Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































CLINICA DERMATO-VENEROLOGICA A FACULTATII DE MEDICINA DIN CLUJ

medicina










ALTE DOCUMENTE

ASTMUL BRONSIC
Granulomul inghinal
Manifestari patologice in teritoriul buco-maxilo-facial in sarcina
Medicina Naturista Alege cel mai bun medicament
DRENAJUL CHIRURGICAL
NURSING GENERAL GRILE
Cauzele nasterii premature
BRATELE (BICEPSII SI UMERII)
PRELUAREA TRADITIILOR IN VALORIFICAREA SUPERIOARA A PLANTELOR MEDICINALE IN ULTIMELE DECENII
DUREREA ABDOMINALA

CLINICA DERMATO-VENEROLOGICA A FACULTATII DE  MEDICINA DIN CLUJ

         Invatamantul dermatologiei si venerologiei la faculta­tea romaneasca de medicina din Cluj, a inceput in anul 1919 sub conducerea profesorului doctor Stefan Gh. Nicolau. Dupa pleca­rea sa la Universitatea din Bucuresti, in anul 1921, in fruntea catedrei a trecut profesorul doctor Coriolan Tataru, care a condus clinica pana in anul 1957, putand fi considerat drept intemeietorul scolii romanesti de dermatologie si venerologie din Transilvania.



         Nascut in anul 1889 in comuna Corneni-Somes, judetul Sf. Gheorghe, profesorul Coriolan Tataru urmeaza scoala secun­dara din Gherla (1908) si cursurile Facultatii de medicina din Cluj pe care le incheie in anul 1912 , sustinandu-si teza de doctorat cu titlul "Aparitia glicogenului in tesuturi in imprejurari patol 525i86f ogice si valoarea metodelor de punere in evidenta'.

         Dupa terminarea facultatii, imbratiseaza cariera didac­tica, ocupand pe rand  posturile de preparator (1912), asistent universitar (1914), sef de lucrari in acelasi an si conferentiar (1920) al clinicii de dermato-venerologie din Cluj.

         Inca din perioada studentiei, efectueaza cercetari in legatura cu punerea in evidenta a trepomenelor in leziunile si­filitice primare si tertiare (1911).

         Pregatirea sa continua si multilaterala, originalitatea ideilor si preocuparilor sale medicale ca si munca neobosita de cercetare stiintifica in domeniul dermatologiei si sifiligrafiei, sunt recunoscute si apreciate prin numirea in anul 1923 la conducerea catedrei si clinicii de dermato-venerologie a Facultatii de medicina din Cluj.

         Profesorul Coriolan Tataru isi desavarseste speciali­zarea la diverse clinici din Franta (1921), Austria (1921-1923), Germania (1931) si Ungaria (1937).

                                    Prof. Coriolan Tataru (1889-1957)

         Intre anii 1931-1932 a fost ales decan al Facultatii de medi­cina.

         Coriolan Tataru este numit in anul 1931 subsecretar de Stat al Ardealului si, in acelasi an, Presedinte al Comisiei interimare din orasul Cluj. Tot in 1931 este ales deputat, iar in perioada 1939-1940 detine functia de rezident regal.

         Profesorul doctor Coriolan Tataru a desfasurat o deosebit de rodnica activitate, in cursul careia s-a preocupat de imbunatatirea continua a invatamantului, de cercetarea stiintifica de asistenta curativa a populatiei si de formarea de cadre de specialitate.

         In cursul celor peste 30 de ani de activitate, el a ri­dicat clinica de dermato-venerologie din Cluj la nivelul unei scoli cu o reputatie consacrata atat in tara cat si peste ho­tare, prin inaltul nivel al cercetarii stiintifice, prin cali­tatea si constiinciozitatea ingrijirii bolnavilor, prin temei­nicia invatamantului disciplinei, precum si prin numerosii elevi pe care i-a format, dintre care multi au ajuns in fruntea cate­drelor de specialitate din tara.

         O mentiune deosebita merita Muzeul de mulaje, realizare initiata de profesorul Coriolan Tataru, care, prin valoarea lui, constituie o colectie unica pe plan national si s-a impus si peste hotare, castigand numeroase premii internationale.

         Pe taram stiintific, profesorul Coriolan Tataru face indeosebi cercetari in urmatoarele domenii: tumorile pielii, bolile profesionale, arsuri.

         Impreuna cu colaboratorii sai, a participat la organizarea combaterii bolilor venerice din Ardeal. Pe langa cerce­tarile personale, profesorul doctor Coriolan Tataru are meritul de a fi sprijinit intr-un mod sustinut pe toti cei care aveau de spus cate ceva in domeniul dermato-venerologiei in Transil­vania.

         A incetat din viata in ziua de 22 ianuarie 1957 la Cluj, fiind inmormantat la biserica din Manastur.

         Sprijinul acordat de catre profesorul doctor Coriolan Tataru colaboratorilor sai, a fost concretizat o data cu infi­intarea in anul 1920 a revistei 'Clujul Medical" al carei re­dactor sef a fost pana la ultimul ei numar de aparitie.

         Incepand cu anul II de aparitie, in cadrul acestei re­viste gasim publicate o serie de cercetari dermato-venerologice. Astfel in numarul l din 1920 doctorul Calan publica "Un caz de urticarie cronica'.

         La sedinta Societatii stiintelor medicale din Cluj de la data de 4 decembrie 1920, profesorul Coriolan Tataru prezinta "Un caz de dermato-varicoza", iar profesorul Michail 'Un caz de pustula maligna a pleoapei" - rezultatele fiind publicate in numarul 2 al revistei 'Clujul medical" din anul 1920.

         In numarul 5 din 1921, profesorul Coriolan Tataru publica o lectie clinica asupra sporotricozei cutanate, in care amin­teste ca primul caz la noi in tara a fost observat de doctorul Theodor Fischer din Galati, un alt caz de profesorul Stefan Gh. Nicolau si alte doua cazuri in 1919, de profesorul Coriolan Tataru.

         La sedinta din 14 mai 1921 a Societatii stiintelor medi­cale, sectia Cluj, profesorul Coriolan Tataru prezinta 'Un caz de sarcom idiopatic hemoragic Kaposi la un tanar de 21 de ani cu ameliorari prin rontgenterepie locala'.

         Doctorul Stanila prezinta la sedinta din februarie 1922 "Un caz de lupus eritematos". La aceeasi sedinta, doctorul Rusu prezinta un caz cu "tuberculide papulo-necrotice" tratat prin in­jectii cu tuberculina, arsen si lampa de cuart. Luand cuvantul la discutii, profesorul Coriolan Tataru insista asupra tratamentului cu tuberculina, prin care a obtinut rezultate satisfacatoare.



         Tot la Societatea stiintelor medicale, Sectia Cluj, in  sedinta din 3 februarie 1923, doctorul V. Cimoca prezinta 'Un caz de xeroderma pigmentara'.

         In numarul 3 al revistei 'Clujul medical' din anul 1923, profesorul Coriolan Tataru publica rezultatele cercetarilor sale referitoare la 'Sacherodermioza cutanata gomoasa cronica" - arti­colul fiind meritoriu datorita faptului ca la inceput cuprinde o clasificare a blastomicozelor.

         La sedinta din aprilie 1924 a Societatii stiintelor medi­cale, profesorul Coriolan Tataru prezinta 'Un caz de cancer pseudo-acinos al mamelei tratat chirurgical', 'Un caz de lepra cutanata si nervoasa' si 'Un caz de purpura hemoragica buloasa, probabil reumatica".

         Doctorul Valeriu Cimoca publica in numarul 8 al revistei "Clujul Medical' din anul 1927, un articol intitulat 'Boalele cele mai frecvente ale pielii paroase a capului si tratamentului lor'. Autorul se refera la pitiriazis si seboreea pielii capului sesizand faptul ca eunucii nu au niciodata calvitie - fapt argumentat prin 350 de observatii. Mentioneaza, de asemenea, faptul ca seboreea adevarata incepe la l7 ani, iar alopecia debuteaza tot in jurul aceleeasi varste. Doctorul Cimoca prevede deci o determinare endocrina in troficitatea firului de par. Ca terapie in ceea ce priveste alopecia, in special cea postseboreica, re­comanda frictiuni cu preparate pe baza de sulf.

         In acelasi articol, doctorul Valeriu Cimoca trateaza despre eczema, pelada, lichen circumscris si sifilide - afectiuni pe care le descrie destul de amanuntit.

         In numarul 3 al revistei "Clujul medical" din anul 1928 acelasi autor publica articolul "Dusul filiform in dermatologie" - fiind vorba despre un jet de apa foarte fin, cu un diametru de 1/2 - 1 mm si o temperatura ce varia intre 37°C si 60°C,

         Numarul 7 al revistei din acelasi an, relateaza despre cercetarile  doctorilor Paun si C. Nitu referitoare la "Tratamentul erizipelului cu serul antiscarlatinos Behring Werke".

         Doctorul Sabouraud - director al laboratorului dermatolo­gic din Cluj - in colaborare cu doctorul Valeriu Cimoca, publica in numarul 10 al revistei "Clujul medical' din 1928, cercetari legate de 'Studiul diferential al ciupercilor Trichophyton violaceum si achorion violaceum'.

         In numarul 6 din anul 1929, doctorul N. Lenghel publica un articol intitulat 'Aplicarea cotaminei Riedel (un medica­ment pe baza de sulf) in tratamentul scabiei, eritrasmei si tricofitiei".

         In 1930, doctorul Mihai Mitrea publica un studiu asupra epiteliomului mamar la barbati tratat prin mamectomie si plastie.

         In numarul 10 al revistei "Clujul medical' din 1930, doctorul Valeriu Cimoca publica rezumatul Congresului Interna­tional de Dermato-Sifiligrafie tinut la Copenhaga in perioada 5-9 august 1930, dupa 18 ani de intrerupere. La acest Congres, reprezentantii oficiali ai tarii noastre, profesorul Stefan Gh. Nicolau, medicul General Iliescu si doctorul Blumenthal sustin lucrari referitoare le tratamentul dietetic in dermatologie si, de asemenea, prezinta "Un caz de leziune cutanata gangrenoasa datorita bacilului tuberculos aviar".

         Doctorul N. Lenghel publica in numarul 5 al revistei din 1931, 'Un caz de urticarie pigmentara de origine ovariana'.

         In numarul 4 din anul 1933, doctorul Emil Forma din Sighetu Marmatiei, publica un articol "Contributiuni la studiul toxicodermiilor' - in care expune doua cazuri de dermatita alergica de contact.

         Profesorul Coriolan Tataru, in colaborare cu doctorul P.Cirlea publica in numarul 2 al revistei 'Clujul Medical" din 1934, un articol intitulat "Un caz de dermatita papulo-noduroasa la mulgatori, nedescrisa la noi si descrisa in alte tari sub denumirea de  Melkerknoten ".

         In numarul 2 al revistei 'Clujul medical" din anul 1935, profesorul Coriolan Tataru publica articolul 'Rivanolul, un nou antiseptic in dermatozele piogene". - lucrare referitoare la experientele facute asupra a 231 de cazuri. Articolul scoate in

evidenta superioritatea acestui nou antiseptic in tratamentul dermatozelor fata de cele folosite pana la acea vreme.

         In anul 1935, la sedinta Societatii stiintelor medicale din Cluj, au fost facute o serie de comunicari cu continut der­matologic. Doctorul Valeriu Cimoca prezinta cercetarile sale re­feritoare la aplicatiile alcoolului iodat in dermatologie,concluzionand ca alcoolul iodat da rezultate mai bune in terapia  dermatologica decat tinctura de iod - afirmatiile fiind de o valoare deosebita, deoarece alcoolul iodat se foloseste si astazi cu mult succes in tratamentul unor dermatoze.

         In numarul 12 al revistei 'Clujul Medical" din anul 1935, doctorul Lenghel publica un articol intitulat 'Calciul in tera­pia dermatologica' - utilizat sub forma de gluconat de calciu.

         La sedinta din 13 februarie 1938 a Societatii romane de dermatologie si sifiligrafie, Sectia Cluj, doctorul I. Mihalca prezinta 'Un caz de epiteliom grefat pe o cicatrice lupica', iar doctorul N. Paceanu "Un caz de ulcer radiologic' tratat prin diatermocoagulare urmata de plastie.

         In cadrul aceleiasi sedinte, doctorul T, Schultz prezinta "Un caz de dermatita livedoida si gangrenoasa Nicolau", iar profesorul Coriolon Tataru 'Un caz de pitiriazis rubra pilar'.




         Doctorul N. Paceanu publica, in numarul 7 al revistei 'Clujul Medical' din anul 1938, rezultatele obtinute prin tratamentul cu rivanol in dermatologie.

         In numarul 11 din acelasi an, doctorul St. Csak publica un articol referitor la etiologia urticariei cronice incriminand ca factor etiologic al acestei afectiuni insuficienta foliculara.

         In numarul 5 al revistei 'Clujul Medical", din 1939, pro­fesorul Coriolan Tataru si L. Pop prezinta 'Chimioterapia tuberculozei cutanate cu consideratiuni speciale asupra tratamentului cu rubrofen' - medicament care, se pare, ar fi avut actiune specifica antituberculoasa si folosit in alte dermatoze, le-ar fi influentat favorabil in proportie de 94 %.

         Doctorii A. Moga si L. Modran prezinta la sedinta Societatii stiintelor medicale, Sectia Cluj, din 18 mai 1939, o lucrare referitoare la 'Asocierea eritemului nodos cu eritem exudativ si leziuni oculare concomitente".















Document Info


Accesari: 2321
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )