Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






Colapsul cardiovascular, stopul cardiac si moartea subita cardiaca








loading...


ALTE DOCUMENTE

ZINCUL
14 idei pentru un orgasm reusit
Terapia de urgenta a unei intoxicatii
VITEZA LA VARSTA ADULTULUI
STUDIU PE CAZ
BOLI DERMATOLOGICE
10 motive ca sã chemi pediatrul
vergeturile
Fructele - proteine, calorii, lipide. si glucide - tabel
Baile de abur


Colapsul cardiovascular, stopul cardiac si moartea subita cardiaca

1. [M1111001] In urmatoarele situatii pacientul isi redobandeste constienta spontan, cu EXCEPTIA: (pag. 246)
   A: stop cardiac
   B: sincopa prin bradicardie tranzitorie
   C: sincopa vasovagala
   D: sincopa cu hipotensiune posturala
   E: sincopa neurocardiogena
Raspuns: A

2.
[M1111002] Care este mecanismul electric cel mai obisnuit care determina stop cardiac? (pag. 246)
   A: bradiaritmii severe persistente
   B: fibrilatia ventriculara
   C: asistolia
   D: disociatia electromecanica
   E: tahicardia ventriculara
Raspuns: B

3. [M1111003]
Urmatoarele conditii se asociaza cu stop cardiac prin scaderea acuta a debitului cardiac, cu EXCEPTIA: (pag. 246)
   A: embolismul pulmonar acut masiv
   B: anafilaxia severa
   C: anevrism de aorta rupt cu hemoragie interna
   D: tahicardie ventriculara nesustinuta, fara transformare in fibrilatie ventriculara
   E: ruptura miocardica post infarct miocardic
Raspuns: D

4. [M1211004]
Cea mai frecventa anomalie structurala asociata cu moartea subita cardiaca este: (pag. 246)
   A: boala aterosclerotica coronariana
   B: cardiomiopatia hipertrofica
   C: cardiomiopatia dilatativa
   D: sindromul de QT lung
   E: bolile inflamatorii si infiltrative
Raspuns: A

5. [M1211005]
Examenul anatomopatologic al victimelor mortii subite cardiace arata: (pag. 246)
   A: incidenta redusa a leziunilor aterosclerotice
   B: placi coronariene fibrotice, severe
   C: infarctele miocardice acute recente apar la 70-75 % din cazuri
   D: placi aterosclerotice fisurate, agregate plachetare si/sau tromboza acuta apar la 95 % din cazuri
   E: putine leziuni acute se suprapun peste leziuni cronice
Raspuns: D

6. [M1211006]
Cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac este: (pag. 247)
   A: bradiaritmia severa, persistenta
   B: asistolia
   C: disociatia electromecanica
   D: tahicardia ventriculara sustinuta
   E: fibrilatia ventriculara
Raspuns: E

7. [M1211007]
Inregistrarile ECG continue au aratat ca cea mai frecventa tulburare de ritm aparuta inaintea fibrilatiei ventriculare este: (pag. 247)
   A: extrasistolia ventriculara
   B: tahicardia ventriculara sustinuta sau nesustinuta;
   C: asistolia
   D: bradiaritmiile severe
   E: blocul atrio-ventricular de grad inalt
Raspuns: B

8. [M1211008]
In afara unitatilor spitalicesti, cea mai mare rata de succes a resuscitarii initiale si cea mai buna supravietuire, dupa resuscitare in stopul cardiac, apare cand mecanismul este: (pag. 247)
   A: tahicardia ventriculara
   B: fibrilatia ventriculara
   C: asistolia
   D: disociatia electromecanica
   E: blocul atrio-ventricular
Raspuns: A

9. [M1211009]
Pentru pacientii aflati dupa un stop cardiac resuscitat cu succes, cea mai frecventa cauza de deces intraspitalicesc este reprezentata de: (pag. 247)
   A: recurenta aritmiilor
   B: encefalopatia anoxica si infectiile
   C: starile cu debit cardiac scazut ce nu raspund la tratament
   D: disociatia electromecanica
   E: asistolia
Raspuns: B

10. [M1311010]
Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este: (pag. 247)
   A: asistolia
   B: disociatia electromecanica
   C: ritmul idioventricular
   D: fibrilatia ventriculara
   E: fibrilatia atriala
Raspuns: D

11. [M1311011] Fibrilatia ventriculara este responsabila pentru: (pag. 247)
   A: 10-15% din stopurile cardiace
   B: 25-35% din stopurile cardiace
   C: 40-60% din stopurile cardiace
   D: 60-65% din stopurile cardiace
   E: 65-80% din stopurile cardiace
Raspuns: E

12. [M1311012]
In cazul aspiratiei unui corp strain in caile aeriene superioare, manevra indicata a fi efectuata de catre resuscitator este: (pag. 249)
   A: compresiunea sinusului carotidian
   B: manevra Valsalva
   C: manevra Safar
   D: manevra Heimlich
   E: manevra Giordano
Raspuns: D

13. [M1311013]
In cazul in care exista un singur resuscitator, secventa insuflatie-compresiune toracica este de: (pag. 249)
   A: 10-12 ori pe minut
   B: 5 insuflatii la o compresiune
   C: 15 compresiuni la 2 insuflatii
   D: 5 compresiuni la o insuflatie
   E: nu este standardizata
Raspuns: C

14. [M1311014]
Frecventa compresiunilor toracice trebuie sa fie de: (pag. 249)
   A: 10-12/minut
   B: 40-50/minut
   C: 50-60/minut
   D: 60-80/minut
   E: 80-100/minut
Raspuns: E

15. [M1311015]
Imediat ce diagnosticul de fibrilatie ventriculara a fost confirmat, manevra care trebuie efectuata este: (pag. 250)
   A: intubatia orotraheala
   B: asigurarea unei linii venoase
   C: compresiunea sinusului carotidian
   D: administrarea unui soc electric
   E: efectuarea unei electrocardiograme
Raspuns: D

16. [M1311016]
In fibrilatia ventriculara, dupa mai multe defibrilari nereusite sau cand persista instabilitatea electrica este indicata: (pag. 250)
   A: Atropina 0,04 mg/kg
   B: Propranolol 1mg
   C: Dopamina 0,005mg/kg/min
   D: Lidocaina 1 mg/kg
   E: electrostimularea
Raspuns: D

17. [M1311017]
Tratamentul stopului cardiac prin bradiaritmii sau asistolie nu include: (pag. 250)
   A: dispozitive externe de electrostimulare
   B: intubatie orotraheala
   C: defibrilare
   D: adrenalina
   E: atropina
Raspuns: C

18. [M1311018]
Incidenta mortii subite atinge punctul culminant initial: (pag. 246)
   A: la adultii tineri
   B: intre 45 si 75 de ani
   C: intre nastere si varsta de 6 luni
   D: intre 1 si 13 ani
   E: intre 14 si 21 de ani
Raspuns: C

19. [M1411019]
Instabilitatea electrofiziologica la pacientul cu risc de moarte subita se poate pune in evidenta cel mai corect prin: (pag. 248)
   A: stimulare electrica programata endocavitara
   B: monitorizare Holter ECG /24h
   C: test de effort
   D: analiza variabilitatii ritmului sinusal
   E: deteminarea de potentiale ventriculare tardive
Raspuns: A

20. [M1411020]
In legatura cu moartea subita care din urmatoarele afirmatii este adevarata: (pag. 246)
   A: decesul survine la mai putin de o ora de la instalarea evenimentelor acute
   B: majoritatea deceselor subite survin in spital
   C: accidentele vasculare cerebrale au aceeasi pondere cu cele coronariene
   D: intoxicatiile acute reprezinta o cauza majora de moarte subita
   E: este definita ca oprirea brutala a functiei de pompa a inimii
Raspuns: A

21. [M1411021] Urmatorii factori prezinta risc de moarte subita coronariana cu EXCEPTIA: (pag. 247)
   A: sedentarismul
   B: fumatul
   C: hipertrofia ventriculara stinga
   D: obezitatea
   E: anomaliile electrocardiografice
Raspuns: A

22. [M1511022]
Cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace este reprezentata de: (pag. 246)
   A: bolile valvulare cardiace
   B: boala aterosclerotica coronariana
   C: cardiomiopatiile
   D: pericarditele
   E: dezechilibrele hidro-electrolitice
Raspuns: B

23. [M1511023]
Care este cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac: (pag. 247)
   A: asistola
   B: disociatia electromecanica
   C: ritmul idioventricular
   D: fibrilatia ventriculara
   E: blocul sinoatrial
Raspuns: D

24. [M1511024]
De controlul caruia dintre urmatorii factori depinde cel mai mult rata recurentei in fibrilatia ventriculara secundara resuscitata din infarctul miocardic acut: (pag. 250)
   A: instabilitatii hemodinamice
   B: anomaliilor electrofiziologice
   C: permeabilitatii cailor respiratorii
   D: afectiunilor asociate
   E: dezechilibrelor electrolitice
Raspuns: A

25. [M1511025]
Fibrilatia ventriculara sau asistolia au o evolutie defavorabila spre moarte biologica daca nu beneficiaza de resuscitare cardio-respiratorie in primele: (pag. 247)
   A: 4-6 minute
   B: 15-30 minute
   C: 1-2 ore
   D: 4-6 ore
   E: 12 ore
Raspuns: A

26. [M1511026]
Cel mai important factor de predictie pentru riscul pe termen lung de deces si moarte subita cardiaca dupa faza acuta a unui infarct miocardic este reprezentat de: (pag. 248)
   A: intinderea leziunii miocardului produsa in timpul evenimentului acut
   B: aparitia modificarilor segmentului ST in repaus fara durere anginoasa
   C: prezenta aritmiilor supraventriculare
   D: hipertensiunea arteriala
   E: varsta pacientului
Raspuns: A

27. [M1611027] Care din urmatoarele afectiuni cardiace NU reprezinta cauze structurale de stop cardiac si moarte subita cardiaca: (pag. 246)
   A: Boli valvulare cardiace
   B: Cardiomiopatia dilatativa
   C: Hipopotasemia
   D: Infarctul miocardic vindecat
   E: Infarctul miocardic acut
Raspuns: C

28. [M1611028]
Cel mai obisnuit mecanism al stopului cardiac este: (pag. 247)
   A: Fibrilatia ventriculara
   B: Bradiaritmii severe persistente
   C: Asistolia
   D: Disociatia electromecanica
   E: Tahicardia ventriculara sustinuta
Raspuns: A

29. [M1611029]
Care din urmatoarele afectiuni NU se prezinta clinic sub forma stopului cardiac: (pag. 247)
   A: Embolism pulmonar acut masiv
   B: Anevrism de aorta rupt
   C: Anafilaxia intensa
   D: Extrasistolia ventriculara
   E: Ruptura de cord dupa IMA
Raspuns: D

30. [M2211030]
Moartea subita cardiaca este consecinta directa a: (pag. 245)
   A: comei
   B: sincopei
   C: stopului cardiac
   D: lipotimiei
   E: stuporii
Raspuns: C

31. [M2211031] In decada cuprinsa intre 45 si 64 de ani, moartea subita cardiaca este mai frecventa la barbati intr-un raport barbati/femei de: (pag. 246)
   A: 4:1
   B: 7:1
   C: 2:1
   D: 10:1
   E: 9:1
Raspuns: B

32. [M2211032]
Intre 65 si 74 de ani raportul barbati/femei privind incidenta mortii subite cardiace este de: (pag. 246)
   A: 7:1
   B: 4:1
   C: 2:1
   D: 9:1
   E: 10:1
Raspuns: C

33. [M2211033]
Care este cea mai frecventa anomalie structurala generatoare de moarte subita cardiaca: (pag. 246)
   A: stenoza mitrala
   B: stenoza aortica
   C: insuficienta tricuspidiana
   D: boala aterosclerotica coronariana
   E: sindromul Wolff-Parkinson-White
Raspuns: D

34. [M2211034]
Cel mai obisnuit mecanism electric a stopului cardiac si mortii subite cardiace este: (pag. 247)
   A: fibrilatia ventriculara
   B: asistolia
   C: disociatia electromecanica
   D: bradiaritmiile severe, persistente
   E: tahicardia ventriculara sustinuta
Raspuns: A

35. [M2211035]
Mecanismul eletric dominant in decesul prin insuficienta circulatorie este: (pag. 247)
   A: fibrilatia ventriculara
   B: asistola
   C: fibrilatia atriala paroxistica
   D: extrasistolia ventriculara bigeminata
   E: tahicardia ventriculara nesustinuta
Raspuns: B

36. [M2211036]
Interventia initiala in resuscitarea cardiorespiratorie consta in aplicarea unei lovituri precordiale la nivelul: (pag. 249)
   A: zonei ventriculare stangi
   B: in zona de auscultatie a aortei
   C: jonctiunii treimii medii cu cea inferioara a sternului
   D: jonctiunii treimii superioare cu cele doua treimi inferioare ale sternului
   E: apendicelui xifoid
Raspuns: C

37. [M2211037]
Tehnicile ventilatorii conventionale in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii atunci cand resuscitarea este realizata de doua persoane presupune insuflarea plamanilor cu o frecventa de: (pag. 249)
   A: 10-12 ori pe minut
   B: 80-100 ori pe minut
   C: 1-4 ori pe minut
   D: 30-50 ori pe minut
   E: 15 ori pe minut
Raspuns: A

38. [M2211038]
Tehnicile ventilatorii conventionale in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii atunci cand resuscitarea este realizata de doua persoane presupun: (pag. 249)
   A: o insuflatie dupa fiecare cinci compresii toracice
   B: doua insuflatii succesive dupa 15 compresii toracice
   C: patru insuflatii pulmonare la cinci compresii toracice
   D: o insuflatie la 15 compresii toracice
   E: cinci insuflatii pulmonare si cinci compresii toracice
Raspuns: A

39. [M2211039]
Tehnicile ventilatorii conventionale in cadrul resuscitarii cardiorespiratori atunci cand resuscitarea este realizata de o singura persoana presupun: (pag. 249)
   A: doua insuflatii succesive dupa 15 compresii toracice
   B: 15 insuflatii succesive dupa doua insuflatii pulmonare
   C: o insuflatie dupa cinci compresii toracice
   D: cinci insuflatii la o compresie toracica
   E: patru insuflatii pulmonare la patru compresii toracice
Raspuns: A

40. [M2211040]
In cazul diagnosticului de tahicardie ventriculara se aplica un soc electric extern cu energia de: (pag. 250)
   A: 50 J
   B: 100 J
   C: 200 J
   D: 150 J
   E: 280 J
Raspuns: C

41. [M2211041] In prezenta fibrilatiei ventriculare se aplica un soc electric extern cu energia de: (pag. 250)
   A: 200 J
   B: 50 J
   C: 100 J
   D: 180 J
   E: 150 J
Raspuns: A

42. [M2211042]
In prezenta fibrilatiei ventriculare se pot aplica socuri aditionale la energii mai mari, pana la maximum: (pag. 250)
   A: 360 J
   B: 200 J
   C: 150 J
   D: 100 J
   E: 260 J
Raspuns: A

43. [M2211043]
In tahicardia sau firbilatia ventriculara se pot aplica socuri aditionale pana la maximum 360 J cand: (pag. 250)
   A: al doilea soc de 200 J nu reuseste sa converteasca disritmia la ritm sinusal
   B: primul soc de 200 J nu reuseste conversia la eritm sinusal
   C: primul soc de 50 J nu converteste la ritm sinusal
   D: socuri repetate de 50 J nu reusesc sa converteasca la ritm sinusal
   E: al saselea soc de 200 J nu este urmat de conversia la ritm sinusal
Raspuns: B

44. [M2211044]
Bolnavul resuscitat, cu acidoza persistenta dupa reusita defibrilarii si a intubatiei va fi perfuzat cu NaHCO3 in doza initiala de: (pag. 250)
   A: 1 mEq/Kg
   B: 10 mEq/Kg
   C: 20 mEq/Kg
   D: 0,02 mEq/Kg
   E: 15 mEq/Kg
Raspuns: A

45. [M2211045]
Perfuzia cu lidocaina urmata dupa administrarea acesteia in bolusuri intravenoase se face in ritm de: (pag. 250)
   A: 1-4 mg/minut
   B: 0,5 -1 mg/minut
   C: 4 mg/minut
   D: 5-10 mg/minut
   E: 15 mg/minut
Raspuns: A

46. [M2211046]
Administrarea procainamidei la bolnavii la care dupa defibrilari repetate, initial nereusite, persista aritmiile ventriculare presupune: (pag. 250)
   A: o doza de inrcare de 100 mg/5 minute i
   B: o doza de incarcare de 0,5 mg/10 minute i
   C: doze de incarcare repetate de 250 mg/3 minute pana la doza totala de 2500 mg
   D: o doza de incarcare de 100 mg/5 minute ,subcutanat pana la doza totala de 200 mg
   E: o doza de incarcare de 5-10 mg/Kg in 15 minute
Raspuns: A

47. [M2211047]
Ritmul de perfuzare continua a procainamidei la bolnavii defibrilati repetat, la care persista instabilitatea electrica este de: (pag. 250)
   A: 2 -5 mg/minut
   B: 100 mg/5 minute
   C: 100 mg/minut
   D: 5 -10 mg/5 minute
   E: 0,5 -2 mg/minut
Raspuns: A

48. [M2211048]
Administrarea tosilatului de bretiliu la bolnavii defibrilati repetat, la care persista aritmiile ventriculare si instabilitatea electrica presupune o doza de incarcare de: (pag. 250)
   A: 100 mg/5 minute
   B: 2 -5 mg/5 minute
   C: 5 -10 mg/Kg in 5 minute
   D: 0,5 -2 mg/minut
   E: 2 mg/ora
Raspuns: C

49. [M2211049]
In administrarea, in doze de intretinere, a tosilatului de bretiliu la bolnavii cu mai multe defibrilari, initial nereusite, la care persista instabilitatea electrica se folosesc: (pag. 250)
   A: 0,5 -2 mg/minut
   B: 5 -10 mg/minut
   C: 2 -5 mg/minut
   D: 15 mg/minut
   E: 100 mg/5 minute
Raspuns: A

50. [M2211050]
In care forma de stop cardiac bradiaritmic/asistolic raspunsul la resuscitarea cardiorespiratorie poate fi prompt si prognosticul favorabil: (pag. 250)
   A: intoxicatia cu cocaina
   B: intoxicatia cu digitala
   C: obstructia cailor aeriene cu corpi straini
   D: cardiomiopatia dilatativa
   E: insuficienta cardiaca cronica congestiva cu fractie de ejectie joasa
Raspuns: C

51. [M2211051] Alterarea starii de contienta caracteristica stopului cardiac este: (pag. 247)
   A: narcolepsia
   B: pastrarea constientei
   C: obnubilarea
   D: pierderea completa a constientei
   E: stupoarea
Raspuns: D

52. [M2211052]
La care dintre disritmii rata de succes a resuscitarii si supravietuirea dupa resuscitare sunt bune: (pag. 247)
   A: disociatia electromecanica
   B: asistolia
   C: tahicardia ventriculara
   D: fibrilatia ventriculara
   E: torsada varfurilor
Raspuns: C

53. [M2211053]
Care este strategia terapeutica optima, cea mai utilizata la supravietuitorii unui stop cardiac: (pag. 251)
   A: aplicarea unui defirbilator/cardioconvertor implantabil (DCI)
   B: lidocaina per os
   C: chinidina per os
   D: procainamida per os
   E: crioablatia
Raspuns: A

54. [M2211054]
Ingrijirea postresuscitare a bolnavilor cu fibrilatie ventriculara primara intr-un infarct miocardic acut se face cu: (pag. 250)
   A: digoxin i
   B: chinidina per os
   C: perfuzie cu lidocaina
   D: atropina intravenos la 6 ore
   E: omeran 20 mg per os
Raspuns: C

55. [M2211055]
Care este tehnica prin care se depisteaza cel mai corect instabilitatea electrofiziologica la supravietuitorii unui stop cardiac survenit in afara spitalului: (pag. 250)
   A: stimularea electrica programata
   B: ECG de repaus
   C: testarea de effort
   D: monitorizarea Holter ECG de 24 ore
   E: monitorizarea Holter ECG de 72 de ore
Raspuns: A

56. [M2311056]
Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este: (pag. 247)
   A: asistolia
   B: disociatia electromecanica
   C: ritmul idioventricular
   D: fibrilatia ventriculara
   E: fibrilatia atriala
Raspuns: D

57. [M2311057]
Fibrilatia ventriculara este responsabila pentru: (pag. 247)
   A: 10-15% din stopurile cardiace
   B: 25-35% din stopurile cardiace
   C: 40-60% din stopurile cardiace
   D: 60-65% din stopurile cardiace
   E: 65-80% din stopurile cardiace
Raspuns: E

58. [M2311058]
In cazul aspiratiei unui corp strain in caile aeriene superioare, manevra indicata a fi efectuata de catre resuscitator este: (pag. 249)
   A: compresiunea sinusului carotidian
   B: manevra Valsalva
   C: manevra Safar
   D: manevra Heimlich
   E: manevra Giordano
Raspuns: D

59. [M2311059]
In cazul in care exista un singur resuscitator, secventa insuflatie-compresiune toracica este de: (pag. 249)
   A: 10-12 ori pe minut
   B: 5 insuflatii la o compresiune
   C: 15 compresiuni la 2 insuflatii
   D: 5 compresiuni la o insuflatie
   E: nu este standardizata
Raspuns: C

60. [M2311060]
Frecventa compresiunilor toracice trebuie sa fie de: (pag. 249)
   A: 10-12/minut
   B: 40-50/minut
   C: 50-60/minut
   D: 60-80/minut
   E: 80-100/minut
Raspuns: E

61. [M2311061] Imediat ce diagnosticul de fibrilatie ventriculara a fost confirmat, manevra care trebuie efectuata este: (pag. 250)
   A: intubatia orotraheala
   B: asigurarea unei linii venoase
   C: compresiunea sinusului carotidian
   D: administrarea unui soc electric
   E: efectuarea unei electrocardiograme
Raspuns: D

62. [M2311062]
In fibrilatia ventriculara, dupa mai multe defibrilari nereusite sau cand persista instabilitatea electrica este indicata: (pag. 250)
   A: Atropina 0,04 mg/kg
   B: Propranolol 1mg
   C: Dopamina 0,005mg/kg/min
   D: Lidocaina 1 mg/kg
   E: electrostimularea
Raspuns: D

63. [M2311063]
Tratamentul stopului cardiac prin bradiaritmii sau asistolie nu include: (pag. 250)
   A: dispozitive externe de electrostimulare
   B: intubatie orotraheala
   C: defibrilare
   D: adrenalina
   E: atropina
Raspuns: C

64. [M2311064]
La pacientii cu fractie de ejectie de 30% sau mai mult, recurenta stopului cardiac in primul an de urmarire a scazut la mai putin de 10% prin folosirea: (pag. 250)
   A: Lidocainei
   B: defibrilatoarelor externe automate
   C: electrostimulatoarelor transvenoase
   D: unui defibrilator/cardioconvertor implantabil
   E: pace-maker-elor transcutane
Raspuns: D

65. [M2311065]
Incidenta mortii subite atinge punctul culminant initial: (pag. 246)
   A: la adultii tineri
   B: intre 45 si 75 de ani
   C: intre nastere si varsta de 6 luni
   D: intre 1 si 13 ani
   E: intre 14 si 21 de ani
Raspuns: C

66. [M2511066]
Perioada maxima de timp scursa de la debutul unui eveniment clinic terminal si deces, care defineste moartea subita cardiaca este: (pag. 245)
   A: 1ora
   B: 2ore
   C: 4ore
   D: 6ore
   E: 12 ore
Raspuns: A

67. [M2511067]
Cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace este reprezentata de: (pag. 246)
   A: bolile valvulare cardiace
   B: cardiomiopatiile
   C: boala ateroscleroticacoronariana
   D: pericarditele
   E: dezechilibrele hidro-electrolitice
Raspuns: C

68. [M2511068]
A doua cauza ca frecventa a mortii subite cardiace, cu un procent de 10-15% este reprezentata de : (pag. 246)
   A: ateroscleroza coronariana
   B: sindromul QT prelungit
   C: cardiomiopatiile dilatativasi hipertrofica
   D: valvulopatiile mitrale si aortice
   E: anomaliile sistemice metabolice
Raspuns: C

69. [M2511069]
Cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac este: (pag. 247)
   A: blocul sinoatrial
   B: fibrilatia atriala
   C: disociatia electromecanica
   D: fibrilatia ventriculara
   E: asistola
Raspuns: D

70. [M2511070]
Fibrilatia ventriculara sau asistolia au o evolutie defavorabila spre moarte biologica daca nu beneficiaza de resuscitare cardio-respiratorie primele: (pag. 247)
   A: 4-6 minute
   B: 15-30 minute
   C: 1-2 ore
   D: 4-6 ore
   E: 12 ore
Raspuns: A

71. [M2511071] Cel mai important factor de predictie pentru riscul pe termen lung de deces si moarte subita cardiaca dupa faza acuta a unui infarct miocardic este reprezentat de: (pag. 248)
   A: prezenta aritmiilor supraventriculare
   B: prezenta blocurilor atrio-ventriculare
   C:
inderea leziunii miocardului produsa timpul evenimentului acut
   
D: vⲳta pacientului
   
E: factorii de risc asociati
Raspuns: C

72. [M2511072]
Singura metoda practica de prevenire a mortii subite cardiace marile segmente populationale este: (pag. 248)
   A: monitorizarea Holter
   B: ecocardiografia ca test de screening
   C: corectarea dezechilibrelor electrolitice
   D: controlul factorilor de risc coronarian
   E: tromboliza unui procent c
ⴠmai mare din pacientii care suferaun infarct miocardic
Raspuns: D

73. [M2511073]
ή cazul stopului cardiac care este confirmat diagnosticul de tahicardie ventriculara sau fibrilatie ventriculara se epe cu administrarea unui soc electric de: (pag. 249-50)
   A: 10 J
   B: 50 J
   C: 100 J
   D: 200 J
   E: 500 J
Raspuns: D

74. [M2511074]
De controlul caruia dintre urmatorii factori depinde cel mai mult rata recurentei fibrilatia ventriculara resuscitata din infarctul miocardic acut: (pag. 250)
   A: anomaliilor electrofiziologice
   B: dezechilibrelor electrolitice
   C: instabilitatii hemodinamice
   D: infectiilor asociate
   E: factorilor de risc coronarieni
Raspuns: C

75. [M2511075]
ή tratamentul antiaritmic empiric de retinere la supravietuitorii unui stop cardiac se foloseste: (pag. 250)
   A: Chinidina
   B: Propafenona
   C: Flecainida
   D: Amiodarona
   E: Tosilatul de bretiliu
Raspuns: D

76. [M2511076]
Care este cea mai utilizata metoda de tratament de retinere pe termen lung la supravietuitorii unui stop cardiac: (pag. 250-51)
   A: tratamentul anticoagulant
   B: tratamentul hipolipemiant
   C: monitorizarea Holter
   D: defibrilatorul/cardioconvectorul implantabil
   E: chirurgia antiaritmica
Raspuns: D

77. [M2611077]
Care din categoriile de pacienti enumerate au rata de supravietuire de peste 10 %, dupa stopul cardiac intraspitalicesc: (pag. 250)
   A: Cancer
   B: Insuficientarenala
   C: Boli acute ale SNC
   D: Ulcer gastroduodenal
   E: Infectii necontrolate
Raspuns: D

78. [M2611078]
Precizati factorii care NU sunt asociati mortii subite cardiace: (pag. 246)
   A: Intoxicatia cu cocaina
   B: Intoxicatia cu digitala
   C: Sindromul LGL
   D: Hipoxemia
   E: Acidoza
Raspuns: C

79. [M2611079]
ήgrijirea pacientului care face colaps NU include: (pag. 249)
   A: Interventia initialasi suportul vital de baza
   B: Suportul vital avansat
   C:
ήgrijirea postresuscitare
   D: Anticoagulare pe termen lung
   E:
ήgrijire pe termen lung
Raspuns: D

80. [M2611080]
Care din urmatoarele afectiuni cardiace NU reprezinta cauze structurale de stop cardiac si moarte subita cardiaca: (pag. 246)
   A: Boli valvulare cardiace
   B: Cardiomiopatia dilatativa
   C: Infarctul miocardic vindecat
   D: Hipopotasemia
   E: Infarctul miocardic acut
Raspuns: D

81. [M2611081] Urmatorii factori functionali NU sunt asociati mortii subite cardiace: (pag. 246)
   A: Ischemia tranzitorie
   B: Insuficienta cardiacacronica
   C: Miocardita
   D: Socul
   E: Acidoza
Raspuns: C

82. [M2611082]
Cel mai obisnuit mecanism al stopului cardiac este: (pag. 247)
   A: Bradiaritmii severe persistente
   B: Asistolia
   C: Disociatia electromecanica
   D: Fibrilatia ventriculara
   E: Tahicardia ventricularasustinuta
Raspuns: D

83. [M2611083] Care din urmatoarele afectiuni NU se prezinta clinic sub forma stopului cardiac: (pag. 248)
   A: Embolism pulmonar acut masiv
   B: Anevrism de aortarupt
   C: Bradicardia sinusala
   D: Anafilaxia intensa
   E: Ruptura de cord dupaIMA
Raspuns: A

84. [M2811084]
Dupa faza acuta a infarctului miocardic, cel mai important factor de risc pentru moartea subita cardiaca este: (pag. 248)
   A: intinderea leziunii miocardului
   B: efortul fizic
   C: dislipidemia
   D: diabetul zaharat
   E: fumatul
Raspuns: A

85. [M2811085]
Interventia initiala in colapsul cardiovascular este: (pag. 248)
   A: confirmarea daca colapsul este datorat cu adevarat stopului cardiac
   B: socul electric extern
   C: adrenalina I
   D: manevra Heimlich
   E: cardiostimularea electrica
Raspuns: A

86. [M2811086]
Cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace este reprezentata de: (pag. 246)
   A: bolile valvulare cardiace
   B: boala aterosclerotica coronariana
   C: cardiomiopatiile
   D: pericarditele
   E: dezechilibrele hidro-electrolitice
Raspuns: B

87. [M2811087]
In legatura cu moartea subita, care din urmatoarele afirmatii este adevarata: (pag. 246)
   A: Decesul survine la mai putin de o ora de la instalarea evenimentelor acute
   B: Majoritatea deceselor subite survin in spital
   C: Accidentele vasculare cerebrale au aceeasi pondere cu cele coronariene
   D: Intoxicatiile acute reprezinta o cauza majora de moarte subita
   E: Este definita ca oprirea brutala a functiei de pompa a inimii
Raspuns: A

88. [M2811088]
Prima cauza de decese naturale subite este date de: ()
   A: boli ale SNC;
   B: boli renale;
   C: boli cardiacovascuulare;
   D: bolihepatice;
   E: boli pulmonare.
Raspuns: C

89. [M1111088]
Care afirmatii sunt adevarate legate de factorii de risc (FR) si anomaliile structurale implicati in moartea subita cardiaca (MSC)? (pag. 246)
   A: inaintarea in varsta este un FR important
   B: nu exista diferente intre sexe privind succeptibilitatea la MSC
   C: sindromul intervalului QT lung congenital este un FR ereditar specific de MSC
   D: cardiomiopatiile sunt exceptional cauza MSC
   E: ateroscleroza coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata cu MSC
Raspuns: A C E

90. [M1111089]
In care situatii evolutia dupa resuscitarea stopului cardiac este favorabila la pacienti cu boli extracardiace (pag. 248)
   A: obstructie tranzitorie a cailor aeriene
   B: infectii necontrolate
   C: cancer
   D: medicatie ce induce aritmii
   E: dezechilibre electrolitice si metabolice severe tranzitorii
Raspuns: A D E

91. [M1111090] Care afirmatii sunt false privind stopul cardiac (SC) din infarctul miocardic acut? (pag. 248)
   A: resuscitarea in SC primar (prin fibrilatie ventriculara) este eficienta in majoritatea cazurilor
   B: recidivele in SC primar (prin fibrilatie ventriculara) sunt frecvente
   C: rata recurentei in SC secundar (prin fibrilatie ventriculara) este mai mare decat in SC primar
   D: in SC secundar (prin fibrilatie ventriculara) instabilitatea electrica este mai importanta decat instabilitatea hemodinamica
   E: SC secundar prin mecanism bradiaritmic poate necesita pacing
Raspuns: B D

92. [M1111091]
Care afirmatii sunt adevarate privind riscul de moarte subita cardiaca (MSC) la pacienti cu infarct miocardic acut (IMA): (pag. 248)
   A: extrasistolele ventriculare in salve si tahicardia entriculara dupa faza acuta a IMA cresc riscul de MSC
   B: tahicardia ventriculara si fibrilatia ventriculara care apar in primele 3 zile de la debutul IMA au un risc mai mare de MSC decat daca apar in perioada ziua 3 ? saptamana 8
   C: fractia de ejectie a ventriculului stang scazuta < 30% post IMA creste riscul de MSC
   D: asocierea tahicardiei ventriculare cu fractie de ejectie scazuta post IMA creste riscul de MSC
   E: nu s-a demonstrat ca supresia medicamentoasa a extrasistolelor ventriculare post IMA amelioreaza prognosticul
Raspuns: A C D E

93. [M1111092]
Care sunt afirmatiile adevarate legate de prevenirea recidivelor stopului cardiac (SC) resuscitat in afara spitalului? (pag. 250)
   A: stimularea electrica programata de inducere a tahicardiei ventriculare sustinute sau a fibrilatei ventriculare este utila in alegerea medicamentelor antiaritmice
   B: la administrarea antiaritmicelor (dupa stimularea electrica programata), rata SC recurent scade mai mult la pacientii cu fractie de ejectie sub 30% fata de cei cu fractie de ejectie peste 30%
   C: amiodarona se poate administra empiric la pacientii la care nu se induc aritmii ventriculare severe la stimulare electrica programata
   D: insertia unui defibrilator este o alternativa la tratamentul medicamentos
   E: eficienta chirurgiei antiaritmice se apreciaza daca creste supravietuirea si daca nu se induc aritmii ventriculare severe la stimulare electrica programata
Raspuns: A C D E

94. [M1211093]
Colapsul cardio-vascular se caracterizeaza prin: (pag. 245)
   A: oprirea ireversibila a tuturor functiilor biologice
   B: oprirea brutala, ireversibila, a functiei de pompa a inimii
   C: pierdere subita a fluxului sanguin
   D: reversibilitate posibil spontana
   E: reversibilitate prin interventii, in stopul cardiac
Raspuns: C D E

95. [M1211094]
Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte, referitor la incidenta mortii subite cardiace: (pag. 246)
   A: este scazuta pana la varsta de 6 luni
   B: are un nivel scazut toata copilaria si adolescenta
   C: are un varf intre 45 si 75 de ani
   D: inaintarea in varsta este un factor de risc important
   E: la varstnici, incidenta la barbati ramane superioara celei de la femei
Raspuns: B C D E

96. [M1211095]
Factorii de risc ereditari specifici pentru moartea subita cardiaca sunt: (pag. 246)
   A: ateroscleroza
   B: sindroamele miopatice si displazice
   C: hiperlipoproteinemiile genetice
   D: sindromul QT scurt congenital
   E: bolile valvulare
Raspuns: B C

97. [M1211096]
Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de: (pag. 247)
   A: sincopa vasovagala
   B: hipotensiunea arteriala cu sincopa
   C: sincopa neurocardiogena
   D: extrasistolia ventriculara
   E: stopul cardiac
Raspuns: A B C E

98. [M1211097]
Dupa faza acuta a infarctului mioocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca este prezis de: (pag. 248)
   A: intinderea leziunii miocardului produsa in timpul evenimentului acut
   B: prezenta complexelor ventriculare premature frecvente, pana la 5-10/ora
   C: prezenta tahicardiei ventriculare nesustinute
   D: prezenta fractiei de ejectie sub 50 %
   E: prezenta insuficientei cardiace
Raspuns: A C E

99. [M1211098]
Interventia initiala si suportul vital de baza, in colapsul cardio-vascular, presupun: (pag. 249)
   A: observarea miscarilor respiratorii
   B: stabilirea prezentei sau absentei pulsului carotidian
   C: aplicarea sistematica a unei lovituri precordiale, chiar in lipsa posibilitatilor de monitorizare si defibrilare
   D: degajarea cailor respiratorii
   E: efectuarea resuscitarii cardio-respiratorii
Raspuns: A B D E

100. [M1211099]
Care dintre afirmatiile referitoare la resuscitarea cardio-respiratorie sunt corecte: (pag. 249)
   A: se indeparteaza corpii straini sau dantura falsa
   B: o insuflare a plamanului se realizeaza dupa fiecare 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata de 2 persoane
   C: doua insuflari ale plamanului se realizeaza dupa 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata de o singura persoana
   D: sternul este apasat cu o rata de aproximativ 80-100/min;
   E: compresia toracelui va comprima cordul cu 3-5 cm
Raspuns: A B D E

101. [M1211100]
Tratamentul stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolelor cuprinde: (pag. 250)
   A: intubarea prompta
   B: continuarea resuscitarii cardio-respiratorii
   C: socul electric extern
   D: controlul hipoxemiei si acidozei
   E: administrarea de adrenalina si/sau atropina
Raspuns: A B D E

102. [M1311101]
In cadrul suportului vital avansat sunt incluse urmatoarele manevre: (pag. 249)
   A: intubatia cu sonda endotraheala
   B: ventilatia gura la nas
   C: defibrilarea
   D: electrostimularea
   E: asigurarea unei linii intravenoase
Raspuns: A C D E

103. [M1311102]
In fibrilatia ventriculara, gluconatul de calciu este indicat: (pag. 250)
   A: in hiperpotasemia care determina fibrilatie ventriculara
   B: in hipocalcemie
   C: la pacientii cu intoxicatie digitalica
   D: la pacientii cu intoxicatie cu betablocante
   E: la pacientii cu intoxicatie cu blocante ale canalelor de calciu
Raspuns: A B E

104. [M1311103]
Factorii de risc cei mai importanti pentru moartea subita cardiaca sunt: (pag. 248)
   A: tromboflebita profunda
   B: fumat
   C: hipercolesterolemie
   D: obezitate
   E: hipertensiunea
Raspuns: B C D E

105. [M1311104]
Dupa faza acuta a infarctului miocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca este prezis de: (pag. 248)
   A: tromboflebita superficiala
   B: intinderea leziunii miocardice
   C: frecventa in crestere a contractiilor ventriculare premature (>10-30 CVP/ora)
   D: tromboflebita profunda
   E: tahicardia ventriculara nesustinuta
Raspuns: B C E

106. [M1411105]
Care din urmatoarele reprezinta afectiuni cardiace ce pot fi responsabile de moarte subita: (pag. 246)
   A: cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
   B: miocardita
   C: fascicule anormale din WPW
   D: aritmii supraventriculare de cauza functionala
   E: prolaps de valva mitrala
Raspuns: A B C E

107. [M1411106]
Decesul prin insuficienta circulatorie este caracteizat prin: (pag. 247)
   A: frecvent se produce prin fibrilatie ventriculara
   B: de obicei durata scurta a starii terminale
   C: se produce prin asistola
   D: apare la pacienti inactivi si comatosi
   E: evenimentele cardiace sunt dominante inainte de instalarea starii terminale
Raspuns: C D

108. [M1411107]
Dintre modalitatile terapeutice folosite la pacientii supravietuitori ai unei morti subite la care s-a suspicionat implicarea unui maecanism ischemic cele mai eficiente s-au dovedit: (pag. 248)
   A: antiaritmicele din clasa Ic
   B: betablocantele
   C: blocantele de calciu
   D: metodele de revascularizare miocardica
   E: antiaritmicele din clasa III-a
Raspuns: B D

109. [M1511108]
Care dintre urmatoarele situatii clinice reprezinta cauze de stop cardiac prin scaderea acuta a debitului cardiac: (pag. 247)
   A: embolia pulmonara masiva
   B: anafilaxia intensa
   C: ruperea unui anevrism de aorta
   D: ruptura cordului
   E: pericardita postinfarct
Raspuns: A B C D

110. [M1511109]
O tehnica corecta a masajului cardiac extern cuprinde urmatoarele manevre: (pag. 249)
   A: aplicarea palmei mainii in dreptul socului apexian
   B: aplicarea unei forte care va trebui sa comprime cordul cu 3-5cm
   C: relaxarea dupa comprimare sa fie lenta
   D: rata de compresie sa fie de aproximativ 80-100/minut
   E: masajul cardiac sa se faca cu bratele intinse
Raspuns: B D E

111. [M1511110]
Combaterea stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolei se poate face prin urmatoarele manevre: (pag. 250)
   A: soc electric extern
   B: administrarea de adrenalina intravenos
   C: administrarea de atropina intravenos
   D: resuscitarea respiratorie si masajul cardiac extern
   E: administrarea de lidocaina intravenos
Raspuns: B C D

112. [M1511111]
Reusita incercarii de a resuscita un pacient cu stop cardiac depinde de: (pag. 247)
   A: starea de constienta a pacientului
   B: timpul scurs de la instituirea resuscitarii
   C: mecanismul care a determinat evenimentul
   D: starea clinica a pacientului inaintea stopului cardiac
   E: sexul pacientului
Raspuns: B C D

113. [M1511112]
Care dintre urmatorii factori functionali asociati pot determina o anomalie structurala sa devina instabila clinic si sa conduca la moarte subita cardiaca: (pag. 246)
   A: dezechilibrele electrolitice (ex
   B: hipoxemia, acidoza
   C: efectele proaritmice ale medicatiei
   D: starile febrile
   E: toxinele cardiace (ex
Raspuns: A B C E

114. [M1511113]
Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de: (pag. 247)
   A: tahicardia sinusala
   B: bradicardia severa tranzitorie
   C: hipertensiunea arteriala in puseu
   D: cresterea fractiei de ejectie a ventriculului stang peste 30%
   E: sincopa vasovagala
Raspuns: B E

115. [M1511114]
Suportul vital avansat pentru asigurarea ventilatiei adecvate, controlului aritmiilor cardiace si stabilizarea statusului hemodinamic cuprinde urmatoarele manevre terapeutice: (pag. 249)
   A: intubatie cu sonda endotraheala
   B: defibrilare/cardioversie si/sau electrostimulare
   C: asigurarea unei linii intravenoase
   D: efectuarea manevrei Heimlich
   E: anestezie generala
Raspuns: A B C

116. [M1511115]
Debutul stopului cardiac poate fi caracterizat prin simptome tipice unui eveniment cardiac acut precum: (pag. 247)
   A: durerea de debut din infarctul miocardic
   B: dispneea acuta sau ortopneea
   C: palpitatiile
   D: ametelile instalate brusc
   E: febra
Raspuns: A B C D

117. [M1611116]
In stopul cardiac apare: (pag. 245)
   A: Oprirea brutala a functiei de pompa a inimii
   B: Deseori reversibilitate spontana
   C: Reversibilitate prin interventie prompta
   D: Oprirea lenta a functiei de pompa a inimii
   E: Rareori reversibilitate spontana
Raspuns: A C E

118. [M1611117]
Despre moartea subita cardiaca se poate afirma: (pag. 246)
   A: Boala aterosclerotica coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata
   B: Pana la 80% din totalul mortilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecintelor aterosclerozei coronariene
   C: Cardiomiopatiile sunt implicate in 10-15% din cazurile de moarte subita cardiaca
   D: Moartea subita cardiaca atinge punctul culminant in copilarie si adolescenta
   E: Incidenta incepe sa scada la adultii tineri
Raspuns: A B C

119. [M1611118]
Urmatorii sunt factori functionali asociati mortii subite cardiace: (pag. 246)
   A: Intoxicatia cu cocaina
   B: Intoxicatia cu digitala
   C: Hipoxemia
   D: Acidoza
   E: Sindromul WPW
Raspuns: A B C D

120. [M1611119]
Care din urmatoarele reprezinta cauze structurale ale mortii subite cardiace: (pag. 246)
   A: Sindromul QT prelungit congenital
   B: Miocardita
   C: CMH obstructiva
   D: CMH neobstructiva
   E: Insuficienta cardiaca cronica
Raspuns: A B C D

121. [M1611120]
Factorii de risc cei mai importanti ai mortii subite cardiace sunt: (pag. 248)
   A: Virsta
   B: TA crescuta
   C: HVS
   D: Casexia
   E: Fumatul
Raspuns: A B C E

122. [M1611121]
In stopul cardia secundar bradiaritmiilor sau asistoliei: (pag. 250)
   A: Nu este necesar socul extern
   B: Este necesar socul extern
   C: Adrenalina se administreaza intravenos
   D: Pacientul nu necesita intubare
   E: Atropina se administreaza intravenos
Raspuns: A C E

123. [M1611122]
Ingrijirea pacientului care face colaps cuprinde: (pag. 249)
   A: Interventia initiala si suportul vital de baza
   B: Suportul vital avansat
   C: ingrijirea postresuscitare
   D: Anticoagulare pe termen lung
   E: ingrijire pe termen lung
Raspuns: A B C E

124. [M2211123]
Stopul cardiac NU este: (pag. 245)
   A: oprirea brutala a functiei de pompa a inimii, reversibila prin interventie prompta
   B: pierderea subita a fluxului sanguin efectiv datorata factorilor cardiaci si/sau vasculari periferici, spontan reversibila sau doar prin interventie
   C: oprirea ireversibila a tuturor functiilor biologice
   D: pierderea starii de constienta cu pastrarea functiilor vegetative
   E: un eveniment absolut si ireversibil
Raspuns: B C D E

125. [M2211124]
Definitia actuala a mortii subite cardiace cuprinde urmatoarele aspecte: (pag. 245)
   A: moarte naturala datorata cauzelor cardiace
   B: pierdere subita a constientei in decurs de o ora de la debutul simptomelor acute
   C: antecedente de boala cardiaca
   D: pierdere subita a fluxului sanguin efectiv de cauza vasculara periferica
   E: pierdre subita a constientei in decurs de 10 minute de la debutul simptomelor acute
Raspuns: A B C

126. [M2211125]
Incidenta mortii subite cardiace scade abrupt si ramane la un nivel scazut: (pag. 246)
   A: in perioada cuprinsa intre nastere si varsta de 6 luni
   B: in copilarie
   C: intre 45 si 75 de ani
   D: in adolescenta
   E: la varstnici
Raspuns: B D

127. [M2211126]
Care sunt decadele de viata in care riscul de moarte subita cardiaca diminueaza: (pag. 246)
   A: sapte
   B: opt
   C: cinci
   D: sase
   E: patru
Raspuns: A B

128. [M2211127]
In care dintre afectiunile enumerate factorul ereditar contribuie la riscul pentru moarte subita cardiaca: (pag. 246)
   A: cardiopatia ischemica
   B: stenoza mitrala
   C: sindromul intervalului QT prelingit congenital
   D: hiperlipoproteinemiile genetice
   E: cardiomiopatia dilatativa
Raspuns: C D

129. [M2211128]
Mentionati factorii functionali asociati unor cauze cardiace structurale care contribuie la moartea subita cardiaca: (pag. 246)
   A: reperfuzia dupa ischemie
   B: infarctul miocardic acut
   C: cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
   D: ischemia tranzitorie
   E: acidoza
Raspuns: A D E

130. [M2211129]
Moartea subita cardiaca are urmatoarele cauze structurale: (pag. 246)
   A: reperfuzia dupa ischemie
   B: leziunile cronice aterosclerotice
   C: ischemia tranzitorie
   D: infarctul miocardic acut
   E: cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
Raspuns: B D E

131. [M2211130]
Care dintre cauzele de moarte subita cardiaca de mai jos NU sunt structurale: (pag. 246)
   A: insuficienta cardiaca
   B: socul
   C: miocardita
   D: cardiomiopatia hipertrofica neobstructiva
   E: hipopotasemia
Raspuns: A B E

132. [M2211131]
Care dintre bolile inflamatorii de mai jos sunt cauze de moarte subita cardiaca: (pag. 246)
   A: miocardita infectioasa
   B: miocardita neinfectioasa (din polimiozita)
   C: cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
   D: infarctul miocardic acut
   E: sindromul Wolff-Parkinson-White
Raspuns: A B

133. [M2211132]
Care dintre anomaliile metabolice sistemice enumerate pot constitui cauze de moarte subita cardiaca: (pag. 246)
   A: hipopotasemia
   B: intoxicatia digitalica
   C: hipoxemia
   D: acidoza
   E: intoxicatia cu cocaina
Raspuns: A C D

134. [M2211133]
Care dintre factorii functionali, asociati unei cauze structurale, generatoare de moarte subita cardiaca reprezinta anomalii metabolice sistemice: (pag. 246)
   A: insuficienta cardiaca
   B: socul
   C: hipopotasemia
   D: acidoza
   E: hipoxemia
Raspuns: C D E

135. [M2211134]
Intre anomaliile electrofiziologice, structurale de moarte subita cardiaca se citeaza: (pag. 246)
   A: intoxicatia digitalica
   B: intoxicatia cu cocaina
   C: fasciculele anormale din sindromul Wolff-Parkinson-White
   D: sindromul QT prelungit congenital
   E: boala sistemului de conducere
Raspuns: C D E

136. [M2211135]
Care sunt modificarile anatomopatologice instalate acut, care suprapuse pe leziuni cronice preexistente genereaza moarte subita cardiaca: (pag. 246)
   A: fisurarea unei placi aterosclerotice
   B: depunerea de ateroame in peretele vascular
   C: ruperea unei placi de aterom
   D: hemoragia in placa
   E: tromboza
Raspuns: A C D E

137. [M2211136]
Care sunt disritmiile mai putin frecvente (20-30%) implicate in generarea stopului si mortii subite cardiace: (pag. 247)
   A: fibrilatia ventriculara
   B: asistolia
   C: disociatia electromecanica
   D: bradiaritmiile severe, persistente
   E: tahicardia ventriculara sustinuta
Raspuns: B C D E

138. [M2211137]
Modificarile ECG inregistrate in minutele sau orele care preced stopul cardiac si moartea subita sunt: (pag. 247)
   A: tendinta de scadere a frecventei cardiace
   B: tendinta de crestere a frecventei cardiace
   C: aparitia contractiilor ventriculare premature de grad avansat
   D: aparitia fibrilatiei atriale paroxistice
   E: episoade de tahicadie ventriculara nesustinuta
Raspuns: B C E

139. [M2211138]
Care dintre modificarile ECG inregistrate in minutele sau orele care preced stopul cardiac si moartea subita NU sunt in mod obisnuit premergatoare acestui eveniment: (pag. 247)
   A: tahicardia ventriculara sustinuta
   B: tahicardia ventriculara nesustinuta
   C: contractiile ventriculare premature de grad avansat
   D: fibrilatia atriala paroxistica
   E: tahicardia paroxistica supraventriculara cu bloc
Raspuns: D E

140. [M2211139]
Cele mai multe stopuri cardiace si morti subite instalate prin mecanismul fibrilatiei ventriculare incep cu episoade de: (pag. 247)
   A: aritmie extrasistolica ventriculara
   B: aritmie extrasistolica supraventriculara
   C: tahicardie ventriculara nesustinuta
   D: tahicardie ventriculara sustinuta
   E: bigeminism ventricular
Raspuns: C D

141. [M2211140]
Decesul prin insuficienta circulatorie apare la: (pag. 247)
   A: pacientii inactivi
   B: pacientii activi
   C: pacientii in stare comatoasa
   D: pacientii in stare de veghe
   E: pacientii cu fibrilatie ventriculara
Raspuns: A C

142. [M2211141]
Moartea subita prin evenimente aritmice se instaleaza in mod caracteristic la pacientii: (pag. 247)
   A: in stare de veghe
   B: in stare de coma
   C: activi
   D: inactivi
   E: cu fibrilatie ventriculara
Raspuns: A C E

143. [M2211142]
In decesul prin insuficienta circulatorie exista: (pag. 247)
   A: tendinta la o durata mai mare a starii terminale
   B: durata scurta (mai mica de o ora) a starii terminale
   C: dominanta evenimentelor extracardiace inaintea instalarii starii terminale
   D: dominanta fibrilatiei ventriculare inaintea instalarii starii terminale
   E: dominanta tahicardiei ventriculare sustinute inaintea starii terminale
Raspuns: A C

144. [M2211143]
Moartea subita prin evenimente aritmice se caracterizeaza prin: (pag. 247)
   A: durata scurta a starii terminale (mai mica de o ora)
   B: durata mai lunga a starii terminale
   C: predominanta manifestarilor extracardiace inaintea instalarii starii terminale
   D: prezenta anterioara a comei
   E: prezenta fibrilatiei ventriculare
Raspuns: A E

145. [M2211144]
Moartea subita prin evenimente aritmice NU se caracterizeaza prin: (pag. 247)
   A: durata scurta a starii terminale (mai mica de o ora)
   B: durata mai lunga a starii terminale
   C: predominanta fibrilatiei ventriculare, ca mecanism electric
   D: prezenta anterioara a comei
   E: predominanta manifestarilor extracardiace inaintea instalarii starii terminale
Raspuns: B D E

146. [M2211145]
Care dintre manifestarile clinice de mai jos pot constitui prodrom pentru debutul stopului cardiac si a mortii subite cardiace: (pag. 247)
   A: ameteli instalate brusc
   B: dispnee severa cu ortopnee
   C: durerea de debut din infarctul miocardic
   D: livedo reticularis
   E: acrocianoza
Raspuns: A B C

147. [M2211146]
NU reprezinta prodrom pentru debutul stopului cardiac si a mortii subite cardiace urmatoarele manifestari clinice: (pag. 247)
   A: piroza
   B: acrocianoza
   C: crizele de palpitatii
   D: ametelile instalate brusc
   E: anauroza fugace
Raspuns: A B E

148. [M2211147]
Alterarile starii de constienta care NU caracterizeaza stopul cardiac sunt: (pag. 247)
   A: pierderea completa a constientei
   B: obnubilarea
   C: stupoarea
   D: pastrarea constientei
   E: letargia
Raspuns: B C D E

149. [M2211148]
Semnele de stop cardiac presupun: (pag. 249)
   A: observarea miscarilor respiratorii
   B: observarea reflexului de deglutitie
   C: observarea coloratiei tegumentului
   D: precizarea absentei sau prezentei pulsului femural
   E: precizarea absentei sau prezentei pulsului carotidian
Raspuns: A C D E

150. [M2211149]
Stridorul sever cu puls persistent la un bolnav in stop cardiac este un semn caracteristic pentru: (pag. 249)
   A: aspiratia de corp strain
   B: hemoragia pontina
   C: aspiratia de mancare
   D: infarctul bulbar
   E: meningoencefalita
Raspuns: A C

151. [M2211150]
Ingrijirea bolnavului cu stop cardiac si moarte subita cuprinde urmatoarele etape: (pag. 249)
   A: profilaxia mortii cardiace subite
   B: interventia initiala si suportul vital de baza
   C: suportul vital avansat
   D: ingrijirea postresuscitare
   E: ingrijirea pe termen lung
Raspuns: B C D E

152. [M2211151]
Etapele majore ale resuscitarii cardiopulmonare sunt: (pag. 249)
   A: asigurarea libertatii cailor aeriene
   B: palparea pulsului femural
   C: palparea pulsului carotidian de o parte si de alta a cartilajului tiroid
   D: masajul cardiac extern
   E: aplicarea unei lovituri precordiale
Raspuns: A C D E

153. [M2211152]
Degajarea cailor respiratorii la un bolnav aflat in stop cardiac presupune: (pag. 249)
   A: hiperextensia capului si subluxatia anterioara a mandibulei
   B: hiperflexia capului si apropierea mandibulei de stern
   C: indepartarea corpilor straini
   D: indepartarea protezei dentare
   E: badijonarea limbii cu bicarbonat de sodiu
Raspuns: A C D

154. [M2211153]
Asisgurarea libertatii cailor respiratorii la un bolnav in stop cardiac NU se obtine prin: (pag. 249)
   A: hiperflexia capului si apropierea mandibulei de stern
   B: decubitul lateral drept cu membrele inferioare hiperflectate
   C: hiperextensia capului si subluxatia anterioara a mandibulei
   D: decubitul lateral stang cu membrele inferioare extinse
   E: decubitul ventral
Raspuns: A B D E

155. [M2211154]
Elementele resuscitarii cardiorespiratorii (RCR) sunt: (pag. 249)
   A: stabilirea ventilatiei pulmonare
   B: mentinerea ventilatiei pulmonare
   C: asigurarea tranzitului intestinal
   D: asigurarea diurezei
   E: compresia pieptului
Raspuns: A B E

156. [M2211155]
Ritmul de insuflare a plamanilor in cadrul tehnicii ventilatorii conventionale de resuscitare cardiorespiratorie realizata de doua persoane NU este de: (pag. 249)
   A: 15 ori pe minut
   B: 10-12 ori pe minut
   C: 1-4 ori pe minut
   D: 30-50 ori pe minut
   E: 80-100 ori pe minut
Raspuns: A C D E

157. [M2211156]
Care sunt tehnicle ventilatorii conventionale gresite in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii atunci cand resuscitarea este realizata de doua persoane: (pag. 249)
   A: opt insuflatii pulmonare si cinci compresii toracice
   B: o insuflare pulmonara la cinci compresii toracice
   C: doua insuflatii succesive dupa 15 compresii toracice
   D: patru insuflatii pulmonare la cinci compresii toracice
   E: o insuflatie la 15 compresii toracice
Raspuns: A C D E

158. [M2211157]
Care sunt tehnicile ventilatorii conventionale gresite in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii atunci cand resuscitarea este realizata de o singura persoana: (pag. 249)
   A: 15 insuflatii succesive dupa doua compresii toracice
   B: o insuflatie dupa cinci compresii toracice
   C: cinci insuflatii la o compresie toracica
   D: doua insuflatii succesive dupa 15 compresii toracice
   E: patru insuflatii pulmonare la patru compresii toracice
Raspuns: A B C E

159. [M2211158]
Etapele majore ale resuscitarii cardiorespiratorii sunt: (pag. 249)
   A: eliberarea cailor aeriene
   B: asigurarea diurezei
   C: resuscitarea respiratorie
   D: masajul cardiac
   E: palparea arterelor poplitee
Raspuns: A C D

160. [M2211159]
Comprimarea toracelui in timpul resuscitarii cardiorespiratorii se face: (pag. 249)
   A: prin apasarea sternului cu bratele intinse
   B: prin apasarea sternului cu antebratele flectate la 90 grade
   C: in ritm de 80-100 compresii/minut
   D: cu o insuflare pulmonara la cinci compresii toracice
   E: in ritm de 15 compresii/minut
Raspuns: A C D

161. [M2211160]
Compresia toracelui in timpul resuscitarii cardiorespiratorii NU presupune: (pag. 249)
   A: ritmul de 80-100 compresii/minut
   B: o insuflare pulmonara la cinci compresii toracice
   C: apasarea sternului cu antebratele flectate la 90 de grade
   D: comprimarea cordului cu 3-5 cm
   E: ritmul de 50-70 compresii/minut
Raspuns: C E

162. [M2211161]
Compresia toracelui in timpul resuscitarii cardiorespiratorii NU presupune: (pag. 249)
   A: cinci insuflatii pulmonare la cinci compresii toracice
   B: ritmul de 40-50 compresii/minut
   C: comprimarea cordului cu 15 cm
   D: apasarea sternului cu bratele intinse
   E: ritmul de 80-100 compresii/minut
Raspuns: A B C

163. [M2211162]
Suportul vital avansat in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii este realizat pentru: (pag. 249)
   A: asigurarea ventilatiei adecvate
   B: controlul aritmiilor cardiace
   C: stabilizarea statusului hemodinamic
   D: restabilirea tranzitului intestinal
   E: restabilirea perfuziei adecvate a organelor
Raspuns: A B C E

164. [M2211163]
Manevrele terapeutice utilizate pentru asigurarea suportului vital avansat din cadrul resuscitarii cardiorespiratorii sunt: (pag. 249)
   A: curatirea cavitatii bucale de resturi alimentare
   B: indepartarea protezelor dentare
   C: intubatia cu sonda endotraheala
   D: defibrilarea/cardioversia si/sau electrostimularea
   E: asigurarea unei linii intravenoase
Raspuns: C D E

165. [M2211164]
NU se incadreaza in etapa de asigurare a suportului vital avansat din cadrul resuscitarii cardiorespiratorii urmatoarele manevre terapeutice: (pag. 249)
   A: intubatia cu sonsa endotraheala
   B: asigurarea unei linii intravenoase
   C: indepartarea corpilor straini din orofaringe
   D: defibrilarea/cardioversia
   E: curatirea cavitatii bucale de resturi alimentare
Raspuns: C E

166. [M2211165]
In resuscitarea cardiorespiratorie, cand este posibil este necesar ca: (pag. 249)
   A: defibrilarea imediata sa preceada intubatia
   B: intubatia cu sonda endotraheala sa preceada defibrilarea
   C: defibrilarea imediata sa preceada insertia unei linii intravenoase
   D: insertia unei linii intravenoase sa preceada defibrilarea
   E: resuscitarea cardiorespiratorie sa fie facuta in timp ce defibrilatorul se incarca
Raspuns: A C E

167. [M2211166]
Care sunt caile pe care NU se administreaza adrenalina in timpul manvrelor de resuscitare cardiorespiratorie: (pag. 250)
   A: intravenos
   B: subcutanat
   C: intramuscular
   D: intraarterial
   E: per os
Raspuns: B C D E

168. [M2211167]
Care sunt dozele inadecvate de adrenalina administrate intravenos la un bolnav in stop cardiac la care s-au instituit manevrele de resuscitare cardiorespiratorie: (pag. 250)
   A: 1mg
   B: 10mg
   C: 0,001 mg
   D: 0,15 mg
   E: 5mg
Raspuns: B C D E

169. [M2211168]
Bolnavii cu aritmii ventriculare persistente si cu instabilitate electrica dupa mai multe defirbilari necesita administrarea de lidocaina in urmatoarea posologie: (pag. 250)
   A: 1 mg/Kg corp i
   B: repetarea dozei de 1 mg/Kg corp i
   C: 5 mg/Kg corp i
   D: repetarea dozei de 5 mg/Kg corp i
   E: 15 mg/Kg corp i
Raspuns: A B

170. [M2211169]
Gluconatul de calciu administrat intravenos la bolnavi cu aritmii ventriculare si instabilitate electrica si-a restrans utilitatea la cazurile cu: (pag. 250)
   A: hiperpotasemie acuta ce constrituie triger pentru fibrilatie ventriculara rezistenta
   B: hipopotasemie
   C: hipocalcemie
   D: blocante de calciu administrate in doze toxice
   E: hipofosfatemie
Raspuns: A C D

171. [M2211170]
Dupa mai multe defibrilari pentru fiobrilatie ventriculara, cand persista instabilitatea electrica si administrarea lidocainei nu este eficienta se pot incerca: (pag. 250)
   A: chinidina
   B: milrinona
   C: gluconatul de calciu
   D: procainamida
   E: tosilatul de bretiliu
Raspuns: D E

172. [M2211171]
La bolnavii cu multiple defibrilari, la care persista instabilitatea electrica si la care lidocaina este ineficienta NU se recomanda: (pag. 250)
   A: tosilatul de bretiliu
   B: procainamida
   C: fenitoina
   D: chinidina
   E: amrinona
Raspuns: C D E

173. [M2211172]
Ritmul de perfuzare continua a procainamidei la bolnavii defibrilati repetat, la care persista instabilitatea electrica NU este de: (pag. 250)
   A: 0,5 -2 mg/minut
   B: 5 -10 mg/minut
   C: 2 -5 mg/minut
   D: 20 mg/minut
   E: 100 mg/minut
Raspuns: A B D E

174. [M2211173]
Care doze sunt gresite in ritmul de intretinere a tosilatului de bretiliu administrat bolnavilor defibrilati la care persista instabilitatea electrica: (pag. 250)
   A: 0,5 -2 mg/minut
   B: 5 -10 mg/minut
   C: 2 -5 mg/minut
   D: 15 mg/minut
   E: 100 mg/5 minute
Raspuns: B C D E

175. [M2211174]
Socul electric extern NU se administreaza bolnavilor cu: (pag. 250)
   A: tahicardie ventriculara sustinuta
   B: fibrilatie ventriculara
   C: asistola
   D: bradiaritmiiii
   E: aritmie extrasistolica supraventriculara
Raspuns: C D E

176. [M2211175]
Stopul cardiac secundar asistoliei se trateaza cu: (pag. 250)
   A: soc electric extern de 200 J
   B: adrenalina intravenos
   C: adrenalina intracardiac
   D: adrenalina subcutanat
   E: tosilat de bretiliu 5 -10 mg/Kg in 5 minute
Raspuns: B C

177. [M2211176]
Stopul cardiac secundar unei bradiaritmiiii se poate trata prin: (pag. 250)
   A: electrostimulare temporara
   B: soc electric de 200 J
   C: socuri electrice aditionale pana la maximum 360 J
   D: atropina in administrare intravenoasa
   E: adrenalina intracardiac
Raspuns: A D E

178. [M2211177]
In stopul cardiac prin asistolie NU sunt utile: (pag. 250)
   A: adrenalina pe cale intravenoasa
   B: atropina pe cale intravenoasa
   C: socul electric extern de 200 J
   D: lidocaina 1 mg/Kg intravenos
   E: adrenalina pe cale intracardiaca
Raspuns: C D

179. [M2211178]
In stopul cardiac secundar bradiaritmiilor NU sunt utile: (pag. 250)
   A: lidocaina
   B: procainamida
   C: electrostimularea
   D: socul electric extern
   E: atropina
Raspuns: A B D

180. [M2211179]
In care forme etiopatogenetice de stop cardiac prognosticul este in general nefavorabil (pag. 250)
   A: prin fibrilatie ventriculara
   B: prin asistolie
   C: prin bradiaritmii
   D: prin bradiaritmie/asistolie secundara obstructiei cailor aeriene cu corpi straini
   E: tahicardie ventriculara
Raspuns: B C

181. [M2211180]
Care sunt formele etiopatogenetice de stop cardiac in care prognosticul poate fi mai bun: (pag. 250)
   A: asistola
   B: bradiaritmiiile severe
   C: asistolia/bradiaritmie secundara unui corp strain care obstructioneaza caile aeriene
   D: fibrilatia ventriculara
   E: tahicardia ventriculara sustinuta
Raspuns: C D E

182. [M2211181]
Tratamentul stopului cardiac prin asistolie consta in: (pag. 250)
   A: intubatia cu sonda endotraheala si ventilatie mecanica
   B: defibrilare cu soc cardiac extern de 200 J
   C: masaj cardiac in ritm de 80-100 compresii/minut
   D: adrenalina intracardiac
   E: corectarea hipoxemiei si acidozei
Raspuns: A C D E

183. [M2211182] Resuscitarea stopului cardiac prin bradiaritmii consta in: (pag. 250)
   A: este posibila utilizarea dispozitivelor externe de electrostimulare
   B: masaj cardiac extern
   C: soc electric extern de 360 J
   D: controlul hipoxemiei
   E: controlul acidozei metabolice
Raspuns: A B D E

184. [M2211183]
Ingrijirea postresuscitare cardiorespiratorie la bolnavii instabili hemodinamic si prognosticul defavorabil al acestora vizeaza evenimente secundare frecvente precum: (pag. 250)
   A: asistolia
   B: bradiaritmia
   C: disociatia electromecanica
   D: tahicardia paroxistica supraventriculara cu bloc
   E: fibrilatia atriala paroxistica
Raspuns: A B C

185. [M2211184]
Prognosticul dupa stop cardiac intraspitalicesc resuscitat este mai defavorabil la bolnavii cu: (pag. 250)
   A: instabilitate hemodinamica
   B: instabilitate electrofiziologica
   C: infectii necontrolate terapeutic
   D: cancer asociat
   E: dezechilibre electrolitice
Raspuns: A C D

186. [M2211185]
Prognosticul dupa stop cardiac intraspitalicesc resuscitat este mai bun la bolnavii cu: (pag. 250)
   A: obstructia tranzitorie a cailor aeriene
   B: dezechilibre electrolitice
   C: anomalii metabolice severe
   D: instabilitate hemodinamica
   E: infectii severe, necontrolate terapeutic
Raspuns: A B C

187. [M2211186]
Tratamentul empiric de intretinere pe termen lung dupa supravietuirea in stopul cardiac extraspitalicesc poate fi cu: (pag. 250)
   A: amiodarona
   B: metoprolol
   C: ranitidina
   D: lidocaina 1 mg/Kg corp i
   E: adrenalina intravenos
Raspuns: A B

188. [M2211187]
Care dintre disritmiile enumerate, generatoare de stop cardiac, au prognostic defavorabil privind rata de succes a resuscitarii: (pag. 247)
   A: asistolia
   B: tahicardia ventriculara nesustinuta
   C: fibrilatia ventriculara
   D: tahicardia ventriculara sustinuta
   E: disociatia electromecanica
Raspuns: A E

189. [M2211188]
Succesul resuscitarii unui bolnav cu stop cardiac este mai mare in: (pag. 247)
   A: interventia prompta
   B: fibrilatia ventriculara
   C: preexistenta diabetului
   D: asistolie
   E: prezenta unei boli cardiace cronice decompensate
Raspuns: A B

190. [M2211189]
Succesul resuscitarii este mai mic si rata decesului mai mare in: (pag. 247)
   A: interventia tardiva
   B: disociatia electromecanica
   C: tahicardia ventriculara sustinuta
   D: asistolie
   E: prezenta unei stari clinice anterioare precare
Raspuns: A B D E

191. [M2211190]
Sansele de reusita a resuscitarii cardiorespiratorii sunt influentate negativ de: (pag. 247)
   A: varsta avansata
   B: varsta tanara
   C: interventia prompta
   D: interventia intarziata
   E: insuficienta circulatorie, ca expresie a mecanismului generator de stop cardiac
Raspuns: A D E

192. [M2211191]
Cele mai frecvente cauze de deces (60%) dupa un stop cardiac resuscitat cu succes sunt: (pag. 247)
   A: aritmiile recurente
   B: insuficienta cardiaca cu debit mic care nu raspunde la tratament
   C: encefalopatia anoxica
   D: starile septice
   E: pneumoniile cu pseudomonas aeruginosa
Raspuns: C D E

193. [M2211192]
Bolnavii cu risc crescut pentru moarte subita sunt: (pag. 248)
   A: cei cu infarct miocardic acut
   B: cei la care se instaleaza recent insuficienta cardiaca
   C: cei care supravietuiesc dupa un stop cardiac survenit in afara spitalului
   D: cei cu fibrilatie atriala paroxistica
   E: cei cu bigeminism ventricular
Raspuns: A B C

194. [M2211193]
Cel mai mare risc de moarte subita cardiaca in relatie cu infarctul miocardic este identificat la bolnavii cu: (pag. 248)
   A: tahicardie ventriculara sustinuta survenita in faza de convalescenta
   B: tahicardie ventriculara sustinuta survenita dupa tromboliza
   C: fibrilatie ventriculara survenita la 4 zile de la debutul infarctului miocardic
   D: aritmie extrasistolica ventriculara dupa tromboliza
   E: fibrilatie atriala paroxistica
Raspuns: A C

195. [M2211194]
Riscul pentru moarte subita cardiaca in relatie cu un infarct miocardic cuprinde: (pag. 248)
   A: frecventa crescuta a contractiilor ventriculare premature
   B: salve de tahicardie ventriculara
   C: tahicardie ventriculara nesustinuta
   D: fractie de ejectie mai mica sau egala de 30%
   E: fractie de ejectie mai mare de 30%
Raspuns: A B C D

196. [M2211195]
NU se recomanda in tratamentul de intretinere, pe termen lung la bolnavii care au supravietuit unui stop cardiac extraspitalicesc: (pag. 250)
   A: procainamida in doza de incarcare de 100 mg/5 minute
   B: amiodarona
   C: betablocantele
   D: atropina intracardiac
   E: chinidina
Raspuns: A D E

197. [M2211196]
Chirurgia antiaritmica aplicabila, pe termen lung, la supravietuitorii unui stop cardiac extraspitalicesc cuprinde: (pag. 250)
   A: crioablatia
   B: bypassul coronarian
   C: anevrismectomia
   D: insertia unui cardioconvertor/defibrilator
   E: amiodarona
Raspuns: A B C

198. [M2211197]
Supravietuirea dupa stopul cardiac extraspitalicesc este mai mica in recurentele de: (pag. 250)
   A: bradiaritmie
   B: disociatie electromecanica
   C: asistolie
   D: tahicardie ventriculara nesustinuta
   E: fibrilatie ventriculara
Raspuns: A B C

199. [M2311198]
In cadrul suportului vital avansat sunt incluse urmatoarele manevre: (pag. 249)
   A: intubatia cu sonda endotraheala
   B: ventilatia gura la nas
   C: defibrilarea
   D: electrostimularea
   E: asigurarea unei linii intravenoase
Raspuns: A C D E

200. [M2311199]
Drogurile utilizate in tratamentul fibrilatiei ventriculare sunt: (pag. 250)
   A: tosilatul de bretiliu
   B: lidocaina
   C: procainamida
   D: digoxin
   E: atropina
Raspuns: A B C

201. [M2311200]
In fibrilatia ventriculara, gluconatul de calciu este indicat: (pag. 250)
   A: in hiperpotasemia care determina fibrilatie ventriculara
   B: in hipocalcemie
   C: la pacientii cu intoxicatie digitalica
   D: la pacientii cu intoxicatie cu betablocante
   E: la pacientii cu intoxicatie cu blocante ale canalelor de calciu
Raspuns: A B E

202. [M2311201]
Factorii de risc cei mai importanti pentru moartea subita cardiaca sunt: (pag. 248)
   A: tromboflebita profunda
   B: fumat
   C: hipercolesterolemie
   D: obezitate
   E: hipertensiunea
Raspuns: B C D E

203. [M2311202]
Dupa faza acuta a infarctului miocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca este prezis de: (pag. 248)
   A: tromboflebita superficiala
   B: intinderea leziunii miocardice
   C: frecventa in crestere a contractiilor ventriculare premature (>10-30 CVP/ora)
   D: tromboflebita profunda
   E: tahicardia ventriculara nesustinuta
Raspuns: B C E

204. [M2511203]
Anumite anomalii sistemice metabolice sunt factori functionali asociati ce pot determina o anomalie structurala sa devina instabila clinic si sa conduca la moarte subita cardiaca: (pag. 246)
   A: dezechilibrele electrolitice (ex
   B: alcaloza
   C: acidoza
   D: hiperglicemia
   E: hipoxemia
Raspuns: A C E

205. [M2611222]
Factorii de risc cei mai importanti ai mortii subite cardiace sunt: (pag. 248)
   A: V
ta
   
B: TA crescuta
   C: HVS
   D: Fumatul
   E: Casexia
Raspuns: A B C D

206. [M2611223]
In stopul cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistoliei: (pag. 250)
   A: Nu este necesar socul extern
   B: Este necesar socul extern
   C: Adrenalina se administreazaintravenos
   D: Atropina se administreazaintravenos
   E: Pacientul nu necesitaintubare
Raspuns: A C D

207. [M2611224]
Care din urmatorii factori de risc ereditari sunt specifici pentru moartea subita cardiaca: (pag. 246)
   A: Hipertensiunea arteriala
   B: Hiperlipoproteinemii genetice
   C: Sindromul intervalului QT prelungit congenital
   D: Unele sindroame miopatice
   E: Unele sindroame displazice
Raspuns: B C D E

208. [M2811225]
Prognosticul dupa stopul cardiac: (pag. 250)
   A: prin fibrilatie ventriculara primara in IMacut este nefavorabil
   B: prin fibrilatie ventriculara secundara in IM acut este nefavorabil
   C: intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este nefavorabil
   D: prin fibrilatie ventriculara secundara in IM acut este bun
   E: intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este bun
Raspuns: B C

209. [M2811226]
Instabilitatea electrofiziologica generatoare de stop cardiac fara IM acut este indicatie de: (pag. 250)
   A: tratament antiaritmic empiric cu amiodarona
   B: tratament antiaritmic evaluat prin stimulare electrica programata
   C: chirurgie antiaritmica
   D: defibrilator-cardioverter implantabil
   E: cardoistimulare permanenta
Raspuns: A B C D

210. [M2811227]
Stopul cardiac bradiaritmic/asistolic secundar obstructiei cailor aeriene raspunde prompt la: (pag. 250)
   A: socul electric extern
   B: cardiostimulare electrica
   C: manevra Heimlich
   D: intubatie si aspiratie din caile aeriene
   E: xilina
Raspuns: C D

211. [M2811228]
Care din urmatoarele reprezinta afectiuni cardiace ce pot fi responsabile de moarte subita: (pag. 246)
   A: Cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
   B: Miocardita
   C: Fascicule anormale din WPW
   D: Aritmii supraventriculare de cauza functionala
   E: Prolaps de valva mitrala
Raspuns: A B C E

212. [M2811229]
Despre moartea subita cardiaca se poate afirma: (pag. 246)
   A: Boala aterosclerotica coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata
   B: Pana la 80% din totalul mortilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecintelor aterosclerozei coronariene
   C: Cardiomiopatiile sunt implicate in 10-15% din cazurile de moarte subita cardiaca
   D: Moartea subita cardiaca atinge punctul culminant in copilarie si adolescenta
   E: Incidenta incepe sa scada la adultii tineri
Raspuns: A B C

213. [M2811230]
Factorii de risc ereditari specifici pentru moartea subita cardiaca sunt: (pag. 246)
   A: Ateroscleroza;
   B: Sindroamele miopatice si displazice;
   C: Hiperlipoproteinemiile genetice;
   D: Sindromul QT scurt congenital
   E: Bolile valvulare
Raspuns: B C

214. [M2811231]
Care dintre urmatorii factori functionali asociati pot determina o anomalie structurala sa devina instabila clinic si sa conduca la moarte subita cardiaca: (pag. 246)
   A: dezechilibrele electrolitice (ex
   B: hipoxemia, acidoza
   C: efectele proaritmice ale medicatiei
   D: starile febrile
   E: toxinele cardiace (ex
Raspuns: A B C E

215. [M2811232]
In caz de defibrilare nereusita in suportul vital avansat se pot folosii: ()
   A: lidocaina;
   B: spironolactona;
   C: bretiliu;
   D: enalapril;
   E: procainamida.
Raspuns: A C E

216. [M2811233]
Scopul suportului vital avansat consta in: ()
   A: ventilatia adecavata;
   B: controlul aritmiilor cardiace;
   C: stabilizarea statusului hemodinamic;
   D: restabilirea perfuziei adecvate;
   E: respiratia gura la gura.
Raspuns: A B C D

217. [M2811234]
In suportul vital de baza resuscitarea cardiorespiratorie se face: ()
   A: 2 insuflari/15 compresii toracice cand sunt 2 persoane;
   B: 1 insuflare/5 compresii toracice cand este numai o persoana ce da primul ajutor;
   C: sternul este apasat cu bratele intinse cu o frecventa de 80 - 100/min;
   D: forta aplicata trebuie sa deplaseze peretele toracic cu 3 - 5 cm;
   E: dupa fiecare compresie toracica urmeaza o relaxare brusca.
Raspuns: C D E



Document Info


Accesari: 3446
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )