Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Fiziologia sangelui

medicina












ALTE DOCUMENTE

Vascularizatia colonului
Tratamentul inflamatiilor pulpare acute si cronice
Administrarea pilulei cu efect contraceptiv
Radicalii liberi si imbatranirea
Influenta alcoolului asupra sistemului nervos
Hipotonia osmotica extracelulara prin hiponatremii relative
Markerii tumorali
Trombocitopenii prin mecanism imun
Socul toxico-septic -caracterizare generala si factori etiopatogenici
PATOLOGIA NAZALA

Fiziologia sângelui

Sângele - lichid usor vâscos, de culoare rosie, indispensabil vietii, format din 2 componente:



1. componenta lichida: plasma sangvina în care exista în suspensie

2. componenta solida: elementele figurate

-          separarea celor 2 componente se realizeaza fie lent fie rapid prin centrifugarea sângelui

-          sângele uman coaguleaza foarte rapid - în vederea separarii celor 2 componente, sângele se recolteaza pe o substanta anticoagulanta: oxalat de Na, citrat de Na, F, EDTA, heparina

-          eritrocitele sunt cele mai numeroase elemente figurate ale sângelui, având densitatea cea mai mare             sedimenteaza la fundul vasului;  deasupra râmâne o pelicula fina de leucocite

-          Separarea componentelor are loc SPONTAN

HEMATOCRITUL

DEF:  - fractiunea procentuala din volumul sangvin reprezentata exclusiv de elementele figu 16116g617q rate

-    Raportul plasmo-globular

-    Înaltimea coloanei de eritrocite exprimata procentual

Determinarea Hematocritului

-          Prin recoltarea sângelui pe un anticoagulant

-          Aspirarea sângelui cu anticoagulant în tuburi capilare urmate de centrifugarea sângelui

Valori normale:  44-46% - B

                            42-43% - F

Variatii fiziologice:

1.       În functie de sex: B>F

2.       Mai mare la nou nascutul la termen, sanatos: poliglobulia nou-nascutului

3.       La altitudine: poliglobulia de altitudine

4.       În functie de locul recoltarii sângelui:

-          Din capilare, vase de calibru mic: hematocrit mic

-          Din sinusoidele splinei: hematocrit mare - creste cu 75-85% datorita functiei de sechestrare pentru eritrocite a splinei

5.       În functie de pozitia individului: la trecerea din clino în ortostatism, hematocritul creste cu 3.5% (explicatie: în acest caz,    presiunea hidrostatica în vasele din portiunile declive - de la nivelul membrelor inferioare ; apa si micromoleculele trec din sânge în tesuturi, sângele se concentreaza              hematocritul    )

Variatii patologice:

-            În anemii

-            În poliglobulii

Functiile sângelui

-          Sângele se gaseste într-o continua  miscare în arborele circulator, imprimata de functia inimii

1.      Functia de transport

-          Substantele nutritive de la tubul digestiv spre organele de depozitare sau metabolizare

-          Cataboliti de la organele de metabolism spre organele de excretie

-          Gaze respiratorii fie în forma dizolvata în plasma, fie datorita continutului în Hb a eritrocitului, gazele se transporta legate de Hb: OxiHb, CarbHb

2.       Rol în termoreglare: sângele contine o cantitate crescuta de apa (90% din cantitatea de sg e reprezentata de apa) - sângele înmagazineaza caldura de la organele producatoare de caldura (ficat, m. scheletal) si uniformizeaza caldura în organism

3.       Transporta hormoni - sângele participa la reglarea umorala a functiilor organismului

4.       Rol în mentinerea constanta a pH-ului organismului prin intermediul sistemelor tampon

5.       Rol în functia de aparare prin: leucocite, Ig

6.      Rol în procesele de coagulare/fibrinoliza

VOLEMIA

-          Sângele se gaseste în  continua miscare într-un sistem de vase de calibru diferit: arborele circulator

-          Metode de masurare ale volumului sangvin:

1.       Direct - numai experimental prin exsangvinarea animalului

2.       Indirect - principiul dilutiei: Principiul lui Fick - se aplica ori de câte ori trebuie determinat Vlichid ce e dispersat într-un spatiu care nu are o forma geometrica

-          Se injecteaza o cantitate     de substanta marker: trasor (poate fi colorant, substanta radioactiva) în spatiul al carui volum vrem sa-l determinam

-          Se asteapta un interval de timp pt omogenizarea trasorului  - sa difuzeze în tot compartimentul

-          Se recolteaza o proba de lichid din compartimentul în care se determina concentratia trasorului (V=M/C)

-          Se utilizeaza 2 tipuri de trasori, pt determinarea Vplasmatic si respectiv pt Vglobular

-          Pt V plasmatic - se  folosesc trasori ce se fixeaza pe proteinele plasmatice

-          Pt V globular - trasori ce se fixeaza pe eritrocite

Determinarea volumului sangvin se realizeaza în CONDITII BAZALE:

1.       Repaus fizic în pozitia culcat

2.       Repaus psihic



3.       La temperatura de confort termic

4.       Repaus alimentar: post total 24 h in avans, si post proteic 12 h in avans

       Valori normale în diferite forme de expresie:

1.          În "valoare absoluta": B - 5 l

                                             F - 4.5-4.8 l

2.          În functie de greutatea corporala: B - 77 ml/kg (1/13/ greutate corporala)

                                                               F - 66 ml/kg (1/14.5/greutate corporala)

3.          Suprafata corporala:  3-3.1 l/m2

  

 Variatii fiziologice:

·   Cresteri fiziologice:

1.       În functie de sex: la B, volumul e cu 10% mai mare ca la F

2.       În functie de vârsta: 

-       la nou nascutul la termen, vol sg  are o valoare de 100 ml/kg

-       la nou-nascutul prematur, vol sangvin e crescut: 100-110 ml/kg

-       la batrâni: V sangvin

3.       În graviditate - vol sangvin    în ultimul trimestru de sarcina cu pâna la 20-30% fata de normal; cresterea se realizeaza prin   Vplasmatic

4.       Altitudine: Vsangvin        datorita       Vglobular

5.           la persoanele antrenate pâna la 100 ml/kg - adaptarea mai buna a organismului la efort

6.            În timpul expunerii la cald (mecanism necunoscut, posibil prin vasodilatatie periferica, tahicardie)

7.            tranzitoriu dupa ingestie crescuta de lichide

·    Scaderi fiziologice:

1.          La trecerea din clino în ortostatism: în primele 20 min Vsangvin poate     cu 10-15% (mecanism: creste p hidrostatica în vene, H2O si micromoleculele trec în tesuturi si Vsangvin      )

2.         La obezi pâna la 60-66ml sg/kg explicând adaptarea mai dificila a persoanelor obeze la efort

Variatii patologice:

·         Cresteri patologice:

-          În toate tipurile de poliglobulii (primare - poate creste pâna la 10-12 l, sau secundare - pâna la 6-7 l)

·         Scaderi patologice:

-          În anemii    pe seama      Vglobular

-          În hemoragii (     si Vplasmatic si Vglobular   )

-          În toate tipurile de soc (soc infectios, traumatic, alergic): se produce o vasodilatatie "paralitica", sângele ramâne în periferie -    p hidrostatica, H2O si micromoleculele trec în tesuturi si Vsg  

REGLAREA VOLEMIEI

-          Mentinerea constanta a volumeului sangvin se realizeaza prin mecanisme complexe  de reglare, adresate separat pentru Vplasmatic si Vglobular

A.     Reglarea Vplasmatic - prin mecanisme reflexe si umorale

1.       Mecanisme reflexe - declansate prin stimularea - voloreceptorilor din atrii

                                                                             - baroreceptorilor din sinusul carotidian si

                                                                                crosa aortei

·         Stimularea voloreceptorilor din atrii - acestia sunt stimulati de     Vsangvin ce determina distensia atriilor

-          Informatiile de la voloreceptori sunt preluate de fibre senzitive ale n. X, transmise spre bulb, de unde prin intermediul unui neuron intercalar, informatiile sunt transmise spre hipotalamus

-          Ca urmare a informatiei ajunse la hipotalamus, se inhiba secretia de ADH, eliberarea ADH din hipofiza posterioara             tubii distali si colectori din rinichi nu mai sunt permeabili pentru H2O; H2O se elimina prin urina

-          In consecinta:      diureza




                               Vsangvin

-          Stimularea voloreceptorilor din atrii la cresterea Vsangvin duce la     tonusului sistemului nervos SIMPATIC; astfel, apare vasodilatatie, H2O si micromoleculele trec în tesuturi si      volemia si Vsangvin

·         Stimularea baroreceptorilor

-          În momentul cresterii presiunii arteriale, sunt stimulati baroreceptorii; informatiile sunt transmise prin fibre senzitive ale  n IX (sinus carotidian) si n X (crosa aortica) spre centrii cardioinhibitori bulbari

-          Acestia declanseaza reflexe inhibitorii caracterizate prin: scaderea frecventei cardiace, a vasodilatatiei si a tensiunii arteriale

-          Când tensiunea arteriala     (hemoragie), baroreceptorii NU mai sunt stimulati si NU mai apar reflexe inhibitorii

-          Scaderea tensiunii arteriale are ca si consecinta     tonusului sistemului nervos SIMPATIC

-          Aceasta duce la vasoconstrictie mai ales în teritoriul renal (pe arteriola aferenta), cu scaderea filtrarii glomerulare, a diurezei                   Parteriala

2.       Mecanisme umorale de reglare a volumului plasmatic

·         Proteinele plasmatice - responsabile de realizarea P coloid-osmotice (responsabile de mentinerea apei în vas)

-          Valoare normala proteinemie: 7-8g%

-          Când presiunea scade sub 5.5g%,        P coloid-osmotica a plasmei, H2O si micromoleculele trec în tesuturi, apare edemul concomitent cu     Vplasmatic

·         Hormonul ADH

-          Esential în circulatia H2O în organism

-          Când creste Posmotica a sângelui, se stimuleaza osmoreceptorii din hipotalamus; e stimulata sinteza si eliberarea de ADH care actioneaza pe rinichi

-          La nivel renal, creste permeabilitatea tubilor distali si colectori pentru H2O, apa e retinuta în organism si P osmotica e restabilita

·         Aldosteronul

-          Din corticosuprarenala, actioneaza pe rinichi, reabsorbind din urina Na, Cl; secundar e retinuta si H2O având loc o       a Vsangv

·         Factor natriuretic atrial

-          Factor umoral, polipeptidic, eliberat de fibrele miocardice atriale

-          La cresterea  Vsangvin, atriul se destinde, din fibre se elibereaza factorul natriuretic atrial ce actioneaza pe rinichi, producând natriureza

-          Secundar se pierde H2O, creste diureza si concomitent     volemia

B.     Reglarea Vglobular

-          În functie de gradul de oxigenare tisulara

-          În conditii de hipoxie (    p partiala de O2 ) se stimuleaza eritropoeza, creste numarul de eritrocite si astfel     Vglobular

-          În hiperoxie e inhibata eritropoeza, scade numarul de eritrocite si astfel       Vglobular

REACŢIA SÂNGELUI

-          Reactia unei solutii = notiunea de pH ( - ln [H+])

-          pH sangvin:  - sg arterial 7.4

                      - sg venos 7.35

-          limite compatibile cu viata: 7.1-7.8

-          mentinerea constanta a pH-ului are loc prin mecanisme fiziochimice (sistemele tampon) si mecanisme biologice

Sistemele Tampon

-          amestecuri de substante capabile sa fixeze, elibereze H-ioni, oxigen atunci când în amestec se adauga acizi/baze

-          format dintr-un acid slab si sarea acestuia cu o baza tare

-          principalele sisteme tampon în plasma si eritrocit:

·         plasma:   -         H2CO3/NaHCO3



-                   PH+/Proteinat de baza

-                   NaH2PO4/Na2HPO4

·         Eritrocit: -          Hb redusa/ HbK

-                   O2Hb/O2HbK

-                    KH2PO4/K2HPO4

-          Principalele sisteme tampon din sânge: H2CO3, sisteme tampon pe baza de proteine

-          Proteinele au rol de sistem tampon pentru ca pot elibera la disociere atât grupari aminice  cât si grupari carboxil

-          Hb are o capacitate de tamponare mai crescuta decât cea a proteinelor plasmatice, pentru ca:

1.       Comparativ cu proteinele plasmatice (7-8 g %) Hb se gaseste în cantitate mai mare (15-16g%)

2.       La disocierea Hb, disociaza nu doar gruparea carboxil si amino, ci si gruparile imidazolice ale His

-          În refacerea cantitatii de bicarbonat de Na, un rol important îî revine unui fenomen: FENOMENUL DE MEMBRANĂ HAMBURGER (fenomen de migrare a ionului de Cl):

-          În tesuturi, din arderi se formeaza CO2;  8% ajunge în plasma unde are loc reactia:

CO2 + H2O            H2CO3 (reactie lenta)

-          65% ajunge în eritrocite, se hidrateaza (de 210 ori mai repede datorita AC - anhidraza carbonica - ce contine Zn ce grabeste reactia de hidratare)

-          Restul de 25-27% se fixeaza pe Hb ce a cedat O tesuturilor si se formeaza CarbHb

-          În eritrocite soseste O2HbK - O e cedat tesuturilor, K e respins,  iar HB ramasa fixeaza H rezultat din disocierea acidului carbonic

-          Se formeaza Hb redusa

-          În plasma e disociat NaCl:  Cl migreaza în eritrocit - Cl + K               KCl

                                             Na se cupleaza cu anionul HCO3- si rezulta NaHCO3

SISTEME PENTRU MENŢINEREA CONSTANTĂ A pH-ului

1.      Plamân - elimina CO2, acizi volatili

2.      Pielea - prin secretia sudorala poate elimina acizi volatili

3.      Sângele - fiind în continua miscare în arborele circulator, transporta cataboliti             uniformizarea Ph-ului

4.      Tract intestinal - ficatul poate converti acidul lactic rezultat în urma contractiei musculare în glucoza (gliconeogeneza)

-          În conditii de acidoza (pH mic) secretiile digestive devin mai acide; când pH-ul creste, pH secretiilor digestive devin mai alcaline

5.       Rinichi - elimina acizi nevolatili; mentine pH-ul prin secretia de H+

-          H în urina - scade pH-ul urinar; H îlocuieste Na în sistemele tampon din urina

-          Când pH-ul urinar scade sub 4.5, în celula tubulara începe secretia de amoniac NH3

-          NH3 din tub si H secretat formeaza NH4 ce înlocuieste Na din NaCl; Na reface rezerva alcalina (e retinut)

Variatii fiziologie ale pH-ului

1.         Vârsta

-          Copilul în crestere: pH usor alcalin (7.42) ce favorizeaza procesul de crestere

-          Efortul fizic necontrolat la copil: acumulare cataboliti - încetineste procesul de crestere

-          pH scazut la batrâni (7.32) pt ca predomina procesele catabolice

2.          Variatii ciclice diurne - dimineata pH.ul e mai acid (fiziologic) pentru ca în cursul noptii scade sensibilitatea centrilor respiratori la CO2       acidifierea sângelui

3.          În efort fizic se acumuleaza meteboliti, iar pH-ul devine acid

4.          În ascensiuni bruste sau în hiperventilatia voluntara se elimina în exces CO2 si apare alcaloza

5.          În functie de fazele digestiei: Ph sange ce vine  e alcalin, pH sange ce pleaca de la stomac e acid













Document Info


Accesari: 27997
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )