Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Fiziologia sangelui

medicina












ALTE DOCUMENTE

Vascularizatia colonului
Tratamentul inflamatiilor pulpare acute si cronice
Administrarea pilulei cu efect contraceptiv
Radicalii liberi si imbatranirea
Influenta alcoolului asupra sistemului nervos
Hipotonia osmotica extracelulara prin hiponatremii relative
Markerii tumorali
Trombocitopenii prin mecanism imun
Socul toxico-septic -caracterizare generala si factori etiopatogenici
PATOLOGIA NAZALA

Fiziologia sāngelui

Sāngele - lichid usor vāscos, de culoare rosie, indispensabil vietii, format din 2 componente:



1. componenta lichida: plasma sangvina īn care exista īn suspensie

2. componenta solida: elementele figurate

-          separarea celor 2 componente se realizeaza fie lent fie rapid prin centrifugarea sāngelui

-          sāngele uman coaguleaza foarte rapid - īn vederea separarii celor 2 componente, sāngele se recolteaza pe o substanta anticoagulanta: oxalat de Na, citrat de Na, F, EDTA, heparina

-          eritrocitele sunt cele mai numeroase elemente figurate ale sāngelui, avānd densitatea cea mai mare             sedimenteaza la fundul vasului;  deasupra rāmāne o pelicula fina de leucocite

-          Separarea componentelor are loc SPONTAN

HEMATOCRITUL

DEF:  - fractiunea procentuala din volumul sangvin reprezentata exclusiv de elementele figu 16116g617q rate

-    Raportul plasmo-globular

-    Īnaltimea coloanei de eritrocite exprimata procentual

Determinarea Hematocritului

-          Prin recoltarea sāngelui pe un anticoagulant

-          Aspirarea sāngelui cu anticoagulant īn tuburi capilare urmate de centrifugarea sāngelui

Valori normale:  44-46% - B

                            42-43% - F

Variatii fiziologice:

1.       Īn functie de sex: B>F

2.       Mai mare la nou nascutul la termen, sanatos: poliglobulia nou-nascutului

3.       La altitudine: poliglobulia de altitudine

4.       Īn functie de locul recoltarii sāngelui:

-          Din capilare, vase de calibru mic: hematocrit mic

-          Din sinusoidele splinei: hematocrit mare - creste cu 75-85% datorita functiei de sechestrare pentru eritrocite a splinei

5.       Īn functie de pozitia individului: la trecerea din clino īn ortostatism, hematocritul creste cu 3.5% (explicatie: īn acest caz,    presiunea hidrostatica īn vasele din portiunile declive - de la nivelul membrelor inferioare ; apa si micromoleculele trec din sānge īn tesuturi, sāngele se concentreaza              hematocritul    )

Variatii patologice:

-            Īn anemii

-            Īn poliglobulii

Functiile sāngelui

-          Sāngele se gaseste īntr-o continua  miscare īn arborele circulator, imprimata de functia inimii

1.      Functia de transport

-          Substantele nutritive de la tubul digestiv spre organele de depozitare sau metabolizare

-          Cataboliti de la organele de metabolism spre organele de excretie

-          Gaze respiratorii fie īn forma dizolvata īn plasma, fie datorita continutului īn Hb a eritrocitului, gazele se transporta legate de Hb: OxiHb, CarbHb

2.       Rol īn termoreglare: sāngele contine o cantitate crescuta de apa (90% din cantitatea de sg e reprezentata de apa) - sāngele īnmagazineaza caldura de la organele producatoare de caldura (ficat, m. scheletal) si uniformizeaza caldura īn organism

3.       Transporta hormoni - sāngele participa la reglarea umorala a functiilor organismului

4.       Rol īn mentinerea constanta a pH-ului organismului prin intermediul sistemelor tampon

5.       Rol īn functia de aparare prin: leucocite, Ig

6.      Rol īn procesele de coagulare/fibrinoliza

VOLEMIA

-          Sāngele se gaseste īn  continua miscare īntr-un sistem de vase de calibru diferit: arborele circulator

-          Metode de masurare ale volumului sangvin:

1.       Direct - numai experimental prin exsangvinarea animalului

2.       Indirect - principiul dilutiei: Principiul lui Fick - se aplica ori de cāte ori trebuie determinat Vlichid ce e dispersat īntr-un spatiu care nu are o forma geometrica

-          Se injecteaza o cantitate     de substanta marker: trasor (poate fi colorant, substanta radioactiva) īn spatiul al carui volum vrem sa-l determinam

-          Se asteapta un interval de timp pt omogenizarea trasorului  - sa difuzeze īn tot compartimentul

-          Se recolteaza o proba de lichid din compartimentul īn care se determina concentratia trasorului (V=M/C)

-          Se utilizeaza 2 tipuri de trasori, pt determinarea Vplasmatic si respectiv pt Vglobular

-          Pt V plasmatic - se  folosesc trasori ce se fixeaza pe proteinele plasmatice

-          Pt V globular - trasori ce se fixeaza pe eritrocite

Determinarea volumului sangvin se realizeaza īn CONDITII BAZALE:

1.       Repaus fizic īn pozitia culcat

2.       Repaus psihic



3.       La temperatura de confort termic

4.       Repaus alimentar: post total 24 h in avans, si post proteic 12 h in avans

       Valori normale īn diferite forme de expresie:

1.          Īn "valoare absoluta": B - 5 l

                                             F - 4.5-4.8 l

2.          Īn functie de greutatea corporala: B - 77 ml/kg (1/13/ greutate corporala)

                                                               F - 66 ml/kg (1/14.5/greutate corporala)

3.          Suprafata corporala:  3-3.1 l/m2

  

 Variatii fiziologice:

·   Cresteri fiziologice:

1.       Īn functie de sex: la B, volumul e cu 10% mai mare ca la F

2.       Īn functie de vārsta: 

-       la nou nascutul la termen, vol sg  are o valoare de 100 ml/kg

-       la nou-nascutul prematur, vol sangvin e crescut: 100-110 ml/kg

-       la batrāni: V sangvin

3.       Īn graviditate - vol sangvin    īn ultimul trimestru de sarcina cu pāna la 20-30% fata de normal; cresterea se realizeaza prin   Vplasmatic

4.       Altitudine: Vsangvin        datorita       Vglobular

5.           la persoanele antrenate pāna la 100 ml/kg - adaptarea mai buna a organismului la efort

6.            Īn timpul expunerii la cald (mecanism necunoscut, posibil prin vasodilatatie periferica, tahicardie)

7.            tranzitoriu dupa ingestie crescuta de lichide

·    Scaderi fiziologice:

1.          La trecerea din clino īn ortostatism: īn primele 20 min Vsangvin poate     cu 10-15% (mecanism: creste p hidrostatica īn vene, H2O si micromoleculele trec īn tesuturi si Vsangvin      )

2.         La obezi pāna la 60-66ml sg/kg explicānd adaptarea mai dificila a persoanelor obeze la efort

Variatii patologice:

·         Cresteri patologice:

-          Īn toate tipurile de poliglobulii (primare - poate creste pāna la 10-12 l, sau secundare - pāna la 6-7 l)

·         Scaderi patologice:

-          Īn anemii    pe seama      Vglobular

-          Īn hemoragii (     si Vplasmatic si Vglobular   )

-          Īn toate tipurile de soc (soc infectios, traumatic, alergic): se produce o vasodilatatie "paralitica", sāngele ramāne īn periferie -    p hidrostatica, H2O si micromoleculele trec īn tesuturi si Vsg  

REGLAREA VOLEMIEI

-          Mentinerea constanta a volumeului sangvin se realizeaza prin mecanisme complexe  de reglare, adresate separat pentru Vplasmatic si Vglobular

A.     Reglarea Vplasmatic - prin mecanisme reflexe si umorale

1.       Mecanisme reflexe - declansate prin stimularea - voloreceptorilor din atrii

                                                                             - baroreceptorilor din sinusul carotidian si

                                                                                crosa aortei

·         Stimularea voloreceptorilor din atrii - acestia sunt stimulati de     Vsangvin ce determina distensia atriilor

-          Informatiile de la voloreceptori sunt preluate de fibre senzitive ale n. X, transmise spre bulb, de unde prin intermediul unui neuron intercalar, informatiile sunt transmise spre hipotalamus

-          Ca urmare a informatiei ajunse la hipotalamus, se inhiba secretia de ADH, eliberarea ADH din hipofiza posterioara             tubii distali si colectori din rinichi nu mai sunt permeabili pentru H2O; H2O se elimina prin urina

-          In consecinta:      diureza




                               Vsangvin

-          Stimularea voloreceptorilor din atrii la cresterea Vsangvin duce la     tonusului sistemului nervos SIMPATIC; astfel, apare vasodilatatie, H2O si micromoleculele trec īn tesuturi si      volemia si Vsangvin

·         Stimularea baroreceptorilor

-          Īn momentul cresterii presiunii arteriale, sunt stimulati baroreceptorii; informatiile sunt transmise prin fibre senzitive ale  n IX (sinus carotidian) si n X (crosa aortica) spre centrii cardioinhibitori bulbari

-          Acestia declanseaza reflexe inhibitorii caracterizate prin: scaderea frecventei cardiace, a vasodilatatiei si a tensiunii arteriale

-          Cānd tensiunea arteriala     (hemoragie), baroreceptorii NU mai sunt stimulati si NU mai apar reflexe inhibitorii

-          Scaderea tensiunii arteriale are ca si consecinta     tonusului sistemului nervos SIMPATIC

-          Aceasta duce la vasoconstrictie mai ales īn teritoriul renal (pe arteriola aferenta), cu scaderea filtrarii glomerulare, a diurezei                   Parteriala

2.       Mecanisme umorale de reglare a volumului plasmatic

·         Proteinele plasmatice - responsabile de realizarea P coloid-osmotice (responsabile de mentinerea apei īn vas)

-          Valoare normala proteinemie: 7-8g%

-          Cānd presiunea scade sub 5.5g%,        P coloid-osmotica a plasmei, H2O si micromoleculele trec īn tesuturi, apare edemul concomitent cu     Vplasmatic

·         Hormonul ADH

-          Esential īn circulatia H2O īn organism

-          Cānd creste Posmotica a sāngelui, se stimuleaza osmoreceptorii din hipotalamus; e stimulata sinteza si eliberarea de ADH care actioneaza pe rinichi

-          La nivel renal, creste permeabilitatea tubilor distali si colectori pentru H2O, apa e retinuta īn organism si P osmotica e restabilita

·         Aldosteronul

-          Din corticosuprarenala, actioneaza pe rinichi, reabsorbind din urina Na, Cl; secundar e retinuta si H2O avānd loc o       a Vsangv

·         Factor natriuretic atrial

-          Factor umoral, polipeptidic, eliberat de fibrele miocardice atriale

-          La cresterea  Vsangvin, atriul se destinde, din fibre se elibereaza factorul natriuretic atrial ce actioneaza pe rinichi, producānd natriureza

-          Secundar se pierde H2O, creste diureza si concomitent     volemia

B.     Reglarea Vglobular

-          Īn functie de gradul de oxigenare tisulara

-          Īn conditii de hipoxie (    p partiala de O2 ) se stimuleaza eritropoeza, creste numarul de eritrocite si astfel     Vglobular

-          Īn hiperoxie e inhibata eritropoeza, scade numarul de eritrocite si astfel       Vglobular

REACŢIA SĀNGELUI

-          Reactia unei solutii = notiunea de pH ( - ln [H+])

-          pH sangvin:  - sg arterial 7.4

                      - sg venos 7.35

-          limite compatibile cu viata: 7.1-7.8

-          mentinerea constanta a pH-ului are loc prin mecanisme fiziochimice (sistemele tampon) si mecanisme biologice

Sistemele Tampon

-          amestecuri de substante capabile sa fixeze, elibereze H-ioni, oxigen atunci cānd īn amestec se adauga acizi/baze

-          format dintr-un acid slab si sarea acestuia cu o baza tare

-          principalele sisteme tampon īn plasma si eritrocit:

·         plasma:   -         H2CO3/NaHCO3



-                   PH+/Proteinat de baza

-                   NaH2PO4/Na2HPO4

·         Eritrocit: -          Hb redusa/ HbK

-                   O2Hb/O2HbK

-                    KH2PO4/K2HPO4

-          Principalele sisteme tampon din sānge: H2CO3, sisteme tampon pe baza de proteine

-          Proteinele au rol de sistem tampon pentru ca pot elibera la disociere atāt grupari aminice  cāt si grupari carboxil

-          Hb are o capacitate de tamponare mai crescuta decāt cea a proteinelor plasmatice, pentru ca:

1.       Comparativ cu proteinele plasmatice (7-8 g %) Hb se gaseste īn cantitate mai mare (15-16g%)

2.       La disocierea Hb, disociaza nu doar gruparea carboxil si amino, ci si gruparile imidazolice ale His

-          Īn refacerea cantitatii de bicarbonat de Na, un rol important īī revine unui fenomen: FENOMENUL DE MEMBRANĂ HAMBURGER (fenomen de migrare a ionului de Cl):

-          Īn tesuturi, din arderi se formeaza CO2;  8% ajunge īn plasma unde are loc reactia:

CO2 + H2O            H2CO3 (reactie lenta)

-          65% ajunge īn eritrocite, se hidrateaza (de 210 ori mai repede datorita AC - anhidraza carbonica - ce contine Zn ce grabeste reactia de hidratare)

-          Restul de 25-27% se fixeaza pe Hb ce a cedat O tesuturilor si se formeaza CarbHb

-          Īn eritrocite soseste O2HbK - O e cedat tesuturilor, K e respins,  iar HB ramasa fixeaza H rezultat din disocierea acidului carbonic

-          Se formeaza Hb redusa

-          Īn plasma e disociat NaCl:  Cl migreaza īn eritrocit - Cl + K               KCl

                                             Na se cupleaza cu anionul HCO3- si rezulta NaHCO3

SISTEME PENTRU MENŢINEREA CONSTANTĂ A pH-ului

1.      Plamān - elimina CO2, acizi volatili

2.      Pielea - prin secretia sudorala poate elimina acizi volatili

3.      Sāngele - fiind īn continua miscare īn arborele circulator, transporta cataboliti             uniformizarea Ph-ului

4.      Tract intestinal - ficatul poate converti acidul lactic rezultat īn urma contractiei musculare īn glucoza (gliconeogeneza)

-          Īn conditii de acidoza (pH mic) secretiile digestive devin mai acide; cānd pH-ul creste, pH secretiilor digestive devin mai alcaline

5.       Rinichi - elimina acizi nevolatili; mentine pH-ul prin secretia de H+

-          H īn urina - scade pH-ul urinar; H īlocuieste Na īn sistemele tampon din urina

-          Cānd pH-ul urinar scade sub 4.5, īn celula tubulara īncepe secretia de amoniac NH3

-          NH3 din tub si H secretat formeaza NH4 ce īnlocuieste Na din NaCl; Na reface rezerva alcalina (e retinut)

Variatii fiziologie ale pH-ului

1.         Vārsta

-          Copilul īn crestere: pH usor alcalin (7.42) ce favorizeaza procesul de crestere

-          Efortul fizic necontrolat la copil: acumulare cataboliti - īncetineste procesul de crestere

-          pH scazut la batrāni (7.32) pt ca predomina procesele catabolice

2.          Variatii ciclice diurne - dimineata pH.ul e mai acid (fiziologic) pentru ca īn cursul noptii scade sensibilitatea centrilor respiratori la CO2       acidifierea sāngelui

3.          Īn efort fizic se acumuleaza meteboliti, iar pH-ul devine acid

4.          Īn ascensiuni bruste sau īn hiperventilatia voluntara se elimina īn exces CO2 si apare alcaloza

5.          Īn functie de fazele digestiei: Ph sange ce vine  e alcalin, pH sange ce pleaca de la stomac e acid












Document Info


Accesari: 26987
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )