Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































DEMERS PERSONAL PRIVIND RECUPERAREA ACCIDENTELOR VASCULARE CEREBRALE

medicina












ALTE DOCUMENTE

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU PIELONEFRITA
Vitamina C - vitamina vietii
Produse naturale si bolile tratabile
Arsurile
Granulomul inghinal
ABREVIERI
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN CAZ DE:
Suplimentii nutritivi - o necesitate
Meloterapia - notele muzicale inlocuiesc medicamentele

DEMERS PERSONAL PRIVIND RECUPERAREA ACCIDENTELOR VASCULARE CEREBRALE

CAPITOLUL 4.  METODOLOGIA STUDIULUI



4.1 Scop și ipoteze

Aceasta lucrare are drept scop îmbunatatirea procesului recuperator al pacienților care au suferit un accident vascular cerebral si totodatǎ punerea ȋn practicǎ si perfecționarea metodelor de evaluare si a tehnicilor aplicate ȋn recuperarea accidentelor vasculare cerebrale.

Orice experiment porneste de la ipoteze, astfel încât pentru a structura mai bine cercetarea și programarea elementelor sale constitutive si de a face o cât mai buna evaluare a eficacitatii metodelor si tehnicilor aplicate în recuperarea accidentelor vasculare cerebrale s-a plecat de la urmatoarele ipoteze :

1.      în ce masura rezultatele interventiei kinetoterapeutului pot fi optimizate în functie de momentul instituirii programului de recuperare ;

2.      în ce masura mijloacele si procedeele selectate reusesc sa înlature sechelele ce se repercuteaza asupra individului, atȃt ȋn viața personalǎ cȃt și ȋn cea socio-profesionalǎ;

3.      în ce masura putem preveni reaparitia recidivei prin kinetoprofilaxia secundara si tertiara în aceasta afectiune.

4.2 Metode de cercetare

Metoda documentarii

Documentarea priveste stadiul abordarii temei alese în literatura de specialitate pâna la momentul respectiv. Fiecare specialist trebuie sa identifice resurse bibliografice pentru a cunoaste cum si pâna la ce nivel a fost abordata tema de catre specialisti. În aceasta idee, se întocmeste o lista  de autori, o lista de publicatii asupra temei, ele reprezentând bibliografia initialǎ. În urma studierii lor s-au întocmit fise cu informatiile necesare în legatura cu tema, informatii care s-au folosit fie ca suport teoretic, fie facându-se  referiri la ele în lucru.

Metoda anchetei

Face parte din metodele complexe ocupând un loc foarte important în domeniul kinetoterapiei. Aceasta metoda ne furnizeaza date privind cunoasterea subiectilor în dinamica evolutiei lor, cunoasterea conditiilor si cauzelor ce au generat afectiuni si sechelele aferente, cunoasterea elementelor de genetica ce pot contura un tablou complet asupra datelor si aspectelor subiective si obiective legate de subiecti si perspectiva acestora în timp.

Metoda anchetei a stat la baza realizarii anamnezei înscrisa în fisa individuala a subiectilor.

Anamneza  se realizeaza prin chestionarea pacientului asupra datelor personale (nume, prenume, vârsta, ocupatie), istoricul bolii, antecedente personale si familiale. Aceste date nu confera posibilitatea cunoasterii complexe a pacientului sub raport psihologic sau social-educational. Pentru obiectivizarea informatiilor se impune corelarea cu datele din  documentele medicale si cu rezultatele explorarilor si evaluarilor efectuate în decursul timpului.

Metoda observatiei

Este una dintre metodele principale de cercetare si reprezinta punctul de plecare în obtinerea informatiilor ce stau la baza analizei. Observatia, ca metoda de investigare, s-a efectuat vizual, palpator, functional si somatoscopic. Aplicarea metodei a constat în urmarirea intentionata, atenta si sistematica a comportarii pacientilor si a efectelor exercitiului fizic asupra lor.

4.3 Eșantionul de subiecți

Am ales ca subiecți 9 persoane (7 de sex masculin și 2 de sex feminin) care au suferit accidente vasculare cerebrale cu etiologie diferitǎ.

Nr.Crt.

Subiect

Vȃrstǎ

Sex

Diagnostic

1

D. S.

55 ani

M

Infarct cerebral emisferic stg sechelar. Hemiparezǎ dr spasticǎ. Afazie mixtǎ predominant expresivǎ

2

D.A

55 ani

M

Hemiplegie dr spasticǎ cu disfazie mixtǎ post hematom intracranian

3

M.V

57 ani

M

Hemiparezǎ dr spasticǎ post AVC. Diabet zaharat insulino-dependent dezechilibrat. Dislipidemie mixtǎ. Steatozǎ hepaticǎ. HTA III. Cardiopatie ischemicǎ cronicǎ

4

C.G

51 ani

M

Hemiplegie dr predominant faciobrahialǎ post AVC repetitive. Disfazie. HTA std III. Bloc av gr I. Arteriopatie oblit. M.i.  std II

5

I.I

50 ani

M

Hemiparezǎ dr sechelarǎ post infarct Sylvian total dr. Crize jacksoniene motorii stg cu generalizare. Colecistitǎ cr litiazicǎ op. Steatozǎ hepaticǎ.  Adenom periuretral

6

P.P

57 ani

M

Hematom intracerebral spontan temporal stg. Hemiplegie dr. Afazie. Hipercolesterolemie

7

G.D

60 ani

M

AVC tromboembolic ȋn teritoriul ACM stg. Hemiparezǎ dr cu disfazie mixtǎ. HTA std II

8

B.V

53 ani

F

AVC ischemic capsular și tyalamic stg. Hemiparezǎ dr spasticǎ. Sclerozǎ multiplǎ. Ischemie cardiacǎ silențioasǎ

 9

B.D

47 ani

F

Hemiparezǎ stg post hemoragie subrahnoidianǎ prin anevrism de vȃrf de arterǎ bazilarǎ rupt neverificat operator. Hidrocefalie internǎ secundarǎ operatǎ (drenaj ventriculo-peritoneal unishunt). HTA std III

Tabel 4.1. Esantionul de subiecți

4.4 Organizarea și desfǎșurarea studiului

Desfǎșurarea experimentului s-a efectuat ȋn cadrul Centrului de Servicii de Recuperare Neuromotorie de tip Ambulatoriu Bȃrlad (C.S.R.N.A), județul Vaslui. Ȋn cadrul acestui centru pacienții beneficiazǎ de servicii de recuperare precum: masaj, fizioterapie, ergoterapie și kinetoterapie.

Sala de kinetoterapie are ȋn dotare: spaliere, bicicletǎ ergometricǎ, pedalier, stepper, mingi Bobath, sǎculeți cu nisip, aparat multifuncțional, mingi medicinale, gantere, saltele de gimnasticǎ, bare paralele, bastoane, kineto theraactiv.

4.5 Metode de explorare și evaluare

Pentru a alcatui un program de recuperare adecvat este necesara o evaluare functionala. În cazul unui hemiplegic evaluarea cuprinde:

  • Aprecierea functiilor vitale: respiratia, deglutitia, masticatia, controlul defecatiei si al vezicii urinare.
  • Aprecierea activitatii mintale si a capacitatii de comunicare (verbala, scrisa, prin mimica)
  • Aprecierea sensibilitatii exteroceptive si proprioceptive a perceperii corpului.
  • Aprecirea abilitatii motorii (reflexe si reactii reflexe, tonus muscular, coordonare pe partea neafectata, abilitatea miscarii trunchiului si a partii afectate).
  • Aprecierea controlului motor în diverse situatii posturale (mobilitate, stabilitate, mobilitate controlata, abilitate)
  • Aprecierea activitatilor zilnice (ADL=Activities of Daily Living)
  • Aprecierea amplitudinii miscarilor articulare
  • Aprecierea integrarii familiale, sociale, ocupationale a pacientului.

1. Aprecierea sensibilitatii si a perceperii imaginii corpului

I. Subiectivǎ se va descrie tipul de tulburare (hiperpatie, hiperestezie, parestezie, etc.), teritoriul pe care apar tulburǎrile de sensibilitate, caracterul, intensitatea, timpul / modul de apariție, durata, periodicitatea, dacǎ sunt continue sau intermitente, factori asociați.

II. Obiectivǎ - se va descrie tipul de sensibilitate și teritoriul notȃndu- se cu P - dacǎ tipul de sensibilitate este prezent și cu A - dacǎ acesta este absent.

2. Tonus muscular

Scala Ashworth modificata urmareste aprecierea tonusului muscular de repaus (rezistenta la miscarea pasiva), mobilizând pasiv de mai multe ori, cu viteza variabila, un segment de membru în raport cu segmentul adiacent mentinut fix.

0 - nici o modificare a tonusului / tonus normal

1 - usoara hipertonie ce se manifesta printr-o rezistenta usoara la sfârsitul amplitudinii de miscare (flexie sau extensie)

2 - usoara hipertonie ce se manifesta prin rezistenta pe aproape toata amplitudinea de miscare (flexie sau extensie)

3 - hipertonie moderata manifestata pe toata amplitudinea de miscare

4 - hipertonie marcata, miscarea pasiva este dificil de realizat

5 - hipertonie severa care pozitioneaza rigid segmentul în flexie sau în extensie

 

3. Evaluarea mersului

Se va pune X pentru aprecierea posibilitatii sau imposibilitatii de realizare a mersului alaturi de urmatoarele simboluri:

*C - cârje                                           **C - cârje

B - baston                                            B - balustrada

M - cadre de mers                               P - alta persoana

O - orteze                                            O - orteze

Se va descrie tipul de mers: cosit, departat, pas adaugat, genu recurvatum, genu flexum, etc.

Alte aspecte: viteza, ritm, coordonare, balansul MS, trunchi, MI, etc.

4. Testul Ritchie pentru aprecierea relatiei dintre amploarea subluxatiei si durerea de la nivelul umarului.

Tehnica: bolnavul sta cu membrul superior plegic lasat liber pe lânga trunchi, se palpeaza cu policele spatiul între extremitatea acromionului si capul humeral.

Gradarea nivelului subluxatiei:

0 - spatiul lipseste

1 - subluxatie minimala

2 - subluxatie, cu spatiul acentuat

Gradarea durerii

0 - absenta durerii

1 - durere moderata

2 - durere evidenta

3 - durere acentuata

5. Testarea gradului de independenta functionala

GIF - ul verifica 18 funcții, fiecare fiind cuantificata de la 1 la 7. Clinicienii considera ca cele 7 nivele ale notarii reflecta suficient de sensibil modificarile functionale ale pacientului. Cel mai înalt nivel functional posibil este de 126 (adica 18*7). Cele 7 grade ce i se acorda pacientului pentru fiecare functie testata sunt:

Gradul 1 - executa mai putin de 25% din activitatea respectiva fiind complet dependent de o alta persoana datorita limitelor fizice sau cognitive

-         are nevoie de asistenta a doua persoane

-         prezinta risc de acidentare în timpul testarii.

Gradul 2 - executa ȋntre 25% si 49% din activitatea respectiva, fiind maximal dependent de o alta persoana

Gradul 3 - executa între 50% si 74% din activitatea respectiva, fiind moderat dependent de o alta persoana

Gradul 4 - executa peste 75%  din activitatea respectiva, având nevoie doar de un contact minimal si ocazional din partea unei alte persoane

Gradul 5 - necesita doar supraveghere, îndemn verbal, indicatii sau pregatirea ambientului pentru executarea activitatii, prin aceasta pacientul având o dependenta modificata

Gradul 6 - necesita dispozitive de sprijin sau echipament specializat (instrumente modificate, orteze, proteze), activitatea se executa independent dar într-un timp mai îndelungat decât rezonabil sau activitatea prezinta un risc de accidentare; astfel pacientul are o independenta modificata.

Gradul 7 - independent

În cadrul GIF - ului sunt cuprinse urmatoarele 18 functii grupate în 6 clase:

I.                   Autoîngrijire

1.                  Alimentatia cuprinde folosirea tacâmurilor potrivite pentru a duce mâncarea la gura, mestecatul si deglutitia.

7= foloseste furculita si cutit

6= necesita tacâmuri adaptate, pai sau alimente de consistenta modificata, mixata sau tocata, ori pacientul se alimenteaza independent în cantitate insuficienta, complectarea  facându-se prin sonda endogastrica.

2.                  Îngrijirea corporala cuprinde îngrijirea cavitatii bucale si a parului, spalarea mâinilor si a fetei, barbieritul sau aplicarea machiajului.

7= poate efectua toate aceste activitati, incluzând si pregatirea obiectelor necesare.

3.                  Îmbaierea include îmbaierea corpului de la gât în jos (si spatele) în vana, dus sau "van 12512i84m 59;-pat".

4.                  Îmbracatul trenului superior include (daca este cazul) si montarea - demontarea protezelor si/sau ortezelor.

7= se îmbraca-dezbraca luând hainele de la locurile lor obisnuite (sertar, dulap), mânuieste sutienul, puloverul pe gât, îmbracamintea cu capse, nasturi, fermoar

            6= poate folosi îmbracaminte prevazuta cu velero

5.                  Îmbracatul trenului inferior include (daca este cazul) si montarea- demontarea protezelor si/sau ortezelor.

7= se îmbraca- dezbraca luând hainele de la locurile lor obisnuite (sertar, dulap), mânuieste chiloti, pantaloni, fusta, curele, cordoane, ciorapi, pantofi, capse, nasturi, fermoar

6= poate folosi îmbracaminte- încaltaminte prevazuta cu velero, dispozitive prelungitoare (cleste) sau de sprijin (orteze,proteze).

            6.         Igiena intima include mentinerea igienei perinale si aranjarea îmbracamintei înainte si dupa folosirea toaletei sau olitei de pat.

7= se poate îngriji dupa fiecare golire a vezicii sau intestinului, poate aseza tampoane iginice.

II.Continenta

7.         Controlul sfincterian vezical include controlul complet, folosirea echipamentului si a medicamentelor necesare obtinerii acestui control.

                  7= nu este niciodata inconstient.

                  6= necesita plosca, urinar, cateter, scutece, dispozitiv de colectare a urinei pe care le foloseste fara asistenta.

Necesita medicamente pentru obtinerea controlului dar nu are "accidente" de inconstienta;

5= exista câte un accident ocazional pe luna;

4= exista câte un acident ocazitional pe saptamâna;

3= poate avea accidente ocazionale dar maximum una pe zi.

8.         Controlul sfinterian anal include controlul voluntar complet, folosirea echipamentului si a medicamentelor necesare controlului. Scopul functional al controlului sfinterian anal este de a deschide sfinterul doar atunci când este este absolut necesar si de a-l mentine închis în restul timpului.

7= nu este incostient niciodata;

6= necesita plosca, stimulare digitala, supozitoare, laxative, clisma în mod regulat, medicamente pentru control;

5= poate avea accident intestinal ocazional dar mai putin decât lunar;

4= poate avea accident intestinal ocazional dar nu mai des decât saptamânal;

3= poate avea accident intestinal ocazional dar nu mai des decât zilnic.

III Transferuri

9.         Tranfererul pe pat, scaun, scaun rulant si înapoi include toate aspectele de trecere în si de la pat, scaun si scaun rulant, la care se adauga ridicarea în pozitia asezat, daca modalitatea de ambulatie este mersul.

Pentru pacietul care merge:

7= asezarea si ridicarea de pe un scaun normal, trecerea de pe pat pe scaun se efectueaza cu usurinta

6= necesita dispozitive de apucare, scaune speciale

Pentru pacientul care foloseste carucior rulant:

                        7= se poate apropia de pat, poate manipula suportul de picioare si de brat, executa transferul cu alunecare sau pivotare cu usurinta

                        6= necesitǎ scȃndurǎ de alunecare, lift, barǎ de apucare, scaune speciale

                        Notǎ: la evaluarea trecerii din pat pe scaun subiectul ȋncepe și terminǎ acțiunea ȋn decubit dorsal.

10.              Transferul pe și de pe toaletǎ

                        6= necesitǎ scȃndurǎ de alunecare, lift, barǎ de apucare, scaune speciale

1= transferul nu se poate realiza datoritǎ impedimentelor fizice sau cognitive

11.              Transferul ȋn cadǎ sau duș și ȋnapoi

                        Notǎ: la toate cele trei tipuri de transfer, pentru gradul 7 pacientul trebuie sǎ execute aceste acțiuni ȋn siguranțǎ, fǎrǎ fricǎ, ori de cȃte ori este nevoie; pentru gradul 1 transferul se face cu ajutorul a douǎ persoane sau nu se poate efectua și se va recurge la alte modalitǎți.

IV. Ambulație

12.              Mers sau deplasarea cu scaun rulant

A)     Mers- la 7 merge minimum 50 m fǎrǎ ajutor. La 6 merge minimum 50 m, folosind ortezǎ sau protezǎ, pantofi speciali, cȃrjǎ, baston sau ȋntr-un timp ȋndelungat ori existǎ probleme de securitate. La 4 merge 50 m dar echilibrul este asigurat (reechilibrat dacǎ este nevoie) de o persoanǎ. La 3 merge 50 m dar ajutorul se dǎ chiar și pentru menținerea verticalitǎții.

B)     Scaun rulant - mȃnuiește  manual minimum 50 m, se ȋntoarce, ȋl manevreazǎ pentru transferurile ȋn pat - toaletǎ, pe suprafețe de naturǎ diferitǎ. Dacǎ scaunul rulant este mȃnuit de o altǎ persoanǎ sau pacientul "merge" independent mai puțin de 15 m se acordǎ gradul 1.

13.              Urcat și coborȃt trepte

7= urcarea și coborȃrea a 12 - 14 trepte (fǎrǎ sǎ se ținǎ de balustradǎ) ȋn siguranțǎ

2= subiectul reușește sǎ execute 25- 49% din efortul de urcare - coborȃre sau urcǎ - coboarǎ doar 4 - 6 scǎri cu ajutorul moderat a unei singure persoane

1= necesitǎ ajutorul a douǎ persoane

V. Comunicare

14.   Comprehensiunea include ȋnțelegerea ambelor tipuri de comunicație: auditivǎ și vizualǎ (scris, semne verbale, gesturi).

7= ȋnțelege instrucțiunile și conversația complexǎ sau abstractǎ (TV, ziar, religie, umor), cȃt și scrisul (toate acestea ȋn limba maternǎ);

5 = la mai mult de 90% din situații, ȋnțelege indicațiile și conversațiile despre nevoile zilnice fundamentale: ȋn maximum 10% din situațiii necesitǎ sǎ i se vorbeascǎ rar, cu repetarea - accentuarea frazelor sau a cuvintelor particulare și/sau gesturi vizuale complementare;

4 = 75 - 90% din situații ȋnțelege instrucțiunile și converseazǎ despre nevoile zilnice;

3 = 50 - 74% din situații ȋnțelege instrucțiunile și converseazǎ despre nevoile zilnice;

2 = 25 - 49% din situații ȋnțelege instrucțiunile și converseazǎ despre nevoile zilnice (ȋnțelege doar ȋntrebǎrile și exprimǎrile simple).

15. Exprimarea include atȃt exprimarea verbalǎ (clarǎ și inteligibilǎ) cȃt și pe cea non verbalǎ.

7 = se exprimǎ complex, abstract, clar și fluent;

6 = poate necesita un dispozitiv ajutǎtor sau alte sisteme de comunicație;

5 =ȋn mai mult de 90% din situații iși exprimǎ corespunzǎtor nevoile zilnice fundamentale, dar ȋn mai puțin de 10% din situații subiectul repetǎ exprimarea pentru a fi ȋnțeles.

Gradarea ȋn continuare se face ca și la "ȋnțelegere".

VI Activitǎți social-cognitive

16. Interacțiunea socialǎ include capacitatea pacientului de a participa la situații sociale ȋn care nevoile personale se suprapun cu nevoile altora.

7 = ȋși controleazǎ temperamentul, acceptǎ criticile și este conștient de faptul cǎ acțiunile și cuvintele sale au un impact asupra celorlalți;

6 = necesitǎ un timp ȋndelungat pentru acomodare sau necesitǎ medicație specificǎ;

5= ȋn nu mai mult de 10% din timp necesitǎ supraveghere și doar ȋn condiții stresante sau nefamiliare (ȋncurajare la ȋnceputul participǎrii);

Gradarea ȋn continuare se face ca și la "ȋnțelegere".

17. Rezolvarea problemelor ȋnseamnǎ: recunoașterea problemei, luarea unor decizii rezonabile, sigure și ȋn timp util ȋn ceea ce privește problemele financiare, sociale și personale (autoadministrarea medicației, angajarea ȋntr-un serviciu); se are ȋn vedere inițierea, corecta secvențialitate și autocorectarea ȋn timpul activitǎților de rezolvare a problemei.

5= ȋn mai puțin de 10% din timp necesitǎ supraveghere, doar ȋn situații stresante sau ȋn condiții nefamiliare; poate sǎ rezolve probleme de rutinǎ ȋn ceea ce privește nevoile de bazǎ;

2= subiectul rezolvǎ probleme de rutinǎ ȋn 25-49% din situații, dar necesitǎ direcționare ȋn mai mult de jumatate din situații (pentru inițiere, planificare sau ȋncheierea activitǎților zilnice simple); pentru siguranța pacientului, unele activitǎți necesitǎ constrȃngere.

18. Memoria reprezintǎ abilitatea de recunoaștere și reactualizare ale activitǎților zilnice, ȋnmagazinarea și reactualizarea informațiilor verbale, scrise și vizuale.

5= necesitǎ supraveghere ȋn nu mai mult de 10% din situații (doar ȋn condiții de stres sau ȋn mediu nefamiliar);

4=  recunoaște și ȋși reamintește ȋn 75 - 90% din situații.

6. Testul Rivermeade descrie un set important de funcții (activitați), ale cǎror execuție, cu sau fǎrǎ reușitǎ, din partea unui pacient hemiplegic, reflectǎ un status funcțional foarte fidel. Funcțiile sunt grupate ȋn 3 categorii: globale, ale membrelor superioare, ale membrelor inferioare și trunchiului. Toate aceste funcții se evalueazǎ cu nota 1 sau 0, ȋn funcție de reușita sau nereușita.

Funcții globale                                            

1.   Așezat (la marginea patului): menținere 10 sec.

- fǎrǎ agǎțarea cu mȃinile;

- fǎrǎ sprijinul membrelor inferioare.

2.   Decubit dorsal: ridicare ȋn așezat prin orice formǎ - fǎrǎ ajutorul altei persoane.

3.   Așezat: ridicare ȋn ortostratism - se poate folosi de membrele superioare;

- sǎ reușeascǎ sǎ se ridice ȋn 15 sec.;

- sǎ pǎstreze poziția ortostaticǎ minimum 35 sec., chiar folosind aparatura ajutǎtoare.

4.   Așezat ȋn scaun rulant: transfer de partea sǎnǎtoasǎ pe un taburet - se poate folosi de membrele superioare.

5.   Așezat ȋn scaun rulant: transfer de partea afectatǎ pe un taburet - se poate folosi de membrele superioare.

6.   Mers independent 10 metri cu folosirea unor obiecte ajutǎtoare.

7.   Urcat trepte cu folosirea balustradei.

8. Ortostatism: mers 10 metri - fǎrǎ obiecte ajutǎtoare;

 - fǎrǎ supraveghere (ȋndeaproape).

9.   Ortostatism: mers (independent) 5 metri, ridicarea unui sǎculeț de nisip de pe sol, ȋntoarcere și aducerea sǎculețului - aplecarea, ghemuirea ȋn vederea ridicǎrii unui obiect poate avea loc oriunde;

- pentru mers se pot folosi obiecte ajutǎtoare;

- pentru ridicarea obiectului se poate folosi oricare mȃnǎ.

10. Mers independent ȋn afara clǎdirii 40 metri - se pot folosi obiecte ajutǎtoare.

11. Ortostatism: urcat și coborȃt 4 trepte fǎrǎ balustradǎ - se pot folosi obiecte ajutǎtoare.

12. Ortostatism: alergare 10 metri ȋn 4 sec. - engrama mersului sǎ fie simetricǎ.

13. Stand unipodal pe membrul afectat: sǎrituri pe loc - de 5 ori consecutiv;

- nu se acceptǎ oprire ȋntre execuții.

Funcții ale membrului superior

1.   Decubit  dorsal:  antepulsia umǎrului  cu  flexia membrului  superior  (brațul  poate  fi sprijinit).

2.   Decubit dorsal, membrului superior ȋn flexie de 30° din umǎr: menținere

- cel puțin 2 secunde;

- kinetoterapeutul poate ajuta obținerea acestei poziții, dar pacientul trebuie s-o menținǎ;

3.  Poziția de la punctul 2: flexie și extensie din cot - extensia sǎ fie executatǎ mǎcar pe 20°.

4.   Așezat, membrul superior flectat din cot la 90°: pronatie și supinație - arcul de mișcare sǎ fie mǎcar ľ din totalul de amplitudine.

5.   Așezat: apucarea, ridicarea și apoi reașezarea unei mingi mari (Bobath)

- mingea sǎ fie la distanțǎ care cere extensia totalǎ a membrelor superioare;

- pumnul și antebratul ȋn poziție neutrǎ, degetele extinse;

- toatǎ suprafața pǎlmilor sǎ atingǎ mingea.

6.   Așezat la o masǎ, o minge de tenis pe masǎ: apucarea, ridicarea și eliberarea mingii

- eliberarea se face la ȋnǎlțimea capului;  - acțiunea se repetǎ de 5 ori, consecutiv;    

- sa nu adducǎ brațul.

7.   Aceeași poziție și activitate ca la punctul 6, dar executatǎ cu creionul (pensa tridigitalǎ).

8.   Aceeași poziție și activitate ca la punctul 6, dar executatǎ cu o coala de hȃrtie (pensa bidigitalǎ. termino-subterminalǎ).

9.   Așezat la o masǎ, o bucatǎ de chit pe o tavǎ: tǎierea, cu ajutorul cuțitului și a furculiței, a bucǎții de chit ȋn 10 pǎrți; bucǎțile obținute se vor așeza ȋntr-un castron.

10. Ortostatism: lovirea unei mingi mari de podea (dribling pe loc) - de 5 ori, consecutiv.

11. Așezat; opoziția policelui, pe rȃnd, la vȃrful fiecǎrui deget

- 14 atingeri ȋn 10 secunde:

- atingerea sǎ nu se facǎ pe partea lateralǎ a degetelor.

12. Așezat, brațele ușor abduse și rotate intern, coatele flectate la 90°: atingerea feței palmare a mȃinii sǎnǎtoase cu mȃna afectatǎ, prin pronație și supinație alternativǎ

- 20 de atingeri ȋn 10 secunde;

- brațul sǎ rǎmȃnǎ abdus.

13. Ortostatism, membru superior abdus la 90°, palma așezatǎ pe perete:

- rotarea trunchiului spre perete

- membrul superior se pǎstreazǎ cȃt se poate de extins din cot.

14. Legarea ȋn jurul capului a unei bentițe, ȋnnodarea și deznodarea ei

- mȃna afectatǎ sǎ efectueze ȋn aceastǎ activitate, mai mult decȃt doar fixarea bentiței;

- activitatea sǎ fie posibilǎ fǎrǎ control vizual.

15. Ortostatism cu fața la un perete: joc cu atingerea peretului combinat cu bǎtǎi din palme

- un semn pe perete situat la ȋnǎlțimea umǎrului;

- atingerea semnului se face ȋn ordinea: douǎ pǎlmi, palma dreaptǎ, palma stȃngǎ. douǎ pǎlmi s.a.m.d.;

- ȋntre fiecare atingere a peretelui se intercaleazǎ o bǎtaie din palme:

- ȋntregul set de mișcǎri va trebui repetat de 7 ori ȋntr-un interval de 15 secunde;

- se acordǎ 3 ȋncercǎri.

Funcțiile membrului inferior și a trunchiului

1.  Decubit dorsal:- ȋntoarcerea ȋn decubit lateral pe partea afectatǎ - fǎrǎ ajutorul membrelor superioare.

2.  Decubit dorsal:  ȋntoarcerea ȋn decubit  lateral pe  partea neafectatǎ - fǎrǎ ajutorul  membrelor superioare.

3.  Decubit dorsal, membrele inferioare ușor flectate, tǎlpile pe sol: ridicarea bazinului

- membrele inferioare se ȋncarcǎ simetric;

- kinetoterapeutul poate ajuta la executarea mișcǎrii, dar pacientul va trebui sǎ menținǎ poziția,

4.   Așezat: ridicare ȋn ortostatism - nu se folosește de mȃini;

- tǎlpile sǎ rǎmȃnǎ pe sol ȋn același loc;

- membrele inferioare se ȋncarcǎ simetric.

5. Decubit dorsal cu membrele inferioare semiflectate, tǎlpile pe sol: ridicarea membrului inferior afectat, așezarea piciorului acestuia pe o cutie și revenirea lui ȋn poziția inițiala

- nivelul la care se așeazǎ piciorul pe cutie se alege ȋn așa fel ȋn cȃt genunchiul sǎ fie flectat la 90°;

- reașezarea piciorului se face ȋn același loc;

- tot timpul acțiunii se va pǎstra o flexie la nivelul genunchiului;

- șoldul sǎ nu se roteze extern.

6.  Ortostatism: pǎșire cu membrul inferior neafectat pe o lǎdițǎ

- fǎrǎ sǎ flecteze șoldul de partea afectatǎ;

- fǎrǎ sǎ roteze bazinul spre partea afectatǎ;       

- fǎrǎ sǎ hiperextindǎ genunchiul de partea afectatǎ.    

7.  Ortostatism: "baterea tactului" cu piciorul neafectat

- de 5 ori consecutiv;

- contraindicațiile de la punctul 6 sunt și aici valabile.

8.  Decubit dorsal, membrul inferior afectat flectat din genunchi la 90°, talpa pe sol: dorsiflexia piciorului

- cel puțin jumǎtate din amplitudinea normalǎ (a membrului neafectat).

9.  Decubit dorsal: dorsiflexia (flexia) pȃnǎ cȃnd piciorul este la 90° fațǎ de gambǎ (poziția "0" a gleznei)

- nu se admite inversia.

10. Ortostatism: flexia ușoarǎ (30-40°) a genunchiului membrului afectat

- nu se admite flexia șoldului de partea hemiplegicǎ.

 

7. Control motor

Pentru aprecierea etapelor controlului motor și a diferitelor acțiuni din cadrul acestor etape se va folosi urmǎtoarea scalare:

N - normal;          M - posibil dar modificat;   I - imposibil

8. Aprecierea activitǎților zilnice (ADL)

            Ca metode de evaluare se folosesc:

a) ȋntrebǎrile puse familiei, anturajului;

b) observația proprie a testatorului a activitǎților pacientului. Este metoda cea mai bunǎ dar greu sau imposibil de realizat pentru o serie de activitǎți, așadar testarea este mai mult informalǎ.

Rezultatele sunt scalate dȃndu-se un punctaj pentru fiecare activitate.

A. grade de                4. performanțǎ normalǎ

          independențǎ              3. performanțǎ adecvatǎ dar dependentǎ de aparate, instalații- amenajǎri speciale

B. grade de                2. necesitǎ supraveghere pentru ȋndeplinirea activitǎților

dependențǎ                1. necesitǎ asistare

                                  0. activitate imposibilǎ

Activitǎțile zilnice sunt grupate pe urmǎtoarele direcții:

1. Gospodǎrie

- cumpǎrǎturi necesare;

- planificarea alimentǎrii ȋn familie;

- pregǎtirea mȃncǎrii;

- curǎțatul casei;

- spǎlatul rufelor;

- reciclarea lucrurilor;

- etc;

2. Manipularea activitǎților gospodǎrești

- aspirator;

- cuptor, sobe;

- frigider, microunde;

- mixer;

- deschizǎtor conserve;

- etc;

3. Ȋngrijirea sǎnǎtǎții

- manevrarea medicamentelor;

- cunoașterea factorilor de risc;

- ȋnscriere la consultații medicale;

- etc;

4. Activitǎți de protecție

- cunoștințe de protecție contra focului;

- posibilitatea de a telefona la serviciile de urgențǎ;

- identificarea situațiilor periculoase;

- etc;

5. Activitǎți ale vieții comunitare

- utilizeazǎ transportul ȋn comun;

- conduce mașina;

- manipuleazǎ bani și instrumente financiare;

- acces la activitǎți recreative;

- etc.

4.6 Metodologia specificǎ kinetoterapiei folositǎ ȋn scopul recuperǎrii accidentelor vasculare cerebrale

Obiective generale de tratament:

Ř      refacerea forței musculare și creșterea rezistenței musculare;

Ř      creșterea și adaptarea capacitǎții de efort;

Ř      ameliorarea funcției de coordonare, control și echilibru a corpului;

Ř      formarea capacitǎții de relaxare;

Ř      corectarea posturii și aliniamentului corpului;

Ř      creșterea mobilitǎții articulare;

Ř      reeducarea respiratorie;

Ř      reeducarea sensibilitǎții

Mijloace  generale de tratament

·              Masajul terapeutic- se executǎ masajul relaxator al musculaturii hipertone și masajul stimulativ al musculaturii hipotone (deltoid, triceps brahial).

·              Mobilizari pasive se ȋncep din articulatiile mari ale membrelor, treptat trecând la cele mici. Se executǎ lent atȃt pe partea bolnavǎ cȃt și pe cea sǎnǎtoasǎ.

·              Mobilizari active si active cu rezistenta, globale si analitice pentru cresterea fortei musculare. Folosim diagonalele Kabat  si tehnici de facilitare neuroproprioceptiva (inversare lenta, inversare lenta cu opunere, stabilizare ritmicǎ).

·              Exercitii la aparate și cu obiecte portative

o             Pedalare la bicicleta ergometrica (cu luarea pulsului si a tensiunii arteriale înainte, în timpul si dupa pedalare) - cu îngreuiere;

o             La stepper pentru tonifierea tricepsului sural si a tibialului anterior;

o             La pedalier - ȋmbunǎtǎțește atȃt mobilitatea articularǎ cȃt și controlul motor al membrului inferior afectat;

o             TheraAktiv Trainer - antreneazǎ atȃt membrele superioare cȃt și cele inferioare, contribuind la creșterea forței musculare și a coordonǎrii;

o             Aparatul multifuncțional - utilizat pentru creșterea forței musculare;

o             Lucru la spalier;

o             Bastonul este utilizat pentru diferite exerciții (flexii- extensii ale membrelor superioare, rulǎri pentru membrele inferioare);

o             Mingi de masaj - utilizate ȋn scop de relaxare a musculaturii hipertone

·              Exercitii de proprioceptie:

o                           La placa de echilibru, dezechilibrari în toate planurile si axele de miscare.

o                           Cu gimnballul. Pacientul în ortostatism cu un membru pe gimmball. Executa pentru început rulari în toate planurile de miscare dupa care kinetoterapeutul executa dezechilibrari în toate planurile si axele de miscare.

o                           Cu bastonul. Se executa  stabilizari ritmice. Pacientul tine bastonul la  nivelul toracelui (membrele superioare extinse). Kinetoterapeutul aplica forte din fata în spate, lateral stânga- dreapta sau rotatii.

o                           Cu mingea. Pacientul în decubit dorsal, ruleaza mingea pe un perete cu membrul inferior afectat. Kinetoterapeutul aplica dezechilibrari în toate planurile si axele de miscare permise.

·                             Diferite tipuri de mers  antreneaza selectiv musculatura dorita (pe vârfuri, pe calcâie, pe partea externa sau interna a piciorului, mers încrucisat, mers lateral) ȋmbunatǎțind ȋn același timp echilibrul și coordonarea.

Program de recuperare pentru hemiplegici- stadiul II de refacere

Am ȋmpǎrțit programul de recuperare ȋn 3 etape:

Etapa 1 - etapa de spasticitate accentuatǎ

 Obiective:

Ř      corectarea posturii și aliniamentului corpului;

Ř      creșterea mobilitǎții articulare;

Ř      reeducarea respiratorie;

Ř      reeducarea sensibilitǎții;

Ř      diminuarea spasticitǎții;

Ř      formarea capacitǎții de relaxare;

Ř      ȋmbunǎtǎțirea controlului motor.

Metode și mijloace:

ü      masaj terapeutic;

Fig. 4.1

ü      posturi reflex-inhibitorii;

ü      exerciții de respirație;

ü      stimulǎri electrice pe musculatura hipotonǎ (deltoid, tibial anterior);

                        Fig. 4.2                                                                                Fig. 4.3

ü      mobilizǎri pasive;


                                                                       Fig. 4.4

ü      diagonale Kabat executate pasiv;

                                                                       Fig. 4.5

Etapa a 2- a - de spasticitate moderatǎ

Obiective:

Ř      diminuarea spasticitǎții;

Ř      creșterea controlului motor;

Ř      refacerea forței musculare și creșterea rezistenței musculare;

Ř      ameliorarea funcției de coordonare, control și echilibru a corpului.

Metode și mijloace:

ü      masaj terapeutic;

ü      posturi reflex-inhibitorii;

ü      mobilizǎri pasive, pasivo- active, active;

                                                                          Fig. 4.6

ü      tehnici de facilitare neuroproprioceptivǎ (FNP)- izometrie alternantǎ, stabilizare ritmicǎ;

                        Fig. 4.7                                                                                           Fig. 4.8

ü      lucru la aparate și cu obiecte portative;


                   Fig. 4.8                                                                          Fig. 4.9

                   Fig. 4.9                                                                            Fig. 4.10

ü      mers la bare paralele (mers normal și peste obstacole).

Fig. 4.10                                                                                                    Fig. 4.11

Etapa a 3- a - realizeazǎ trecerea spre stadiul III de refacere

Obiective:

Ř      normalizarea tonusului muscular

Ř      creșterea mobilitǎții articulare;

Ř      creșterea forței musculare și creșterea rezistenței musculare;

Ř      creșterea și adaptarea capacitǎții de efort;

Ř      ȋmbunǎtǎțirea funcției de coordonare, control și echilibru a corpului

Metode și mijloace:

ü      mobilizǎri pasive, pasivo- active, active;

            Fig. 4.12                                                                                              Fig. 4.13                             

ü      lucru la aparate și cu obiecte portative;

            Fig. 4.14                                              Fig. 4.15                                              Fig. 4.16                               

ü      diagonale Kabat executate activ și activ cu rezistențǎ (Fig. 4.17 si Fig. 4.18)

                                    Fig. 4.17                                                                    Fig. 4.18                               

                       

Program de recuperare pentru hemiplegici- stadiul III de refacere

Obietivele de recuperare:

Ř      promovarea abilitǎtii extremitǎtilor pentru a merge cât mai corect, pentru a utiliza mâna în activitǎtile zilnice uzuale;

Ř      ameliorarea controlului motor excentric;

Ř      ameliorarea vitezei de miscare;

Ř      ameliorarea automatismului miscǎrilor.

Metode și mijloace:

ü      diagonale Kabat simetrice bilaterale;

                                                                        Fig. 4.19

ü      lucru la aparate și cu obiecte portative;

Fig. 4.20                                                     Fig. 4.21                                                  Fig. 4.22 

ü      ergoterapie

         Fig. 4.23                                                  Fig. 4.24                                             Fig. 4.25

CAPITOLUL 5. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR

5.1. Pacient D.S. ȋn vȃrstǎ de 55 ani ,sex M

- s-a prezentat la data de 2.07.2007 cu diagnosticul de:

Infarct cerebral emisferic stg sechelar. Hemiparezǎ dr spasticǎ. Afazie mixtǎ predominant expresivǎ La examinarea inițialǎ prezenta:

-          deficit motor  al membrelor drepte, predominant brahial;

-          tulburǎri de mers- mers spastic pe dr. cu semnul "drapelului";

-          tulburǎri de vorbire;

-          semnul Babinski prezent;

-          tulburǎri de sensibilitate vibratorie m.i.;

-          picior scobit, degete "ȋn ciocan" pe dreapta.

Pacientul a urmat programul de recuperare zilnic (exceptȃnd sȃmbetele și duminicile) primele semne de ameliorare  ȋnregistrȃndu-se dupǎ 6 sǎptǎmȃni de recuperare. Se observǎ o ȋmbunǎtǎțire mult mai rapidǎ a funcțiilor membrului inferior.

Testul Rivermed

Data

Scor functii globale

Scor functii ale MS

Scor functii ale MI si trunchi

2.07.2007

10

1

1

26.11.2007

11

6

9

                                                Tabel 5.1

Grafic 5.1

5.2 Pacient D.A., ȋn vȃrstǎ de 55 ani, sex M

- s-a prezentat la data de 15.07.2007, cu diagnosticul de: Hemiplegie dr spasticǎ cu disfazie mixtǎ post hematom intracranian. La examinarea ințialǎ prezenta:

-          deficit motor drept;

-          tulburǎri de echilibru;

-          mers spastic, dificil cu sprijin;

-          membrul superior ȋn triplǎ flexie;

-          tulburǎri de sensibilitate;

-          tulburǎri de vorbire;

-          semnul Babinski prezent;

Programul de recuperare a fost urmat cu o frecvențǎ de 2 ori/sǎpt. S-a observat o ȋmbunǎtǎțire a calitǎții mersului (a devenit posibil fǎrǎ sprijin pe distanțe mici- cca.10m) și o reducere ușoarǎ a spasticitǎții.

Testul Rivermed

Data

Scor functii globale

Scor functii ale MS

Scor functii ale MI si trunchi

15.07.2007

4

0

0

26.11.2007

10

2

6

      Tabel 5.2

Grafic 5.2

5.3. Pacient M.V., de sex M, 57 ani

- s-a prezentat ȋn data de 15.08.2007 cu urmǎtorul diagnostic: Hemiparezǎ dr spasticǎ post AVC. Diabet zaharat insulino-dependent dezechilibrat. Dislipidemie mixtǎ. Steatozǎ hepaticǎ. HTA III. Cardiopatie ischemicǎ cronicǎ.

            La evaluarea inițialǎ prezenta:

-          dispnee de efort;

-          spasticitate moderatǎ la nivelul membrului superior;

-          imposibilitatea efectuǎrii mișcǎrii de supinație a antebrațului drept;

-          tulburǎri de mers și staticǎ.

            A urmat programul de recuperare cu o frecvențǎ de 3 ori/sǎpt. S-a observat o ȋmbunǎtǎțire a funcțiilor membrului superior.

Testul Rivermed

Data

Scor functii globale

Scor functii ale MS

Scor functii ale MI si trunchi

15.08.2007

11

6

10

28.11.2007

11

13

10

      Tabel 5.3

Grafic 5.3

5.4. Pacient C.G., 51 ani, sex M

- s-a prezentat ȋn data de 30.07.2007 cu urmǎtorul diagnostic: Hemiplegie dr predominant faciobrahialǎ post AVC repetitive. Disfazie. HTA std III. Bloc av gr I. Arteriopatie oblit. M.i.  std II

 La evaluarea inițialǎ prezenta:

-          deficit motor moderat al membrelor drepte;

-          mers spastic pe dr posibil fǎrǎ sprijin;

-          parezǎ facialǎ dr de tip central;

-          semnul Babinski prezent;

-          dizartrie;

-          hemihipoestezie algicǎ și vibratorie dr.

            A urmat programul de recuperare cu o frecvențǎ de 2 ori/sǎpt.

Testul Rivermed

Data

Scor functii globale

Scor functii ale MS

Scor functii ale MI si trunchi

30.07.2007

11

6

10

03.12.2007

11

13

10

      Tabel 5.4

Grafic 5.4

5.5. Pacient I.I., 50 ani, sex M

- s-a prezentat ȋn data de 03.09.2007 cu urmǎtorul diagnostic: Hemiparezǎ dr sechelarǎ post infarct Sylvian total dr. Crize jacksoniene motorii stg cu generalizare. Colecistitǎ cr litiazicǎ op. Steatozǎ hepaticǎ.  Adenom periuretral.

 La evaluarea inițialǎ prezenta:

-          deficit motor membre stȃngi predominant brahial cu hipertonie și hiperreflectivitate OT;

-          mers stepat pe stg;

-          semn Babinski prezent;

-          hipotrofii interosoși dorsali m.i;

            A urmat programul de recuperare zilnic (exceptȃnd sȃmbetele și duminicile). S-a observat o ȋmbunǎtǎțire a stǎrii generale de sǎnǎtate.

Testul Rivermed

Data

Scor functii globale

Scor functii ale MS

Scor functii ale MI si trunchi

03.09.2007

9

2

3

03.12.2007

11

4

8

     

                                Tabel 5.5

                                   Grafic 5.5

5.6. Pacient P.P., 57 ani, sex M

- s-a prezentat ȋn data de 04.09.2007 cu urmǎtorul diagnostic: Hematom intracerebral spontan temporal stg. Hemiplegie dr. Afazie. Hipercolesterolemie.

La evaluarea inițialǎ prezenta:

-          deficit motor usor la nivelul membrelor dr;

-          ușoare tulburǎri de coordonare ale memb.sup dr;

-          tulburǎri de echilibru;

            A urmat programul de recuperare cu o frecvențǎ de 2 ori/sǎpt. S-a constatat o ameliorare a coordonǎrii, o ȋmbunǎtǎțire a echilibrului și o creștere a rezistenței fizice la efort.

Testul Rivermed

Data

Scor functii globale

Scor functii ale MS

Scor functii ale MI si trunchi

04.09.2007

11

15

10

10.12.2007

11

15

10

                            

                                       Tabel 5.6

                                     Grafic 5.6

5.7. Pacient G.D., 60 ani, sex M

- s-a prezentat ȋn data de 04.09.2007 cu urmǎtorul diagnostic: AVC tromboembolic ȋn teritoriul ACM stg. Hemiparezǎ dr cu disfazie mixtǎ. HTA std II.

 La evaluarea inițialǎ prezenta:

-          deficit motor usor la nivelul membrelor dr;

-          tulburǎri de coordonare ale memb.sup dr;

-          dificultǎți de abilitate și ȋn viteza de execuție a mișcǎrilor membr. Sup dr.;

-          ușoare tulburǎri de echilibru;

            A urmat programul de recuperare cu o frecvențǎ de 2 ori/sǎpt. Se constatǎ o ȋmbunǎtǎțire a forței și rezistenței ȋn schemele de mișcare necesare efectuǎrii activitǎților zilnice și o ameliorare a coordonǎrii.

Testul Rivermed

Data

Scor functii globale

Scor functii ale MS

Scor functii ale MI si trunchi

04.09.2007

11

15

10

10.12.2007

11

15

10

      Tabel 5.7

                             Grafic 5.7

5.8. Pacient B.V., 53 ani, sex F

- s-a prezentat ȋn data de 02.08.2007 cu urmǎtorul diagnostic: AVC ischemic capsular și tyalamic stg. Hemiparezǎ dr spasticǎ. Sclerozǎ multiplǎ. Ischemie cardiacǎ silențioasǎ.

 La evaluarea inițialǎ prezenta:

-          parezǎ facialǎ centralǎ dr;

-          mers dificil, posibil fǎrǎ spijin, spastic pe dr;

-          deficit motor moderat al membr. Dr. cu hipertonie elasticǎ;

-          reflexele osteo-tendinoase exagerate pe dr;

-          Babinski prezent;

-          dureri musculare.

            A urmat programul de recuperare zilnic (exceptȃnd sȃmbetele și duminicile) timp de 2 sǎptǎmȃni pe lunǎ. În urma terapiei s-au constatat urmǎtoarele:

- poate urca scǎrile cu pași alternativi;

- reducerea hipertoniei;

- o creștere a rezistenței fizice.

Testul Rivermed

Data

Scor functii globale

Scor functii ale MS

Scor functii ale MI si trunchi

02.08.2007

9

13

3

16.11.2007

11

15

8

Tabel 5.8

Grafic 5.8

5.9. Pacient B.D., 47 ani, sex F

- s-a prezentat ȋn data de 09.07.2007 cu urmǎtorul diagnostic: Hemiparezǎ stg post hemoragie subrahnoidianǎ prin anevrism de vȃrf de arterǎ bazilarǎ rupt neverificat operator. Hidrocefalie internǎ secundarǎ operatǎ (drenaj ventriculo-peritoneal unishunt). HTA std III.

 La evaluarea inițialǎ prezenta:

-          mers dificil, posibil fǎrǎ spijin, spastic pe dr;

-          tulburǎri de echilibru;

-          tulburǎri de coordonare ale memb.sup dr;

-          dificultǎți de abilitate și ȋn viteza de execuție a mișcǎrilor membr. Sup dr.;

-          Babinski prezent

            A urmat programul de recuperare zilnic (exceptȃnd sȃmbetele și duminicile) timp de 2 luni.  A ȋntrerupt terapia din motive personale. S-a constatat o ameliorare a coordonǎrii, reducerea hipertoniei, o creștere a rezistenței fizice și o ȋmbunǎtǎțire a echilibrului static și dinamic.

Testul Rivermed

Data

Scor functii globale

Scor functii ale MS

Scor functii ale MI si trunchi

09.07.2007

9

13

1

07.09.2007

11

15

7

      Tabel 5.9

Grafic 5.9

CAPITOLUL VI. CONCLUZII

Rezultatele si interpretarea pentru fiecare subiect în parte confirma ipotezele propuse astfel:

1.      Instituirea programelor de recuperare ȋn primul stadiu al afecțiunii demonstreazǎ eficiența  metodelor aplicate;

2.      Programele de recuperare reusesc sa înlature sechelele ce s-ar putea instala sau sǎ diminueze sechelele deja instalate, astfel ȋncât, viața personalǎ si cea socio-profesionalǎ sǎ nu fie cu mult perturbatǎ;

3.      Menținerea unui stil de viațǎ sǎnǎtos precum si respectarea conduitei terapeutice ce se impune ȋn aceastǎ afecțiune  previn apariția unei recidive;

4.      Ȋn urma recuperǎrii, lungimea pasului si distanțele parcurse se mǎresc, iar  calitatea mersului este ȋmbunǎtǎțitǎ;

5.      Tonusul muscular se normalizeazǎ prin scǎderea spasticitǎții (flexori membru superior si extensori membru inferior) si cresterea tonusului muschilor hipotoni (extensori pumn, extensori antebraț, flexori gambǎ);

6.      Subluxația de umǎr se remediazǎ prin cresterea tonusului muscular si a controlului motor al extremitǎții superioare;

7.      Funcțiile membrelor si a trunchiului sunt ȋmbunǎtǎțite, controlul motor este crescut indivizii devenind treptat independenți.

BIBLIOGRAFIE

1.      British Medical Journal. 11/1998, London - Bucharest

2.      COTOMAN, R., Kinetoterapie - Metodica desfǎsurǎrii activitǎții practice. Editura Fundației România de Mâine, Bucuresti, 2006

3.      DJAMO O., Anatomie. Editura Fundației România de Mâine, Bucuresti 2007

4.      MAGEE DAVID J. , Orthopedic Phisical Assessmen. 3'th Edition

5.      MAGEE DAVID J., Orthopedic Phisical Assessment. 4'th Edition

6.      MANOLE L. , Curs- Bazele kinetoterapiei I. 2003

7.      MÂRZA D. , Curs- Masaj therapeutic. 2003

8.      NENCIU G., Mǎsurarea si evaluarea ȋn educație fizicǎ si sport. Editura Fundației România de Mâine, Bucuresti

9.      OCHIANĂ G., Curs- Kinetoterapia ȋn afecțiuni neurologice II. 2004

10.  SABĂU E., Refacere- recuperare kinetoterapie ȋn activitatea sportivǎ. Editura Fundației România de Mâine, Bucuresti

11.       SBENGHE T., Kinesiologie - stiinta miscarii. Bucuresti, Editura Medicala, 2002

12.  SBENGHE T., Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare. Editura Medicala, Bucuresti, 1987

13.  SBENGHE T.,Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului. Editura Medicalǎ 1996, Bucuresti

14.  SIDENCO E. L., Kinetologie. Editura Fundației România de Mâine, Bucuresti

15.  http://www.medicinasportiva.ro/FKT/articole/Hemiplegia%20elemente%20de%20kinetoterapie.html

ANEXE

FIȘǍ DE EVALUARE NR. 1

  • DATE DE IDENTIFICARE

Nume si prenume: D.S.         Data nasterii: 30.04.1952

          Domiciliul: jud. Vaslui, loc. Bȃrlad, str. V. Lupu

Starea civila: cǎsǎtorit

          Studii: superioare

          Statut profesional: pensionar

  • INFORMAŢII MEDICALE

Înaltime 186 cm           Greutate 86 Kg

Diagnostic: Infarct cerebral emisferic stg sechelar. Hemiparezǎ dr spasticǎ. Afazie mixtǎ predominant expresivǎ

Istoricul aparitiei dizabilitatii : accidentul vascular s-a declanșat ȋn urmǎ cu 4 ani ȋn contextul dislipidemiei și al unei aritmii extrasistolice. Evoluția a fost lent remisivǎ și staționarǎ ȋn ultimii ani.

Antecedente heredocolaterale: nu prezintǎ

Boli cronice: Aritmie extrasistolicǎ

          Medicatie curenta: Metroprolol, Aspenter

          Tratament în antecedent: Metroprolol, Aspenter,Simvor, Sermion

          Stare generala de sanatate: satisfǎcǎtoare

   

  • EVALUARE        

 1. Aprecierea sensibilitatii si a perceperii imaginii corpului

            I. Subiectiva

            Tulburǎri de sensibilitate vibratorie membrul inferior bilateral.

         II. Obiectiva

           

                  Sensibilitate

Segment             

Proprioceptie, kinestezie

Sensibilitate superficiala

Durere

Sensul misc

sensul pozitiei

I

F

I

F

I

F

MS

SH

P

P

P

P

P

P

 

COT

P

P

P

P

P

P

 

RC

P

P

P

P

P

P

 

MCF

P

P

P

P

P

P

 

MI

CF

P

P

P

P

P

P

 

GENUNCHI

P

P

P

P

P

P

 

TT

P

P

P

P

P

P

 

MTF haluce

P

P

P

P

P

P

 

2. Tonus muscular

Grup muscular examinat

Hipotonie

Hipertonie elastica

(se noteaza dupa scala

Asworth modificat)

Hipertonie

 plastica

Da

Nu

2.07.2007

26.11.2007

Flexori antebrat

4

2

Flexori pumn

4

2

Flexori degete

0

0

Extensori antebrat

5

1

Extensori gamba

2

1

Flexori gamba

X

Extensori picior

X

3. a) Evaluarea mersului

Data

Imposibil

Posibil

Obs.

Independent

Cu mijl. Ajut.*

Urcat trepte**

Coborât trepte**

2.07.2007

 B

 P +B

26.11.2007

P

b)Calitatea mersului :

Tipul mersului    spastic pe dr.

Distanta parcursa mai mult de 1000 m

Alte aspecte mersul se realizeazǎ fǎrǎ balansul membrelor superioare

4. Testul Ricthie pentru aprecierea relatiei dintre amploarea subluxatiei de umar si durere

Scor 1 durere/ subluxatie     0/0 Data 2.07.2007

Scor 2 durere/ subluxatie     0/0 Data 26.11.2007

Observatii Nu prezintǎ subluxație

 

5. Testarea gradului de independenta functionala (GIF)

Nr

Functiile testului G.I.F.

Data

Scor

Data

Scor

Scor

1.

Alimentația

2.07.2007

5

4

26.11.2007

6

2.

Ȋngrijirea corporalǎ

2.07.2007

4

26.11.2007

6

3.

Ȋmbǎiatul

2.07.2007

4

4

26.11.2007

6

4.

Ȋmbrǎcatul trenului superior

2.07.2007

4

26.11.2007

5

5.

Ȋrnbrǎcatul trenului inferior

2.07.2007

5

26.11.2007

6

6.

Folosirea toaletei

2.07.2007

7

26.11.2007

7

7.

Controlul sfincterian - vezical

2.07.2007

7

26.11.2007

7

8.

Controlul sfincterian - anal

2.07.2007

7

26.11.2007

7

9.

Transferul de pe pat pe scaun, pe scaun rulant

2.07.2007

7

26.11.2007

7

10.

Transferul de pe scaun pe toaletǎ

2.07.2007

7

26.11.2007

7

11.

Transferul de pe scaun la duș, ȋn cadǎ

2.07.2007

7

26.11.2007

7

12.

Locomoție: mers sau deplasare cu cǎruciorul

2.07.2007

7

26.11.2007

7

13.

Locomoție: trepte

2.07.2007

6

26.11.2007

7

14.

Comunicația - ȋnțelegerea

2.07.2007

7

26.11.2007

7

15.

Comunicația - exprimarea

2.07.2007

6

26.11.2007

7

16.

Cunoașterea socialǎ interacțiunii

2.07.2007

7

26.11.2007

7

17.

Cunoașterea  socialǎ - rezolvarea problemelor

2.07.2007

7

26.11.2007

7

18.

Cunoașterea socialǎ - memoria

2.07.2007

7

26.11.2007

7

SCOR TOTAL

2.07.2007

111

26.11.2007

120

6. Testul Rivermed

Data

Scor functii globale

Scor functii ale MS

Scor functii ale MI si trunchi

2.07.2007

10

1

1

26.11.2007

11

6

9

7. Control motor

POSTURĂ

Mobilitate

Stabilitate

Mobilitate controlata

Abilitate

Miscare completa

Initierea miscarii

Transferul greutatii

Statica / dinamica

I

F

I

F

I

    F

I

F

I

F

I

F

 

DL/rostogolire

M

M

M

N

M

M

M

N

M

M

M

M

 

Asezat

M

N

M

N

M

N

M

N

M

N

M

N

 

Întoarcere în DV

M

N

M

N

M

N

M

N

M

N

M

M

 

DV cu sprijin pe antebrate

I

M

I

M

I

M

I

M

I

M

I

M

 

Patrupedie

I

M

I

M

I

M

I

M

I

M

I

M

 

Asezat oblic

 

Stând pe genunchi

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

 

Stând pe un genunchi

I

M

I

M

I

M

I

M

I

M

I

M

 

Ortostatism

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

 

Mers

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

 

  1. Aprecierea activitǎților zilnice (ADL)

ACTIVITATEA

DATA/2.07.2007

DATA/26.11.2007

GRADUL

GRADUL

Gospodarie

2

2

Manipularea aparatelor

gospodaresti

3

3

Îngrijirea sanatatii

4

4

Activitati de protectie

4

4

Activitati ale vietii cotidiene

3

3

FIȘǍ DE EVALUARE NR. 2

  • DATE DE IDENTIFICARE

Nume si prenume: D.A.         Data nasterii:01.05.1952

            Domiciliul: jud. Vaslui, loc. Bȃrlad, str. M. Viteazu

Starea civila: cǎsǎtorit

            Studii: superioare

            Statut profesional: pensionar

  • INFORMAŢII MEDICALE

Înaltime 170 cm           Greutate 80 Kg

Diagnostic: Hemiplegie dr spasticǎ cu disfazie mixtǎ post hematom intracranian

Istoricul aparitiei dizabilitatii :

Antecedente heredocolaterale nu prezintǎ

Boli cronice:

            Medicatie curenta: Tanakan, Cerebrolizin

            Tratament în antecedent:  Tertensif

            Stare generala de sanatate: satisfǎcǎtoare

   

  • EVALUARE        

 1. Aprecierea sensibilitatii si a perceperii imaginii corpului

            I. Subiectiva

            Tulburǎri de sensibilitate tactilǎ 

         II. Obiectiva

           

                  Sensibilitate

Segment             

Proprioceptie, kinestezie

Sensibilitate superficiala

Durere

Sensul misc

sensul pozitiei

I

F

I

F

I

F

MS

SH

P

P

P

P

P

P

 

COT

P

P

P

P

P

P

 

RC

A

A

A

A

A

A

 

MCF

A

A

A

A

A

A

 

MI

CF

P

P

P

P

P

P

 

GENUNCHI

P

P

P

P

P

P

 

TT

P

P

P

P

P

P

 

MTF haluce

P

P

P

P

P

P

 

2. Tonus muscular

Grup muscular examinat

Hipotonie

Hipertonie elastica

(se noteaza dupa scala

Asworth modificat)

Hipertonie

 plastica

Da

Nu

15.07.2007

26.11.2007

Flexori antebrat

2

1

Flexori pumn

2

1

Flexori degete

0

0

Extensori antebrat

1

1

Extensori gamba

0

0

Flexori gamba

X

Extensori picior

X

3. a) Evaluarea mersului

Data

Imposibil

Posibil

Obs.

Independent

Cu mijl. Ajut.*

Urcat trepte**

Coborât trepte**

15.07.2007

B

 B+P

 P +B

26.11.2007

B

B

B

b)Calitatea mersului :

Tipul mersului    mers spastic, dificil cu sprijin

Distanta parcursa maxim 50 m cu obiecte ajutǎtoare

Alte aspecte mersul se realizeazǎ fǎrǎ balansul membrelor superioare, cu o vitezǎ redusǎ

4. Testul Ricthie pentru aprecierea relatiei dintre amploarea subluxatiei de umar si durere

Scor 1 durere/ subluxatie     0/0 Data 15.07.2007

Scor 2 durere/ subluxatie     0/0 Data 26.11.2007

Observatii Nu prezintǎ subluxație

 

5. Testarea gradului de independenta functionala (GIF)

Nr

Functiile testului G.I.F.

Data

Scor

Data

Scor

Scor

1.

Alimentația

15.07.2007

3

4

26.11.2007

3

2.

Ȋngrijirea corporalǎ

15.07.2007

3

26.11.2007

4

3.

Ȋmbǎiatul

15.07.2007

3

4

26.11.2007

4

4.

Ȋmbrǎcatul trenului superior

15.07.2007

2

26.11.2007

3

5.

Ȋrnbrǎcatul trenului inferior

15.07.2007

2

26.11.2007

3

6.

Folosirea toaletei

15.07.2007

5

26.11.2007

6

7.

Controlul sfincterian - vezical

15.07.2007

7

26.11.2007

7

8.

Controlul sfincterian - anal

15.07.2007

7

26.11.2007

7

9.

Transferul de pe pat pe scaun, pe scaun rulant

15.07.2007

6

26.11.2007

6

10.

Transferul de pe scaun pe toaletǎ

15.07.2007

6

26.11.2007

6

11.

Transferul de pe scaun la duș, ȋn cadǎ

15.07.2007

3

26.11.2007

4

12.

Locomoție: mers sau deplasare cu cǎruciorul

15.07.2007

5

26.11.2007

6

13.

Locomoție: trepte

15.07.2007

4

26.11.2007

5

14.

Comunicația - ȋnțelegerea

15.07.2007

6

26.11.2007

6

15.

Comunicația - exprimarea

15.07.2007

2

26.11.2007

2

16.

Cunoașterea socialǎ interacțiunii

15.07.2007

6

26.11.2007

6

17.

Cunoașterea  socialǎ - rezolvarea problemelor

15.07.2007

6

26.11.2007

6

18.

Cunoașterea socialǎ - memoria

15.07.2007

7

26.11.2007

7

SCOR TOTAL

15.07.2007

83

26.11.2007

91

6. Testul Rivermed

Data

Scor functii globale

Scor functii ale MS

Scor functii ale MI si trunchi

15.07.2007

4

0

0

26.11.2007

10

2

6

7. Control motor

POSTURĂ

Mobilitate

Stabilitate

Mobilitate controlata

Abilitate

Miscare completa

Initierea miscarii

Transferul greutatii

Statica / dinamica

I

F

I

F

I

    F

I

F

I

F

I

F

 

DL/rostogolire

M

M

M

N

M

M

M

N

M

M

M

M

 

Asezat

M

N

M

N

M

N

M

N

M

N

M

N

 

Întoarcere în DV

M

N

M

N

M

N

M

N

M

N

M

M

 

DV cu sprijin pe antebrate

I

M

I

M

I

M

I

M

I

M

I

M

 

Patrupedie

I

M

I

M

I

M

I

M

I

M

I

M

 

Asezat oblic

 

Stând pe genunchi

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

 

Stând pe un genunchi

I

M

I

M

I

M

I

M

I

M

I

M

 

Ortostatism

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

 

Mers

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

 

8.Aprecierea activitǎților zilnice (ADL)

ACTIVITATEA

DATA/15.07.2007

DATA/26.11.2007

GRADUL

GRADUL

Gospodarie

1

2

Manipularea aparatelor

gospodaresti

1

2

Îngrijirea sanatatii

2

3

Activitati de protectie

3

4

Activitati ale vietii cotidiene

1

2

FIȘǍ DE EVALUARE NR. 3

  • DATE DE IDENTIFICARE

    Nume si prenume: M.V..         Data nasterii: 19.09.1948

          Domiciliul: jud. Vaslui, loc. Bȃrlad, str. Florilor

          Starea civila: cǎsǎtorit

          Studii: medii

          Statut profesional: pensionar

  • INFORMAŢII MEDICALE

Înaltime 170 cm           Greutate 78 Kg

Diagnostic: Hemiparezǎ dr spasticǎ post AVC. Diabet zaharat insulino-dependent dezechilibrat. Dislipidemie mixtǎ. Steatozǎ hepaticǎ. HTA III. Cardiopatie ischemicǎ cronicǎ Istoricul aparitiei dizabilitatii : accidentul vascular s-a declanșat ȋn urmǎ cu 21 ani. Evoluția a fost lent remisivǎ și staționarǎ ȋn ultimii ani.

Antecedente heredocolaterale nu prezintǎ

Boli cronice: Diabet zaharat insulino-dependent

            Medicatie curenta: Enap, Ins. mixtard, Aspenter

            Tratament în antecedent:  Aspenter, Ins actrapid

            Stare generala de sanatate: satisfǎcǎtoare

   

§         EVALUARE         

 1. Aprecierea sensibilitatii si a perceperii imaginii corpului

            I. Subiectiva

            Tulburǎri de sensibilitate vibratorie.

         II. Obiectiva

           

                  Sensibilitate

Segment             

Proprioceptie, kinestezie

Sensibilitate superficiala

Durere

Sensul misc

sensul pozitiei

I

F

I

F

I

F

MS

SH

P

P

P

P

P

P

 

COT

P

P

P

P

P

P

 

RC

P

P

P

P

P

P

 

MCF

P

P

P

P

P

P

 

MI

CF

P

P

P

P

P

P

 

GENUNCHI

P

P

P

P

P

P

 

TT

P

P

P

P

P

P

 

MTF haluce

P

P

P

P

P

P

 

2. Tonus muscular

Grup muscular examinat

Hipotonie

Hipertonie elastica

(se noteaza dupa scala

Asworth modificat)

Hipertonie

 plastica

Da

Nu

15.08.2007

28.11.2007

Flexori antebrat

4

2

Flexori pumn

4

2

Flexori degete

0

0

Extensori antebrat

5

1

Extensori gamba

2

1

Flexori gamba

X

Extensori picior

X

3. a) Evaluarea mersului

Data

Imposibil

Posibil

Obs.

Independent

Cu mijl. Ajut.*

Urcat trepte**

Coborât trepte**

15.08.2007

B

 B

 B+C

28.11.2007

B

b)Calitatea mersului :

Tipul mersului  usor cosit  

Distanta parcursa.mai mult de 1000 m

4. Testul Ricthie pentru aprecierea relatiei dintre amploarea subluxatiei de umar si durere

Scor 1 durere/ subluxatie     0/0 Data 15.08.2007

Scor 2 durere/ subluxatie     0/0 Data 28.11.2007

Observatii Nu prezintǎ subluxație

5. Testarea gradului de independenta functionala (GIF)

Nr

Functiile testului G.I.F.

Data

Scor

Data

Scor

Scor

1.

Alimentația

15.08.2007

5

4

28.11.2007

6

2.

Ȋngrijirea corporalǎ

15.08.2007

5

28.11.2007

6

3.

Ȋmbǎiatul

15.08.2007

6

4

28.11.2007

6

4.

Ȋmbrǎcatul trenului superior

15.08.2007

6

28.11.2007

7

5.

Ȋrnbrǎcatul trenului inferior

15.08.2007

5

28.11.2007

6

6.

Folosirea toaletei

15.08.2007

7

28.11.2007

7

7.

Controlul sfincterian - vezical

15.08.2007

7

28.11.2007

7

8.

Controlul sfincterian - anal

15.08.2007

7

28.11.2007

7

9.

Transferul de pe pat pe scaun, pe scaun rulant

15.08.2007

7

28.11.2007

7

10.

Transferul de pe scaun pe toaletǎ

15.08.2007

7

28.11.2007

7

11.

Transferul de pe scaun la duș, ȋn cadǎ

15.08.2007

7

28.11.2007

7

12.

Locomoție: mers sau deplasare cu cǎruciorul

15.08.2007

7

28.11.2007

7

13.

Locomoție: trepte

15.08.2007

7

28.11.2007

7

14.

Comunicația - ȋnțelegerea

15.08.2007

7

28.11.2007

7

15.

Comunicația - exprimarea

15.08.2007

7

28.11.2007

7

16.

Cunoașterea socialǎ interacțiunii

15.08.2007

7

28.11.2007

7

17.

Cunoașterea  socialǎ - rezolvarea problemelor

15.08.2007

7

28.11.2007

7

18.

Cunoașterea socialǎ - memoria

15.08.2007

7

28.11.2007

7

SCOR TOTAL

15.08.2007

114

28.11.2007

122

6. Testul Rivermed

Data

Scor functii globale

Scor functii ale MS

Scor functii ale MI si trunchi

15.08.2007

11

6

10

28.11.2007

11

13

10

7. Control motor

POSTURĂ

Mobilitate

Stabilitate

Mobilitate controlata

Abilitate

Miscare completa

Initierea miscarii

Transferul greutatii

Statica / dinamica

I

F

I

F

I

    F

I

F

I

F

I

F

 

DL/rostogolire

M

M

M

N

M

M

M

N

M

M

M

M

 

Asezat

M

N

M

N

M

N

M

N

M

N

M

N

 

Întoarcere în DV

M

N

M

N

M

N

M

N

M

N

M

M

 

DV cu sprijin pe antebrate

I

M

I

M

I

M

I

M

I

M

I

M

 

Patrupedie

I

M

I

M

I

M

I

M

I

M

I

M

 

Asezat oblic

 

Stând pe genunchi

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

 

Stând pe un genunchi

I

M

I

M

I

M

I

M

I

M

I

M

 

Ortostatism

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

 

Mers

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

M

 

8.Aprecierea activitǎților zilnice (ADL)

ACTIVITATEA

DATA/15.08.2007

DATA/28.11.2007