Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza













Accidente de munca

medicina











ALTE DOCUMENTE

Absorbtie,distributie si excretie
virusi sb
MODUL CARDIOVASCULAR
24 de ore pentru sanatate
CONDITIILE MATERIALE SI REGULI DE PRACTICARE A MESAJULUI
Balada populara
REZULTAT AL EXAMINARII COMPUTERTOMOGRAFICE
Sistemul circulator - Bolile Sistemului Circulator
Lantul supravietuirii
Traumatismele partilor moi


Accidente de munca

"Asigurarea personalului medical pentru riscul de imbolnaviri in timpul practicii profesionale" este un produs structurat pe sectiuni. Riscurile acoperite de aceasta asigurare sunt decesul, invaliditatea permanenta si incapacitate temporara de munca, cauzate de:
a) contaminarea directa a personalului medical de catre pacient, in urma actului medical;
b) mediul si aparatura specifica specialitatii medicale in care personalul medical isi desfasoara activitatea.

Acest produs functioneaza ca si o acoperire pentru boli profesionale a personalului medical.

SPECIALITATI MEDICALE pentru care se incheie asigurarea medicilor pentru riscul de imbolnaviri dobāndite in timpul practicii profesionale (cuprinde toate specialitatile medicale)
1. Specialitati chirurgicale - fac obiectul Sectiunii A
- chirurgie generala
- chirurgie toracica
- chirurgie cardio-vasculara
- ortopedie-traumatologie
- obstetrica-ginecologie
- urologie
- neuro chirurgie
- chirurgie plastica si reparatorie
- ORL
- oftalmologie
- anestezie si terapie intensiva
- anatomie patologica si medicina de laborator
- chirurgie buco-maxilo-faciala
2. Radiologie si medicina nucleara
3. Boli infectioase
4. Ftiziologie
5. Specialitati medicale
(cu exceptia radiologie, boli infectioase si ftiziologie)
- medicina interna
- pediatrie
- reumatologie
- balneo-fizio-terapie
- ecografie (explorari functionale)
- neurologie
- psihiatrie
- endocrinologie
- dermato-venerologie
- medicina generala (medici de familie)
- medicina muncii

EXCLUDERI
1. Nu sunt cuprinse in asigurare:

a) consecintele expunerii la stari de hipertermie, degeraturi sau fluctuatii atmosferice;
b) sinuciderea;
c) imbolnavirea cauzata de:
- comiterea sau incercarea de a comite cu intentie, de catre Asigurat, a unor fapte penale de o deosebita gravitate;
- poluare sau contaminare din orice alta cauza care nu este in legatura cu bolnavul tratat, aparatura, substantele sau materialul biologic folosite in acest scop.
2. Nu se acorda indemnizatii pentru imbolnaviri cauzate de:
a) neglijenta personalului medical pentru propria sa protectie, obligatorie specialitatii in care lucreaza (manusi chirurgicale, masca, ochelari de protectie, echipament de protectie pentru raze X, etc.),
b) efectuarea de catre medic a unui act medical neprevazut in statutul specialitatii sale profesionale,
c) folosirea unor aparate sau tehnici de tratament neomologate,
d) exceptie facānd cazul in care una din actiunile prevazute la lit. a, b, de mai sus, a avut loc in incercarea de salvare a vietii unui pacient, in regim de urgenta sau situatie disperata.

OBLIGATIILE ASIGURATULUI
Medicul sau cadrul sanitar mediu asigurat este obligat:
a) sa ia masurile de protectie obligatorii specialitatii sale ( manusi chirurgicale, masca, ochelari de protectie echipament de protectie pt. raze X, etc.);
b) sa ia masurile de protectie obligatorii si specifice actului medical pe care il efectueaza;
c) sa inregistreze bolnavul investigat si sa completeze in fisa medicala sau foaia de observatie a acestuia toate datele in legatura cu boala si 16316x2319q tratamentul aplicat;
d) sa comunice Asiguratorului orice modificare intervenita in legatura cu datele luate in considerare la incheierea politei, precum si schimbarea imprejurarilor esentiale privind posibilitatea producerii riscului asigurat;
e) sa avizeze in scris Asiguratorul, in termen de 10 zile de la constatarea imbolnavirii ( in avizare se vor arata cauzele si imprejurarile producerii riscului asigurat);
f) sa furnizeze toate informatiile si probele documentare solicitate de Asigurator si sa permita acesteia sa faca investigatiile referitoare la caz.

In caz de nerespectare a obligatiilor prevazute la literele a-f) de mai sus, Asiguratorul are dreptul sa refuze plata despagubirii, daca din acest motiv nu a putut stabili cauza si imprejurarile producerii riscului asigurat.

Legea 100 privind asistenta de sanatate publica

Capitolul I

Dispozitii generale

Art. 1:
(1) Asistenta de sanatate publica cuprinde activitati care se adreseaza comunitatii sau individului in vederea protectiei comunitare, cu scopul pastrarii si promovarii starii de sanatate a populatiei.
(2) Asistenta de sanatate publica este garantata de stat si finantata din bugetul de stat, bugetele locale, bugetele asigurarilor sociale de sanatate sau din contributiile directe ale beneficiarilor, dupa caz, potrivit legii.
(3) Asistenta de sanatate publica cuprinde activitatile care se desfasoara in scopul prevenirii imbolnavirilor, promovarii si asigurarii sanatatii populatiei, precum si al controlului aplicarii normelor de igiena, antiepidemice si de sanatate publica.
(4) Asistenta de sanatate publica este asigurata de Ministerul Sanatatii prin unitati specializate proprii sau private, conform legii.

Art. 2:
Asistenta medicala curativa se asigura in cadrul unui sistem de asigurari sociale de sanatate, potrivit legii, dupa cum urmeaza:
a) asistenta medicala primara, prin cabinete medicale de stat sau private;
b) asistenta medicala de specialitate, prin cabinete medicale, spitale, centre de diagnostic si tratament, centre de sanatate sau alte unitati de profil, de stat sau private.

Art. 3: Activitatea de recuperare medicala se organizeaza la toate nivelurile de acordare a asitentei medicale, precum si prin institutii
specializate.

Art. 4: Asistenta medicala de urgenta se asigura la toate nivelurile de asistenta medicala, precum si prin unitati destinate acestui scop.

Art. 5: Unitatile de asistenta sociala in care se acorda asistenta medicala sunt: cresele, leaganele de copii si caminele-spital.

Art. 6: Asistenta medicala de hemotransfuziologie sau alte servicii si prestatii autorizate se asigura prin unitati specializate in acest scop.

Art. 7: Activitatile medicale prevazute la art. 2,3 si 4 se finanteaza din bugetul asigurarilor sociale de sanatate, conform prevederilor Legii nr. 145/1997 privind asigurarile sociale de sanatate, iar cele de la art. 1 alin. (3) si (4), art. 5 si 6 se finanteaza de la bugetul de stat, de la bugetele locale, precum si din contributiile directe ale beneficiarilor, dupa caz, potrivit legii.

Capitolul II
Autoritatile din domeniul asistentei de sanatate publica

Art. 8: Ministerul Sanatatii, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, este autoritatea centrala din domeniul asistentei de sanatate publica.

Art. 9: Directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti sunt unitati descentralizate ale Ministerului Sanatatii, cu personalitate juridica, reprezentand autoritatea de sanatate publica la nivel local. In mod similar se pot organiza directii de sanatate publica in cadrul ministerelor cu retea de sanatate proprie, care colaboreaza cu unitatile descentralizate ale Ministerului Sanatatii.

Art. 10:
(1) Institutele de sanatate publica din Bucuresti, Cluj-Napoca, lasi si Timisoara, precum si Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate sunt institutii publice, cu personalitate juridica, care se organizeaza de catre Ministerul Sanatatii, in scopul de a indeplini rolul de for tehnic si profesional al Ministerului Sanatatii, pentru elaborarea si fundamentarea stiintifica si profesionala a strategiilor specifice de politica sanitara a Ministerului Sanatatii.
(2) Institutele mentionate la alin. (1) vor elabora propuneri metodologice pentru programele nationale de sanatate publica, impreuna cu directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti si cu Colegiul Medicilor din Romania, pentru realizarea acestor programe.

Art. 11: Centrul de Calcul si Statistica Sanitara este institutia de specialitate din structura Ministerului Sanatatii, finantata de la bugetul de stat, care are ca principala atributie organizarea sistemului informational si informatic al activitatii de ocrotire a sanatatii populatiei.

Capitolul III
Atributiile autoritatilor din domeniul asistentei de sanatate publica

Art. 12: Ministerul Sanatatii, ca autoritate centrala in domeniul asistentei de sanatate publica, are urmatoarele atributii:
a) elaboreaza norme de organizare si functionare a unitatilor care asigura asistenta de sanatate publica;
b) organizeaza si finanteaza programele nationale de sanatate publica, prevazute in anexa nr. 1;
c) aproba normele tehnice cuprinse in programele nationale de sanatate publica, prevazute in anexa nr. 2;
d) elaboreaza norme privind organizarea si functionarea inspectiei sanitare de stat;
e) imputerniceste personalul sanitar care urmeaza sa indeplineasca sarcinile de inspectie sanitara de stat;
f) participa la acreditarea unitatilor sanitare care presteaza servicii pentru autoritatile din domeniul asistentei de sanatate publica;
g) infiinteaza si desfiinteaza filiale ale institutelor din domeniul asistentei de sanatate publica de interes national sau local;
h) organizeaza sistemul informational din domeniul asistentei de sanatate publica si modul de raportare a datelor pentru cunoasterea starii de sanatate a populatiei;
i) prezinta rapoarte periodice pentru informarea Guvernului privind starea de sanatate a populatiei tarii;
j) fundamenteaza necesarul de resurse financiare pentru asistenta de sanatate publica;
k) reprezinta statul roman in relatiile cu organismele internationale din domeniul sanatatii publice;
I) tipareste si gestioneaza legitimatiile nominale pentru persoanele imputernicite sa exercite inspectia sanitara de stat.

Art. 13:
(1) Directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti sunt institutii publice cu personalitate juridica, care isi desfasoara activitatea pe plan local, in scopul realizarii politicilor si programelor nationale de sanatate publica, a activitatii de medicina preventiva si a inspectiei sanitare de stat, a monitorizarii starii de sanatate si a organizarii statisticii de sanatate, precum si planificarii si derularii investitiilor finantate de la bugetul de stat pentru sectorul de sanatate.
(2) Regulamentul de functionare si organigrama directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti se aproba de catre Ministerul Sanatatii.

Art. 14: Directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti organizeaza si controleaza punerea in aplicare a programelor nationale de sanatate publica cuprinse in anexa nr. 1.

Art. 15: Directiile de sanatate publica organizeaza si supravegheaza activitatea de medicina preventiva din teritoriul judetului si, respectiv, al municipiului Bucuresti, indeplinind urmatoarele activitati:
a) cerceteaza si evalueaza starea de sanatate a populatiei, studiaza calitatea factorilor de mediu si stilul de viata, in vederea prevenirii imbolnavirilor si promovarii sanatatii;
b) informeaza populatia si autoritatile administratiei publice locale despre factorii de risc asupra sanatatii din mediul inconjurator si despre masurile care vor fi aplicate pentru reducerea riscurilor de imbolnavire, si de prevenire a unor imbolnaviri cauzate de factorii de mediu;
c) emit avize si autorizatii sanitare de functionare, solicitate, potrivit legii, pentru obiective economice sau social-culturale care urmeaza a fi amplasate, construite sau amenajate in teritoriu, potrivit normelor aprobate de Ministerul Sanataiii;
d) efectueaza determinari pentru supravegherea poluarii aerului, a apei, a solului, a poluarii sonore a zonelor de locuit si a locurilor de munca;
e) organizeaza depistarea bolnavilor cu boli infectioase, supravegherea contactilor, luand masuri de aplicare a tratamentului necesar;
f) organizeaza si supravegheaza realizarea, pe baza calendarului national, a vaccinarilor obligatorii si a celor facultative, cu respectarea normelor tehnice de vaccinare;
g) analizeaza morbiditatea din teritoriu cauzata de boli infectioase si transmit Ministerului Sanatatii rapoarte periodice, conform normelor stabilite de acesta, avand dreptul sa instituie carantina pe raza teritoriului, in cazurile in care se impune o asemenea masura;
h) organizeaza, indruma si controleaza activitatea de depistare, tratament si prevenire a bolilor cu transmitere sexuala, potrivit normelor stabilite de Ministerul Sanatatii;
i) asigura depistarea infectiilor HIV, HBV, HCV si a altor infectii virale transmise prin sange si controleaza aplicarea normelor legale in vigoare pentru asistenta medicala si tratament corect;
j) organizeaza depistarea bolnavilor de tuberculoza, supravegheaza tratamentul bolnavilor si al contactilor, potrivit normelor stabilite de Ministerul Sanatatii, si raspund de realizarea programului de prevenire a tuberculozei;
k) organizeaza, indruma si controleaza activitatea de depistare a bolilor profesionale si supravegheaza tratamentul bolnavilor, potrivit normelor stabilite de Ministerul Sanatatii;
I) organizeaza, potrivit normelor Ministerului Sanatatii, depistarea precoce a tumorilor maligne, a unor boli cronice, cum sunt: diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, bolile psihice, bolile renale etc., stabilite in programele nationale de sanatate publica, si raspund de realizarea masurilor cuprinse in programe;
m) initiaza, proiecteaza si implementeaza programe locale de sanatate publica.

Art. 16: In colaborare cu autoritatile locale, cu institutii de invatamant si organizatii guvernamentale si neguvernamentale, directiile de sanatate publica teritoriale organizeaza actiuni de educatie pentru sanatatea populatiei.

Art. 17: Directiile de sanatate publica teritoriale controleaza respectarea conditiilor de igiena, potrivit anexei nr. 2 si a normelor de aplicare elaborate de Ministerul Sanatatii.

Art. 18: Directiile de sanatate publica teritoriale coordoneaza serviciile de salvare din teritoriu, organizeaza si coordoneaza asistenta medicala in caz de calamitati, catastrofe si situatii deosebite.

Art. 19: In colaborare cu Colegiul Medicilor din Romania, directiile de sanatate publica teritoriale supravegheaza asistenta de medicina legala in teritoriul judetului sau al municipiului Bucuresti, dupa caz.

Art. 20: Directiile de sanatate publica teritoriale organizeaza culegerea si prelucrarea informatiilor statistice medicale, intocmesc rapoarte care sunt puse la dispozitie Ministerului Sanatatii si autoritatilor locale, potrivit legii, respectandu-se confidentialitatea datelor referitoare la persoane.

Art. 21: La cererea unor persoane fizice sau juridice, directiile de sanatate publica teritoriale efectueaza servicii privind sanatatea publica, potrivit dispozitiilor legale.

Art. 22: Institutele de sanatate publica, precum si Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate sunt institutii publice cu personalitate juridica, care isi desfasoara activitatea pe baza unui statut si a unei organigrame aprobate prin ordin al ministrului sanatatii si au urmatoarele atributii:
a) asigura fundamentarea stiintifica a politicii sanitare si a strategiilor din domeniul prevenirii imbolnavirilor, promovarii si apararii sanatatii populatiei;
b) efectueaza studii in domeniul sanatatii publice si al conducerii sistemului de sanatate;
c) elaboreaza proiecte de norme, metodologii si instructiuni privind sanatatea publica;
d) asigura consultanta de specialitate si colaboreaza cu autoritatile publice, cu celelalte unitati sanitare, inclusiv de asistenta medicala primara, cu institutiile de invatamant medical universitar, in domeniul asigurarii sanatatii publice;
e) colaboreaza cu organizatiile si institutiile internationale care desfasoara activitati de sanatate publica;
f) participa la procesul de invatamant medical de specializare si perfectionare in dorneniul sanatatii publice si al managementului serviciilor de sanatate;
g) institutele medicale de specialitate efectueaza examene clinice si expertize medicale, elibereaza certificate cerute de autoritatile publice, precum si de catre persoane fizice sau juridice, si efectueaza expertize sanitare in unitatile economice si in institutiile publice;
h) efectueaza expertize, asigura asistenta tehnica si realizeaza servicii, la solicitarea unor persoane fizice sau juridice, pentru produsele care sunt supuse obligatiei de inregistrare si autorizare, precum si la cerere, in domeniile de competenta specifice.

Capitolul IV
Exercitarea inspectiei sanitare de stat

Art. 23:
(1) Exercitarea inspectiei sanitare de stat se realizeaza de catre persoane imputernicite de Ministerul Sanatatii.
(2) Activitatea de inspectie sanitara de stat este finantata de la bugetul de stat, din fondurile alocate Ministerului Sanatatii.
(3) Responsabilitatea organizarii, precum si coordonarea activitatii inspectiei sanitare de stat se realizeaza de catre secretarul de stat desemnat prin ordin al ministrului sanatatii.
(4) Persoanele imputernicite de catre Ministerul Sanatatii pentru exercitarea inspectiei sanitare de stat au urmatoarele obligatii:
a) sa solicite unitatilor controlate documentele si informatiile necesare evaluarii riscuri!or pentru sanatate, precum si inlaturarea deficientelor de igiena constatate;
b) sa dispuna suspendarea temporara a activitatii pana la remedierea deficientelor, precum si retragerea autorizatiei sanitare de functionare;
c) sa dispuna suspendarea lucrarilor de constructii, montaj, amenajari, in cazul in care nu se respecta clauzele stabilite prin avizul sanitar sau in normele de igiena;
d) sa opreasca sau sa conditioneze darea in consum public a alimentelor care nu corespund normelor de igiena, precum si folosirea obiectelor, a materialelor sau a substantelor care, prin natura sau prin modul lor de utilizare, pericliteaza sanatatea populatiei;
e) sa recolteze probe necesare evaluarii riscului pentru sanatate;
f) sa dispuna masuri speciale pentru bolnavii, suspectii si contactii de boli transmisibile sau purtatorii de germeni patogeni, precum si alte masuri cu caracter obligatoriu pentru prevenirea si combaterea bolilor transmisibile si profesionale;
g) sa opreasca folosirea preparatelor biologice, de diagnostic, profilaxie, tratament, care se dovedesc necorespunzatoare sau nocive sanatatii;
h) sa constate si sa sanctioneze contraventiile privind normele de igiena, conform legii;
i) sa participe la alte activitati specifice, impuse de riscul deteriorarii starii de sanatate a populatiei.
(5) Inspectorii sanitari de stat au dreptul sa intre in unitati de orice tip din raza lor de activitate si in locuinte particulare numai cu acordul celor care ocupa locuinta sau cu autorizarea procurorului, pentru efectuarea controlului sanitar sau pentru instituirea masurilor de prevenire si combatere a bolilor transmisibile.
(6) Concluziile activitatii desfasurate, abaterile de la normele legale constatate, recomandarile si termenele de inlaturare a deficientelor, precum si alte masuri legale aplicate sunt consemnate in procese-verbale sau acte legale de sanctionare si sunt comunicate celor in cauza, respectiv sunt raportate Ministerului Sanatatii sau Guvernului, dupa caz.

Art.24: Cetatenii, precum si conducatorii de unitati sunt obligati sa respecte intocmai normele de igiena si sanatate publica, sa ofere informatiile solicitate si sa aplice masurile stabilite privind instituirea conditiilor pentru prevenirea imbolnavirilor si pentru promovarea sanatatii individului si a populatiei.

Capitolul V
Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 25: Directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti se vor infiinta pana la data de 1 ianuarie 1999 prin reorganizarea actualelor directii sanitare judetene si inspectorate de sanatate publica, conform normelor elaborate de Ministerul Sanatatii.

Art. 26: Pentru servicii de asistenta de sanatate publica, efectuate la cererea unor persoane fizice si juridice, se percep tarife potrivit actelor normative in vigoare.

Art. 27: Veniturile proprii constituie surse extrabugetare care se folosesc in conditiile legii.

Art. 28: Agentii economici si celelalte persoane juridice sunt obligate sa asigure fondurile si conditiile necesare pentru:
a) efectuarea examenului medical la angajarea in munca si a controlului periodic, conform normelor de sanatate publica si securitate in munca;
b) aplicarea normelor legale de igiena;
c) aplicarea masurilor de igiena, dezinfectie, dezinsectie si deratizare periodica.

Art. 29: Orice persoana aflata pe teritoriul Romaniei are obligatia sa se supuna masurilor de prevenire si combatere a bolilor transmisibile, sa respecte si sa aplice normele de igiena.

Art. 30:
(1) Informatiile privind sanatatea persoanelor se pastreaza la directiile de sanatate publica teritoriale, precum si la Centrul de Calcul si Statistica Sanitara si, dupa caz, la institutele de sanatate publica si pot fi folosite in scopul intocmirii rapoartelor statistice nenominalizate, in vederea evaluarii starii de sanatate a populatiei. Folosirea in alte scopuri a informatiilor inregistrate se poate admite numai daca este indeplinita una dintre urmatoarele conditii:
a) exista o dispozitie legala in acest sens;
b) acordul persoanei in cauza;
c) datele sunt necesare pentru prevenirea imbolnavirii unei persoane sau a comunitatii, dupa caz;
d) stabilirea vinovatiei in cadrul unei infractiuni prevazute de lege.
(2) Pastrarea confidentialitatii informatiilor referitoare la persoane este obligatorie pentru toti salariatii care au acces la acestea, prin activitatea pe care o desfasoara, in mod direct sau indirect.

Art. 31: Nerespectarea prevederilor art. 23 alin. (4) si (5), precum si ale art. 24, 29 si 30 atrage raspunderea contraventionala sau penala, potrivit legii, dupa caz.

Art. 32: Pentru situatii speciale cu implicatii asupra sanatatii publice se constituie, de catre Ministerul Sanatatii, o rezerva de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide si alte materiale specifice. Normele metodologice de constituire, pastrare si utilizare a rezervei se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii.

Art. 33: Ministerul Sanatatii va elabora programele nationale de sanatate publica si normele tehnice stabilite in anexe. Programele nationale de sanatate publica vor fi revizuite, anual, de catre Ministerul Sanatatii, in colaborare cu Colegiul Medicilor din Romania.

Art. 34: Ministerele cu retea sanitara proprie vor aplica prevederile prezentei legi.

Art. 35: Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta lege.

Art. 36: La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga art. 1-15, 18, 40-49, 52-56, 82-96 si 123 din Legea nr. 3/1978 privind asigurarea sanatatii populatiei, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54 din 12 iulie 1978, precum si orice alte dispozitii contrare.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor si de Senat in sedinta comuna din 5 mai 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

Anexa nr.1
Programe Nationale de sanatate publica, organizate si finantate de Ministerul Sanatatii

1. Programul national de supraveghere si control al bolilor infectioase;
2. Programul national de imunizari;
3. Programul national de supraveghere si control al tuberculozei;
4. Programul national de supraveghere si control al infectiei HIV/SIDA;
5. Programul national de prevenire si control al bolilor venerice;
6. Programul national de prevenire si control al infectiilor nosocomiale (intraspitalicesti);
7. Programul national de transfuziologie si hematologie transfuzionala;
8. Programul national de prevenire si control al toxicomaniei si patologia indusa;
9. Programul national de actiune pentru mediu si sanatate (impactul factorilor de risc din mediu);
10. Programul national de supraveghere a starii de. sanatate in colectivitati de copii si adolescenti;
11. Programul national de supraveghere a factorilor de risc din mediul de munca si de risc profesional;
12. Programul national de planificare familiala si de protectie a starii de sanatate a mamei si copilului;
13. Programul national de sanatate mintala si profilaxie in patologia psihiatrica si psihosociala;
14. Programul national de preventie geriatrica/gerontologica si protectia varstnicului;
15. Programul national de profilaxie si control pentru bolile cardiovasculare medicale si chirurgicale;
16. Programul national de preventie in patologia nefrologica si dializa renala/transplant renal;
17. Programul national de preventie si control in patologia oncologica si transplant medular;
18. Programul national de preventie in talasemie, hemofilie si alte hemopatii;
19. Programul national de preventie si control in diabet zaharat si alte boli de nutritie;
20. Programul national de ortopedie preventiva si recuperatorie;
21. Programul national de preventie in patologia endocrina;
22. Programul national de preventie stomatologica;
23. Programul national de sustinere a centrelor nationale de referinta pentru laborator;
24. Programul national de standardizare a serviciilor medicale in sanatatea publica;
25. Programul national de educatie pentru sanatate;
26. Programul national de evaluare a starii de sanatate a populatiei si supraveghere demografica;
27. Programul national de perfectionare profesionala continua si strategia resurselor umane;
28. Programul national de preventie si recuperare in neurologie;
29. Programul national de reabilitare a serviciilor de urgenta prespitaliceasca;
30. Programul national de acreditare a unitatilor medicale de sanatate publica si servicii de interes national;
31. Profilaxia si recuperarea balneo-fizio-climatologica.

Anexa nr. 2
Activitati in domeniul asistentei de sanatate publica pentru care Ministerul Sanatatii elaboreaza norme tehnice

I. Protectia populatiei fata de factorii nocivi din mediul de viata si munca:
1. Norme privind protectia persoanelor impotriva factorilor de poluare a mediului inconjurator si la locul de munca:
1.1. Norme privind calitatea sanitara a apei potabile;
1.2. Norme privind securitatea sanitara a alimentelor;
1.3. Norme privind protectia persoanelor din colectivitati:
a) functionarea unitatilor hoteliere, a statiunilor balneare, a locurilor de agrement, a mijloacelor de transport in comun, a garilor, aeroporturilor, porturilor si a punctelor de trecere a frontierei de stat, a stadioanelor si terenurilor de sport, a oboarelor si pietelor;
b) protectia speciala a persoanelor cu handicap, incadrate in unitati speciale ocupationale;
c) asigurarea conditiilor de igiena in unitati de ingrijire a copiilor si in unitati de invatamant;
d) protectia personalului care este incadrat in munca si organizarea asistentei medicale preventive la locul de munca; stabilirea standardelor privind concentratia maxima admisa a noxelor la locurile de munca si a unor masuri de prevenire a bolilor profesionale;
2. Norme pentru inregistrarea si controlul medicamentelor si al produselor biologice de uz uman;
3. Norme de igiena si antiepidemice pentru activitatea care se desfasoara in unitatile sanitare publice si private;
4. Norme privind functionarea farmaciilor publice si private, a unitatilor de productie si a depozitelor de distribuire a medicamentelor si materialelor sanitare;
5. Norme privind productia, pastrarea si utilizarea substantelor toxice si a stupefiantelor;
6. Norme privind protectia persoanelor care lucreaza in locuri de munca cu radiatii ionizante sau care vin in contact cu substante radioactive;
7. Norme privind activitatea de servicii funerare;
8. Norme privind modul de indepartare si de neutralizare a reziduurilor solide, lichide, gazoase, menajere si industriale, precum si de orice alta natura;
9. Norme privind functionarea unitatilor care asigura servicii pentru populatie.

II. Alte activitalii medicale preventive:
1. Norme privind evaluarea dezvoltarii psihosomatice a copiilor si organizarea examinarilor de bilant al starii de sanatate;
2. Norme privind functionarea cabinetelor de planificare familiala si de prevenire a complicatiilor sarcinii si lauziei;
3. Norme privind examinarea elevilor si studentilor care practica sport competitional neprofesionist;
4. Metodologii privind principiile de promovare a sanatatii si educatiei pentru sanatate;
5. Norme privind alte probleme de sanatate publica.

III. Activitati medicale pentru autoritati publice:
1 . Norme privind consultatiile medicale si eliberarea certificatelor medicale care se cer de catre autoritatile publice;
2. Norme privind efectuarea expertizelor medicale pentru stabilirea unor capacitati si aptitudini legate de starea de sanatate a persoanelor, examinarea conducatorilor auto si a persoanelor care cer sau au autorizatie portarma;
3. Norme privind raportarea unor date referitoare la morbiditate de catre unitatile sanitare publice si private.

Tineretul pe piata fortei de munca: probleme si solutii

In totalitate rezultatele investigatiei privind conditiile de munca a salariatilor la intreprinderile de stat si cele private din Republica Moldova ne indica urmatoarele: incalcarea drepturilor salariatilor, in masura diferita, are loc pe tot spectrul de relatii din domeniul muncii.
Printre incalcarile drepturilor salariatilor mai frecvent depistate in cadrul investigatiei se pot indica:
1. Drepturile salariatilor se incalca frecvent. Astfel, la evaluarea a opt elemente a procesului de producere, respondentii au indicat incalcari in fiecare din aceste elemente: ne respectarea drepturilor privind plata salariului au indicat 66,9%, lipsa conditiilor necesare de munca - 52,7%, incalcari ale timpului de odihna si de munca - 43,9%, respectiv, plata garantiilor si compensatiilor - 38,3%, necorespunderea nivelului profesional si a muncii efectuate - 34,7%, incalcari privind egalitatea genurilor - 26,6%.
2. Contractul Colectiv de Munca: fiecare al cincilea (21,0%) din salariatii chestionati a indicat ca la intreprinderea / organizatia unde lucreaza nu este Contract Colectiv de Munca, iar 16,4% nu stiu nimic despre existenta unor astfel de contracte.
3. Contractele individuale de munca: 18,8% din respondenti au indicat incalcari ale contractelor de munca stabilite din partea patronilor. Incalcarile se refera la principalele clauze contractuale: in 71,1% din cazuri se incalca conditiile privind remunerarea muncii, in 55,1% din cazuri - durata zilei de munca, in 42,4% din cazuri - conditiile de odihna si in 39,0% din cazuri - conditiile de munca.
4. Angajarea la un loc de munca. In timpul angajarii au loc incalcari ale drepturilor personale. Mai mult de jumatate din respondenti au indicat, ca pe parcursul convorbirilor si a interviurilor pentru angajare s-au discutat intrebari nu numai de ordin profesional, dar si cu caracter personal. Printre intrebarile mai frecvente, ce se refera la viata personala, sint virsta si genul: respectiv 61,4% si 33,6%. Se discuta la fel intrebari ce se refera la invaliditate - 25,8% si boli sociale - 19,8%.
5. Procesul de munca.
- 63,1% din respondenti indeplinesc munci neprevazute in contractul de munca;
- plata adaugatoare pentru munca neprevazuta in contractul de munca nu se efectuiaza niciodata in 43,1% din cazuri si citeodata in 26,4% din cazuri;
- 67,2% din salariatii ce lucreaza ore suplimentare sau nu primesc deloc plata necesara, sau o primesc numai citeodata;
- la 56,0% din salariati li se retine plata salariului;
6. Durata zilei de munca. Numai 20,1% din cei chestionati lucreaza in conformitate cu legislatia in ceea ce priveste durata saptaminii de lucru - 40 ore, 42,4% lucreaza mai mult de durata stabilita a saptaminii de munca.
7. Dreptul la odihna si intrerupere la masa: nu si-l pot folosi niciodata 19,6% din respondenti si citeodata - 43,4%..
8. Dreptul de a primi mijloace pentru protectia individuala: din numarul celor ce au necesitate si respectiv dreptul de a primi 34,5% nu au primit mijloacele respective pentru protectia individuala.
9. Conditiile nocive de munca: 38,3% din respondenti au indicat ca ei lucreaza in conditii daunatoare pentru sanatatea lor. Printre conditiile care mai des ii afecteaza pe salariati sint:
- zgomot de nivel sporit - 48,8 %
- munca in incaperi fara incalzire - 48,2 %
- concentratii mari de gaze si praf - 41,3 %
- iluminare cu deviere de la normele stabilite - 25,0 %
- temperaturi ridicate - 21,3 %.
10. Traume si accidente de munca: 7,8% din respondenti au spus ca li s-au intimplat accidente de munca, 8,8% - traume, 15,5% - imbolnaviri profesionale, 3,8% - cazuri de violenta (au suferit atit femeile cit si barbatii). Aproximativ jumatate din respondenti (49,5 %) au indicat ca la intreprinderea unde ei lucreaza lipseste deservirea medicala.
11. Salariul: pentru majoritatea respondentilor salariul nu asigura satisfacerea necesitatilor minime personale pentru viata. Astfel 61,3% din respondenti nu sint satisfacuti de marimea salariului primit.
Marimea salariului la 31,9% din salariati depinde de conducere si numai la 18,5% de volumul de munca efectuat de ei.
O parte din respondenti au indicat ca primesc salariul nemijlocit de la patron / sef - 18,0%.
In 36,5 % din cazuri salariatii au indicat ca la intreprinderile la care ei lucreaza se folosesc sanctiuni banesti pentru salariati.
Din numarul total de respondenti - 58,3 % au aratat ca volumul de munca executat de ei este mai mare decit salariul primit si numai 33,7% ca salariul lor corespunde volumului de munca indeplinit.
Fiecare al patrulea respondent - 25,8% a indicat ca sint nevoiti sa lucreze in zile de odihna si 56,0% din ei nu primesc plata necesara pentru munca in zilele de odihna niciodata sau rar.
12. Dreptul la concediu cu plata: 16,4% din respondenti au indicat ca nu au dreptul la concediu cu plata anual. Din numarul celor ce poseda acest drept 13,5% nu pot sa se foloseasca de acest drept.
In acelasi timp 15,0% din respondenti au indicat ca pe parcursul ultimelor 6 luni ei au fost trimisi in concedii fara plata.
13. Dreptul la concediu medical platit din numarul celor care au avut nevoie si dreptul de a primi concediul respectiv nu au primit concediu:
- legat de boala sau traume - 12,6 %
- in caz de graviditate si nastere - 5,5 %
- pentru ingrijirea unui membru bolnav din familie - 25,1 %
- pentru tratarea baneo-sanitara - 24,9 %
- pentru carantina - 35,1 %
- pentru proteze - 36,4 %
14. Concedierea salariatilor. O mare parte din salariati - 39,6% sint de parere ca in intreprinderea la care lucreaza nu este posibilitate de a contesta concedierea, inclusiv de a-ti realiza dreptul legal pentru aparare.
15. Situatia gender. In 58,0% din cazuri femeile nu pot sa se dezica de munca care le aduce daune sanatatii lor.
La fel 10,7 % din femei - respondente au indicat ca lor nu li s-a acordat concediu pentru nastere si 11,1% concediu de maternitate.
16. Functiile sindicatelor. Functia de baza a sindicatelor, stabilita de salariati, atit la intreprinderi, cit si la nivel de organizatie superioara este apararea drepturilor lor privind salarizarea muncii: 42,5% din respondenti sint de parere ca organizatiile sindicale de nivel superior trebuie sa obtina majorarea salariului minim, 35,9% - sa poarte negocieri cu guvernul si patronatul, 31,5% sa urmareasca plata salariului la timp.
Functia de baza a comitetelor sindicale de la intreprindere dupa parerea respondentilor este de a apara interesele salariatilor - 71,9%, sa participe la incheierea contractului colectiv de munca la nivelul intreprinderii / organizatiei - 31,8%, sa participe la solutionarea problemelor de munca - 24,4%.
17. Drepturile lucratorilor in virsta pina la 18 ani. Dintre respondentii de virsta mai mica de 18 ani 93,1% au indicat ca nu cunosc nimic despre anumite inlesniri ce li se acorda, astfel nici unul din ei nu se foloseste de inlesnirile acordate de legislatie. Pozitiv la aceasta intrebare au raspuns 1,7% de respondenti pina la 18 ani.
18. Cunoasterea de catre respondenti a Codului Muncii. din numarul celor chestionati 47,5% nu cunosc nimic despre Codul Muncii, 10,7% le este greu sa determine nivelul de cunoastere sau necunoastere a respectivei legi. 61,5% din respondenti nu cunosc nimic despre conventiile internationale ce reglementeaza relatiile de munca. O constatare a eficientei Codului Muncii este urmatoarea: 58,6% din respondenti au indicat ca legea data nu se executa.
19. Nivelul de incredere fata de institutele sociale in apararea drepturilor salariatilor. Intr-o masura mai mare incredere este fata de administratie - 49,9%, sindicate - 45,1% si organele de stat - 38,8%.
Respectarea drepturilor, dupa parerea respondentilor depinde de patron / sef intr-o masura oarecare - 41,0% si totalmente depinde - 31,0%.
20. Sindicatele si salariatii. 33,6 % din respondenti nu sint satisfacuti de apararea drepturilor lor profesionale de catre sindicate.
Din numarul celor ce nu sint membri de sindicat - 47,0%, au aratat ca cauza a neapartenentei la sindicat lipsa oricarui beneficiu din partea acestuia.

            Activitatea de protectia muncii este in continua evolutie, legislatia noastra in acest domeniu se schimba in dorinta de a ne ralia la cerintele Uniunii Europene.

                                            Realizat de: Raspopa Irina

                                                     Cl. a-X-a C

                                               Bibliografie: Internet


Document Info


Accesari: 1732
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )