Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































DERMATOZE PARAZITARE DE ORIGINE ANIMALA

medicina












ALTE DOCUMENTE

MALADIILE SEXUAL TRANSMISIBILE
Zona Zoster, mai corect Herpes Zoster
IMUNOLOGIA TUMORALĂ A CANCERULUI RENOURINAR
TRATAMENTUL FIZICAL KINETIC ĪN COTUL POSTTRAUMATIC
APLICATII SPIRIDUS-eX
Osteoporoza
Alcoolul
Cancerul colo-rectal
Otita medie supurata la copil
Vulvo-Vaginitele

DERMATOZE PARAZITARE DE ORIGINE ANIMALA

Dermatoze provocate de insecte.



Pediculoza este provocata de paduchi, paraziti care fac parte din clasa insectelor. Se deosebesc trei varietati de paduchi, dupa forma si dimensiunile lor, dupa felul leziunilor pe care le provoaca si dupa localizari. Astfel se pot intalni pediculoza capului, dediculoza corpului si cea localizata in regiunile paroase.

Printre alte insecte provocatoare de eruptii cutanate se mentioneaza puricele, plosnita sau paduchele de lemn, tantarii.

Albinele si viespile produc la locul intepaturii o durere accentuata, urmata de o roseata si o tumefiere a regiunii. Cand intepaturile au fost numeroase, durerea este mai vie, tumefactia si mai pronuntata, totul fiind insotit de fenomene generale grave, a febra, dispnee, astenie si uneori chiar moarte.

Omizile provoaca si ele pe pielea omului eruptii cutanate pruriginoase, de tip eritematos si veziculos, care se pot generaliza. Leziunile sunt mai mult lineare, datorate drumului parcurs de insecta, care isi depune, prin perii sai, veninul iritant al glandelor sale subcuticulare. Leziunile se vindeca de obicei spontan.

Scabia sau raia este o dermatoza provocata de parazitul numit acarul scabiei. In general infectia pleaca de la femela, care isi depune oualele in grosimea stratului cornos. In acest scop, gaureste epidermul cu ciocul sau si se introduce in el, unde isi sapa incetul cu incetul o galerie, din care nemaiputand iesi, moare in cele din urma la extremi 24224u2011y tatea acestui sant, nu inainte de a depune ouale, care in cateva zile se transforma in larve. Acestea ies prin niste mici orificii si se raspandesc pe suprafata pielii, unde dupa alte cateva zile se transforma in nimfe. In tot acest timp nimfele, masculii si femelele se raspandesc pe tot corpul, inteapa tegumentele pentru a se hrani si dau nastere la o serie de alte leziuni. Tratamentul acestor leziuni se face cu pomezi antiparazitare continand sulf, carbonat de calciu, vaselina.

Capusele sunt acarieni mai mari pana la 4mm lungime, care ataca toate animalele si oamenii care traiesc mai mult in paduri. Prin intepaturile larvelor sau adultilor, acesti paraziti provoaca omului o serie de leziuni pruriginoase, care pot duce la complicatii. Deoarece cand parazitul inteapa ramane infipt in piele, este indicat a nu-l smulge cu violenta, pentru ca poate da nastere la supuratii cutanate. Cateva picaturi de benzina sau petrol aplicate pe el sunt suficiente pentru a-l indeparta apoi cu usurinta.

Paianjenii pot provoca si ei prin intepaturile lor, mai ales nocturne, dupa o incubatie de 24 ore, leziuni inflamatoare si dureroase, in mijocul carora apar flictene cu un exsudat rosiatic-violaceu, care lasa apoi dupa ele ulceratii ce se vindeca prin cicatrice. In formele mai grave, intalnite mai des in tarile tropicale, leziunile cutanate se pot necroza si extinde, insotindu-se de febra ridicata si alte forme generale grave care pot duce uneori chiar la moarte. Tratamentul consta in deschiderea si dezinfectarea flictenei, cu aplicari ulterioare de pansamente umede antiseptice.

Sorpionii, prin intepaturile lor in piele, provoaca si ei, cu ajutorul unui ac, de-a lungul caruia se scurge veninul, o leziune papuloasa, de coloratie violacee, pe suprafata careia apare o flictena inconjurata de o zona inflamatoare accentuata. Uneori leziunea cutanata este insotita de fenomene nervoase generale sub forma de crize convulsive. Tratamentul consta in extragerea acului cu o pensa, deschiderea si dezinfectarea flictenei, urmata de pansamente umede antiseptice.

Dermatoze produse de bacili

Lepra este o boala infectioasa cronica, generalizata produsa de bacilul Hansen. Se localizeaza indeosebi pe piele, sistemul nervos periferic, dar prinde sistemul limfatic si diverse viscere. Evolutia este lunga, cronica, cu izbucniri si remisiuni, adesea fatala, moartea producandu-se prin leziuni viscerale, sau infectii intercurente. Lepra este o afectiune contagioasa transmisibila.

Bacilii patrund in organism fie prin piele (in tarile calde) fie prin mucoase si in primul rand prin mucoasa nazala. Rolul sistemului nervos este foarte important in mobilizarea sistemelor de aparare a organismului. Bacilii o data patrunsi in organism, se inmultesc incetul cu incetul la locul de inoculare, apoi se disemineaza regional si in tot organismul. Procesul lepros atinge tesutul reticulo-endotelial, inclusiv ganglionii si provoaca o adevarata infectie cronica, inflamatoare. Incubatia leprei este variabila, dar in orice caz lunga, cel putin luni de zile, uneori 10-20 ani. In realitate, infectia este lenta, ceea ce explica lunga durata aparenta a incubatiei. La inceput apar simptomele generale necaracteristice: oboseala, anemie, apatie, somnolenta, dureri reumatismale, musculare, tulburari digestive, anorexie, diaree, furnicaturi, prurit localizat sau generalizat, nevralgii, senzatii de frig, accese febrile usoare. Cateva semne particulare sunt:rinita rebela, uscata. Pe piele pot aparea in aceasta perioada leziuni caracteristice numite lepride.

Dermatoze provocate de agenti fizici

Pielea normala, prin structura sa, este capabila sa suporte fara a fi lezata, excitatiile fizice si chimice externe pana la o anumita intensitate. Dupa aceste excitatii sunt prea intense, organismul reactioneaz in mod diferit, in raport cu natura excitantului. Reactiile la agentii fizici si chimici externi se limiteaza in general la locul de actiune al agentului respectiv.

Agentii mecanici care actioneaza cu o intensitate redusa produc leziuni care intereseaza numai epidermul si se vindeca fara cicatrice. Astfel de leziuni sunt eroziunile, exulceratiile, excoriatiile consecutive scarpinatului provocate de bolile pruriginoase. Cand agentul traumatic respectiv actioneaza mai intens, leziunile intereseaza dermul si hipodermul, dand aspectul de plaga, contuzie, hematom.



Presiunea intermintenta, repetata timp indelungat, produce inflamatie, pigmentarea pielii si ca un proces de adaptare fiziologica se produce hiperkeratoza, care poate fi de doua feluri:

a) Calusul este o leziune hiperkeratozica galbuie sau bruna, mai intinsa in suprafata, discret proeminenta, ale carei margini se continua pe nesimtite cu epidermul normal. Nu sunt dureroase decat unele leziuni plantare, indeosebi cand sunt insotite de fisuri. Localizarea cea mai frecventa este la nivelul picioarelor si se datoreaza presiunii exercitate in mers.

b) Clavusul (batatura) este o leziune hiperkeratozica rotunda, bine delimitata, cu diametru variind intre5-10mm, dureroasa. Batatura este proeminenta, dar se si infunda in dermul subiacent, iritand nervii cutanati si producand durere spontana si mai ales la presiune. Epidermul hiperkeratozic este deseori translucid si foarte dur, avand consistenta unghiei.

Presiunea permanenta poate produce necroza prin ischemie (escara care se produce la bolnavii imobilizati).

Dermatoze provocate de agenti chimici

Pielea este dotata cu o rezistenta destul de marcata fata de agentii chimici. Exista insa substante care in anumite concentratii produc in mod constant inflamatii cutanate sau necroza. Alaturi de aceste substante toxice exista altele fata de care organismul nu reactioneaza decat dupa un prealabil contact sensibilizant. Agentii chimici care sunt toxici numai pentru pielea indivizilor sensibilizati prin contacte repetate, poarta numele de alergene. Reactia cutanata fata de diverse alergene nu depinde atat de natura acestora, cat de starea de hipersensibilitate in care se afla individul respectiv. Pielea acestor indivizi reactioneaza la contactul cu doze mici de alergen, prin inflamatie de tipul exemei. Acesta este mecanismul de producere al multor eczeme profesionale. Initial, la locul de contact al substantei chimice cu pielea sensibilizata ia nastere o dermita de iritatie caracterizata prin eritem, edem, si bule, ca mai tarziu, pe masura ce sensibilitatea creste, sa se produca eruptia eczematiforma eritemato-veziculoasa, care depaseste suprafata de contact.

Dermatita eczematiforma chimica, ca orice eczema de cauza externa, este capabila sa produca reactii secundare la distanta, de tipul eczematidelor.

Pielea tinerilor si batranilor este mai putin rezistenta la agentii chimici iritanti. Pielea uscata este mai susceptibila decat cea grasa.

Pielea cu reactivitate normala raspunde de obicei la iritatiile chimice printr-o reactie inflamatoare, numita dermita de iritatie chimica, al carei tip este dermita produsa de substantele vezicante. Exista indivizi care fac dermite de contact in prezenta unor substante in general bine tolerate de altii. In aceste cazuri intervine susceptibilitatea individuala legata probabil de o stare de ensibilizare speciala.

Dermita de iritatie chimica este cea mai simpla reactie a pielii fata de un agent chimic. La locul contactului se produce o reactie eritemato-edematoasa acuta, care se acopera cu vezicule sau bule, prin spargerea carora iau nastere exulceratii zemuinde si cruste. Leziunile sunt strict limitate la regiunea in care s-a produs contactul cu substanta iritanta.

Dermatoze consecutive absorbtiei unei substante chimice sau medicamentoase

Ingerarea unor substante chimice (in imensa majoritatea a cazurilor este vorba de medicamente sau de sustante manipulate in diverse profesii), poate da nastere la eruptii cutanate de tipuri diferite.

Substanta chimica poate patrunde in organism si pe cale respiratoare, cutanata, intravenoasa sau intramusculara. Manifestarile cutanate care iau nastere astfel se numesc toxidermii sau toxicodermii, termeni gresiti, intrucat nu sunt procese toxice, ci de intoleranta. Tipul lor clinic este in general fara legatura cu substanta chimica in cauza. Totusi, unele medicamente produc eruptii destul de caracteristice.

Antipirina provoaca eruptii variate, dintre care cea mai obisnuita este eritemul bulos, caracterizat prin pete eritematoase situate pe tegument, mucoasa bucala si genitala.

Iodul si mai ales iodurile produc o mare varietate de eruptii cutanate, care imbraca aproape toate aspectele reactiilor cutanate.

Bromurile cauzeaza frecvent leziuni acneiforme, care apar sub forma de mici papule-pustule si deseori se transforma in furuncule inconjurate de o roseata.

Sarurile de aur produc, in afara de eritrodermie caracteristica, eruptii lichenoide si pigmentare.

Arsenicul da nastere la o serie de accidente cutanate.

Sulfamidele produc, printre alte accidente cutanate, un eritem nodos.

Penicilina produce urticarie, dermite eczematiforme si o eritrodermie care apare la cateva zile de la inceperea tratamentului.

Dermatozele profesionale




Īn conditii profesionale, pielea este organul cel mai expus la variate noxe ale mediului de munca, de natura fizica, chimica, biologica, ceea ce determina o frecventa crescuta a bolilor cutanate profesionale īn raport cu celelalte īmbolnaviri produse de acesti factori. Dermatozele profesionale sunt provocate de expunerile directe zilnice, repetate, la substante diverse cu care organismul vine īn contact la locul de munca. Diagnosticul de profesionalitate este conditionat de demonstrarea nu numai a circumstantelor profesionale care au indus boala, a agentilor etiologici( noxelor), dar si a caracteristicilorclinico- evolutive proprii acestor afectiuni. De aceea, diagnosticul corect este rodul colaborarii dintre medicul de medicina muncii si medicul specialist dermatolog, iar cercetarea locului de munca ofera elemente obiective, de expunere profesionala la noxa sau noxele incriminate. Īn cadrul tabloului general al īmbolnavirilor profesionale din Romānia, bolile pielii au pondere de 2,47% din totalul morbiditatii profesionale,mentināndu- se din punct de vedere al numarului de cazuri pe aceeasi tendinta de scadere a anilor anteriori, comparativ cu īnceputul anilor '90.

Exista o mare diversitate de agenti etiologici care determina aparitia dermatozelor ortoergice si alergice profesionale. Aparitia īn anul 2002 a unui numar de 62 cazuri de dermatoze profesionale provocate de factori ca: emulgatori, uleiuri, crom, bicromati, antibiotice, conduce la concluzii utile īn optimizarea practicii de medicina muncii.

Manevre / proceduri diagnostice si terapeutice specifice

1.  Teste de provocare alergologice care necesita monitorizare intraspitaliceasca:

Ų       Teste cutanate alergologice (prick, intradermic) cu risc crescut asumat

Ų       Teste alergologice de provocare orala

Ų       Teste alergologice de provocare injectabila

2.  Teste cutanate alergologice prick cu alergene (aeroalergene, trofalergene etc) necesare diagnosticului alergologic complex, avand risc alergologic crescut

3.  Testare cutanata intradermica (i.d.) la ser autolog

4.  Teste cutanate alergologice epicutane (patch) cu alergenele de contact (metale etc)

5.  Testare cutanata alergologica pentru urticaria la agenti fizici

6.  Determinare debit expirator maxim instantaneu de varf (PEF) prin peak flow-metrie

7.  Spirometrie, dupa caz, spirometrie post-bronhodilatator (flow-screen)

8.  Tratament antialergic si antiinflamator sistemic si topic, inclusiv tratament inhalator cu dispozitive complexe sau de tipul nebulizarii

9.  Imunoterapie specifica cu vaccinuri alergenice standardizate, cu risc crescut asumat, la pacienti care necesita monitorizare intraspitaliceasca (materialele sanitare aferente procedurii, cu exceptia vaccinului propriu-zis)

10.  Educatia complexa a pacientului alergic, inclusiv oferirea de fise/pliante cu informatii complexe privin masurile profilactice de evitare a expunerii la alergene sau alti factori declansatori ai unor reactii de hipersensibilitate












Document Info


Accesari: 2430
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )