Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



loading...

















































FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENTEI CARDIACE

medicina












ALTE DOCUMENTE

AFECŢIUNILE GLANDELOR SUPRARENALE
Bronsita cronica. Emfizemul pulmonar. Obstructia cailor respiratorii.
DEPRESIA
PSIHOTERAPIA CENTRATA PE CLIENT ( R o g e r s )
la cabinetul scolar al C..J.A.P.P din incinta Gr Scolar \"Ovid Densusianu \" Calan
Se spune ca
Abrevieri folosite:
Reproducerea asistata - un tratament pentru infertilitate
CLASIFICAREA SOCULUI
Acidoza tubulara distala

FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENTEI CARDIACE


Insuficienta cardiaca = starea patologica caracterizata prin alterarea functiei de pompa a inimii, inima fiind inaptasa preia si/ sau sa expulzeze o cantitate de sange adecvata necesitatilor metabolice, cu alte cuvinte, debitul cardiac este inadecvat fata de necesitatile organelor.




In marea majoritate a cazurilor de IC Dc este scazut, exceptie fiind IC ce debuteaza pe fondul unui Dc crescut, dar totusi insuficient cu necesitatile tisulare mult crescute de O2; acesta apare cand exista conditii patologice prealabile ce cresc Dc prin cresterea intoarcerii venoase, sau prin rezistenta vasculara periferica, cum ar fi:

a)     fistule arterio-venoase numeroase => creste intoarcerea venoasa

b)    anemii importante => rezistenta vasculara scazuta (sange cu densitate scazuta) +la tesuturi ajunge o cantitate scazuta de O2 (datorita cantitatii scazute de Hb) => hipoxie => acumulare de ac. lactic => acidoza => scaderea tonusului vascular periferic

c)     hipertiroidism => efct calorigen => scaderea tonusului vasc. periferic => scaderea rezistentei vasc. periferice

In aceste conditii patologice, desi Dc este crescut apare o IC deoarece acest Dc este totusi ineficient:

in anemii este necesara o cantitate mare de O2

hipertiroidismul creste necesitatile metabolice

fistulele arterio- venoase produc hipoxie 555t199f tisulara => necesar de O2 crescut

Agravarea acestei IC se manifesta prin scaderea contractilitatii miocardice => treptat va scadea si Dc => se va transf. intr-o IC tipica cu Dc scazut

CLASIFICAREA INSUFICIENTELOR CARDIACE:

1) INSUFICIENTA CARDIACA LATENTA:

este IC in care scaderea Dc este minima a.i. nu apar manifestari clinice

2) INSUFICIENTA CARDIACA ACUTA:

este IC brutal instalata ce nu permite intrarea in functie a tuturor mecanismelor compensatorii

3) INSUFICIENTA CARDIACA CRONICA:

este IC instalata progresiv, lent ce permite intrarea in functiune a tuturor mec. compensatorii, a.i. tulburarile fiziopatologice si clinice se dat. IC propriu-zise si mec. compensatorii

4) INSUFICIENTA CARDIACA RETROGRADA

este IC in care majoritatea tulburarilor fiziopatologice si clinice se dat. stazei venoase inapoia ventriculului ce este insuficient: staza venoasa retrograda Vs => staza venoasa pulmonara, staza retrograda Vd => staza venoasa sistemica ( pe venele cave)

5) INSUFICIENTA CARDIACA ANTEROGRADA

este IC la care mejoritatea tulburarilor fiziopatologice si clinice se datoreaza scaderii expulziei ventriculare

6) INSUFICIENTA CARDIACA RETROGRADA SI ANTEROGRADA

este IC in care acelasi bolnav prezinta un anumit grad de IC retrograda cat si un anumit grad de IC anterograda, in proportii diferita, una din ele predominand sau in proportii egele.

7) INSUFICIENTA CARDIACA STANGA

se manifesta anterograd, retrograd sau mixt

8) INSUFICIENTA CARDIACA DREAPTA

se manifesta predominant retrograd

9) INSUFICIENTA CARDIACA GLOBALA

apare prin extinderea IVS la Vd

mai rar apare ca atare de la inceput ( miocardite, cardiomiopatii)

10) CORDUL PULMONAR ACUT/ CRONIC

ICdr acuta/ cronica det. de suprasolicitarea Vd prin HTP det. de diferite afectiuni pulmonare

11) INSUFICIENTA CARDIACA CONGESTIVA

este IC in care semnele si simptomele se dat. stazei venoase retrograde

staza pulmonara => IVS : dispnee, raluri

staza in venele cave => IVD: turgescenta jugularelor, hepatomegalie, edeme ale mb inferioare

12) INSUFICIENTA CARDIACA REFRACTARA

este IC terminala, care nu poate fi controlata terapeutic, devenind ireductibila



CLASIFICAREA ETIOPATOGENICA A INSUFICIENTEI CARDIACE

Afectarea functiei de pompa a inimii se poate frace prin afectarea:

a)     mecanismului diastolic = afectarea functiei de umplere

b)    mecanismului sistolic = afectarea functiei de ejectie

In functie de mecanismul alterat de factorii etiopatologici se dinting 3 forme de IC, 2 datorate afectarii ejectiei si 1 datorat afectarii umplerii.

INSUFICIENTA CARDIACA DISDIMAMICA

este datorata suprasolicitarii de rezistenta (presiune) sau de volum asupra ventriculilor

suprasolicitarile de presiune sau de volum cronice duc secundar la deprimarea treptata a contractilitatii miocardice => scade ejectia ventriculara

suprasolicitarile de presiune si de volum acuta pot det. scaderea expulziei chiar daca contractilitatea, ca proprietate intrinseca a miocardului nu este afectata

embolia pulmonara masiva det. suprasolicitare presionala mare asupra Vd => Vd se dilata compensator, contractilitatea sa nu este afectata, dar datorita cresterii presionale ejectia sa nu se mai face corespunzator.

a)     suprasolicitarea de presiune:

cauze cardiace:

defecte de mecanica valvulara : stenoza stransa de valva

cardiomiopatia obstructiva cronica: hipertrofie mare a fetei stg. a septului ventricular exact inzona canalului de evacuare a Vs => zona se obstrueaza => baraj in calea ejectiei

cauze extracardiace:

HTA esentiala ( pt. Vs)

HTP ( pt. Vd)

cresterea vascozitatii sangelui (poliglobulii) => suprasolicitarea atat a Vs cat si a Vd

b)    suprasolicitarea de volum:

cauze cardiace:

defecte importante de mecanica valvulara : insuficienta valvulara (ex.IAo: dupa expulzia Vs sangele regurgiteaza din Ao in Vs, in diastola la acest sange se adauga cel din As => la urmatoarea sistola Vs va expulza o cantitate mai mare de sange

DSV : cel doi ventriculi comunica => in sistola o parte din sangele Vs ajunge in Vd => Vd va fi suprasolicitat de volum

cauze extracardiace:

hipervolemii (intoarcere venoasa mai mare)

fistule arterio-venoase => creste intoarcerea venoasa



INSUFICIENTA CARDIACA PRIN AFECTAREA PRIMARA A CONTRACTILITATII MIOCARDICE SAU / SI SCADERII EFICIENTEI CONTRACTIEI MIOCARDICE


A)   Scaderea primara a contractilitatii (ca si scaderea sec. a contractilitatii) det. alterarea mecanismului sistolic = scaderea ejectiei

ex.) miocarditele toxice sau infectioase ( miocardita difterica)

miocarditele metabolice sau nutritionale (miocardita prin

avitaminoza B1, miocardita alcoolica)



miocarditele imunoalergice ( miocardita reumatismala)

cardiomiopatia primitiva / secundara dilatativa

ischemia miocardica semnificativa ( scade producerea de energie

necesara contractiei)

plagi miocardice, traumatisme miocardice


B)   Scaderea eficientei miocardice ( randamentul contractiei este mai mic)

scaderea masei musculare ventriculare contractile

ex.) infarct mare => zona necrozata nu mai este contractila

anomalii de macanica si geometrie ventriculara

a)     dilatatia ventriculara => det dilatarea orificiului atrio-ventricular => aparatul valvular nu mai poate inchide etans orificiul => regurgitarea sangelui din ventricul in atrii in sistola

b)    asincronii mecanice vantriculare : zonele necrotice postinfarct sunt hipokinetice ( contractie mai slaba si mai tardiva) => ejectie scazuta cu eficienta scazuta

c)     dischinezii ventriculare : o parte a peretelui se contracta, iar cealalta parte se relaxeaza

ex.)anevrismul ventricular: uneori zona postinfarct se remoleste => in sistola ventriculara aceasta zona se dilata, se umple cu sange ca o dilatatie saciforma, o parte din sangele ce trebuie ejectat se strange aici



3)INSUFICIENTA CARDIACA PRIN ALTERAREA UMPLERII

VENTRICULARE DE CAUZA CARDIACA


A)Factori miocardici:

a)     scaderea compliantei ventriculare:

boli miocardice infiltrative

fibroza miocardica sociata unei hipertrofii miocardice

cicatrici miocardice multiple

b)    scaderea contractilitatii miocardice => indirect scade umplerea; in contractia ventriculara, fb. miocardice se scurteaza acumuland in ele o foeta elastica = forta de resort intern; cand s-a terminat sistola, acesta forta se elibereaza brusc => pe baza energiei elastice se produce o relaxare energica ce da nastere unei forte = forta e suctiune a sangelui din atrii ce favorizeaza umplerea; odata cu scaderea contractilitatii scade si forta de resort odata cu care scade si forta de suctiune => scade umplerea ventriculara

pericardite constrictive

tamponada cardiaca

efectul constrictiv asupra miocadului ii scade capacitatea de umplere

C)   Factori endocardici:

stenoze valvulare AV stranse

existenta de trombi sau tumori in cavitatea ventriculara

D)   Factori cardiaci functionali:

tulburari de ritm cu frecventa crescuta ( se scurteaza diastola => se scurteaza umplerea ventriculara)



TULBURARI NEUROENDOCRINE IN INSUFICIENTA CARDIACA


Initial aceste tulburari survin in compensarea debitului, insa, cu timpul, pe masura ce devin excesive, agraveaza tulburarile cardiace.


TULBURAREA ACTIVITATII SNS

Inca din primele stadii ale IC sunt activati intens centrii vegetativi simpatici.

Punctul de plecare al activarii este scaderea debitului sistemic => mecano, volo, baroR sinocarotidieni nu mai sunt stimulati suficient => nu mai trimit impulsuri inhibitoare catre centrii simpatici => acestia se activeaza



Scaderea ejectiei ventriculare => cresterea vol. telediastolic : dupa fiecare sistola ramane in ventricul o cantitate de sange reziduala la care se adauga in diastola sange din atriu => volumul telediastolic ventricular este mai mare => distensia peretilor ventriculari => stimularea anumitilor mecanoreceptori de distensie de la care pleaca impulsuri ca activeaza centrii simpatici.

In evolutia IC prin interventia unor mecanisme ( vasiconstrictia periferica, retentia hidrica), TA si volumul circulator se redreseaza; in timp se ajunge chiar la hipervolemie => mecano. volo, baroR ar trebui sa revina la activitatea normala, declansand impulsuri inhibitoare pt. centrii simpatici; dar acesti R contribuie in continuare la hiperactivarea centrilor simpatici, deoarece in timp datorita cresterii volemice, mecanoR isi pierd sensibilitatea, peretele atrial , unde se gasesc acestia, devine mai rigid ( datorita retentiei hidrice => edem de perete) a.i. cresterea volemica trebuie sa fie foarte mare a.i. mecanoR sa fie stimulati


Efectele activarii SNS:

a)       NorA produce rpodusi de oxidare in prezenta speciilor de O2 cu efect direct


La nivelul circulatiei periferice:

a)    efecte favorabile:

vasoconstrictie selectiva => dibitul sistemic se ca distribui preferential catre miocard si creier

vasoconstricatia periferica impiedica scaderea TA consecutiva scaderii debituli cardiac, a.i. presiunea de perfuzie in tesuturi acceptabila

vasoconstrictie venoasa (splenica, ficat, tegument) mobilizarea in circulatie de cantitati suplimentare de sg. ce amelioreaza debitul cardiac si perfuzia tisulara

b)    efecte defavorabile:

creste rezistenta periferica initiata de vasoconstrictie se permanentizeaza prin faprul ca excesul de NorA si de alti hormoni det. o hipertrofie a tunicii musculare arteriale; rezistenta periferica creste si mai mult prin edemul peretului dat. retentiei hidrosaline; cresterea rezistentei periferice duce la cresterea postsarcinii => suprasolicitare de presiune si volum a ventriculului => se grabeste decompensarea ventriculara

cresterea postsarcinii det cresterea consumului de O2, necesarul de O2 nu poate fi satisfacut => dezechilibru intre necesar si aport de O2 =. ischemie => scaderea contractilitatii.








loading...











Document Info


Accesari: 3514
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )