj poate fi, în anumite situatii, mai important decât costurile implicate în cumpararea spatiului sau a timpului respectiv.

În sfera a ceea ce ar reprezenta public relation advertising ar intra, conform opiniei lui J.D. Johnson, diferite forme de reclame corporative, cum ar fi: concept advertising, goodwill advertising, image advertising, issue advertising, responsability advertising (apudT. Hunt, J.E. Grunig, 1994, p. 327). Acest tip de "reclame ale corporatiilor" este din ce în ce mai utilizat, iar valoarea investitiilor în aceste anunturi creste în SUA cu 5-6 procente anual; dupa unii specialisti, "în curând reclama pentru idei va fi mai importanta decât reclama pentru produse" (J.E. Grunig, T. Hunt, 1984, p. 518).













Document Info


Accesari: 2029
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )