ASISTENŢA PALIATIVĂ LA DOMICILIU A PACIENŢILOR ONCOLOGICI
l din toate decesele (> HIV/SIDA + TBC + malarie)
l10,4 milioane cazuri noi de cancer
l6,5 milioane decese prin cancer
lpeste 25 milioane de persoane în viata cu cancer
l15 milioane cazuri noi în fiecare an (70% în tarile în curs de dezvoltare)
lconcept originar în Evul Mediu
lconceptul modern (asistenta pacientilor cu stare terminala) -
lfundamentat de Dame Cicely Saunders (St Christopher's Hospice)
lDurerea (75% dintre pacienti)
lGreturile si varsaturile
lConstipatia
lAstenia fizica
lDispneea
lAscita / pleurezia maligna
lÎngrijirea plagilor
lLimfedemul
lInhibitia maduvei osoase (anemie, limfopenie)
lTulburarile de nutritie (sindromul de anorexie-casexie)
lAnxietatea si depresia
lConfuzia
lReabilitarea si efectele secundare pe termen lung ale tratamentelor
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE LA DOMICILIU (CANCERUL MAMAR)
llimitarea riscului de infectii: evitarea traumatismelor, a procedurilor invazive si a presiunii excesive / constrictiei la bratul homolateral
lfacilitarea circulatiei venoase: exercitii fizice moderate, ridicarea bratului când este posibil, utilizarea masajelor terapeutice sau compresiuni pneumatice conform indicatiilor medicale
lanuntarea medicului terapeut imediat ce este diagnosticat edemul
lasigurarea ca pacienta si-a însusit masurile de precautie, regulile de monitorizare si faptul ca trebuie sa se prezinte imediat la medic când survin simptomele (eritem cutanat, tumefactie, durere la nivelul bratului).
leliminarea sau controlul durerii
ROLUL
ASISTENTEI MEDICALE LA DOMICILIU
(CANCERUL MAMAR)
lîncurajarea pacientei cu privire la rezultatele tratamentului
lse vor initia testari psihologice si masuri educative
lse va proceda la reinsertia profesionala si familiala a pacientei
levaluarea functiei sexuale prin anamneza si identificarea obstacolelor în cale intimitatii si functiei sexuale
leducarea pacientei despre posibilitatile de tratament a perturbarilor sexuale existente
ASISTENŢA STĂRII TERMINALE
ASISTENŢA STĂRII TERMINALE
lpierdere ponderala > 8 kg în ultimele 3 luni
lvalorile proteinelor totale < 35 g/l
lnivelul LDH > 700 UI/l
lDurere 51%
lDispnee 22%
lRespiratie zgomotoasa 56%
lGreata si varsaturi 14%
lConfuzie 9%
lAgitatie 42%
lMiscari necontrolate 12%
lIncontinenta 32%
lRetentie urinara 21%
lTranspiratie 14%
lAnorexie 80%
DIRECŢII DE ASISTENŢĂ ÎN HOSPICE
lnecesitatea combaterii optime a durerii
lcombaterea altor simptome cauzatoare de disconfort si suferinta
laplicarea îngrijirilor de catre medici si personal sanitar antrenat care manifesta o atitudine pozitiva pentru îngrijirea paliativa
lrespectul pentru dorintele pacientului
lrelatia de încredere si comunicare deschisa între medic-pacient-familie, ce permite depasirea anxietatii si pregateste familia si pacientul pentru deces
MĂSURI PALIATIVE ÎN STAREA TERMINALĂ
lEvaluarea permanenta a medicatiei si modificarea acesteia indiferent de doze, pâna la obtinerea disparitiei ei neconditionate, prin utilizarea scalei OMS de tratament antalgic.
lMorfina este cel mai puternic opioid de electie, si trebuie administrata pâna la calmarea totala a durerii.
lDoza optima este considerata aceea care contribuie la calmarea completa a durerii, cu cele mai reduse efecte secundare.
URMĂRIREA ALTOR SIMPTOME
lanalgezice
lanticonvulsivante
lanticolinergice (controlul secretiilor)
lantiemetice
ltranchilizante
lAceasta stare se poate manifesta prin mâhnire, suferinta profunda, agitatie fizica (pâna la punctul în care pacientul doreste sa coboare din pat); daca agitatia se prelungeste, pacientul manifesta dispnee si trebuie sedat în mod adecvat.
la vorbi cu sinceritate si onestitate
la fi capabil sa vorbesti despre moarte
la da vestile proaste într-o maniera sensibila
la asculta pacientii
la încuraja întrebarile pacientilor
la fi sensibil la momentul când pacientul este pregatit sa vorbeasca despre moarte
ASISTENŢA
PSIHOLOGICĂ FAMILIALĂ
ÎNAINTEA MORŢII
Explicarea situatiei si implicarea, pe cât posibil, a pacientului si familiei în deciziile terapeutice amelioreaza stresul psihologic.
|
