Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































AVORTUL - DEFINITIE, CLASIFICARE

medicina












ALTE DOCUMENTE

TRUNCHIUL CEREBRAL
11 alimente sanatoase
La selectia initiala au participat un numar de 78 de copii (baieti). Pentru a verifica si aprecia tipul
EXPLORAREA RADIOIMAGISTICA A PLAMANULUI
BOLI OFTALMOLOGICE
PSIHOPATII EXPERIENŢIALE ABORDAREA PSIHOTERAPEUTICĂ EXPERIENŢIALA
MALFORMATII OBSTRUCTIVE Sl ANOMALII VALVULARE
Amputatia devitala (AD)
BOLILE APARATULUI CARDIO-VASCULAR
Ce sunt amfetaminele?

AVORTUL

1.1.         DEFINIŢIE:



Sub denumirea de avort întelegem întreruperea cursului normal al sarcinii în primele 28 saptamâni de gestatie, cu eliminarea unui produs de conceptie mort mai mic de 1000 g.

În functie de vârsta sarcinii, expulzia o 16216c24q ului poate fi pâna în:

·         Luna a VI-a când poarta denumirea de avort

·         Din luna a VII-a la 37 saptamâni când poarta denumirea de nastere prematura

·         Din luna a IX-a împlinita poarta denumirea de nastere la termen.

1.2.         CLASIFICARE:

În functie de modalitatea de producere avorturile se împart în:

Avort  - spontan

  -  provocat - terapeutic

-  la cerere

-  criminal

Scurte consideratii istorice si etice:

Avortul reprezinta poate cea mai „paradoxala” entitate din patologia obstetricala: - o serie de cupluri care au în antecedente avorturi spontane, infertilitate, avorturi habituale, boala abortiva îsi doresc maternitatea si fac eforturi deosebite, la indicatia clinicienilor, pentru obtinerea ei; - femei care nu îsi doresc sarcina la vârsta când calitatea biologica a oului este poate cea mai buna 20-30 ani recurg la avortul la cerere, interventie cu riscuri, chiar în mâini experimentate, atât aspiratia, cât si chiuretajul fiind manevre oarbe (perforatii, hemoragii, repetarea chiuretajului, infectii uterine si/sau salpingo-ovariene, sinechii, care conduc la sterilitate/ infertilitate ulterioara, adeseori definitiva) , când aceste cupluri doresc o sarcina este deja prea târziu; - femei cu boli grave la care sarcina este contraindicata (cardio-vasculare, respiratorii, renale, diabet sever, lupus etc.) dar care dintr-o judecata „fireasca”, la care se adauga desigur „frustarea” si ignoranta îsi pun în pericol viata pentru mentinerea unei sarcini mult râvnite, riscurile fiind imense; - femei care nu doresc sarcina, ramân gravide foarte usor, recurg la diferite manopere abortive, cu consecinte dintre cele mai grave/mortale uneori (avortul provocat criminal, complicat) când foarte simplu ar putea apela la diferite metode contraceptive si/sau la avortul legal la cerere. Mentinerea unei sarcini, indiferent de circumstante este, în fond, o problema în primul rând personala. Nici un individ, nici o entitate, nici o legislatie nu pot impune unei femei majore acceptiunea unei sarcini împotriva vointei sale. Cel care considera ca este de datoria lui sa o faca trebuie sa cunoasca reproducerea umana, si nu numai atât, sa tina cont de toate conditiile. Impunerea înseamna predominant obligatii fata de cei care nasc, cresc si dezvolta, fata de parinti, familie; a nu le acorda importanta, creditul si ajutorul cuvenit este mai grav decât a interzice si/sau a condamna avortul.

    (ABUREL E. 1967/ REBEDEA T. 1966)

2. AVORTUL SPONTAN

2.1.  DEFINIŢIE:

Avortul spontan reprezinta eliminarea produsului de conceptie generata de cauze naturale si care se poate produce în primul trimestru de sarcina (85%) sau tardiv în trimestrul al II-lea (15%).

2.2.  CAUZE:

a)     locale: - materne -  uter hipoplazic

  - malformatii uterine cangenitale

-  deviatii uterine ireductibile

  - rupturi de col sau cicatrici ale colului

  - tumori uterine maligne sau benigne

- ovulare  - malformatii si oprirea în ovulatie a embrionului

- leziuni ale placentei( infarcte, dezlipiri precoce, insertii vicioase)

b)      generale: -  infectii febrile acute

    - infectii cronice

  - intoxicatii profesionale

c)      traumatisme si alte cauze:

  - traumatism pe zona genitala si/sau abdominala

Mecanism de producere a unui avort spontan

Uneori uterul gravid intra subit în contractii repetate si din ce în ce mai intense rezultând expulzia oului dupa un travaliu mai mult sau mai putin lung. Alteori avortul începe prin dezlipirea progresiva a oului, apoi apar contractii expulzive. Sarcina se opreste în evolutie prin moartea embrionului sau fatului, iar dupa un timp de retentia acestuia( zile, saptamâni, luni) se produce eliminarea oului mort. Expulzia oului se poate face în doua feluri:

·         expulzia întregului ou într-un singur timp, numit avort în TOTO( în cazul sarcinilor mai mici)

·         expulzia embrionului sau a fatului într-un singur timp, iar restul oului  în al doilea timp.

2.3. TABLOU CLINIC:

Ř      disparitia semnelor subiective de sarcina

Ř      metroragie

Ř      dureri lombare sau abdomino-pelviene

Durata în care se efectueaza un avort spontan este variabila, de la o ora la 5-6 ore. De cele mai multe ori oul este eliminat incomplet din cauza contractiilor uterine sau aderentei membranelor numit avort incomplet.

Dupa efectuarea avortului, uterul, involueaza, rapid si poate vindecat în 8-10 zile de la avort( pentru avorturile din primele trei luni de sarcina) si dupa 14-15 zile( pentru un avort de 5-6 luni). Dupa avort menstruatia revine în 4-6 saptamâni. În cazul avorturilor trecute de 3 luni se observa o marire a sânilor cu o secretie lactata redusa, care dispare în 5-10 zile de la avort.

2.4. ETAPE CLINICE:

Tabloul clinic al avortului spontan este caracteristic desfasurându-se în etape succesive:

Ř      amenintare de avort

Ř      avort iminent( Ab incipient)

Ř      avort în curs de efectuare

Ř      avort incomplet efectuat

Ř      avort retinut.

Amenintarea de avort se caracterizeaza prin:

·        pierderi mici de sânge rosu, care uneori poate persista zile sau saptamâni;

·        contractii uterine dureroase exprimate prin dureri colicative lombare, dureri asemanatoare celor de la menstruatie si dureri suprasimfizare;

·        de obicei sângerarea apare prima, iar durerile abdominale apar mai târziu;

·        colul este lung, cu orificiul extern închis, iar uterul are dimensiunile corespunzatoare amenoreei;

·        vizionarea ecografica a sacului gestational si a ecoului embrionar.

Iminenta de avort se caracterizeaza prin:

·        sângerare abundenta cu sânge rosu uneori cheaguri;

·        contractii uterine dureroase frecvente si intense;

·        colul este cu orificiul deschis, uterul are dimensiunile corespunzatoare amenoreei.

Avortul în curs se caracterizeaza prin:

·        sângerare abundenta sau moderata;

·        contractii uterine dureroase frecvente si intense exprimate prin dureri colicative;

·        stergerea colului si dilatarea acestuia, uneori aparitia în aria colului de parti ovulare sau expulzia produsului de conceptie.

Avortul incomplet consta în eliminarea embrionului, iar placenta sau resturile placentare ramân în uter. Se caracterizeaza prin:

·        sângerare abundenta cu cheaguri;

·        dureri colicative de intensitate redusa;

·        col cu orificiul extern deschis;

·        uterul în dimensiuni mai mici decât durata amenoreei.

Sarcina nemaiputând fi salvata pentru a evita hemoragiile legate de avorturi, se impune ca tratamentul obstetrical sa fie activ.

             I.Avort cu hemoragie abundenta:

Indiferent de faza în care se afla parturienta, se impune evacuarea uterina de urgenta, sub protectia unei transfuzii de sânge.

La sarcini pâna în luna a III-a exista mai multe posibilitati:

A.        Oul se afla în cavitatea uterina, fiind vorba de avort în curs;

B.         Oul s-a evacuat total din cavitatea uterina este avort complet;

C.        Oul s-a evacuat partial din cavitatea uterina este avortul incomplet;

D.        Oul se afla în cavitatea uterina.

A.        Colul este dilatat. Se patrunde cu un deget sau doua în uter în functie de gradul de dilatare si de vârsta sarcinii si se evacueaza digital continutul cavitatii. Daca placenta este mai aderenta sau evacuarea ei digitala întâmpina greutati se va proceda la un control instrumentar al cavitatii uterine.

Colul este închis sau dilatarea orificiului este numai amorsata.

Evacuarea trebuie sa fie precedata de o dilatare instrumentara a canalului cervical. Orice manopera instrumentara trebuie sa fie precedata de examinarea bimanuala a uterului si de explorarea cavitatii uterine în ceea ce priveste dimensiunile sale si deviatiile axului uterin. Explorarea se face cu ajutorul histerometrului, întroducându-l blând, pâna în fundul uterin. Se constata astfel lungimea cavitatii exprimata în centimetri si directia axului uterin. Tehnica manoperei de evacuare instrumentara uterina comporta urmatorii timpi:

·         dezinfectarea organelor genitale externe;

·         punerea în evidenta a colului uterin prin doua valve;

·         dezinfectarea vaginului, cu fundurile de sac si a colului uterin;

·         prinderea buzei anterioare a colului uterin cu o pensa cu doi dinti si tractiunea colului cât mai aproape de vulva, pentru a redresa o eventuala deviatie uterina;

·         anestezierea interventiei prin injectarea lojelor parametrale cu o solutie de Novocaina sau Xilina 0,5% 20-40 cc.;

·         verificarea dimensiunilor si axului cavitatii uterine prin histerometrie;

·         dilatarea canalului cervical efectuata în axul determinat de histerometru.

Dilatarea se realizeaza progresiv cu dilatatoare Hegar, începând cu numere mici progresând cu numerele urmatoare mai mari. Gradul dilatarii va fi în raport cu vârsta sarcinii. Pentru luna a II-a dilatarea trebuie sa fie pâna la Hegar nr. 12; în luna a III-a Hegare pâna la nr. 16-18. pentru sarcini mai mari, numarul de Hegare este mai mare, pâna la maximum 24.

·     controlul instrumentar propriu-zis.

Dupa ce dilatarea instrumentara este efectuata se patrunde prudent cu chiureta în cavitatea uterina, conform datelor obtinute prin histerometrie în ceea ce priveste profunzimea si axul cavitatii. Se racleaza sistematic peretii cavitatii, apoi colturile. Evacuarea se începe cu chiurete mai mari si boante, apoi pentru colturi se continua cu chiurete mai mici si mai ascutite. Dupa terminarea interventiei se injecteaza câte o fiola de Ergomet si Oxistin în scop hemostatic.

B.       Oul s-a evacuat- aparent- complet din cavitatea uterina.

Neavând niciodata siguranta unei evacuari complete este prudent a efectua un control instrumental al cavitatii uterine, pentru a preveni o eventuala complicatie infectioasa post avort. Interventia se executa sub scutul unei antibioterapii profilactice.

C.      Oul a fost evacuat partial.

Este avortul incomplet, cu indicatie majora a celor mai numeroase controluri uterine digitale sau instrumentare ce se executa în cadrul avorturilor în general. Evacuarea instrumentara se efectueaza imediat si sub scutul unei antibioterapii profilactice. Daca ne aflam în fata unui col insuficient dilatat, înainte de orice manopera se va proceda la dilatarea canalului cervical cu dilatatoare Hegar pâna la nr. 20 cel putin, pentru a permite introducerea a doua degete si prinderea unui picior, urmate de extractia fatului cu perforatia sau zdrobirea capului. Dupa ce fatul este extras, placenta se decoleaza si se extrage digital sau instrumentar. Când capul este situat jos, poate fi prins cu pensa de avort, zdrobit si extras cu restul fatului. Posibilitatile descrise sunt mai rare. În majoritatea cazurilor fatul se scoate în parti mai mari sau mai mici. Urmeaza extractia manuala sau instrumentara a placentei. În general, interventia este hemoragica, periculoasa, deci se va executa în extremis si de mâini mai exersate.

D.      Fatul este expulzat, placenta retinuta- avort incomplet. Este situatia cea mai frecventa. Dilatarea fiind buna, se intra cu usurinta digital în cavitatea uterina, se decoleaza si se extrage placenta. Se practica o injectie de Ergomet si Oxistin pentru hemostaza. Daca examinarea placentei nu ne da convingerea ca ea este complet evacuata, sau daca bolnava prezinta hemoragie, se impune un control instrumentar al cavitatii uterine, pentru eliminarea unui eventual rest placentar.

          II.Avort fara hemoragie abundenta:

1. La sarcini mici sub 3 luni

Avortul se produce într-un singur timp, embrionul si placenta expulzându-se concomitent. Este indicat a executa, imediat dupa expulzia oului, un control instrumentar al cavitatii uterine.

2. La sarcini de peste 3 luni

Conduita consta în a urmari fazele avortului ca si la nasteri. Daca survin stagnari în evolutia dilatarii sau expulziei, este necesar sa se corecteze administrând doze fractionate de Oxistin i.m. sau printr-o perfuzie glucozata ocitocica. Uterul având volum mai mic si pereti mai contractati, controlul uterin digital sau instrumentar pentru eliminarea restului placentar se efectueaza fara dificultate. Dupa evacuare, se aplica injectie de Ergomet pentru asigurarea hemostazei. Prevenirea accidentelor de perforatie în cursul manoperelor intrauterine se realizeaza prin cunoasterea prealabila a exacta a dimensiunilor si deviatiilor uterine, prin examinarea bimanuala atenta si explorarea instrumentala a cavitatii uterine. La interventii intrauterine sa avem o grija deosebita, pentru a nu înfunda în cavitatea uterina instrumentele: chiureta, dilatatoarele peste dimensiunea aratata de histerometrie, precum si pentru a pastra un organ mare, cu peretii friabili lasându-se usor perforat.

Avortul retinut consta în retinerea produsului de conceptia mort în uter pentru o perioada de câteva saptamâni( 4-8 saptamâni sau mai mult). Se caracterizeaza prin:

·     disparitia semnelor subiective caracteristice sarcinii normale;

·     uterul nu creste în dimensiuni sau este mai mic decât vârsta amenoreei;

·     sângerarea vaginala poate fi prezenta sau nu;

·     oul poate fi expulzat spontan sau poate fi retinut.

Avortul spontan recurent repetat sau habitual consta în trei sau mai multe avorturi spontane consecutive.

2.5.          COMPLICAŢIILE AVORTULUI SPONTAN:

Complicatiile avortului spontan sunt imediate si tardive, date de retentia totala sau partiala de resturi ovulare.

Complicatiile imediate sunt:

·     hemoragia

·     infectiile

Hemoragia poate fi putin abundenta dar persistenta sau se poate instala brusc, poate fi abundenta în scurt timp ducând la soc hemoragic.

Infectiile sunt provocate de microbi din vagin ce infecteaza resturile ovulare ducând la putrefierea lor, manifestata prin scurgeri vaginale hematice, purulente, urât mirositoare, având ca manifestare clinica febra si cresterea pulsului. Forma clinica cea mai frecventa a infectiei din avortul spontan este endometrita post avort.

Complicatiile tardive ale avortului spontan sunt:

·     metrita cronica, manifestata prin tulburari menstruale, scurgeri vaginale mucoase si uter marit în volum;

·     anexita cronica si sterilitate secundara.

3.       AVORTUL PROVOCAT

3.1.          DEFINIŢIE:

Avortul provocat se refera la întreruperea sarcinii care nu a atins 28 de saptamâni. Este facut, de obicei, de nestiutori în conditii empirice, fiind de aceea deosebit de periculos, neindicat, nespecific.

3.2.          CLASIFICARE:

Este:

·     terapeutic sau medical

·     criminal sau delictual

a) terapeutic, definit ca golirea cavitatii uterine prin mijloace medico-chirurgicale în scopul întreruperii cursului sarcinii( la cererea gravidei). Legislatia tarii noastre permite avortul terapeutic pâna la 12 saptamâni gestatie. Avortul terapeutic sau medical se executa de catre medic în conditii de spitalizare, în urma unei indicatii medicale facute de catre comisia spitalului.

Indicatiile întreruperii terapeutice de sarcina sunt:

1.       stari patologice proprii sarcinii:

-         varsaturi incoercibile;

-         disgravidiile precoce;

-         anemiile pernicioase;

-         hemoragiile.

2.       stari patologice ce complica sarcina si sunt agravate de sarcina:

-         cardiopatii;

-         afectiuni renale, hepatice, nervoase, diabet, tuberculoza.

3.       stari patologice ce influenteaza defavorabil produsul de conceptie:

-         viroze;

-         rubeola;

-         hepatita epidemica;

-         sifilis;

-         consumul unor medicamente cu actiune teratogena.

b)  delictual, definit ca întreruperea cursului sarcinii pâna la 27 saptamâna inclusiv, context anatomo-clinic, în care infectia initiaza mecanismul abortiv, spre deosebire de avortul spontan când initial se declanseaza avortul iar oul este infectat secundar. Este efectuat de obicei de nestiutori de aceea este deosebit de periculos. Este neindicat, nestiintific, nepermis.

3.3.  METODE DE PROVOCARE:

Metodele de provocare ale avortului sunt reprezentate de agenti chimici în irigatii intrauterine sau vaginale cu tinctura de iod, sapun, hipermanganat de potasiu, radacini de leandru, infectii cu substante hormonale, bai fierbinti care cauta ca printr-o vasodilatatie loco-regionala sa produca hemoragie, deci decolarea oului, eforturi fizice sau traumatisme, ingerarea de diverse substante, ingerarea de chinina în doze repetate, foliculina si ocitocite în doze mari, manopere directe – decolarea sau perforarea uterului prin ace de cap si andrele de diverse dimensiuni. Toate aceste manevre abortive sunt urmate în majoritatea cazurilor de complicatii grave, uneori deces.

STADII ANATOMO-CLINICE:

În cazul unui avort complicat prin infectie deosebim trei stadii anatomo-clinice:

Stadiul I clinic, procesul infectios este localizat strict la continutul uterin si nu depaseste endometrul este cazul în care la examenul local se constata uter mobil si nedureros, anexe nepalpabile, suple si funduri de sac vaginale suple.

Stadiul II clinic, procesul este extins dincolo de endometru, la miometru, anexe, parametre, ligamente largi este cazul în care la examenul local se constata uter dureros la palpare si mobilizare, anexe palpabile si dureroase, transformate în tumori inflamatorii, funduri de sac impastate, sensibile.

Stadiul III clinic este cazul în care procesul infectios se extinde la mica excavatie pelviana sau la întreaga cavitate peritoniana.

Orice stadiu se poate asocia cu fenomene generale ca: socul septic, insuficienta renala acuta, insuficienta cardiaca, diseminari septice.

COMPLICAŢII. SIMPTOMOLOGIE

Avorturile complicate prin infectii au tablou clinic foarte polimorf cu trecere de la o forma la alta. Se disting urmatoarele forme clinice:

·     avortul complicat febril( simplu) este forma cea mai des întâlnita a avortului complicat. Se încadreaza aici toate avorturile febrile( mai mult de 380C care persista peste 24 ore) avort stadiu I clinic.;

·     avortul complicat cu stadializare depasita II si III (miometrite, abces uterin, salpingoovarita, pelviperitonita, peritonita generalizata);

·     avortul complicat cu soc septic cu modificari hemo-dinamice:

-         hipotensiune calda sau rece

-         febra, frisoane

-         agitatie psihomotorie sau obnubilare

-         oligo-anurie sau cu modificari profunde anorganice, morfologice si functionale ale organelor vitale

-         dezechilibru fluido-coagulant (aparitia de purpura, petesii, echimoze)

-         insuficienta renala, hepato-renala

-         insuficienta respiratorie

·     avortul complicat cu necroza uterina este o forma foarte grava. Manifestarea clinica este cea de avort complicat cu stare septica, febra, frisoane:

-         coloratia buna, negricioasa, exa si endocolului

-         sângerare vaginala fetida, care uneori ia aspectul de zeama de carne stricata

-         uter flasc, foarte dureros

-         scaderea numarului de trombocite sunt 100.000/mm3

·     avortul complicat cu septicemie sau septicopiemie:

-         semne functionale (hemoragia si durerea), nu se manifesta clasic ca în avorturile spontane

-         la început apar dureri lombo-abdominale mai surde continue sau cu pauze

-         hemoragia poate fi mai pronuntata la sarcini mai avansate

Uneori poate sa apara hemoragia ca simptom prim si dominant( foarte abundenta, cu cheaguri care umple vaginul urmate de stare de soc hemoragic, colaps).

Toate aceste complicatii au un pronostic rezervat, uneori punând în pericol imediat viata femeii si aproape întotdeauna ating functia normala a aparatului genital rezultând sterilitate.

Atitudinea obligatorie a cadrelor medii la internarea unui avort septic:

·     monitorizarea clinica a functiilor vitale( puls, temperatura, respiratie, tensiune arteriala), flux urinar, care se trec în foaia de observatie a bolnavei;

·     recoltarea probelor de laborator: examen bacteriologic din endocol si antibiograma, explorare hematologica Hgb, Htc, leucocite explorarea metabolica (glicemie), explorarea echilibrului fluido-coagulant (fibrinogen, trombocite, probe de coagulare).

4.  TRATAMENTUL AVORTULUI

TRATAMENTUL PROFILACTIC

Profilaxia avortului consta în depistarea precoce a gravitatii, dispensarizarea corecta a gravidelor, asanarea diverselor focare morbide (TBC, lues, inflamatii, tratarea deficientelor hormonale, corectarea conditiilor de viata si munca, de mediu extern, masuri imediate în faza de amenintare a avortului si o activitate intensa de educatie sanitara).

Dupa 1989 se pune accentul pe o corecta contraceptie ca si o metoda profilactica ieftina si eficienta. Activitatea de contraceptie în noua viziune a Ministerului Sanatatii, desfasurarea în centrele de Planificare Familiala, axate doar pe aceasta munca, având personal calificat si competent.

TRATAMENTUL SPECIFIC, NESPECIFIC

În faza de amenintare de avort când sarcina poate fi salvata, tratamentul consta în repaus la pat, liniste psiho-fizica, psiho-terapie, sedative usoare (Extraveral, antispastice, Lizadon 3´1 tb./zi, Papaverina tb. sau f. 3´1/zi, scobutil tb. sau f. 3´1/zi, vitamine A, E, C, antianemine: Feronat, Acid Folic, Glubifer, Fier polimaltozat, combaterea constipatiei- Glicerina supozitoare).

În spital se continua tratamentul de mentinere daca avortul nu are o evolutie spre avort în curs.

În caz de avort iminent sau incomplet se instituie la indicatia medicului o perfuzie de Glucoza 5% (pentru  a evita socul hemoragic în caz de hemoragie masiva si se administreaza antispastice).

Dupa evacuarea spontana a produsului de conceptie urmeaza chiuretajul uterin în conditii de asepsie, în scop hemostatic. Daca nu se evacueaza spontan este necesara evacuarea cu ajutorul perfuziei ocitocice, uneori se impune evacuarea chirurgicala (mica cezariana), impunându-se în aceste cazuri profilaxia infectiei cu antibiotice si remontarea starii generale.

O data diagnosticat un avort complicat prin infectie si stadializat se începe o terapie complexa:

v         Asigurarea ventilatiei pulmonare-oxigenoterapie;

v           Tratamentul starii septice;

v         antibiotice sau chimioterapice;

Pâna la stabilirea antibiogramei se recomanda o asociere de antibiotice.

  Combinatiile de antibiotice sunt urmatoarele:

v         Penicilina G 15-20 milioane u/24 ore sau

v         Gentamicina 120 mg/24 ore în infectii, 0,40 mg i.m. la 8 ore

v         Metronidazol 2 g/24 ore pe cale orala sau 4 g/24 ore pe cale rectala sau infectii 500 mg  la 12 ore i.v.

Pentru tratamentul infectiilor cu germeni anaerobi:

v         Metronidazol: se poate administra în solutie perfuzabila pâna la 2 g/24 ore, în ovule vaginale (1-2 g/24 ore) sau sub forma de supozitoare intrauterin;

v         combaterea socului (refacerea volemiei cu sânge izogrup, izoRh), combaterea tulburarilor hidroelectrolitice (solutii macromoleculare), cresterea eficientei miocardului si echilibrarea tensiunii arteriale (tonicardice: Lanatozid, Digoxin, nedigitalice: Dopamina, Izuprel, Propranolol, Plegomazin), mentinerea diurezei (Manitol, Furosemid);

v         combaterea acidozei (bicarbonat de sodiu 84% THAM în functie de Ph), combaterea fenomenelor de coagulare intravasculara diseminata (Heparina, Trombostop).

Mijloacele terapeutice ginecologice chirurgicale de eradicare a focarului septic sunt: chiuretajul uterin, histerectomia partiala sau totala, laparotomie cu drenaj multiplu al cavitatii peritoneale.

În cazul în care cu toate eforturile terapeutice medicale, azotul are tendinta crescatoare (uree sanguina de 2 g) cu aparitia fenomenelor de I.R.A., va fi efectuat chiuretajul uterin de necesitate, eradicarea focarului septic uterin fiind obligatorie pentru a se putea recurge la efectuarea dializei.

Avortul, fie el spontan sau terapeutic reprezinta o trauma psihica majora pentru femeie si în îngrijirile acordate acesteia, asistenta trebuie sa implice deosebit de profund sensibilitatea si competenta sa profesionala.

PLAN DE ÎNGRIJIRE I

Pacienta G.A. de 23 de ani, din comuna Cicârlau, se prezinta la serviciul de Urgenta Ginecologie în data de 18.09.2001 pentru sângerare abundenta cu sânge rosu si cheaguri, dureri pelvi-abdominale, ameteli, lipotimie, febra (T=38,70C).

La examenul obiectiv se constata tegumente si mucoase palide, TA=90/50 mm Hg, P=100 p/min., transpiratii, frisoane.

În urma examenului ginecologic i se pune diagnosticul medical de „Ab luna a II-a incomplet, septic, infectat; metroragie abundenta” si este internata pe sectia Ginecologie II a Spitalului Judetean Baia Mare.

Din discutia purtata cu pacienta îmi spune ca în urma cu o saptamâna în scop abortiv i s-a introdus endouterin o substanta pe care nu o precizeaza si i s-au facut injectii intramusculare si intravenoase cu medicamente neprecizate. Din cursul zilei de ieri prezinta metroragii, solicita ambulanta si este adusa în serviciul de Urgenta Ginecologie si apoi internata.

În timpul zilei se simte obosita, deoarece doarme putin noaptea, are remuscari, regrete, se autoacuza. Declara ca sarcina actuala nu este conceputa cu sotul sau (acesta lipsind o perioada mai lunga de acasa) si ar fi dorit sa înlature dovezile adulterului fara sa apeleze la cadrele medicale pentru a ascunde acest fapt de sotul si familia sa. Îi este frica de ceea ce va urma, nu stie ce atitudine sa ia dupa ce toate acestea se vor sfârsi. G.A. e disperata, agitata, plânge, îsi reproseaza greseala facuta. Nu prea are cunostinte despre boala „…daca se va face bine si când?”. Îi este rusine de fapta comisa.

G.A. este casatorita, are 2 copii pe care îi iubeste foarte mult. Locuieste într-o casa salubra împreuna cu familia sa. Este casnica, nu are probleme financiare. Religie ortodoxa, frecventeaza biserica cu  regularitate.

Nu fumeaza, nu bea cafea, iar alcool consuma ocazional.

Cunoaste si aplica regulile de igiena personala, dar acum se descurca mai greu,  deoarece se simte slabita. Pacienta spune ca pâna la avort se îmbraca cochet, cu haine moderne, dar dupa chiuretaj ne relateaza ca nu o mai intereseaza cum se îmbraca. Obisnuieste sa faca zilnic dus dimineata si baie de doua ori pe saptamâna.

În timpul liber prefera sa mearga la cinematograf sau sa citeasca o carte. Este mare amatoare de filme si romane politiste.

Îi plac foarte mult cartofii prajiti, dulciurile, sucurile naturale si bea aproximativ 2l lichide /zi.

Este cooperanta cu echipa de îngrijire, doreste vindecarea, accepta toate manevrele de tratament. Nu se stie alergica la medicamente.

Tranzit intestinal normal: 1 scaun normal/zi; 2-3 mictiuni normale/zi.

Antecedente heredo-colaterale – fara importanta.

Antecedente personale – apendicectomie în 1992.

Menarha – la 13 ani, ciclul menstrual la interval regulat de 28 de zile, flux sanguin normal, durata 4-5 zile, fara dureri.

N=2 

Ab=0

UMN= 16.VII. 2001

Functiile vitale la internare:

TA= 90/50 MM Hg

P= 100 p/min.

T= 38,70C

R= 20 r/min.

Examene paraclinice si de laborator:


Examen de sânge   valori normale

VSH 1h= 8 mm 1h= 2-13 mm

2h= 16mm 2h= 12-17 mm

Hemoglobina= 7,75 mmol/l 13±2 g/100 ml

Hematocrit= 0,36% 41±5%

Grupa sanguina= 0I

Leucocite= 9500/mm3 4200-8000 mm3

Examene de urina

Examen sumar de urina + sediment

-         albumina – negativ

-         puroi – negativ

Examen ecografic: uter marit în volum metritic în totalitate, cu dilatari vasculare importante în perimetru. Continut uterin bogat, neomogen. Ambele anexe îngrosate, ecoreflectogene. Mica lama lichidiana în Douglas (exudat inflamator).

Antibiograma din secretia vaginala: s-a dezvoltat streptococ. Sensibil la: Tetraciclina, Cloramfenicol, Ampicilina, Eritromicina.

Manifestari de dependenta Probleme




-  TA= 90/50 mm Hg Circulatie inadecvata;

-  P= 100 p/min.

-  tegumente +mucoase palide

-  metroragie abundenta cu sânge   Eliminare vaginala

rosu si cheaguri inadecvata; 

-  exprimare verbala a durerii    Durere acuta;

-  exprimare verbala a fricii  Frica;

-  ameteli, lipotimie  Risc de autoaccidentare;

-  transpiratii, frisoane, T= 38,70C  Hipertermie;

-  autoacuzare, exprimarea   Sentiment de

  remuscarilor si a regretelor  culpabilitate;

-  întrebari multiple „…daca se va   Lipsa cunostintelor

  va face bine si când?”   referitoare la boala sa;

-  comunica greu cu echipa de  Comunicare ineficace la

  îngrijire nivel afectiv;

-  oboseala diurna  Insomnie;

Dificultate de a se

alimenta (hidrata);

-  slabiciune Dificultate de a se misca;

-  agitata, disperata, plânge (stare   Dezinteres fata de

  depresiva) igiena personala;

-  „nu o mai intereseaza cum se   Dezinteres fata de tinuta

  îmbraca” vestimentara;

-  rusine de fapta comisa  Dificultate de a-si

asuma rolul de sotie;

Dezinteres pentru a

realiza activitati

recreative.

Nevoia

Diagnostic nursing

Obiectiv

Interventii

Evaluare

1. A respira si a avea o buna circulatie

Circulatie inadecvata din cauza bolii manifestata prin:

P= 100/min. si TA= 90/50 mm Hg

18.09.2001

Ca G.A. sa prezinte o circulatie adecvata în decurs de 2 zile

·        Pozitionez pacienta în pozitie Trendelemburg.

·        Asigur un microclimat favorabil:

o       Umiditate 40%

o       Caldura 18-200C

o       Luminozitate

o       Camera aerisita

·        Monitorizez si notez în foaia de observatie de 3х1/zi. Tensiunea arteriala, temperatura, pulsul si respiratia.

Ora 12:

o       TA=95/60 mm Hg

o       P= 95/min.

Ora 16:

o       TA=95/65 mm Hg

o       P= 93/min.

Ora 20:

o       TA=100/70 mm Hg

o       P= 85/min.

Ora 12:

·        TA=110/75 mm Hg

·        P= 80/min.

Ora 16:

·        TA=115/80 mm Hg

·        P= 74/min.

Ora 20:

·        TA=120/80 mm Hg

·        P= 65/min.

·        La indicatia medicului recoltez analizele de urgenta (Gr, sg+Rh, Htc, leucocite, uree, glicemie).

·        Efectuez proba de compatibilitate Oelecker.

·        La indicatia medicului montez perfuzie cu sânge izogrup izoRh si perfuzie cu Glucoza 5% flacoane II si vitaminele B1 si C.

·        Dupa o ora se efectueaza chiuretajul uterin.

20.09.2001

G.A. prezinta o circulatie adecvata, tegumente normal colorate.

2. A elimina

Eliminarea vaginala inadecvata din cauza bolii si a procesului inflamator manifestata prin metroragie abundenta cu sânge rosu si cheaguri.

18.09.2001 ora 10,00

Ca G.A. sa-si diminueze sângerarea în decurs de 1 ora.

·        La indicatia medicului montez perfuzia .

·        Pregatesc fizic si psihic pacienta pentru chiuretajul uterin în scop hemostatic.

·        Efectuez toaleta locala cu apa si sapun.

·        Pozitionez pacienta pe masa ginecologica.

·        Pregatesc trusa pentru chiuretaj.

·        Testez pacienta daca nu este alergica la Xilina 1% (anestezicul local utilizat).

·        Explic pacientei pe scurt tehnica si necesitatea efectuarii chiuretajului pentru redobândirea sanatatii sale.

·        Dupa chiuretaj urmaresc si notez în foaia de observatie scurgerile vaginale:

o       cantitate, aspect, miros

·        Administrez tratamentul prescris de medic:

v    ser fiziologic 500ml

v    Glucoza 5% 1000 ml

v    Vit. C 5 ml f I

v    Vit. B1 f I

v    Vit. B12 f I

v    Acid folic dg. 3х1/zi 6-14-22

v    Penicilina 2х1.000.000

v    Ergomet fiole 2х1 6-18

v    Paracetamol tablete 3х1 6-14-22

v    Sânge izogrup izoRh 500 ml

·        Urmaresc cu atentie si alte eventuale eliminari:

o       varsaturi, transpiratii, tranzit intestinal .

·        Urmaresc si notez diureza pacientei: cantitatea urinei= 1500 ml; aspect= tulbure; miros= specific.

·        Scurgerile vaginale:

o       Cantitate= moderata

o       Aspect= cremos

o       Miros= specific

Alte eliminari:

o       Varsaturi= 0

o       Transpiratii=difuze

o       Tranzit intestinal= prezent

18.09.2001

  ora 11,00

Pacienta si-a redus sângerarea .

3. A evita pericolele

Durere acuta din cauza procesului inflamator manifestata prin examinarea verbala a durerii.

18.09.2001

Ca pacienta sa-si exprime diminuarea durerii în decurs de 2 ore.

·        Explic pacientei cauzele durerii.

·        Evaluez caracteristicile durerii: localizare, intensitate, durata, frecventa, factori care cresc intensitatea:

o       intensitate medie

o       localizare abdominala

o       factori care cresc intensitatea: ortostatismul, râsul, stresul, efortul

o       factori care scad intensitatea: pozitia antialgica DD si interzicerea efectuarii oricarei miscari.

·        Asigur un climat de întelegere empatica si un climat de liniste, caldura, umiditate.

·        Stimulez pacienta sa se exprime asupra experientei dureroase pe care o traieste.

·        Utilizez mijloace suplimentare pentru reducerea durerii.

·        Determin pacienta sa practice o respiratie abdominala 5-10 minute dupa administrarea medicatiei (Algocalmin f la indicatia medicului).

·        Administrez medicatia indicata de medic: Penicilina 2х1.000.000 la ora 6-18.

·        Informez pe G.A. asupra evolutiei durerii, a diminuarii si tolerantei si actiunii medicamentului.

·        Ajut pe G.A. în activitati zilnice la nevoie, pentru ai permite sa-si conserve energia.

·        Asigur un climat de liniste, salon bine aerisit si încalzit.

·        Asigur o pozitie cât mai confortabila în pat pentru diminuarea durerii, ajut pacienta în activitatea zilnica: alimentatie, hidratare, igiena, mobilizare si progresiv las persoana sa le îndeplineasca singura.

·        O ajut pe G.A. în deplasarile sale la nevoie.

18.09.2001

Pacienta afirma ca durerea este acum mai mult ca  o jena.

TA=110/85

Puls=78/min.

R=17R/min.

Frica din cauza incapacitatii de a face fata unei situatii realizata prin exprimarea verbala a fricii.

Diagnostic potential: Risc de autoaccidentare din cauza ametelii si lipotimiei.

18.09.2001

Ca pacienta sa-si exprime diminuarea fricii în decurs de o zi.

18.09.2001

Ca pacienta sa nu se accidenteze pe perioada internarii.

·        Favorizez adaptarea pacientei la noul mediu.

·        Creez un mediu optim pentru ca pacienta sa-si poata exprima emotiile.

·        Furnizez informatiile de care are nevoie.

·        Furnizez explicatiile clare asupra îngrijirilor programate.

·        Învat pacienta tehnici de relaxare.

·        Raspund întrebarilor lui G.A.

·        Discut cu G.A. 3х20 minute/zi pentru a-i permite sa-si exprime nelinistea.

·        Voi fi lânga pacienta ori de câte ori are nevoie.

·        Favorizez contactul cu persoane care au aceeasi problema.

·        Explic pacientei importanta repausului la pat si faptul ca neatentia poate fi responsabila de accidente cum ar fi: caderile, alunecarile.

·        Asigur conditiile de mediu adecvate pentru a evita pericolele prin accidentare.

·        Amplasez pacienta în salon, în patul cel mai apropiat de toaleta pentru ca deplasarile sa fie cât mai scurte.

·        Mobilizez activ pacienta prin plimbari în jurul patului.

·        Explic modul de deplasare pe pavimentul ud: cu pasi mici sprijinindu-se de mobilier.

·        Învat pacienta sa se lase usor jos daca ameteste.

19.09.2001

Pacienta îsi exprima diminuarea fricii.

4. A-ti mentine temperatura în limite normale.

Hipertermie din cauza procesului inflamator manifestata prin transpiratii, frisoane si T=38,70C

18.09.2001

Ca pacienta sa fie afebrila în termen de 2 zile.

·        Umidific aerul din salon prin punerea unui vas cu apa pe calorifer.

·        În timpul frisoanelor încalzesc pacienta prin frectii, masaje, învelire cu o patura suplimentara.

·        Schimb lenjeria de pat si corp de câte ori este nevoie.

·        Aerisesc salonul 3х15 minute pe zi.

·        Feresc pacienta de curentii de aer.

·        Urmaresc atenta îndeplinirea orarului zilnic de hidratare.

·        Urmaresc regimul alimentar al pacientei.

·        Masor ingestiile si eliminarile.

·        Masor si notez în foaia de observatie temperatura axilara la 3 ore:

o       ora 9 38,50C

o       ora 12 380C

o       ora 19 37,50C

o       ora 9 37,70C

o       ora 12 37,30C

o       ora 19 36,90C

·        Administrez la indicatia medicului, tratamentul medicamentos antipiretic, antiinflamator.

·        Explic pacientei importanta masurarii zilnice a temperaturii si voi stimula pacienta sa si-o masoare notândusi-o si astfel implicând-o în procesul de îngrijire.

18.09.2001

G.A. prezinta o temperatura în limite normale.

5. A-ti practica religia

Sentiment de culpabilitate din cauza bolii m/p, autoacuzare, exprimare a remuscarilor si a regretelor.

18.09.2001

Ca pacienta sa-si exprime disolvarea sentimentului de culpabilitate în 2 zile.

·        Explorez cu G.A. cauzele sentimentului sau de culpabilitate.

·        Identific cu pacienta factorii precipitanti ai sentimentului de culpabilitate.

·        Pastrez o atitudine de a nu „judeca”.

·        Asigur pacienta de disponibilitatea noastra toata ziua.

·        Explic pacientei ca starea sa poate duce la disperare, tristete, dezapreciere personala.

·        Fac cu G.A. tehnici de relaxare.

·        Întreb pacienta daca doreste sa discute cu preotul despre aceasta problema.

·        Sugerez pacientei sa fie realista cu ea însasi.

·        Explic lui G.A. ca iertarea este foarte importanta sanatatii mentale si implicit asupra celei fizice si ca recunoasterea unui pacat înseamna iertarea lui.

·        Determin pacienta sa se gândeasca la posibilitatile reale de rezolvare a problemei.

20.09.2001

Pacienta si-a exprimat sentimentul de culpabilitate.

6. A învata

Lipsa cunostintelor referitoare la boala sa din cauza neaccesibilitatii la informatie manifestata prin intrebari multiple

18.09.2001

Ca G.A. sa posede cunostinte legate de boala sa într-o zi.

·        Identific împreuna cu G.A. motivul neaccesibilitatii la informatie (mediul rural).

·        Explic pacientei cauzele bolii sale, tratamentul care i se aplica, regimul alimentar, voi prezenta echipa sanitara de îngrijire, orarul sectiei, regulamentul de ordine interioara.

·        Procur si lasa pacientei informatii scrise despre boala sa.

·        Explic lui G.A. consecintele nefaste ale manevrelor abortive utilizate si voi sugera utilizarea în viitor a serviciilor de specialitate pentru întreruperea cursului sarcinii asigurându-se de pastrarea secretului profesional.

·        Prezent pacientei posibilitati de contraceptie utilizate la noi în tara (sterilet, pilula, prezervativ, abstinenta, metoda calendarului, metode chirurgicale).

·        Descriu toate aceste metode enumerând avantajele si dezavantajele utilizarii acestora, precum si procentul lor de eficacitate.

·        Ajut pacienta sa-si aleaga un mijloc de contraceptie (contraceptive orale).

19.09.2001

Pacienta poate sa dea explicatii despre boala sa.

7. A comunica

Comunicarea ineficace la nivel afectiv din cauza neadaptarii la o situatie manifestata prin retragere, plâns.

18.09.2001

Ca G.A. sa-si exprime emotiile, incertitudinile pe perioada spitalizarii.

·        Ajut pe G.A. sa-si defineasca clar situatia care i se pare ca-i da probleme (pacienta îmi marturiseste ca aceasta sarcina nu este conceputa cu sotul sau).

·        Utilizez întrebari deschise pentru a ajuta pacienta sa se focalizeze pe sentimentele sale asupra problemei („cum crezi ca ar reactiona sotul, familia daca ar sti”).

·        Identific cu pacienta atitudinile, comportamentul care-l presupune situatia: sotul sau este plecat sa lucreze în sudul tarii de 2 luni, si nu stie ce sa faca: sa-i spuna totul si risca din partea sotului o reactie violenta; sa se comporte ca si cum nu s-ar fi întâmplat nimic.

·        Identific împreuna cu pacienta o modalitate prin care ea sa se poata gândi la o solutie (liniste, prezenta preotului).

·        Sugerez lui G.A. sa discute cu alta pacienta cu probleme similare.

·        Comunic cu G.A. non verbal (atingerea mâinii, privire în ochi, mimica) în timpul chiuretajului.

18.09.2001

Pacienta comunica eficient cu echipa de îngrijire.

8. A dormi, a te odihni

Insomnie din cauza sentimentului de culpabilitate manifestata prin oboseala diurna.

18.09.2001

Ca G.A. sa doarma noaptea fara întreruperi în decurs de 2 zile.

·        Situez discutiile cu pacienta într-un climat care sa sugereze ajutorul, pentru a-i câstiga încrederea.

·        Explorez cu pacienta problema sa, semnele starii sale depresive, voi facilita exprimarea emotiilor.

·        Sugerez o tehnica de relaxare: relaxare totala si controlata mintal a musculaturii într-o liniste perfecta în întuneric.

·        Asigur un microclimat favorabil somnului (întuneric, aerisire, liniste).

·        Sugerez lui G.A. sa foloseasca obisnuintele habituale de inducere a somnului (usor masaj al tâmplelor).

·        Sugerez sa efectueze alte ritualuri ce pot induce somnul (citit, muzica, plimbat, lapte cald).

·        Sugerez ca înainte de culcare alimentele consumate sa nu fie greu digerabile.




20.09.2001

G.A. are un somn odihnitor fara întreruperi.

9. A te alimenta, hidrata

Dificultate de a se alimenta/hidrata din cauza slabiciunii.

18.09.2001

ca G.A. sa se alimenteze, hidrateze singura într-o zi.

·        Evaluez limitele persoanei pentru a se alimenta/hidrata si în functie de aceasta voi planifica interventiile: pacienta poate sa înghita, stie sa se serveasca singura de tacâmuri, ia singura cana de lichid dar oboseste, efort ce o determina sa renunte la miscare/bautura.

·        Pozitionez pacienta într-o pozitie comoda pentru alimentatia pasiva.

·        Protejez patul si pacienta cu musama si aleza).

·        Servesc regimul semisolid.

·        Sfatuiesc pacienta sa manânce încet cu înghitituri mici bine mestecate (pentru a-i usura stomacului efortul de digestie mecanica).

·        Am grija ca pacienta sa primeasca regimul indicat de medic (hipercaloric).

·        Urmaresc si nota în foaia de observatie curba ponderala (zilnic).

·        Efectuez bilantul hidric (zilnic).

·        Urmaresc planul de hidratare: 1000 ml/24ore.

o        Ora 7=150 ml ceai, administrat cu paiul

o        Ora 10=100 ml glucoza 5% perfuz

o        Ora 12=200 ml supa carne strecurata, alimentatie pasiva

o        Ora 15=cu 150 ml lapte

o        Ora 17=200 ml apa minerala

o        Ora 20=200 ml suc de fructe.

19.09.2001

G.A. se alimenteaza, hidrateaza singura fara dificultate.

10. A te misca si a-ti mentine o buna postura

Dificultate de a se misca din cauza asteniei sau potentiale complicatii tromboembolii, atrofii.

18.09.2001

Ca pacienta sa se mobilizeze conform starii de sanatate.

·        Pozitionez bolnava dupa manevra chirurgicala în pozitie usor Trendelemburg.

·        Execut un plan de mobilizare al pacientei astfel:

Ora  Toaleta Mobilizare în pat  Plimbare     DD  DLS DLD sEZÂND

X  X DEJUN

7    X

8

  9 X

10  X

11  X

12  X PRÂNZ

13  X

14

X CĂRUCIOR

15  X

·        Supraveghez starea zilnica a tegumentelor.

·        Stimulez pacienta sa se mobilizeze activ în pat.

·        Efectuez masajul membrelor inferioare în sensul circulatiei venoase pentru a preveni tromboflebitele si edemele.

18.09.2001

Pacienta se deplaseaza singura.

11. A fi curat, îngrijit

Dezinteres fata de igiena personala din cauza starii depresive.

18.09.2001

Ca pacienta sa îsi execute îngrijire igienice personale singura pe parcursul internarii.

·        Urmaresc si nota zilnic în foaia de observatie culoarea si aspectul tegumentelor. Evaluez conform grilei lui Northon (apatie=3, ajutor la mers=2, controleaza sfincterele=1, stare fizica medie=2, total=8) un risc mediu de a face escare.

·        Stabilesc protocolul de actiune nr. 2 ce corespunde la acest scor=8.

·        Toaleta zilnica completa cu apa si sapun (toaleta partiala a partilor murdare în timpul schimbarilor).

·        Frectionari cu alcool în momentul schimbarilor sau schimbarilor în pat; pudrare în pat.

·        Ajut pacienta la toaleta organelor genitale.

·        Schimb lenjeria de pat si de corp ori de câte ori este nevoie.

Pacienta îsi executa singura îngrijirile de igiena.

12. A te îmbraca, dezbraca

Dezinteres fata de tinuta vestimentara din cauza starii depresive si a asteniei.

18.09.2001

Ca pacienta sa-si exprime interesul pentru a se îmbraca în termen de o zi.

·        Sugerez lui G.A. sa exprime verbal sau în scris în fiecare zi sentimentele pozitive despre ea însasi.

·        Sugerez pacientei sa-si procure îmbracaminte ampla, usor de îmbracat.

·        Efectuez cu pacienta zilnic exercitii de stimulare motrica, care sa-i dezvolte abilitate de a se îmbraca, planificarea unui orar zilnic de exercitii active.

·        Practic zilnic cu G.A. exercitii de refortificare a muschilor si de relaxare.

19.09.2001

Pacienta îsi exprima interesul pentru a se îmbraca.

13. A fi util, a te realiza

Dificultate de a-si asuma rolul de sotie din cauza starii depresive.

18.09.2001

Ca pacienta sa îsi accepte implicatiile legate de rolul sau în decurs de 2 zile.

·        Utilizez ascultarea activa pentru a-si putea exprima pacienta perceptiile sale asupra responsabilitatilor impuse de rolul sau (de sotie).

·        Utilizez un proces de clarificare a nevoilor; voi pune întrebari pacientei care îi vor permite sa reflecteze la posibilitatile care exista, la solutiile realiste care ar putea.

·        Discut cu pacienta despre implicatiile rolului sau fata de sot, copii, familie, societate.

·        Caut si analizez cu G.A. cauzele dificultatii sale de abordare a rolului de sotie în situatia data (sarcina nedorita, conceputa în afara casatorie).

·        Identific cu pacienta fortele sale si potentialul fizic de care dispune pentru a-si asuma rolul.

·        Evaluez cu pacienta semnele starii sale depresive: fata trista, oboseala, dezinteres fata de tinuta  vestimentara.

·        Explorez cu G.A. modalitatile de rezolvare a problemelor care ar putea accentua starea depresiva (prezenta sotului).

·        Implic tot mai mult pacienta în procesul sau de îngrijire.

20.09.2001

Pacienta îsi accepta implicatiile legate de rolul sau.

14. A te recrea

Dezinteres pentru a realiza activitati recreative din cauza starii depresive si a oboselii.

18.09.2001

Ca pacienta sa ceara ea însasi participarea la activitati recreative în decurs de o zi.

·        Sugerrz pacientei tehnici de relaxare zilnice.

·        Planific împreuna cu G.A. în functie de dezinteresele sale activitati recreative: privit la T.V. , tricotat, citit, plimbare.

·        Explic pacientei sa accepte aceste activitati recreative sunt foarte utile persoanei depresive, cu probleme, epuizata de framântari.

·        Identific limitele fizice ale persoanei (ajutor la mers).

·        Planific un orar zilnic de exercitii active (miscari ale membrelor în pat, toaleta).

·        Sugerez lui G.A. perioade de repaus înainte si dupa activitati.

·        Sugerez  pacientei sa respire profund si controlat în timpul activitatilor.

·        Planific exercitii fizice ce nu necesita prea multa concentrare.

19.09.2001

Pacienta participa activ la activitatile recreative.

PLAN DE ÎNGRIJIRE II

Pacienta C.R. de 26 de ani din Baia Mare, se prezinta la serviciul de Urgenta Ginecologie în data de 11.09.2001 pentru sângerare abundenta cu sânge rosu si cheaguri, dureri pelvi-abdominale, stare generala usor alterata, ameteli.

La examenul obiectiv se constata tegumente si mucoase reci, umede, TA=100/60 mm Hg, P=80 p/min., R=20 r/min., T=36,80C.

Dupa examenul ginecologic se pune diagnosticul de „Ab luna a III-a incomplet efectuat” si este internata pe sectia Ginecologie II a Spitalului Judetean Baia Mare pentru efectuarea chiuretajului uterin si tratament.

Pacienta îmi spune ca aceste simptome au debutat în cursul zilei de ieri în urma unui efort fizic intens.

C.R. este casatorita, are un copil si locuieste într-un apartament cu patru camere confortabile împreuna cu familia sa. Se întelege bine cu sotul si socrii, sotul ajutând-o la toate treburile casei, între ei existând iubire si respect reciproc. Este profesoara la „Facultatea de Drept Bogdan Voda” si nu are probleme financiare.

Este de religie ortodoxa, crede în Dumnezeu, dar frecventeaza biserica rar.

Pacienta este nelinistita, anxioasa, pune numeroase întrebari legate de boala sa, printre care „… va fi urmatoarea sarcina normala?”.

Are o viata foarte activa, îi plac excursiile, îi place sa citeasca, sa asculte radioul, îi plac foarte mult florile, îi place marea.

Cunoaste si aplica regulile de igiena personala.

Fumeaza un pachet de tigari pe zi si bea 2-3 cafele, dara renuntat la ele de când a ramas însarcinata. Nu se stie alergica la medicamente.

Prefera ciresele, compotul de ananas, prajiturile cu frisca, puiul la rotisor si sarmalele. Consuma aproximativ 2,5 l/zi.

Prezinta un somn odihnitor. Coopereaza cu echipa de îngrijire, accepta manevrele de tratament, doreste vindecarea.

Tranzitul intestinal e normal: un scaun normal/zi, 2-3 mictiuni normale/zi.

Antecedente heredocolaterale – neaga boli infecto-contagioase.

Antecedente personale – apendicectomie în 1978

  - menarha la 12ani, cicluri menstruale regulate, durata 3-5 zile, flux sanguin normal.

N=1 (normala)

Ab=0.

UMN=9.07.2001.

Functii vitale la internare:

TA=100/60 mm Hg

P=80 p/min.

R=20 r/min.

T=36,80C

Examenul de sânge:

VSH  1 h =9 mm

2 h=18 mm

Grupa sanguina=AB IV, Rh (-)

Hemoglobina=6,3 mmol/l

Hematocrit=27%

Leucocite=8000/mm3

Examene de urina:

- examen sumar de urina + sediment

- albumina – negativ

-  puroi – negativ

Manifestari de dependenta Probleme


- metrologie cu sânge rosu si Eliminare vaginala

cheaguri  inadecvata,

- exprimare verbala a durerii, Durere acuta,

facies crispat

- P=80 p/min.  Circulatie inadecvata

- TA=100/60 mm Hg 

Refuz de a face activitati

fizice

- neliniste, cauta atentie Comunicare ineficace la

nivel afectiv

- întrebari multiple despre Cunostinte insuficiente

boala sa si despre viitoarea

sarcina.

Nevoia

Diagnostic nursing

Obiectiv

Interventii

Evaluare

1.A elimina

Eliminare vaginala inadecvata din cauza resturilor ovulare manifestata prin metroragie cu sânge rosu si cheaguri.

11.09.2001.

h=8

C.R. sa nu mai sângereze în decurs de o ora.

·        Pregatesc psihic pe C.R. pentru chiuretajul uterin cu scop hemostatic.

·        Explic pe scurt tehnica si îi voi cere acordul.

·        Pregatesc fizic pacienta în vederea chiuretajului:

o       pozitionare pe masa ginecologica

o       toaleta locala cu apa si sapun

o       testare la Xilina 1%

·        Pregatesc trusa pentru chiuretaj.

·        Urmaresc si nota în foaia de observatie scurgerile vaginale: cantitate, aspect, miros:

o       Cantitate= moderata

o       Aspect= sânge rosi sau cheaguri

o       Miros= fara

·        Urmaresc cu atentie si alte eventuale eliminari: varsaturi, transpiratii, tranzit intestinal:

o       Varsaturi= 0

o       Transpiratii= difuze

o       Tranzit intestinal= prezent

·        - Diureta= 2 l/zi.

11.09.2001

h=9

Pacienta si-a redus sângerarea (dupa chiuretaj).

 

2. A evita pericolele

Durere acuta din cauza contractiilor uterine manifestata prin exprimarea verbala a durerii.

11.09.2001

h=8

C.R. sa îsi diminueze durerea în decurs de o ora.

·        Evaluez caracteristicile durerii:

o       localizare= etajul abdominal inferior

o       intensitate= moderat/ crescuta

o       durata= 1-2 minute

o       frecventa= regulate

o       factori care cresc intensitatea: activitatea, ortostatismul

o       factori care scad intensitatea: repausul, pozitia antalgica

·        Stabilesc schema aparitiei si diminuarii durerii pentru a regrupa îngrijirile.

·        Relaxare  Durere   Relaxare

·        2-3 min. 1-2 min.  2-3 min.

·        Observ pozitia de protectie adoptata: ghemuit cu mâinile presând în regiunea dureroasa.

·        Plasez pacienta în pozitia antalgica.

·        Evaluez gradul anxietatii ce însoteste durerea (anxietate dureroasa).

·        Fac pe C.R. sa se exprime asupra experientei dureroase pe care o traieste.

·        Învat pacienta sa practice o respiratie abdominala timp de 5-10 minute.

·        Furnizez informatii pacientei succint si în termeni simpli, informând-o asupra evolutiei durerii.

·        Explic starea sa, diagnosticul pus de medic, faptul ca sarcina este compromisa, ca sângerarea nu se va opri decât dupa chiuretajul uterin prin care se scot resturile placentare sau ovulare si ca durerile pot înceta dupa o ora de la chiuretaj (progresiv).

·        Ajut pe C.R. în deplasarile sale.

·        Supraveghez  functiile vitale (TA, P, T, R), sângerarea prin vagin.

·        Explic pacientei necesitatea repausului fizic.

·        La indicatia medicului voi administra antialgice.

11.09.2001

h=9

Durerea cedeaza dupa administrarea antialgicelor.

3. A respira si a avea o buna circulatie

Circulatie inadecvata din cauza bolii manifestata prin puls= 80/min., TA= 100/60 mm Hg.

11.09.2001

Ca C.R. sa prezinte o circulatie adecvata în decurs de o zi.

·        Asigur un microclimat favorabil: umiditate, caldura, luminozitate, camera aerisita.

·        Pozitionez pacienta în pozitie usor Trendelemburg.

·        Monitorizez si notez în foaia de observatie P si TA de 3х1 pe zi:

h=8

  TA=100/65; P=80

h=12

  TA=110/70; P=79

h=18

  TA=120/80; P=75

·        Învat pe C.R. sa practice o tehnica de relaxare (respiratie abdominala 5-10 min./zi).

·        Aplic lui C.R. tehnici de favorizare a circulatiei: exercitii active, pasive, masaje.

12.09.2001

Tegumente normal colorate, C.R. prezinta o circulatie adecvata.

Alterarea respiratiei din cauza durerii manifestata prin polipnee.

11.09.2001

h=8

Ca C.R. sa îsi diminueze polipneea în decurs de o ora.

·        Asigur lui C.R. un microclimat optim în sala de chiuretaj si în salon (umiditate, caldura, luminozitate, aerisire).

·        Urmaresc si masura respiratiile pacientei.

·        Explic lui C.R. sa respire lent, profund si pe nas.

·        Învat pacienta sa-si controleze respiratia, sa practice exercitii respiratorii timp de2 minute, la interval de10 minute.

·        Supraveghez coloratia, mucoaselor, unghiilor, ritmul, frecventa si calitatea respiratiei.

·        Dau pacientei explicatii clare si simple privind respiratia si în timpul interventiei.

11.09.2001

h=9

Pacienta prezinta o respiratie de 18 r/min.

4. A te alimenta, hidrata

Diagnostic potential: greturi, varsaturi din cauza anesteziei si a manevrei terapeutice.

h=9

Ca C.R. sa-si exprime diminuarea greturilor în decurs de 30 minute.

·        Linistesc pacienta din punct de vedere psihic si nu o Parasesc în timpul varsaturilor.

·        Asez pe C.R. în D.L. în timpul varsaturilor.

·        Ajut pe C.R. sa-si clateasca gura dupa varsaturi.

·        Învat pacienta sa respire profund în timpul greturilor.

·        La nevoie dau pacientei lichide negazoase si bucati de gheata.

·        Protejez patul cu musama si aleza.

·        La nevoie spal fata pacientei si îi pun o compresa rece pe frunte.

·        Las o tavita renala la îndemâna pacientei si o golesc frecvent.

5. A te misca, a-ti mentine o buna postura.

Refuz de a face activitati fizice din cauza durerii.

11.09.2001

h=9

Ca C.R. sa se ridice singura din pat în decurs de o ora.

·        Permit pacientei sa-si exprime senzatiile dureroase.

·        Evaluez caracterele durerii post interventie.

·        Informez pe C.R. ca durerea se va diminua si va disparea în totalitate în decurs de o ora.



·        Asigur pacientei un microclimat adecvat (liniste, caldura, lumina discreta).

·        Instalez pacienta într-o pozitie antalgica (ghemuit în decubit lateral drept).

11.09.2001

h=10

Pacienta se deplaseaza singura.

6. A comunica

Comunicare ineficace la nivel afectiv din cauza anxietatii.

11.09.2001

h=9

Ca C.R. ca-si exprime diminuarea anxietatii în decurs de o ora.

·        Explorez împreuna cu pacienta cauzele anxietatii: manevra chirurgicala, „va fi urmatoarea sarcina normala?”

·        Favorizez adaptarea pacientei la mediu necunoscut.

·        Ofer informatii clare asupra îngrijirilor viitoare.

·        Descriu programul sectiei legat de investigatie si tratament.

·        Ajut pacienta sa-si descopere anxietatea.

·        Creez pacientei un climat de întelegere empatica.

·        Raspund la toate întrebarile lui C.R.

·        Explorez cu C.R. metodele de solutionare a problemelor care cauzeaza anxietatea: disparitia durerii la o ora dupa chiuretaj.

·        Ajut pacienta sa utilizeze mijloace de diminuare a anxietatii: tehnici de relaxare.

11.09.2001

h=10

Pacienta comunica eficient cu echipa de îngrijire.

7. A învata

Cunostinte insuficiente din cauza neaccesibilitatii la informatie manifestata prin întrebari multiple despre boala sa.

Ca pacienta sa învete sa-si gestioneze sanatatea în decurs de o zi.

·        Identific ceea ce C.R. trebuie sa învete:

o       boala sa (avort incomplet)

o       chiuretajul uterin (descriere, consecinte)

o       masuri de prevenire

o       recomandari în convalescenta

o       comportament ulterior pentru obtinerea unei sarcini normale.

·        Evaluez ceea ce stie despre aceste subiecte (poseda notiuni sumare).

·        Dau pacientei explicatii simple fara detalii inutile: la indicatia medicului, timp de 2 cicluri menstruale, va trebui sa efectueze un tratament cu antibiotice si antiinflamatorii, va trebui sa respecte repaus fizic si sexual timp de 3 saptamâni dupa chiuretaj, si sa evite o sarcina timp de 4 luni de la chiuretaj, depistarea unei viitoare sarcini cât mai precoce si urmarirea acesteia împreuna cu ginecologul, evitarea îmbolnavirilor ulterioare.

·        Verific cum a receptionat pacienta informatia prin întrebari simple , deschise.

·        Sa foloseasca mijloace contraceptive adecvate pe perioada cât trebuie sa evite sarcina.

12.09.2001

Pacienta poate sa dea explicatii despre boala sa.

PLAN DE  ÎNGRIJIRE III

Pacienta L.A. în vârsta de 17 ani, din Baia Mare, se prezinta pe sectia Ginecologie II a Spitalului Judetean Baia Mare în data de 16.01.2002, pentru a i se efectua întreruperea sarcinii la cerere.

L.A. nu este casatorita, nu are copii, este eleva la liceul „Mihai Eminescu”, locuieste împreuna cu mama sa, (tatal fiind decedat), într-un apartament cu 3 camere, nu are probleme financiare. Este singura la parinti. De patru luni are un prieten pe care-l iubeste foarte mult, dar cu care se întâlneste pe ascuns ca sa nu afle mama sa. El este singurul în care are încredere. În cele din urma s-au hotarât sa se daruiasca unul altuia, fara sa se gândeasca la consecinte, o greseala care acum o regreta. De când se stie însarcinata este foarte speriata, plânge, îi este teama de chiuretaj, de reactia mamei sale, refuza sa se alimenteze, hidrateze, ti-a pierdut interesul pentru scoala si viitor.

Nu a mai fost internata, este nelinistita, anxioasa, de câteva zile nu poate sa doarma având un somn agitat.

Nu a fost niciodata la un Cabinet de Planificare Familiala, stie foarte putine lucruri despre metodele de contraceptie.

În timpul liber iese cu prietenii, asculta muzica, merge la cinematograf.

Îi plac dulciurile, cartofii prajiti, supa de pui. Bea aproximativ 1,5-2 l/zi.

Nu se stie alergica la medicamente.

Tranzit intestinal normal – 1 scaun pe zi, 2-3 mictiuni pe zi.

Diagnostic: Sarcina luna a II-a. Ab la cerere. L.A. a fost chiuretata, în data de 10.01.2001 anestezie locala, prezinta greturi, varsaturi, ameteli si sângereaza prin vagin sânge rosu în cantitate redusa.

Antecedente heredocolaterale – fara importanta.

Antecedente personale – apendicectomie 1996.

Menarha – la 11 ani, ciclul menstrual regulat la 28 de zile, durata 3-4 zile, flux sanguin moderat.

N=0

Ab=0

UMN=14.XI.2001

Functii vitale la internare:

TA= 110/70

P= 85 p/min.

R= 21 r/min.

T= 36,50C


Manifestari de dependenta  Probleme


- frica de chiuretaj, de reactia Frica,

mamei sale (tremuraturi, paloare,

neliniste, plâns)

- exprimarea verbala a durerii Durere,

- sângerare prin vagin cu sânge rosu Eliminare vaginala

în cantitate redusa inadecvata,

- tahipnee (R= 21 r/min. Alterarea respiratiei,

- varsaturi alimentare Greturi, varsaturi,

- nu manânca si nu bea Refuz de a se alimenta, hidrata,

- somn agitat  Insomnii;

- teama ca mama sa nu o va întelege Comunicare ineficace la nivel afectiv,

  - pierderea interesului pentru scoala Sentiment de

si viitor culpabilitate;

- întrebari multiple legate de avort si Lipsa de cunostinte.

masurile de prevenire a unei sarcini

nedorite.

Nevoia

Diagnostic nursing

Obiectiv

Interventii

Evaluare

1.A evita pericolele

Frica din cauza manevrei chirurgicale programate manifestata prin frica de chiuretaj si de reactia mamei.

Postchiuretaj uterin:

Durere din cauza contractiilor uterine manifestata prin exprimarea verbala a durerii.

16.01.2002

h=8

Ca L.A. sa accepte fara frica manevra chirurgicala în decurs de 2 ore.

·        Identific împreuna cu pacienta natura, intensitatea si cauzele fricii: manevra chirurgicala, reactia mamei.

·        Situez interventia într-un climat de întelegere empatica.

·        Asigur pacienta de prezenta mea în preajma sa.

·        familiarizez pe L.A. cu etapele desfasurarii chiuretajului uterin, dau explicatii scurte, asupra îngrijirilor programate.

·        ajut pe L.A. sa-ti caute o metoda adecvata pentru a-si controla frica: relaxare, prezenta mea, discutii, obiecte semnificative.

·        Favorizez contactul cu persoane care au avut aceleasi probleme.

·        Supraveghez functiile vitale 2х1 pe zi.

16.01.2002

Pacienta accepta fara frica manevra chirurgicala.

16.01.2002

h=8

Ca L.A. sa-si exprime diminuarea durerii în decurs de o ora.

·        Discut si o linistesc pe L.A. explicându-i ca durerea este un efect firesc al contractiilor uterine si ca ea va diminua în cel mult 10 minute.

·        Evaluez caracterele durerii: intensitate, localizare, durata, factori care cresc intensitatea, factori care scad intensitatea:

o       localizare= etajul abdominal inferior

o       intensitate= crescuta

o       durata= 1-2 minute

o       factori care cresc intensitatea: activitatea, ortostatismul

o       factori care scad intensitatea: repausul si pozitia antalgica.

·        Utilizez mijloace suplimentare pentru reducerea durerii: sticla de apa calda pe abdomen.

16.01.2002

h=9

Durerea diminua dupa administrarea antialgicelor.

·        Permit lui L.A. sa se exprime asupra experientei dureroase 3х20 minute pe zi.

·        Determin pacienta sa practice o respiratie abdominala 5-10 minute dupa administrarea medicatiei ana lgezice indicate de medic (Algocalmin f.).

·        Asigur un climat de liniste, salon bine aerisit, încalzit.

·        ajut pe L.A. în deplasarile sale la nevoie.

2. A elimina

Eliminare vaginala inadecvata din cauza chiuretajului uterin manifestata prin metroragii cu sânge rosu în cantitate redusa.

16.01.2002

Ca pacienta sa nu mai sângereze în decurs de o zi.

·        Asigur linistea si repausul pacientei.

·        Protejez patul cu musama si aleza.

·        Aplic pansament absorbant si îl schimb la nevoie.

·        Observ pierderile de sânge: cantitate, aspect, eventuale resturi ovulare.

·        Masor si supraveghez functiile vitale 2х1 pe zi.

·        Sfatuiesc pe L.A. sa-si mentina o igiena riguroasa a organelor genitale pentru a evita infectiile.

·        Învat pacienta tehnici de relaxare.

·        Administrez medicamentele recomandate de medic: sedative – Extraveral, calmante – Algocalmin, tranchilizante – Diazepam.

17.01.2002

L.A. nu mai prezinta sângerare.

3.A respira

Alterarea respiratiei din cauza anxietatii manifestata prin tahipnee R= 21 r/min.

16.01.002

h=8

Ca L.A. sa-si diminueze tahipneea în decurs de o ora.

·        Asigur lui L.A. un microclimat optim în sala de chiuretaj si în salon (umiditate, caldura, luminozitate, aerisire).

·        Urmaresc si masor respiratiile pacientei.

·        Explic lui L.A. sa respire lent si pe nas.

·        Învat pacienta sa-si controleze respiratia, sa practice exercitii respiratorii timp de 2 minute, la interval de 10 minute.

·        Supraveghez coloratia pielii, mucoaselor, unghiilor, ritmul, frecventa si calitatea respiratiei.

·        Dau pacientei explicatii clare si simple privind respiratia si în timpul interventiei.

16.01.2002

h=9

Pacienta are o respiratie de 18 r/min.

4. A te alimenta, hidrata

Greturi, varsaturi din cauza anesteziei manifestate prin varsaturi alimentare.

16.01.2002

h=8

Ca L.A. sa-si reduca varsaturile în decurs de 30 minute.

·        Linistesc pacienta din punct de vedere psihic si nu o parasesc în timpul varsaturilor.

·        Asez pe L.A. în D.L. în timpul varsaturilor.

·        Ajut pe L.A. sa-si clateasca gura dupa varsaturi.

·        Învat pacienta sa respire profund în timpul greturilor.

·        La nevoie Dau pacientei lichide negazoase si bucati de gheata.

·        Protejez patul cu musama si aleza.

·        La nevoie spal fata pacientei si îi voi pune o compresa rece pe frunte.

·        Las o tavita renala la îndemâna pacientei si o golesc frecvent.

·        La indicatia medicului administrez antiemetice (supozitoare Emetiral).

16.01.2002

h=8,30

L.A. îsi exprima diminuarea senzatiei de rau.

Refuz de a se alimenta, hidrata din cauza starii depresive manifestata prin faptul ca nu vrea sa manânce.

16.01.2002

Ca pacienta sa-si exprime acceptul de a bea si mânca în decurs de o zi.

·        Pozitionez pacienta într-o pozitie comoda pentru o alimentatie pasiva.

·        Protejez patul si pacienta cu musama si aleza.

·        Sfatuiesc pacienta sa manânce încet cu înghitituri mici bine mestecate pentru a usura efortul de digestie.

·        Am grija ca pacienta sa primeasca regimul indicat de medic.

·        Urmaresc si notez în foaia de observatie greutatea zilnic, întocmind curba ponderala.

17.01.2002

L.A. se alimenteaza, hidrateaza normal.

5. A adormi, a te odihni

Insomnii din cauza anxietatii manifestata prin somn agitat, întrerupt.

16.01.2002

Ca L.A. sa adoarma fara treziri în decurs de o zi.

·        Învat pacienta sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii 10 minute înainte de culcare.

·        Ofer lui L.A. o cana de lapte cald înainte de culcare, o baie calda.

·        Identific cu pacienta nivelul si cauza anxietatii.

·        Sugerez lui L.A. sa practice ritualuri ce pot induce somnul: citit, muzica. Cântat.

·        Explic pacientei ca înainte de culcare alimentele consumate sa nu fie greu digerabile si nu în cantitate mare.

17.01.2002

L.A. doarme odihnitor noaptea.

6. A comunica

Comunicare ineficace la nivel afectiv din cauza anxietatii manifestata prin teama ca mama sa nu o va întelege.

16.01.2002

h=8

Ca L.A. sa-si exprime diminuarea anxietatii în decurs de o ora.

·        Explorez împreuna cu L.A. cauza anxietatii sale: îi este teama ca va fi izolata de prieteni, ca mama sa nu o va întelege.

·        Raspund la toate întrebarile pacientei pentru a favoriza adaptarea la mediul necunoscut.

·        Identific împreuna cu L.A. raportul dintre nivelul anxietatii si diferiti factori declansatori.

·        Respect tacerile si plângerile pacientei, care-i permit sa ia contact cu sentimentele sale.

·        Explorez cu L.A: metodele de solutionare a problemei care cauzeaza anxietate: o Asigur ca acest chiuretaj este secret profesional si ca mama sa nu va afla daca ea nu doreste acest lucru.

·        Exersez cu L.A. tehnici de relaxare a muschilor pelvini, explicându-i ca aceasta relaxare permite dilatarea mai facila a colului uterin fara durere.

16.01.2002

h=9

L.A. comunica eficient cu echipa de îngrijire.

7. A-ti practica religia

Sentiment de culpabilitate din cauza neadaptarii la situatie manifestat prin pierderea interesului pentru scoala si viitor.

16.01.2002

Ca pacienta sa-si exprime disparitia sentimentului de culpabilitate în decurs de 1 zi.

·        Încurajez pacienta sa-si exprime sentimentele în legatura cu problema sa.

·        Planific împreuna cu L.A: activitati care sa-i dea sentimentul utilitatii.

·        Pun în legatura cu persoane dorite, apropiate.

·        Administrez la nevoie medicamentatie antidepresiva la indicatia medicului.

17.01.2002

Pacienta si-a exprimat disparitia sentimentului de culpabilitate.

8. A învata

Lipsa de cunostinte din cauza inaccesibilitatii la informatie manifestata prin cunostinte insuficiente asupra bolii, a masurilor de prevenire.

16.01.2002

h=8

L.A. sa posede cunostinte legate de boala sa într-o zi.

·        Identific ceea ce L.A. trebuie sa învete: boala sa (Ab la cerere), chiuretaj uterin (descriere si consecinte), masuri de prevenire, recomandari în covalescenta.

·        Evaluez ceea ce stie despre aceste subiecte (poseda notiuni sumare).

·        Prezint pacientei posibilitatile de contraceptie  utilizate la noi în tara (sterilet, pilula, prezervativ, abstinenta, metoda calendarului, metode chirurgicale).

·        Descriu toate aceste metode enumerând avantajele si dezavantajele utilizarii acestora, precum si procentul lor de eficacitate.

·        Ajut pacienta sa-si aleaga un mijloc de contraceptie.

·        Verific cum a receptionat pacienta informatia prin întrebari simple.

16.01.2002

h=9

Pacienta poate sa dea informatii despre boala sa.

  BIBLIOGRAFIE

1.     OBSTETRICĂ sI GINECOLOGIE – Gabriel Banceanu, 1995

2.     AVORTUL, COMPLICAŢII MAJORE – Vasile Iuca, 1985

3.     OBSTETRICĂ – Mihai Georgescu Braila;

    Sabina Berceanu, 1997

4.     OBSTETRICĂ – Dr. Virgiliu Ancar

  Dr. Craingu Ionescu, 1997

5.     URGENŢE MEDICO-CHIRURGICALE – Lucretia Titirca, 1998

6.     Practica urgentelor obstetricale – Dr. E. Menyasz, 1973



loading...











Document Info


Accesari: 32984
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )