Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































Bronsita cronica, emfizemul, obstructia cailor respiratorii

medicina












ALTE DOCUMENTE

ZINCUL
VITEZA LA VARSTA ADULTULUI
Vindecarea bolilor cu ajutorul cristalelor
DESPRE VITA CRYSTAL INSTITUTE
Formular pentru trimiterea de diagnostic virusologic
PLANTELE MEDICINALE IMPORTANTE ĪN TRATAMENTELE NATURISTE
tabloul clinic a bolii Crohn
Balada populara
ANATOMIA LIMFATICELOR
Tuberculoza pulmonara

Bronsita cronica, emfizemul, obstructia cailor respiratorii

Harrison pg.1600-1610


C.M.




1. Īn caile respiratorii mici ale pacientilor cu boala pulmonara cronica obstructiva apar urmatoarele modificari:

A.   hiperplazia celulelor mucipare

B.    fibroza peribronsica

C.   hipertrofia cartilajului bronsic

D.   dopuri intraluminale de mucus

E.    hipertrofia musculaturii netede

pg.1601

R: A, B, D, E


C.S.

2. Nivelul seric scazut sau absent al uneia din urmatoarele substante este asociat cu debutul precoce al emfizemului pulmonar:

A.   glucozo 6 fosfat dehidrogenaza

B.    piruvatkinaza

C.   a antitripsina

D.   lipoproteinlipaza

E.    lactatdehidrogenaza

pg.1602

R: C


C.M.

3. Hiperinflatia pulmonara la pacientii cu emfizem conduce la urmatoarele aspecte radiologice:

A.   diafragme coborāte si aplatizate

B.    desenul bronhoalveolar nu se extinde īn periferia plamānului

C.   silueta cardiaca este alungita si īngustata

D.   hipertransparenta retrosternala

E.    plamānul de partea afectata colabat īn hil

pg.1605

R: A, B, C, D


C.S.

4. Singurul mod sigur de a opri evolutia sindroamelor obstructive cronice ale cailor respiratorii īn fazele initiale ale bolii este:

A.   administrarea de corticosteroizi

B.    oxigenoterapia intermitenta

C.   terapia de substitutie cu a antitripsina

D.   oprirea fumatului

E.    exercitiul fizic

pg.1606

R: D


C.M.

5. Cele mai frecvente bacterii patogene implicate īn infectiile respiratorii la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva sunt:

A.   Staphylococcus aureus

B.    Streptococcus pneumoniae

C.   Haemophilus influenzae

D.   Moraxella catarrhalis

E.    Pseudomonas aeruginosa

Pg.1606

R: B, C, D


C.S.

6. Bromura de ipratropium, medicament bronhodilatator de electie la pacientii cu bronsita cronica, face parte din urmatoarea clasa de medicamente:

A.   metilxantine

B.    simpatomimetice beta2 adrenergice

C.   anticolinergice

D.   corticosteroizi

E.    mucosecretolitice

pg.1606

R: C


C.M.

7. Oxigenoterapia pe termen lung la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva s-a dovedit a avea urmatoarele efecte:

A.   creste calitatea vietii

B.    creste rezistenta la efort

C.   creste performanta cerebrala

D.   opreste evolutia obstructiei

E.    prelungeste supravietuirea

pg.1607

R: A, B, C


C.M.

8. Care din urmatoarele caracteristici pun diagnosticul de insuficienta respiratorie acuta la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva:

A.   valorile cronic scazute ale Pao2

B.    valorile cronic crescute ale Paco2

C.   Paco2 crescut cu pH sanguin īn limite normale

D.   cresterea acuta a Paco2 cu pH sanguin mai mic de 7,30

E.    scaderea Pao2 cu cel putin 10-15mmHg fata de starea obisnuita a pacientului respectiv

pg.1608

R: D, E


C.M.

9. Complicatiile aparute īn cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva sunt:

A.   aritmiile cardiace

B.    insuficienta ventriculara stānga

C.   pericardita constrictiva

D.   embolia pulmonara

E.    hemoragia gastrointestinala prin ulcer de stress

pg.1609

R: A, B, D, E


C.S.

10. Īn definitia bronsitei cronice intra urmatoarea trasatura clinica:

A.   dispneea expiratorie cu wheezing

B.    accesele frecvente de dispnee paroxistica nocturna

C.   tusea cu expectoratie cel putin 3 luni pe an, mai mult de 2 ani consecutiv

D.   hipersonoritatea pulmonara

E.    ralurile bronsice diseminate pe ambele arii pulmonare

pg.1601

R: C


C.M

11. Inflamatia din bronsita cronica, spre deosebire de inflamatia din astmul bronsic, are urmatoarele elemente de diagnostic diferential:

A.   predominenta eozinofilelor

B.    predominenta neutrofilelor

C.   localizarea peribronsica a modificarilor fibrotice

D.   hipertrofia glandulara

E.    prezenta edemului

pg.1601

R: B, C


C.M.

12. Īn patogeneza bronsitei cronice fumatul intervine prin urmatoarele mecanisme:

A.   alterarea miscarii cililor

B.    inhibarea functiei macrofagelor alveolare

C.   diminuarea eliberarii de enzime proteolitice

D.   hipertrofia si hiperplazia glandelor secretoare de mucus

E.    cresterea rezistentei cailor respiratorii prin contractia musculaturii netede

pg.1601

R: A, B, D, E


C.M

13. Care dintre urmatorii factori sunt implicati īn patogeneza bronsitei cronice si emfizemului:

A.   fumatul

B.    poluarea aerului

C.   infectiile respiratorii acute

D.   factorii familiali si genetici



E.    efortul fizic

pg.1601-1602

R: A, B, C, D


C. S.

14. Micsorarea calibrului cailor respiratorii īn emfizemul pulmonar se datoreaza:

A.   dopurilor intraluminale de mucus

B.    hipertrofiei musculaturii netede

C.   pierderii reculului elastic

D.   fibrozei peribronsice

E.    edemului bronsiei

pg.1602

R: C


C.M.

15. Care dintre urmatorii parametrii sunt de obicei crescuti peste normal īn boala pulmonara cronica obstructiva:

A.   capacitatea vitala

B.    volumul maxim expirator pe secunda

C.   debitele maxime ale fluxului respirator

D.   volumul rezidual

E.    capacitatea functionala reziduala

pg.1603

R: D, E


C.M.

16. Pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva cu predominenta emfizemului, denumiti si "pink puffers", au urmatoarele trasaturi caracteristice, spre deosebire de cei cu predominenta bronsitei:

A.   istoric īndelungat de dispnee de efort

B.    tuse cu expectoratie abundenta, purulenta

C.   tip constitutional astenic

D.   aparitia frecventa si relativ devreme a cordului pulmonar

E.    infectii bronsice mai putin frecvente

pg.1604-1605

R: A, C, E


C.M.

17. Explorarea functionala respiratorie la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta emfizemului releva:

A.   capacitatea vitala scazuta

B.    debitele expiratorii maximale diminuate

C.   volumul rezidual scazut

D.   capacitatea pulmonara totala scazuta

E.    capacitatea de transfer a CO scazuta

pg.1604

R: A, B, E


C.M.

18. Pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva cu predominenta bronsitei, denumiti si "blue bloaters", au urmatoarele trasaturi caracteristice, spre deosebire de cei cu predominenta emfizemului:

A.   sunt de obicei fumatori īnveterati

B.    prezinta tuse cronica si sputa de mai multi ani

C.   tipul constitutional este īn general astenic, cu pierdere ponderala evidenta

D.   prezinta frecvente infectii bronsice

E.    au episoade repetate de insuficienta respiratorie

pg.1604-1605

R: A, B, D, E


C.M.

19. Clasele de medicamente bronhodilatatoare folosite īn tratamentul bolii pulmonare cronice obstructive sunt:

A.   metilxantinele

B.    corticosteroizii

C.   simpatomimeticele beta2 adrenergice

D.   anticolinergicele

E.    benzodiazepinele

pg.1606

R: A, C, D


C.M.

20. Aminofilina, cea mai folosita metilxantina īn tratamentul bolii pulmonare cronice obstructive, are urmatoarele caracteristici:

A.   se poate administra inhalator

B.    are propietati cardiotonice si diuretice

C.   este un bronhodilatator relativ slab

D.   reduce inflamatia cailor aeriene

E.    poate prezenta efecte secundare precum insomnia si nervozitatea

pg.1606

R: B, C, E


C.M.

21. Atitudinea cea mai corecta a folosirii corticosteroizilor īn tratamentul bolii pulmonare cronice obstructive consta īn:

A.   folosirea lor ca prima terapie, īnaintea administrarii de bronhodilatatoare

B.    īnceperea terapiei cu Prednison - 30mg o data pe zi

C.   pentru un efect bronhodilatator mai rapid este necesara cresterea dozei uzuale

D.   obiectivarea modificarilor prin spirometrie si evaluarea schimburilor gazoase, cu oprirea administrarii lor īn lipsa ameliorarii obiective

E.    descresterea dozei pāna la doza minima care mentine o functie pulmonara satisfacatoare

pg.1607

R: B, D, E


C. S.

22. Indicele Reid, ce cuantifica modificarile de ordin anatomic ce apar la nivelul bronsiilor la pacientii cu bronsita cronica, reprezinta:

A.   volumul spatiului aerian situat distal de bronsiolele terminale

B.    cantitatea de sputa eliminata īn 24 de ore

C.   raportul dintre grosimea glandelor din submucoasa producatoare de mucus si cea a peretelui bronsic

D.   gradul de hipertrofie a musculaturii netede bronsice

E.    numarul de acini pulmonari la nivelul carora este afectat schimbul gazos

pg.1601

R: C


C.S.

23. Cea mai precoce modificare structurala pulmonara care poate fi demonstrata la fumatorii tineri este:

A.   īngustarea calibrului bronhiilor mari cartilaginoase

B.    distrugerea septurilor alveolare

C.   aparitia dilatatiilor bronsice de tip bronsiectatic

D.   obstructia cailor respiratorii mici

E.    cresterea presiunii īn capilarul pulmonar

pg.1601

R: D


C.S.

24. Indivizii homozigoti ZZ sau SS au urmatorul nivel seric de a antitripsina:

A.   mai mic de 0,5g/l

B.    0,5-2,5 g/l

C.   2,5-10 g/l

D.   10-50 g/l

E.    mai mare de 50 g/l

pg.1602

R: A


C.M.

25. Hipoxia cronica la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva poate duce la:

A.   vasoconstrictie pulmonara

B.    scaderea presiunii īn capilarul pulmonar

C.   leucocitoza secundara

D.   eritrocitoza secundara

E.    deficit de a antitripsina

pg.1604

R: A, D





C.M.

26. La majoritatea pacientilor cu boala pulmonara cronica obstructiva cu predominenta bronsitei scaderea VEMS sub 25% din valoarea prezisa conduce la:

A.   aparitia dispneei de repaus

B.    cresterea capacitatii vitale

C.   retentia de CO2

D.   cresterea Pao2

E.    aparitia cordului pulmonar

pg.1604

R: A, C, E


C.M.

27. Examenul obiectiv al unui pacient cu boala pulmonara cronica obstructiva cu predominenta emfizemului poate releva:

A.   pacient tahipneic, cu expir prelungit, cu buzele protruzionate

B.    īn pozitie sezānda trunchiul este aplecat spre īnainte, cu membrele superioare īntinse pentru a se sprijini

C.   la percutia toracelui matitate bazal bilateral

D.   la ascultatie murmur vezicular diminuat

E.    venele gātului destinse īn timpul expiratiei, colabānd brusc īn inspiratie

pg.1604

R: A, B, D, E


C. M.

28. Examenul obiectiv la un pacient cu boala pulmonara cronica obstructiva cu predominenta bronsitei releva:

A.   un pacient de obicei supraponderal si cianotic

B.    frecventa respiratorie normala sau usor crescuta

C.   hipersonoritate la percutia toracelui

D.   raluri umede si wheezing la ascultatie

E.    suflu diastolic īn focarul aortic

pg.1605

R: A, B, C, D


C.M.

29. Episoadele nocturne de crestere a desaturarii īn oxigen la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva cu predominenta bronsitei sunt īn asociere cu:

A.   cresterile episodice ale hipertensiunii arteriale sistemice

B.    perioadele de accentuare a hipoventilatiei

C.   cresterii īntoarcerii venoase

D.   episoadelor de apnee īn somn

E.    diminuarii producerii de mucus de catre glandele bronsice

pg.1605

R: B, D


C.S.

30. Una din urmatoarele masuri profilactice este indicata la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva:

A.   vaccinarea antigripala anuala

B.    administrarea de agenti stabilizatori ai mastocitelor

C.   administrarea de corticosteroizi inhalatori

D.   administrarea de diuretice

E.    administrarea de betablocante

pg.1606

R: A


C.M.

31. Care dintre urmatoarele medicamente sunt beta2 stimulante selective:

A.   albuterolul

B.    izoproterenolul

C.   terbutalina

D.   metaproterenolul

E.    bromura de ipratropium

pg.1606

R: A, C, D


C. M.

32. Īn cazul infectiilor respiratorii la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva examinarea microscopica si culturile din sputa se indica numai īn urmatoarele situatii:

A.   la pacientii care nu au oprit fumatul

B.    la aparitia frisonului si febrei

C.   cānd aspectul purulent al sputei nu se modifica la administrarea antibioticelor uzuale

D.   la pacientii cu cord pulmonar

E.    la pacientii care au VEMS sub 50% din cel prezis

pg.1606

R: B, C


C.S.

33. Oxigenoterapia de durata este indicata la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva atunci cānd valorile persistente ale Pao2 de 55-60 mmHg sunt asociate cu:

A.   scadere ponderala evidenta

B.    aparitia ralurilor umede si a wheezingului

C.   cresterea valorilor Paco2

D.   semne de cord pulmonar cronic si insuficienta cardiaca dreapta

E.    deficit de a antitripsina

pg.1607

R: D


C.M.

34. Care dintre urmatoarele masuri pot fi folosite īn tratamentul pacientilor cu boala pulmonara cronica obstructiva:

A.   drenajul postural

B.    toracostomia cu drenaj pe tub de dren

C.   administrarea de eritropoetina

D.   oxigenoterapia de durata

E.    transplantul pulmonar

pg.1606-1607

R: A, D, E


C. M.

35. Factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva pot fi:

A.   episoadele de poluare atmosferica intensa

B.    o pneumonie bacteriana

C.   tromboembolismul pulmonar

D.   vaccinarea antigripala

E.    insuficienta ventriculara stīnga

pg.1608

R: A, B, C, E


C.S.

36. Administrarea caror medicamente trebuie evitata la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva severa:

A.   mucosecretoliticele

B.    antibioticele

C.   sedativele

D.   metilxantinele

E.    corticosteroizii

pg.1608

R: C


C.S.

37. Tratamentul hipoxiei la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva si insuficienta respiratorie acuta poate conduce la unii pacienti la urmatorul efect nedorit:

A.   eritrocitoza

B.    cresterea Paco2

C.   vasoconstrictie arteriala pulmonara

D.   edeme la nivelul membrelor inferioare

E.    cianoza de tip central

pg.1608

R: B


C.M.

38. Care dintre urmatoarele medicamente sunt stimulente respiratorii care pot fi administrare la pacientii cu boala pulmonara cronica obstrucitva:

A.   fenobarbitalul

B.    acenocumarolul

C.   medroxyprogesteronul

D.   almitrina

E.    nedocromilul de sodiu



pg.1609-1610

R: C, D


C.M.

39. Imposibilitatea de a mentine schimbul gazos dupa īndepartarea suportului ventilator mecanic la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva si insuficienta respiratorie acuta se poate explica prin:

A.    existenta unui anumit interval de timp necesar metabolizarii sedativelor sau tranchilizantelor prescrise anterior pentru agitatie

B.    agravarea obstructiei cailor respiratorii si cresterea cantitatii de secretii

C.    existenta alcalozei metabolice

D.    prezenta unei stari de nutritie deficitara

E.     administrarea de aminofilina sau beta2 agonisti

pg.1609

R: A, B, C, D


C.M.

40. Bronsiolita obliteranta, ca sindrom obstructiv difuz, se īntālneste mai frecvent la urmatoarele categorii de pacienti:

A.   persoane cu infectii virale severe īn copilarie, īn special cu virusul paragripal

B.    pacientii care prezinta emfizem cicatriceal sau paracicatriceal

C.   pacientii cu hipertensiune pulmonara primitiva

D.   pacientii adulti cu artrita reumatoida

E.    pacientii cu episoade de apnee īn somn

pg.1610

R: A, D


C.S.

41. Un determinant important al prognosticului la pacientii cu obstructie cronica de cai respiratorii este:

A.   pH-ul sanguin

B.    capacitatea pulmonara totala

C.   eritrocitoza

D.   presiunea arteriala pulmonara

E.    hipokaliemia

pg.1610

R: D


C.M.

42. Īn tratamentul pacientilor cu boala pulmonara cronica obstructiva si insuficienta respiratorie acuta, īndepartarea secretiilor din caile respiratorii se poate face prin urmatoarele mijloace:

A.   sonde de aspiratie endotraheale

B.    drenajul postural si percutia toracelui

C.   administrarea de agenti bronhodilatatori beta2 adrenergici

D.   administrarea de diuretice

E.    oxigenoterapie

pg.1609

R: A, B, C


C. M.

43. Productia de sputa la pacientii cu bronsita cronica este stimulata de:

A.   nivelul crescut al antiproteazelor circulante

B.    exocitoza crescuta din celulele secretorii

C.   mediatorii lipidici

D.   produsii celulelor inflamatorii

E.    deficitul de proteina S

pg.1601

R: B, C, D


C.M.

44. Reducerea suprafetei totale de sectiune a patului vascular pulmonar la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva poate fi atribuita:

A.   cresterii Paco2

B.    hipertrofiei ventriculare drepte

C.   constrictiei musculaturii netede vasculare īn arterele si arteriolele pulmonare

D.   cresterii reculului elastic al plamānului

E.    distructiei septurilor alveolare

pg.1604

R: C, E


C.M.

45. Pacientul cu boala pulmonara cronica obstructiva la care predomina emfizemul prezinta urmatoarele caracteristici de evolutie spre deosebire de cel cu predominenta bronsitei:

A.   este mai putin susceptibil de a face recurente mucopurulente

B.    episoadele infectioase aparute duc frecvent la insuficienta respiratorie severa si moarte

C.   insuficienta cardiaca dreapta este de obicei evenimentul terminal

D.   prognostic mai bun dupa debutul insuficientei respiratorii

E.    capacitate de a recupera din episoadele de insuficienta respiratorie mai buna

pg.1605

R: A, B, C


C. M.

46. Indicatiile de intubatie endotraheala si ventilatie mecanica la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva si insuficienta respiratorie acuta sunt:

A.   pacientii cu scaderea VEMS sub 50% din cel prezis

B.    pacientii care nu raspund la tratamentul conservator

C.   pacientii cu alergei la antibiotice

D.   pacientii care au hipercapnie cu obnubilare evidenta

E.    pacientii cu vārsta peste 60 de ani

pg.1608

R: B, D


C.S.

47. La instituirea ventilatiei mecanice la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva si insuficienta respiratorie acuta, volumul curent si frecventa trebuie alese astfel īncāt:

A.   sa scada Paco2 sub valorile normale

B.    sa scada Paco2 pāna la valorile normale

C.   sa scada treptat Paco2 numai pīna la nivelul obisnuit ridicat cronic al pacientului

D.   sa creasca Paco2 peste nivelul obisnuit ridicat cronic al pacientului

E.    sa nu modifice nivelul Paco2

pg.1608

R: C


C.S.

48. Care dintre urmatoarele metode de investigatie paraclinica poate localiza si cuantifica emfizemul pulmonar:

A.   radiografia

B.    tomografia computerizata

C.   probele functionale ventilatorii

D.   bronhoscopia

E.    punctia pulmonara transtoracica percutanata

pg.1605

R: B


C. M.

49. Caile de administrare pentru medicamentele beta2 adrenergice pot fi:

A.   orala

B.    parenterala

C.   plasturi dermici

D.   aerosoli

E.    supozitoare intrarectale

pg. 1606

R: A, B, D


C. M.

50. La pacientii cu bronsita cronica instalarea insuficientei de ventricul drept conduce la:

A.   cresterea volumului si vāscozitatii sputei

B.    accentuare cianozei

C.   cresterea edemelor periferice

D.   diminuarea murmurului vezicular

E.    aparitia unui suflu diastolic īn focarul aortic

pg. 1605

R: B, C










loading...











Document Info


Accesari: 2158
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )