Patologia reumatica in geriatrie
Patologia reumatica este de doua tipuri:
Indiferent de tipul patologic suferinta reumatica este o suferinta a tesutului conjuctiv.
In esenta structurile afectate sunt:
-structuri articulare si periarticulare
coloana vertebrala
membrul inferior (sold, genunchi, picior)
membrul superior (umar ,cot, mana)
CURS 2
Examenul clinic al bolnavului rheumatic
Examenul C.V.
-este examinata ca un intreg si apoi pe segmente
-repere anatomice:
Inspectia in afara semnelor de inflamatie commune cu celelalte articulatii ( zonele de edem a art. mici, aspectele periunghiale, retractia aponevrozei palmare)
Atitudinile vicioase ale mainii care sunt specifice bolilor artrozice ale mainii (deviatia cubitala a mainii, deviatii la nivelul art. Interfalangiene)
In cadrul PERCUTIEI la nivelul articulatiei pumnului poate sa apara durere in percutia canalului carpian.
In examenul mobilitatii; mobilitatea pumnului, a articulatiei meta-carpo-falangiene si a articulatiei inter-falangiene.
Mobil. mainii este imp pt prehensiune cunoscute fiind 6 tipuri de prehensiune in functie de priza:( terminala, subtreminala, subterminolaterala, palmara, digito-palmara, latero-laterala).
CURS 3 (04.03.2008)
Articulatia soldului- este cea mai mare articulatie din corp motiv pentru care examenul clinic este complex si presupune mai....
INSPECTIA- este importanta in ortostatism(se evidentiaza pozitii vicioase de tipul- sold in flexum care este semn de coxartroza sau atunci Cand flexumul este mai mare de 90º semn de psoita ( inflamatia muschiului psoas)
-in decubit soldul fixat in abductie, rotatie externa si flexum, pozitie vicioasa pentru coxartroza avansata
-in urma inspectiei poate deveni necesara masurarea lungimii membrelor inferioare deoarece scurtarea unui membru cu mai mult de 2 cm necesita corectie si purtarea de baston ( masurarea se poate face si pe segment-mas. lungimea gambelor si a coapselor-)
PALPAREA- este importanta pentru evidentierea hipotoniilor musculare sau a contracturilor musculare.
Examenul mobilitatii soldului se face pasiv, active si active cu rezistenta.
BILANTUL ARTICULAR-vizeaza flexia si extensia efectuata cu genunchii extinsi dar si flectati
-roatatia efectuata cu genunchii extinsi dar si in semiflexie.
-abd. Si add. Efectuata numai in extensie
BILANTUL MUSCULAR- vizeaza muschiul psoas-iliac,marele fesier, abductori si adductori.
v Genuvalgum in ortostatism( distanta dintre maleolele tibiale)
v Genuvarum in ortostatism se determina gradul (distanta intre condilii femurali)
v Genunchii plati- se vad la inspectia din fata ( se intalnesc la lipsa rotulei)
v Genunchi recurvatum, apare in stari de laxitate
v Genuflexum-este compensator, apare in evolutie dupa........depuneri de tesut adipos in jurul art. Genunchiului.apare in general la femei cu tulburari hormonale.
v -semne de bursita (inflamatia genunchiului)
v Inflamatie pe partea posterioara a genunchiului ( in leg. Cu spatial popliteu) acestea sunt histurile BEKAR histuri plonjante.
In examenul articulatiei genunchiului se studiaza:
PALPAREA- foarte importanta este secretia in (artic. Lichid sinovial) se poate vedea prin palparea rotulei.
Semnul sertarului (pt. ligamentele incrucisate ale gen. si meniscuri interne/externe)
-durerile provocate de tendinita de cvadriceps la palpare si la mobilizare cand se tenteaza exarcebarea valgului fiziologic.
Examenul mobilitatii genunchiului.
-pasiv
-activ
-activ cu rezistenta
Miscarile fiziologice-(flexia-extensia)
-lateralitate
Bilant articular
Bilant muscular- cvadricepsul
PICIORUL SI GLEZNA:
Piciorul este alcatuit dintr-un numar de oase foarte mici artic. ................
Polidactilia (mai multe degete)
Halumigalie
LEDERHOSE- este aponevroza plantara
Deviatiile axului picioriului:
-piciorul in val este piciorul de ballerina( deviat in exterior)
-piciorul in var (in interior)
-piciorul equin
Podograma- evidentiaza aspecte patologice ale boltei plantare, aspectul si tumefierea gleznei,culoarea.
Palparea:
CURS 4 (11.03.2008)
BOALA ARTROZICA
Def. ARTROZELE- sunt afectiuni neinflamatorii ale artic. Mobile caracterizate prin deteriorarea si abraziunea ( frecarea) cartilajului articular si leziuni hipertrofice ale extremitatilor osoase.
Simptomul pp. este durerea care are un character mechanic se intensifica in timpul zilei prin suprasolicitare se calmeaza la repaus.
apare foarte rar noaptea si este meteorodependenta.
Semne obiective:
apar mai ales la mobilizarea artic. chiar pasiva si se manifesta sub forma crepitatiilor sau cracmentelor datorate uzurii cartilajului.
Deformarea articulara cu marirea de volum se datoreaza fie osteofitelor fie hidartrozei prin hipersecretie de lichid sinovial
Limitarea mobilitatii in boala artrozica se datoreaza mai ales contracturii musculare reflexe ca raspuns la durere.
Ameliorarea durerii
b) Scaderea contracturii musculare si ameliorarea mobilitatii
c) Intarzierea imbatranirii structurilor articulare
Tratamentul general de crutare generala (igieno-dietetic)- de protectie artic.
Repausul articular care se impune in conditii se suprasolicitare profesionala si care are drept scop ameliorarea durerii prin repaus
Acest repaus articular ar trebui sa intrerupa activitatea din timpul zilei in cazul artrozelor localizate la articulatiile portante, repausul ar trebui sa fie de 15-20 min la 4h.
Pe de alta parte repausul nu trebuie prelungit la pat deoarece poate determina hipotrofie musculara.
Un alt factor este dieta hipocalorica,schimbarea locului de munca (frig, umezeala).
Tratamentul medicamentos:
Poate fi etiologic actionand impotriva degradarii cartilajului articular
Poate fi simptomatic actionand impotriva durerii
Tratamentl durerii se bazeaza in general pe substante antiinflamatoare si antialgice noncortizonice.
Ameliorarea durerii (repausul);
v Ameliorarea fortei musculare si a stabilitatii a artic. portante;
v Ameliorarea (mentinerea) mobilitatii articulare
v Controlul si reeducarea mersului.
TRATAMENTUL BALNEAR- cura balneara este benefica in fazele inactive ale bolii, statiunile cu profil reumatogen.(TECHIRGHIOL, AMARA, LACUL SARAT, BAILE HERCULANE, ACNELE MARI)
La aceste forme de tratament conservative se adauga tatamentul chirurgical orthopedic care poate fi:
Precoce (vizand corectarea unor deformatii cu potential artrozic)
Tardiv (corrector in stadii avansate ale bolii)
ARTROZA COLOANEI VERTEBRALE
Microtraumatisme sau traumatisme vertebrale
Boli vertebrale preexistente
Tulburari de statica (cifoze, scolioze, hiper lordoze)
Rolul surmenajului professional inclusiv sportive
Simptome:
Durerea de intensitate variabila si impotenta functionala moderata la nivel segmentar
Durerile vertebrale au debut insiduos si evolutie indelungata, ele se accentueaza dupa transportul unor obiecte grele sau in cadrul unor profesii cu fixarea indelungata a corpului in pozitie rigida
Durerile vertebrale se insotesc de dureri celulitice ce sunt dureri ale tesutului moale subcutanat si pot fi localizate la nivelului pliului cervical inferior.
Durerile evolueaza pe un fond cronic cu crize dureroase acute care determina impotenta functionala de tip antalgic.
Complicatiile cele mai frecvente ale bolii artrozice sunt sindroamele RADICULARE (sindrom de compresie a radacinii nervoase) de tipul
Nevralgie cervico-brahiala in artroza cervicala
Nevralgie sciatica crurala pe nervul sciatic sau nervul crural in cazul bolii artrozice lombare.
Tratamentul in boala artrozica:
Se imparte in- profilactic si curative
Tratamentul profilactic- este cel mai eficient si vizeaza corectarea tulburarilor de statica preexistente prin kinetoterapie.
Evitarea microtraumatismelor si evitarea surmenajului professional sau sportive
Tratamentul curativ poate fi: CONSERVATOR sau CHIRURGICAL
A.Mijloace de tratament conservator.
Igieno-dietetice- prin care se urmareste protectia C.V. (repaus in clino-statism si dieta hipocalorica la persoanele supraponderale)
Mijloace ortopedice- MINERVA (suportul cervical ce protejeaza de microtraumatisme), LOMBOSTAT (corset elastic).
Mijloace medicamentoase- medicamente antiinflamatoare, antialgice si medicamente care imbunatatesc troficitatea cartilajului bazat pe glucozamina.
Mijloace fizicale- electroterapia (infrarosiile, ultrasunetul, electroterapia calda se folosesc numai atunci cand nu este inflamatie acuta.
-masajul si termoterapia calda prin parafina, gel cald, sare.
5) Mijloace kinetice (kinetoterapia) un rol deosebit are decomprimarea medulara prin tractiuni in ax si manipulari vertebrale, mentinerea sau recastigarea mobilitatii C.V.
6) Balneoterapia in afara crizelor dureroase
B.Tratamentul chirurgical -este rezervat complic. nervoase ale artrozelor intervertebrale cu sindroame de compresie medulara.
Obiectivele tratamentului fizical kinetic
1)-Ameliorarea durerii si a
2)-Contracturii musculare
Este foarte importanta pentru obtinerea unei mase osoase maxime
v Este foarte importanta in perioada de crestere
v Deficitul de Ca din alimentatie este important in varsta copilariei si datorita insuficientei de aport a vit. D
v Insuficienta de Ca poate fi indusa prin excesul de consum, aport a proteinelor alimentare provenite din carne si mezeluri;
v Printr-un aport de dulciuri hiperconcentrate fara aport de Ca din aceasta categorie exceptam un aliment (ciocolata).
v Fitatii sunt compusi chimici care se gasesc in cereale, scad absortia intestinala a Ca formand un complex insolubil
Factori individuali (ENDOGENI)
Factori hormonali- .hormone estrogeni, androgeni sau tiroidieni
Factori reglatori si metabolismului fosfocalcic vit D, parahormonul si calcitomia.
Aspecte clinice:
In prima faza este o osteoporoza latenta fara simptome sau discrete dureri dorso-lombare dupa ortostatism prelungit sau effort intens, durerea este de tip mechanic
Clinic manifesta- perioada cand simptomele dureroase sunt clare si sunt datorate tasarilor vertebrale
O alta forma in absenta durerii este manif. Sub forma complicatiilor de tip fractura.-la barbate cea mai frecventa este de COL FEMURAL, la femei de coaste sau vertebre.
Ex.paraclinice care confirma:
sold
mana(antebrat)
curative al bolii deja existente
Profilactic:
profilaxie secundara- este o profilaxie a fracturilor
profilaxie primara- este prevenirea fragilitatii osoase
folosirea bastonului la varstnici cu tulburari de echilibru
evitarea purtarii de greutati mai ales intr-o mana
evitarea activitatii in pozitie de flexie prelungita sau rasucire.
Tratamentul curativ (propriu-zis)
Tratamentul prin mijloace fizice-are ca obiectiv ameliorarea durerii si reducerea contracturii musculare.
Se bazeaza pe:
termoterapie- caldura locala ameliorand circulatia
hidroterapia asociaza efectul antalgic al apei calde cu efectul de facilitare a miscarii
masajul are efect:- decontractractare musculara
electroterapia: effect antalgic in special pe musculature paravertebrala
kinetoterpia:- obiective:
ameliorarea durerii
scaderea contracturii musculare
pastrarea mobilitatii si a controlului postural
cresterea fortei musculare
Kinetoterapia se sdreseaza perioadei acute si perioadei cornice
Pentru perioada acuta pe primul plan este repausul
Repausul -se limiteaza strict la perioada dureroasa sin u trebuie prelungit datorita reiscului de accelerare a pierderii de masa osoasa.
Etapa cronica- se urmareste cresterea fortei musculare prin exercitii izometrice in special
-evolutia si prognosticul bolii depend de eficienta mijloacelor profilactice in special profilaxia fracturilor.
|
