Fiziologia speciala - procese de activare ventriculara
precoce
normala
Activarea ventriculara cu stimulul care stimulul care a ajuns primul, iar cānd ajunge cel de-al II-lea este īntrerupta activarea prin primul stimul si este preluata de cel nomal. Daca exista o diferenta mare īntre cei 2 stimuli, zona preexcitata este mai mare, daca decalajul este foarte mare este posibil ca īntregul proces sa se datoreze acestui stimul aberant.
Tulburari de conducere
Se pot clasifica īn:
dupa intensitatea care scade conducerea stimulului
dupa sediul de blocare a stimulului - ex: bloc de grad I (viteza mai mica decāt normal alungire PQ) bloc de grad II (viteza mult mai mica decāt normal sau blocarea stimulului) si bloc de grad III
Bloc de grad II:
bloc atrio-ventricular
bloc Luciani-Wenchebach cresterea progresiva a undelor PQ, PR urmata de disparitia unui complex de activare ventriculara si reluarea ciclului (Mobitz 1)
bloc Mobitz 2 stimul blocat sistematizat sau nu, dar nu e precedata de alungirea PR
Bloc de grad III (sau bloc complet):
o tulburare severa de conducere
nici un stimul nu poate trece de un teritoriu lezat, deci este blocata total trecerea atrio-ventriculara
Clasificare dupa sediu - blocuri de ramura stānga sau dreapta. Blocarea stimulului la nivelul fascicolului Hiss. Daca stimulul parcurge traseul normal apare QRS normal, blocul de ramura drept are alt aspect ca cel de ramura stānga.
nu se poate aprecia spatial pozitia vectorilor cardiaci
activarea electrica a inimii proces continuu si se desfasoara simultan īn mai multe teritorii
inima = organ cavitar si tridimensional
Aceste zone sunt īntr-o dinamica permanenta vectorii care iau nastere se modifica permanent din punct de vedere a marimii si a orientarilor.
Vecotrii care iau nastere simultan se īnsumeaza si iau nastere vectorii rezultanti care indica marimea si orientarea lor. Īsi modifica si marimea pe masura ce se deplaseaza ciclul cardiac. Daca reprezentam īn fiecare moment vectorul cardiac care are originea īn punctul 0 toti ceilalti vectori cu originea īn acelasi punct sunt vectori variabili ca amplitudine si directie.
Se obtine o curbura cu un aspect caracteristic. Prin vectocardiograma se īnregistreaza fenomenul electric cules. Cele 2 derivatii perpendiculare definesc unul dintre cele 3 planuri ale spatiului: frontal, orizontal sau sagital. Fiecare plan are 2 axe: perpendiculare una fata de cealalta:
vertical = axe XY
orizontal = axe XZ
sagital = axe YZ
Pentru interpretarea vectocardiogramei este necesara cunoasterea caracteristicilor normale ale buclelor īn fiecare din cele 3 plane.
Īn plan frontal are aspectul cifrei 8, este ovala, este torsionata la gāt, antiorar, si de la dreapta la stānga si de sus īn jos. Axa ei formeaza cu axa anatomica un unghi de 90o.
Īn plan orizontal mai larga, sens de rotatie-antiorar, de la dreapta la stānga si din fata īn spate.
Īn plan sagital mai deschis, sens de rotatie antiorar, de sus īn jos si din fata īn spate.
Pentru caracterizarea spatiala a unui vector cardiac sunt necesare 3 elemente:
magnitudinea
elevatia (unghiul pe care-l face cu planul orizontal)
azimutul (unghiul pe care-l face proiectia orizontala a vectorului cu axa X)
Pe vectocardiograma se poate īnregistra ciclul cardiac.
|
