Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Cercetari si rezultate obtinute ţn domeniul alelopatiei

medicina










ALTE DOCUMENTE

VEDERE SANATOASA
INDICAŢIILE NOZOGRAFICE ALE PSIHOTERAPIEI PRIN INTERVENŢIE PARADOXALĂ
EXPLORAREA RADIOIMAGISTICA A AFECTIUNILOR APARATULUI UROGENITAL LA COPIL
Vin de aloe
NOŢIUNI DE ORGANOGENEZ├
vergeturile
ASISTENTA MEDICALA PRIMARA SI SERVICII MEDICALE IN MEDIUL RURAL
╬NGRIJIREA PACIENŢILOR CU TULBURĂRI DE SEXUALITATE
Risc genetic
Tehnici de autoexaminare a sanilor

Cercetari si rezultate obtinute ţn domeniul alelopatiei

Existen§a fenomenului de alelopatie este stabilň °i confirmatň de numeraose cercetňri moderne de laborator care folosesc pentru investigňri tehnici diverse: cromatografia (ţn special cea gazoasň), metoda radioizotopilor, metode perfec§ionate microchimice °i spectrale de analizň, observa§ii electronomacroscopice, etc.



Observa§iile lui Kooper (1927) referitoare la instala§iilor asocia§iilor de buruieni diferite pe suprafe§e cultivate ţnvecinate au constituit premiza cercetňtorilor legate de studiul rela§iilor dintre plante de culturň °i buruieni. Nu au fost ocolite ţnsň, nici cercetňrile interrela§iilor ţn cadrul asocia§iilor de plante spontane.

Kuhn (1932) - citat de GrŘmmer 1955 - constatň cň secara ţnhibň germinarea unor semin§e de buruieni, ţn schimb semin§ele de mac nu germineazň decÔt ţn prezen§a grÔului, ele putÔnd sta ţn pňmÔnt ani de-a rÔndul fňrň sň germineze, ţn absen§a lui. Unele buruieni cresc foarte bine ţn anumite culturi, ţn schimb sunt ţnhibate de altele, de exemplu: Authomis arvensis °i Maticaria inodora cresc foarte ţn culturi de grÔu, dar sunt puternic ţnhibate ţn culturi de secarň, ţn timp ce alte buruieni ca: Centaurea cvanus, Papaver rhoeas, Agrostemima githago, Vicia hirsute cresc normal ţn ambele culturi (Rademacher 1941).

Loos (1952) - citat de GrŘnumer 1955 - demonstreazň influen§a pozitivň pe care o exercitň Centaura cvanus asupra grÔului °i Afgrostema githago asupra secňrii. Osvald (1950) - citat de GrŘmmer 1955 dovede°te efectul inhibitor al extractelor din rňdňcini de secarň asupra germinňrii la Avena fatua, iar Helgeson °i Konzak (1950) - cita§i de GrŘnumer 1955 - au arňtat cň Chenopodium album se dezvoltň cel mai bine ţn culturi de cartofi.

Organele supraterane de Cyvodon dactylon, Sorghum halopense °i Cyperus rotundus au fost uscate °i introduse ţn diferite tipuri de sol, ţn care dupň 1-3 luni s-a cultivat orz. Inhibi§ia cre°terii orzului a fost propor§ionalň cu concentra§ia substan§elor uscate introduse ţn sol °i a fost mai mare ţn solurile mai u°oare (Hocrowitz °i Piedman, 1971).

Observa§iile multiple au dus la concluzia cň leguminoasele furajere (lucerna °i trifoiul) dau recolte diferite ţn func§ie de amestecul cu anumite graminee (Ionescu - Sisesti, Stanciu, 1985): lucerna (Medicago sativa) ţn combin§ie cu golomň§ul (Dactylis glomerata) °i cu obsiga (Bromus inermis) dň o recoltň abundentň, dupň afirma§iile autorilor dar ţn combina§ie cu pirul (Agropyron cristatum) produce cantitň§i mari de fÔn; trifoiul (Trifolium protense) ţn combina§ie cu ovňscior (Arrhematherum elatins) dň o recoltň micň, iar cu raigrasul (Lolium perenne), produce cea mai micň recoltň. ConsiderÔnd concluziile anterioare ca fiind formulate de autori pe baza unor aprecieri relative, Eugenia Chiricň °i Ana Fabian ţ°i propun abordarea problemei consecin§elor cre°terii ţn amestec a cÔtorva combina§ii dintre cele mai frecvente ţntre leguminoasele furgiere °i gramineele perene (1971). Strudiul a cuprins douň serii de experimente: I lucernň ţn trei combina§ii - respectiv cu: 1. Agropyron cristatum, 2. Dactylis glomerata, 3. Bromus inermis °i II trifoi (Trifolium partense) ţn douň combina§ii - respectiv cu: 1. Arrhenatherum elatius, 2. Lolium perenae. Cultivarea plantelor a fost realizatň ţn ghivece cu sol de grňdinň, ţn condi§ii standardizate, uniforme pentru toate probele: umiditate constantň 60-70%, ph = 6,7 - 7,9, iluminare favorabilň °i temperatura 20 2C. Experimentul a urmňrit varia§iaá medie a lungimii tulpinii la planta leguminoasň prin compara§ie ţntre martor °i variantele ţn amestec, precum °i varia§ia medie ţn lungime a tulpinii plus prima frunzň la graminee de asemenea prin compara§ie ţntre martor °i variantele ţn amestec. ╬n afarň de mňsurňtorile biometrice s-au efectuat °i mňsurňtori gravimetrice referitoare la varia§ia ţn greutate a masei verzi °i a substan§ei uscate la plantele martor °i ţn amestec. Rezultatele ob§inute au fost prelucrate statistic °i au eviden§iat cň atÔt ţn condi§ii experimentale de serň cňt °i ţn condi§ii naturale existň profunde influen§e reciproc ţntre speciile studiate manifestate atÔt asupra cre°terii cňt °i asupra asimila§iei °i producerii de substan§a uscatň. Medicago sativa (lucerna) este profund influen§atň nefavorabil ţn culturi mixte cu Agropyra cristatum (pirul) °i Bromus inermis (obsiga) atňt ţn produc§ia de masň verde, cňt °i ţn cea de substan§ň uscatň, iar cu (galomňtul) Dactylis glomerata influen§ele sunt mai atenuate. La rňndul ei lucerna influen§eazň nativ cre°terea plantelor de Dactylis. Trifolium regens exercitň efect nefavorabil asupra plantelor de Lolium perene (raigras), ţn schimb ţntre Trifolium regens á°i Arrhenatherum elatius (ovňscior) s-au ţnregistrat efecte reciproc favorabile, la ambele plante procesul de cre°tere fiind mult mai bun ţn amestec, iar sporul de masň verde °i substan§ň uscatň ţn cultura mixtň fiind considerabil, acestň combina§ie de plante fiind consideratň optimň ca valoare economicň.

Observa§iile °i experimen§ele lui Bode 1940 referitoare la efectele alelopatice provocate de Artemisia absintthhium (pelin) au stat la baza a numeroase cercetňri legate si de identificarea substan§elor posibil implicate sau chiar rňspunzňtoare de aceste efecte. Bode constatň cň ploaia care spalň frunzele de Artemisia absinthian duce cu ea ţn sol secre§ii ale plantei care au o ac§iune nefavorabilň asupra cre°terii plantelor de Foeniculum vulgare, resim§itň pÔnň la o distan§a de 1 m de parcelň cu pelin: Levisticum officinale, Carum carvi, Ocimum basilicum, Melissa officinalis, Salvia sclarea aflate ţn aproprierea de Artemisia absinthium. Cu privire la natura chimicň a substan§leor presupuse active, Bode considerň rňspunzňtor de ac§iunile alelopatice ale pelinului compusul absinthŘnň, cu formula brutň C25H22O4 apar§inÔnd probabil unui oxiacid aromatic, iar ţn plantň aflÔndu-se ţntr-o legňturň glicozidicň. Ulterior s-a mai izolat anabsinthina, precum °i o cantitate redusň de ulei eteric de culoare albastrň, care con§ine tujonň, condinen, felondren °i azulenň albastrň; principalul sediu de excretare a acestui complex de substan§e active sunt perii secretori foliari Plhßk (1971) considerň cň substan§ele active din frunzele de Artemisia absinthium sunt probabil alňturi de uleiurile eterice °i etilenul °i poate chiar °i alte olefine, eventual omologi ai etilenului.

Experimentul realizat de Eugenia Chiricň °i Ana Fabian - 1973 - ţ°i propune un studiu amňnun§it al efectelor fiziologic active produse de Artemisia absintium - °i anume: efectul extractelor apoase ob§inute din frunze asupra urmňtoarelor specii de plante: Sinopis alba, Lepidium droba, Linum usitatissimum °i Triticune vulgare. Speciile pe care s-au fňcut testarea au fost §inute ţn cristalizoare cňptu°ite cu hÔrtie de filtru dublň umezitň cu extractul apos ob§inut din frunze °i respectiv rňdňcini de pelin, iar pentru probele martor, s-a folosit apa de robinet. Efectul produs de emana§iile de frunze a fost studiat a°ezňnd ţntr-un cristalizator mare pe hÔrtie de filtru umedň alňturat frunzele de pelin °i semin§ele plantelor de testat. Estimarea efectelor acestor extracte °i emana§ii s-a fňcut prin determinarea cantitň§ii de substan§a uscatň. Rezultatele ob§inute de E. Chiricň °i A. Fabian ţn urma experimentului confirmň ac§iunile alelopatice exercitate de Artemisia absinthium, completÔnd paleta de incompatibilitate a acestei plante cu alte specii °i oferind concluzii importante sub aspect practic, ţntrucÔt pelinul fiind o plantň de interes economic pune problema succesiunii altor plante pe terenuri populate de el. Astfel, grÔul Triticum vulgare s-a dovedit cea mai sensibilň dintre plantele testate deoarece nu a germinat deloc nici ţn prezen§a emana§iilor din frunze °i nici a extractelor de frunze, respectiv de rňdňcini, iar cre°terea coleoptilului ţn prezen§a extractului de frunze a fost ţnhibatň cu 27 % fa§ň de martor, adicň mult mai puternicň decÔt ţn cazul celorlalte specii. Emana§iile gazoase foliare libere, necoptate ţn solu§ii nu influen§eazň aproape deloc puterea de germinare a unor specii Sinopis, Lapidium, Linum, care germineazň alňturi de Artemisia ţn procent foarte apropiat de cel din varianta martor. ╬n privin§a cre°terii emana§iilor foliare pot fi chiar stimulatoare - numai pentru Sinopis - ţn timp ce ţn combina§ie cu Lepidinum °i Linum acestea ţnregistreazň varia§ii negative fa§ň de martor, mult pronun§ate ţn cazul tulpinii decÔt a rňdňcinii. Dintre extractele utilizate, cel mai drastic efect ţnhibitor ţl are cel foliar atÔt asupra fermina§iei, pe care o inhibň 100% la Lepidium, 99% la Sinopis °i 94% la Linum, cÔt °i asupra cre°terii plantelor la toate speciile men§ionate.



ComparÔnd aceste date cu observa§iile °i rezultatele altor cercetňri (Funke 1943, Pehˇk 1971) se constatň selectivitatea ac§iunii emana§iilor volatile ale pňr§ilorsupraterane Artemisia absinthium, precum °i specificitatea sensibilitň§ii plantelorá la solu§iile excre§iilor foliare sau radiculare ale pelinului.

Deosebit de interesate sunt cercetňrile legate de efectele alelopatice pe care le exercitň pňiusul ro°u - Festuca rubra asupra altor specii de plante. Punctul de plecare al acestor cercetňri a fost o veche observa§ie a lui Osvald (1926) potrivit cňreia aceastň grominee cre°te cel mai adesea ţn popula§ii pure. ╬n cercetňrile sale ulterioare (1950) Osvald constatň cňun extract de sol de sub un covor des de pňiu° frňneazň puterea de germina§ie la rapi§ň. Prin aceasta el demonstreazň direct ipoteza de la care a pornit - cň ac§iunea fiziologicň pe care o exercitň Pestuca rubra °i alte specii din genul Pestuca se datoreazň substan§elor eliminate prin rňdňcinile acestor plante. Ca o confirmare suplimentarň a acestei concluzii, acest cercetňtor (ţn 1950) constatň men§inerea pňi°ului tot ţn stare purň °i ţn neasemňnňturi, ţn opozi§ie cu alte specii la care se produce o invazie de buruieni.

╬n §ara noastrň, Pestuca rubra este citatň de Resuceri§ň (1960) ca o specie eurioicň, avÔnd largi posibilitň§i de adaptare la diferite sta§iuni ecologice, alcňtuind, ţn Transilvania, paji°ti ţn care reprezintň specia dominantň; ţn Europa Centralň, Pestuca rubra figureazň ca specie edificatoare dominatň, ţn asocia§ii vegetale bine individualizate. Aceste aspecte se pot interpreta atÔt prin caracterul sňu eurioic, cÔt °i prin efectele sale aleopatice.

A. Fabian, E. Chiricň °i I. Caraulean (1974) se ocupň cu studiul efectelor alelopatice produse de Pestuca rubra la trei speci de leguminoase furajere. Onobychis viciifolia, Trifolium pratense á°i Lotus camiculatis. Rezultatele au fost ţn mare mňsurň previzibile, ţn sensul cň semin§ele de Trifolium °i Orobrychis au prezentat o sensibilitate crescutň la prezen§a ţn acela°i germinator a cariopselor de Pestuca, puterea de germina§ie reducÔndu-se, iar plantele lor au fost puternic inhibate ţn cre°terea, mai ales ţn primele stadii ale acesteia. ╬n cazul ghizdeiului - Lotus comiculatus - rezultatele au fost diferite ţn func§ie de dispozi§ia semin§elor celor douň specii ţn germinator. CÔnd consecin§ele sunt apropiate efectul inhibitor al pňiu°ului se manifestň atÔt asupra puterii de germinare cÔt °i asupra cre°terii plantelor de ghizdei, ţn schimb la o dispozi§ie randomizatň a semin§elor sau cÔnd cariopsele de Pestuca sunt grupate ţn centru, cele de ghizdei fiind la margine se constatň stimularea puternicň a germina§iei °i cre°terii cu modificňri de +22% fa§ň de martor. Examinarea efectului invers - influen§a speciei de leguminoase asupra germina§iei °i cre°terii plantelor de pňiu° ro°u a confirmat o rela§ie de inhibi§ie reciprocň: trifoiul avÔnd efectul cel mai puternic °i constant negativ, ghizdeiul mai atenuat, iar ţn cazul sparcetei efectul nu este bine exprimat °i deci nesemnificativ statistic. Deosebit de important mai ales din punct de vedere practic sunt rezultatele ob§inute la variantele ţn care Pestuca a fost pusň la germinat cu 4 zile avand fa§ň de speciile leguminoase. Aceste rezultate demonstreazň cň ideea de a semňna Pestuca rubra cu anticipa§ie se justificň, ţntrucÔt procedÔnd astfel ţn toate cazurile s-a ţmbunňtň§it procentul de germina§ie °i intensitatea cre°terii plantelor; sporul cre°terii fa§ň de martor fiind de +7, +8%.

Importan§a practicň a cunoa°terii interac§iunilor alelopatice ţn asocia§iile culturale a constituit un argument solid pentru abordarea experimentalň a rela§iilor dintre plantele de culturň°i buruienile care le invadeazň, rela§ii ce nu pot fi reduse exclusiv la concuren§a pentru condi§ii optime de trai. Aest studiu se impune °i pentru a sus§ine ideea despre rolul alelopatic ţn influen§ele dintre plantele de culturň °i buruieni, cunoscutň fiind pentru un anumit tip de culturň existen§a unui fel de specializare a buruienilor, similarň cu specializarea din cazul parazitismului.

AvÔnd la bazň aceste motiva§ii A. Fabian, O. Ra§iu °i S. Tyercha, Wollmann efectueazň ţn cursul anului 1974 ţn experiment cu scopul de a testa sensibilitatea alelopaticň a inului - Linum usitatissinuum care este o plantň puternic invadatň de buruieni °i foarte sensibilň la prezen§a altor specii ţn vecinňtatea ei; s-a urmňrit cre°terea plantelor de in ţn comina§ie cu Lolium perennei °i Philum protense. Experimentul s-a efectuat ţn douň serii: una ţn laborator °ţ una ţn serň. ╬n laborator semin§ele s-au pus la germinat ţn germinatoare °i s-a urmňrit cre°terea plantelor, la intervale de 6,9 °i 12 zile. Rezultatele acestei serii a experimentului eviden§iazň o inhibare a cre°terii rňdňciniei la in atÔt ţn combina§ie cu Lolium cÔt °i cea cu Phileum, iar ţn ce prive°te cre°terea tulpini§ei aceasta este stimulatň de Lolium °i u°or favorabillň pentru Philuem. ╬n serň experimentul s-a desfň°urat ţn 2 variante: A- speciile au fost cultivate ţn culturň simultanň; B-inul a fost cultivat ca °i culturň succesivň la interval de douň luni pe sol ţn care s-au ţngropat plantele de Lolium °i de Phileum °i s-a udat regulat observa§iile s-au fňcut pe parcursul a 17 sňptňmÔni.




S-a constat cň ţn culturň simultanň ambele plante cu care s-a fňcut testarea - Lolium perenne °i Phileum pratense - produc substan§e care influen§eazň specific, ţn maniera unor substan§e fiziologic active cre°terea plantelor de in, efectul excre§iiloe de Phileum fiind mai puternic decÔt efectul excre§iilor de Lolium. Plantele de ţn sunt cu atÔt mai pu§in expuse efectului nefavorabil cu cÔt au crescut mai mari. Din punct de vedere al sintezei de glucide, aceasta este mult mai frÔnatň la in ţn ambele combina§ii.

La cultivarea ţn culturň succesivň s-a dovedit cň: solul cu resturi de Lolium favorizeazň cre°terea inului, de°i nesemnificativ statistic, pe cÔnd solul cu resturile de Phileum este nefavorabilň cre°terii inului ţn raport cu martorul, cu precizarea cň ţn ambele cazuri efectele alelopatice sunt mai reduse comparativ cu cele ob§inute ţn prezen§a plantelor vii °i se manifestň mai ales dupň douň luni de la extirparea lor.

ConsiderÔnd fenomenele alelopatice din asocia§iile de buruieni la fel de importante °i interesante ca °i cele din asocia§iile de culturi, acelea°i grup de cercetňtori biologici (O. Ra§iu, A. Fabian °i S. Tyrcha = Wallmann) abordeazň ţn seria studiilor lor despre alelopatie °i aspectul interrela§iilor dintre cÔteva specii comune de buruieni. Experimentul ţ°i propune °i identificarea unor posibilitň§i de ţnlňturare a uneia sau a unor mai dňunňtoare prin intermediul altora neutre fa§ň de plantele de culturň. Speciile de buriueni pe care s-a experimentat au fost alese din familii diferite: Bromus sealinus - Gramineae, Agrostenuma githago - Caryophyllaceae, Centaurareaá cyarus, Hypochaeris globra - Compositoe, Rhumautus rumelicus - Scrophulariaceae, Cuscuta lupuliformisş - Cuscutaceae. Procesele alelopatice s-au studiat ţn perioada de germina§ie cu 2 variante: I cÔte 20 de semin§e combinate 10 +10 de la cÔte 2 specii, puse la germinat simultane ţn germinatoare pe hÔrtie de filtru °i udate cu apň de robinet; II semin§ele speciilor de Bromus, Agrostenaur °i Centaurea au fost puse la germinat cu un avans de 4 zile, dupň care s-au adňugat speciile pereche ca ţn varianta I.

áRezultatele exeprimentului auá dezvňluit o multitudine de interrela§ii ţntre plantele studiate concretizate ţn modificarea puterii de germina§ie °i a cre°terii plantelor.

Bromus secalinus ţn varianta I suferň ţn toate combina§iile inhibi§ie a cre°terii rňdňcini§ei, mai ales ţn combina§ie cu Rhimanthus rumelicus ţn primele 6 zile °i cu Cirsium erisithales pe parcursul celor 12 zile, iar puterea de germina§ie este maximň ţn combina§ia cu Centaurea cyanius °i Cirsium erisithales. Aceste influen§e sunt reciproce. Se constatň °i ţn cre°terea tulpinii u°oare tendin§e de inhibi§ie cu excep§ia combina§iei cu Hypochaeris globra unde apare chiar o stimulare reciprocň atÔt a cre°terii cÔt °i a germina§iei.

╬n varianta a II-a cÔnd semin§ele de Bromus au fost puse la germinat cu un avans de 4 zile, se constatň o stimulare a cre°terii ţn toate combina§iile, ţn schimb dacň semin§ele de Bromus au fost puse la germinat printre rňdňcini§ele de Agrostemina á°i Centaurea care aveau un avans de 4 zile s-a ţnregistrat o puternicň inhibi§ie a cre°terii. Aceste rezultate pot fi interpretate printr-o sensibilitate crescutň ţn primele stadii ale germina§iei la substan§ele eliminate de alte specii.

Agrostemma cythago (neghina) este mai rezistentň la influen§ele alelopatice decÔt Bromus, deoarece efecte negative de influen§ň asupra ei se ţnregistreazň doar ţn combina§iile cu Rhunauthus rumelicus, Hypochacris glabra - varianta I °i cu Cirsium erisithales - variante I °i II.

Centaurea cyanus este stimulatň ţn ambele variante de speciile de Agrostemma °i Cirisium.

Hypochaeris s-a dovedit a avea o putere de germinare mare °i a fi relativ indiferent fa§ň de influen§ele alelopatice, ţn schimb are o puternicň ac§iune inhibitoare asupra semin§elor de Centaurea care nu germineazň deloc ţn aceastň combina§ie.

Rhinauthus nu a germinat ţn nici o combina§ie.

Cuscuta a germinat ţn varianta I numai ţn combina§ie cu semin§ele de Rhunauthus, dar a influen§at negativ speciile cu care a fost combinatň ţn varianta I.

Cirsium este u°or stimulatň de Rhinanthus rumelicus á°ţ evident inhibatň de Agrostemma githago ţn ambele variante.

Ca o conclzie generalň formulatň pe baza rezultatelor ob§inute autorii afirmň cň ţn combina§ie Bromus secalimus cu Hypochaeris globra s-aá ţnregistrat cea mai puternicň influen§ň pozitivň, iar combina§ia cu cea mai pronun§atň influen§ň negativň este Agrosterma githago ácu Cirsium erisithales.



Tot ţn categoria experien§elor de alelopatie ţntre plantele de culturň °i buruieni amintim °i contribu§ia lui Frňtileacu - Sesan °i Strefureac la studiul ac§iunilor reciproce ale semin§elor unor plante ţn timpul germina§iei. Plantele alese pentru experien§ň au fost trei specii de buruieni: Chenopodium album(lobodň), Sinapis arvensis (mu°tar) °i Thalaspi arvense iar dintre plantele de culturň patru specii de Poaceae: Triticum vulgare, Zea moys, Lotus corniculatus, Medicago sativa °i patru specii de Fabaceae furajere: Festuca protensis, Lolium parenna, Trifolium repeus á°iTrifolium protense. Experimentul a cuprins 24 de variante combinate - 100 semin§e de buruieni germinate plus 100 semin§e ale plantei de culturň - °i 11 variante cu martori. Rezultatele au surprins influen§e inhibitorii a germina§iei cariofselor de grÔu ţn prezen§a fiecňrei specii de buruianň precum °i a semin§elor de Festuca, Trifolium protense, Lotus alňturi de Chenopodium °i Sinapis, iar la Medicago germina§ia a fost inhibatň numai de Chenopodium. S-au ţnregistrat °i cÔteva combina§ii indiferen§e, ţn care specii asociate nu s-au influen§at ţn nici un sens: Thlaspi arvense - Festuca protensis °i Zea moys cu fiecare dintre buruieni. ╬n unele cazuri semin§ele de buruieni au determinat cre°terea capacitň§ii germinative la cÔteva plante de culturň: Thlaspi a ob§inut germinarea semin§elor de Lolium, Trifolium protense, Lotus, Trifolium repeus a fost stimulat la germina§ie de toate cele trei buruieni iar Medicago de Sinapis °i Thalospi. Aceste rezultate variate ob§inute ţn cadrul celor douň familii: Poaceae °i Fabaceae °i explicň complexitatea rela§iilor dintre plante ţn organizarea fito °i sgrofitocenzelor.

╬n strňinňtate, ca °i la noi ţn §arň, studiul fenomenelor alelopatice are o amploare din ce ţn ce mai mare, numňrÔnd identificarea de specii cu poten§ial alelopatic, elucidarea gamei de rňspunsuri neofiziologice posibile ţn interrela§iile de acest tip, precum °i descifrarea °i apofrundarea neocomunismului ce stň la baza rela§iilor biochimice interspecifice.

Hegde, Ramesh °i Miller (1992) au constatat un fenomen de autotoxicitate la lucernň - Medicago sativa - manifestat prin inhibi§ia alungirii rňdňcinii °i lňstarilor °i/sau a capacitň§ii germinative, de cňtre extractele apoase din proprii lňstari. Studiul de ac§iune al compu°ilor alelopatici la nivelul organului sau celulelor plantei fiind limitat de rezolu§ia, mňrimea °i adÔncimea la microspcopul fotonic, Hegde °i colaboratorii folosesc pentru aceasta microscopul electronic cu baleiaj.

ááááááááááá Folosind tehnica microspcopiei electronice, investiga§iile privind morfologia °i anatomia rňdňcinii de lucernň ţn urma inhibi§iei cu extract apos din lňstari, au relevat o reducere cu 46% a densitň§ii °i cu 54 % a lungimii peri°orilor absorban§i comparativ cu martorul; extractul apos nu a determinat ţnsň opturarea vaselor lemnoase.

Acest experiment dovede°te cň microscopul electronic cu baleiaj este un aparat deosebit de valoros ţn studiul modului de ac§iune al substan§elor alelopatice la nivelul organelor °i chiar a celulelor.

Cercetňrile lui Inderjit °i Dakshuini ţn legňturň cu poten§ialul de interferen§ň a speciei Plucha lamceolata (Asteraceae) asupra, cre°terii °i rňspunsurile fiziologice la Vigna ungniculata var sesquipedalis, au relevat rezultate deosebit de interesante.

Compu°ii hidrosolubili, sintetiza§i de buruiana, Pluha lancestata °i elibera§i de ea ţn sol, au redus semnificativ germina§ia semin§elor, numňrul de reduceri, lungimea, ţntermodurile, lňstarilor °i rňdňcinii, numňrul °i greutatea nodozitň§ilor precum °i cantitatea de corifilň a °i b °i raportul clorofilň a / clorofilň b de la plantele de Vignň ungriculata. Modul acumulňrii nutiren§ilor ţn rňdňcinň °i lňstari a fost de asemenea afectat. ╬n contrast cu acestea fotosinteza netň °i conducerea stomaticň ţn frunzele complect desfň°urate au fost mai mari la plantele crescute pe sol tratat. Concentra§iile de Mg2+, Zn2+ °i Po43- au fost crescute, iar cea de k+ a fost mai scňzutň ţn lňstarii plantelor crescute pe sol tratat comparativ cu cele pe sol martor (controlat). De asemenea rňdňcinile plantelor crecute pe sol tratat au prezentat o acumulare superioarň de Mg2+ °i NO3-. Raportul de nutrien§i lňstari/rňdňcinň ţn plantele crescute pe sol tratat a fost mai mic pentru Zn2+, Na1+, Ca2+ °i NO3-, ţn timp ce pentru PO43- a fost mai mare, comparativ fa§ň de plantele crescute pe sol martor.

Deosebit de interesante sunt °i rezultatele ob§inute de Abdellag °i colaboratorii (1991) de la Universitatea din Ciro. Ei au studiat efectele alelopatice ale extractelor din rňdňcini de tomate asupra germina§iei semin§elor de buruieni ţn vito a dezvoltňrii plantelor. Au fost administrate extracte radiculare de la tomate de vÔrste diferite la semin§e ale speciilor. Echinocleloa crusgalli, Brassica Kaber, Auaranthus retroflexus °i Orobanche sp. S-a eviden§iat cň extractele apoase radiculare nu au efect inhibitor asupra procentului de germninare la Echireochloa, Amoronthus °i tomate ţn vitro °i nici asupra etapelor de cre°tere a tomatelor. ╬n schimb a fost observatň o scňdere u°oarň a procentului de germinare la Brassica Kaber, ţn special ţn cazul extractului ob§inut ţn faza cotiledonatň. Mňrimea tulpinilor n-a fost afectatň de extractele radiculare din diferite stadii de dezvoltare ori la diferite concentrra§ii. Extractele radiculare de tomate din toate stadiile de dezvoltare au inhibat deosebit cre°terea rňdňcinilor; la Echinochloa cu 29 - 60 % la Brassica Kaber cu 35 - 79 %; la Amoranthus cu 61 - 76 %. Nici dupň purificare par§ialň cu TLC extractele de tomate nu produc efecte stimulatoare asupra stadiilor de cre°tere.

Experimentul sugereazň cň plantele de tomate pot elimina din rňdňcinile lor ţn timpul cre°terii plantelor, anumi§i compu°i solubili ţn apň care au influen§at alelopaticň ţn dezvoltarea buruienilor.













Document Info


Accesari: 1928
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright ę Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )