Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Fiziopatologia aminoacizilor (aa)

medicina












ALTE DOCUMENTE

CHESTIONAR PENTRU AUTO-EVALUAREA (GINDURILOR)
SIFILISUL - ce este sifilisul
Acordare primului ajutor in hemoragiile externe
MORFOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII
Atacul de cord!!!
Infarct de miocard - cum ne putem reveni
Fibroelastoza endocardica
GRASIMILE SI UTILIZATORII LOR
DEFINIREA CONCEPTELOR DE SǍNǍTATE SI BOALǍ
Socul toxico-septic -caracterizare generala si factori etiopatogenici

Fiziopatologia aminoacizilor (aa)



aa - sunt constituenti fundamentali ai proteinelor.

Toate polipeptidele si proteinele sunt polimeri din 20 de aa

- 8 sunt esentiali - nu pot fi sintetizati de organism,

-  restul sunt endogeni

Pe lân ga rolul structural aa ca :

- glicine, glutanat, acizi aminobutinici sunt n 111h77b eurotransmitatori

- altii ca : fenilalamina, tirozina, triptofanul, glucina sunt precursorii hormonilor, coenzimelor, pigmentilor, purinelor sau pirimidinelor.

Fiecare aa are o cale unica de degradare prin care componentele de azot si carbon sunt folosite pentru sintetizarea altor aa, carbohidrati si lipide. Nivelul plasmatic normal este de 4-6 mg/del exprimat ca azot aminoacidic.

Eliminarea variaza între 100-500 mg/24 h.

Tulburarile de metabolism ale aa sunt primare si secundare.

Tulburarile primare sunt mostenite si privesc doua aspecte :

- tulburarea metabolismului

- tulburarea transportului transmembranar

Aceste tulburari se definesc în functie de componentele care se acumuleaza în cea mai mare concentratie în sânge (emii) sau urima (urii).

Tulburarile mostenite ale metabolismului aa

I. Hiperfenilalaninemiile

- sunt 5 forme

- rezulta din alterarea conversiei fenilalaninei la tirozina

- cea mai frecventa este fenilcetonuria caracterizata prin concentratii mari de fenilalanina în sânge si concentratii mari de fenilalanina si produsi secundari (fenilpinevatul, fenilacelatul, fenillactatul, fenilacetilglutamina) în urina, retardari mentale severe.

- boala rezulta dintr-o activitate redusa a fenilalanin-hidroxilazei

- sunt trasaturi autosomal-recesive

- apar cu o incidenta de 1:10000 nastere

- mai frecvent la albi si orientali

- concentratiile plasmatice de fenilalomina pot depasi 20 mg/dl

- scade concentratia plasmatica ale altor aa prin inhibitia absorbtiei gastro-intestinale sau alterarea reabsorbtiei tubulare renale datorita excesului de fenilalanina

Deteriorarea creierului urmare acumularii fenilalaninei se datoreste :

- inhibitiei de transport a altor aa necesari sintezei proteinelor

- scaderea formarii poliribozomilor

- sinteza redusa lâde mielina

- formare neadecvata de morepinefrina si serotoninei

Hipopigmentatia pielii si a parului se datoreste :

- fenilalanina inhiba competitiv tirozinoza enzima cheie în sinteza melaninei

- disponibilitate redusa a precursorului melaninei-tirozina

Clinic :

- la nastere aspect normal

- se dezvolta încet

- retardare mentala, hipereactivitate, crize cornitiale

- anomalii Eeg, miros de soarece al pielii, par si urina (fenilacetotului)

- hipopigmentare si eczeme

Paraclinic :

- concentratii mari de fenilalonina apar dupa ziua a 4-a

Tratamentul cu dieta clasica (combinatie de aa artificiali si fenilalonina redusa) trebuie început în prima luna de viata si sa dureze cel putin 8 ani.

II. Homocistinuriile

- sunt 7 tulburari distincte biochimice si chimice

- caracterizare  - concentratie crescuta de sulf

- prezenta homocisteine în sânge si urina

- se datoresc :  - activitatii reduse a cistation b - sintetaza, enzima a transsulfurarii prin care metionina ® cisteina

- conversia diminuata a hormocisteinei în metionina

1.   Deficienta de cistation b sintetaza

- cresterea concentratiei de metionina si homocisteina;

- scaderea concentratiei de cisteina si cistina;

- retardare mentala, osteoporoza, tulburari vasculare trombotice;

Etiopatologenie :

- atomul sulf al aa esential metionina se transfera în cisteina prin transsulfurare;

- enzima catalizatoare este cistation b sintetaza;

- gena pentru aceasta enzima este la ..q 21 a cromozomului 2;

- boala frecventa în Irlanda (1:400000);

- boala cu transmitere autosomal recesiva;

- homocisteina interfercoza cu legatura încrucisata a colagenului având rol important în complicatiile oculare, scheletice si vasculare putând duce la dislocari ale cristalinului si osteoporoza;

- interferenta cu metabolismul normal al substantei de baza din peretii vasculari poate predispune la dialize trombotice, arteriale si venoase;

- acumularea de homocisteina poate duce la cresterea adezivitatii placheloce cu boala trombotica ocluziva

- AVC rezultate pot duce la retardare mentala clinic

- 80% din homozigoti - dislocari ale cristali cu glaucom si scaderea A.V.

- retardare mentala 1 / 2 din pacienti

- osteoporoza 2/3

- complicatiile vasculare sunt principala cauza de mortalitate

- ocluzii de a.cerebrale, renale, coronariene

Diagnostic :

- testul cu cianid - introprusiat - demonstreaza excretia crescuta a compusilor cu sulf

Tratament curent cu piridoxina orala.

2. Deficienta de 5,10 - metilentetrahidrofolat-reductaza ® sinteza redusa de 5 metiltetra hidrofolat un cofactor în formarea enzimatica a metioninei din homocisteina.

- b.cu caracter autosomal recesiva

- concentratii crescute de homocisteina

- concentratii normale sau scazute de metionina

- suplimentarea cu folati amelioreaza defectul

- retardare mentala si atrofie corticala

3.   Deficienta sintezei enzimei cobalominei (vit B.12)

- deficienta în sinteza metilcobalominei o coenzima a cobalominei necesara metil-transferazei afectând remetilarea homocisteinei;

- deficit cu caracter autonomal reciziv;

Caracterizat de :

- deuvoltare lenta;

- dementa;

- spasticitate;

- anemie megaloblastica;

- pancitozenie;

- adm.de vit.B12 (1-2 mg/zi) duce la scaderea excretiei de homocisteina si metilmalonal.

III. Alcaptonuria

- tulburare a catabolismului tiroizinei;

- deficienta de oxidaza a acidului homogentizic;

- prezenta acidului homogentizic (alcaptona) în urina;

- acumularea aciduluiu pigmentului oxidat al acidului homogentizic în tesutul conjuctiv (ocronoza)

Etiopatogenie :

- acidul homogentizic este un intermediar în catabolismul tirozinei;

- oxidoza acestui acid este deficitara în ficatul si rinichiul pacientului;

- ac.H creste în sânge dar are o rata mare de excretie;

- ac.H si polimerii sai oxidati se leaga de colagen ducând la depunerea unui pigment de culoare gri ® negru albastrui prin :

- iritatii chimice directe;

- deficite ale legaturilor încrucisate colagenic;

- dereglarea metabolismului condrolitelor - are un caracter autonormal recesiv

Clinic :

- între 20-30 ani

- colorarea bruna a pigmentului scleral;

- întunecarea pavilionului ..

- artritele ocronotice  - sold

- genunchi

- umeri

- anchilozie;

- pigmentari ale valvelor inimii, laringelui, timpanului, pielii;

- calculi renali si prostatici pigmentari;

- urina neagra;

- este specifica triada - artrita degenerotiva

- pigmentare ocronotica

- urina care se înegreste dupa alcalinizare

Identificarea ac.H în urina :

- clorura ferica  - culoare rosu-negru

- r.Benedict - maro

- nitrat de Ag - neagra

4.   Cistinoza

- consta în acumularea intralizozomala a cistinei libere în tesuturile organismului;

- apar cristale de cistina în cornee, conjunctive, moduva, ganglioni, leucocite, organe interne.

Sunt 3 forme :

- forma infantila - nefropatica ce duce la sindrom Fanconi si IRC

- f.juvenila - intermediara

- f.adulta benigna - fara afectare renala

Etiopatogenie :

- defectul de baza implica fluxul diminuat al cistinei din lizozomi (proces ATP dependent)

Clinic :

- f.infantila  - retardare mentala

- voma

- febra

- rahitism rezistent la vârf D

- polimina

- deshidratare, acidoza metabolica

Disfunctia generalizata a vaselor proximale din sindromul Fauconi duce la ;

- hiperfosfalurie

- glicozurie renala

- aa - durie generalizata

- hipouricemie

- hipo K

Moartea se produce frecvent pâna la 10 ani prin curent sau infectii intercu...

- manif.oculare  - fotofobia

- degenerarea retinei

5.   Hiperoxaluria primara

Cuprinde 2 boli rare caracterizate prin :

- executie urinara excesiva de acid oxalic

- nefrolitiaza cu oxalat de calciu si nefrocalcinoza

- prezinta timpuriu IRC si ..de urenie

Oxaloza = afectiva cu depuneri de oxalat de calciu în tesuturile renale si extrarenale.

Etiopatogenie :

- ....este la nivelul metabolismului glioxilatului datorita unui deficit al enzimei hepatice glioxilat-aminotranmsferoze

- expansiunea depozitelor de glioxilati potenteaza oxidarea glioxilatului în oxalat si la potentarea reducerii glioxilatului la glicolat;

Clinic :

- colici renali, hematurie 2-10 ani;

- deces prin uremie;

6.   Albinismul

- absenta genetica a tirozinazei, enzima care initiaza oxidarea tirozinei pentru formarea de pigment melanic;

- par si piele depigmentate;

- fotofobie, mistagmus, cecitate;

- poate fi secundar unor afectiuni neuroendocrine.

II. Tulburari ale transportului transmembronar al aa

- se cunosc 10 tulburari

 

1.   Cistinuria

Este caracterizata de :

- reabsorbtie tubulara diminuata;

- excretie urinara excesiva de aa dibazice

- lizina

- arginina

- ornitina

- cistina

- cistina - este cea mai putin solubila si predispune la formarea de calculi renali, ureterali si biliari;

- este o tulburare cu caracter autosomal recesiv;

- tulburarea rezulta din defectele proteinei transportoare membranare esentiale pentru transportul acestor aa la limita dintre "marginea în perie" a segmentului proximal al tubului renal si celulele intestinale mici;

- este un defect ereditar frecvent 1:10000;

- formarea de calculi, eremoturia, colici renali, uropatie obstructiva;

2.   Dibazicaminoaciduria

- defect de reabsorbtie tulsulara renala a lizinei, argininei si ornitinei (nu cistina);

- defect de transport la nivel intestinal si pierderi renale ....

- hepato..., intoleranta proteica si intoxicatie armoniacola;

3.   B.HARTNUP

- defect ereditar de absorbtie intestinala si reabsorbtie tubulara a aa : alonina, serina, reonina, valina, leucina, ipoleucia, fenilalonina, tirozina, triptofan, glutamina asparagina. Sunt eliminati în cantitati de 5-10 ori mai mari decât normal.

- manifestarile clinice rezulta din deficienta nutritiva a triptofanului;

- principala cale a metabolismului triptofanului duce la niacin si NAD;

- în B.Hartnup avem deficienta de niacid;

- este o boala mostenita cu caracter autosomal recisiv;

- leziuni de piele tip ploapa, manifestari neurologice si aa-urice;



4.   Iminogliciduria

- autosomal recisiv;

- excretie urinara de glicina, prolina si hidroxiprolina prin deficit în sistemul tubular de transport - benigno

5.   Dicarbonilicaminoaciduria

- pierdere urinara de acid aspartic si glutomic;

6.   Tulburari ale substraturilor specifice în transportul aa

- afectiuni transmise autosomal recesiv;

a)   Hipercistinuria

- excretie urinara de cistina;

- absorbtie intestinala normal;

b)   Lizinuria

c)   Histidinuria

d)   Marabsorbtia metiominei

- defect de transport intestinal;

- excretie urinara de acid a - hidroributinic ca produs de degradare intestinala a ..

e)   Malabsorbtia triptofanului

- degradarea chimica a triptofanului neabsorbit duce la eliminarea de ondoli prin urina si ....

Tulburari secundare ale metabolismului aa

Apar în circumstante diferite si se manifesta ca :

a)   hiperaminoacidemii

b)   hiperaminoacidurii

a)   Valori de peste 8 mg% apar prin :

- aport alimentar crescut si sinteza "de novo" din produsi de degradare ai lipidelor si proteinelor;

- perturbarea mecanismelor de sinteza proteica;

- tulburarea proteinsintezei în boli hepatice;

- cresterea aportului sanguin de aa din proteinele structurate din :

- distmetii celulare posttraumatice, postoperatorii;

- dupa radioterapie;

- procese inflamatorii, necrotice;

- sindrom mieloproliferativ;

- mobilizare excesiva de aa în sindr.Cushing;

- retentie de aa prin tulburarea proteinsintezei prin deficit de insulina;

b)   Se datoresc :

- filtrarii exagerate în situatii cu aa în cantitate crescuta;

- filtrarea unor cantitati ce depasesc capacitatea de reabsorbtie tubulara - prin suprasaturatie;

- tulburarea transportului activ tubular renal;

- competitie pentru acelasi transportor a 2-3 aa - prin competitie de transport -

- leziuni renale tubulare ce duc la colorarea pragului renal - intoxicatii cu metale grele

ex: - plumb - eliminarea de alamina

  - mercur (Hg) - eliminare de glicocol

- leziuni ale membranei glomenulare - sindrom hepatic SN;

- boala Wilson si sindrom Toni-.-Fanconi

B.Wilson = anomalie autosomal recesiva în excretia hepatica de cupru ce duce la acumulari în ficat, creier, alte organe.

- aminoacidemie normala;

- aminioacidurie urmare a leziunilor tubulare produse de cupru

Sindrom Fanconi = caracterizat prin :

- hiperaminoacidurie

- glicozurie;

- hiperfosfalurie;

Se asociaza cu rahitism sau osteomalacia si cistinoza.

Fiziopatologia melcoproteinelor

Nucleoproteinele au în structura lor acid fosforic, riboza, dezoxiriboza, baze purinice si pirimidinice.

Efectorii propriu-zisi ai meleotidelor sunt acizii nucleici formati din legarea cu acid fosforic a unui nucleozid format dintr-o baza azotata (perinica sau pirimidinica) si o pentoza.

Functiile nucleotidelor :

- constituent ale genelor care controleaza functiile generale celulare si transmiterea caracterelor ereditare (AND);

- stau la baza sintezei de proteine - AND;

- sursa de energie macroergica - ATP;

- sunt coenzime utile reactiilor biologice - NAD, NADH, FAD

- prin AMP si GMP doneaza mediatori a numeroase efecte biologice;

Nucleul purinic (include în molecula sa si nucleul pirimidinic) formeaza în functie de radicalii amino sau hidroxiapefati în anumite pozitii, doua baze purinice :

- adenina - 6 aminopurina

- guanina - 2 amino - 6 oxipurina

Din catabolismul lor se mai pot gasi si alti compusi purinici ca hipoxantina si xantina.

Sursa purinelor în organism :

- catabolismul meleoproteinelor celulare în stari catabolice speciale;

- sursa alimentara : extracte de carne, viscere, produse de animale tinere, lipide;

- sinteza de "novo" la nivelul ficatului si extrahepatic (maduva osoasa);

În cadrul proceselor de dezaminare si oxidare purinele sunt degradate pâna la acid uric. Acidul uric este eliminat prin rinichi. Exista si posibilitatea unui proces de uricoliza exercitat de mucoasa intestinala si bacteriile florei intestinale.

Zilnic se elimina 250 - 750 mg/24 h.

Hiperuricemia = concentratie de urat în plasma mai mare de 420 mmol/l (7 mg/dl).

Cauze :

1.   Cresterea productiei de urati :

- aport alimentar - 50% apar ca acid uric;

- sinteza de novo;

- degradarea exagerata a nucleoproteinelor purinice ca în

- crize leucemice explozive;

- terapia citostatica

- infarct miocardic acut;

- inhalarea de fum;

- I.R. acuta (respiratorie)

2.   Scaderea excretiei de acid uric

- filtrare glomerulara scazuta;

- secretie tubulara scazuta;

- intensificarea reabsorbtiei tubulare;

Stari ca : cetoacidoza diabetica, inanitia, intoxicatia cu etanol, acidoza lactica si intoxicatia cu salicilati sunt însotite de acumulari de acizi organici ce concureaza cu uratul pentru secretia tubulara.

3.   Mecanisme combinate

- la cei cu deficienta de glucoza 6

- intoleranta ereditara la fructoza

- alcoolul  - cauzeaza degradarea hepatica accelerata a ATP-ului

- hiperlactacidemia ce blocheaza secretia de acid uric

Complicatiile hiperglicemiei

Guta care implica succesiune tipica de :

- artrita gutoasa

- hiperuricemia asimptomatica

- guta intercritica - cu intervale

- guta cronica sau tofaceica

Guta acuta este declansata de depunerea cristalelor de urat la nivelul sinovialei articulare urmata de interactiunea cu leucocitele polimorfonucleare.

Sunt implicate mecanisme umorale si inflamatorii.

- este activat C. prin cele 2 cai

- sunt activate f.XII si coagularea de contact cu generarea de bradikeima, kalicreina si plasmina

Interactiunea urati-neutrofibe duce la eliberarea de enzime lizozomale, radicali liberi de O2, leucotriene, P6, cologenaze si proteaze.

Fagrocitoza cristalelor de catre neutrofile elibereaza f.chemotactic indus de cristale leucotriene B4 si C5a. Fiind chemotactice, contribuie la raspunsul leucocitelor polimorfonucleare din faza initiala a artritei acute. Acestea vor înlocui mononucleorele si determina eliberarea P6E2, enzime lizozome TNF si IL1 si 6.

Celulele sinovialei determina si ele eliberarea de mediatori inflamator. Potentialul inflamator este afectat de prezenta proteinelor absorbite. Gg.G intensifica secretia plodretara indusa de cristale creste generarea de superoxizi si cresc enzimele lizozomale eliberate de PMN.

Apoproteina B ce intra în structura L.P. inhiba stimularea neutrofizelor. În mod normal nu este prezenta în lichidul sinovial, dar prin dezvoltarea sinoviala intra si molecule mai mari ca L.P. unde se unesc cu cristalele de urati jucând rol în declansarea atacului.

Toti gutosii sunt agregate de cristale de urat înconjurati de o celula giganta celula mononucleara de corp strain a r.inflamatorii. Ei determina deformarile si distrugerile tesuturilor moi si dure.

La nivelul articulatiilor determina modificari ale cartilajului si osului de tip degenerativ.

Afectarea renala în gute este de tipul :

- nefrolitiazei;

- nefropatia uratica  - depozite de urati în medulara si piramide

- poate cauza IRC

- nefropatia cu acid uric - cauza reversibila de IRA - prin precipitarea ac.uric în tubii ranali - apare în cursul unei faze acute de leucemie, limba dupa convulsii, stari cu deshidratare si acidoza.

Hipouricemia = concentratie mai mica de 120 m mol/l (2 mg/dl - urat)

- medicamente ca 

- aspirina

- materiale de contrast pentru raze X

- hiperalimentatia intravenoasa - infuzie crescuta

- boli neoplazice, ciroza hepatica de glicina

- D.Zaharat, sindr. Fanconi, B.Wilson, cistinoza, mieloane, intoxicatii cu metale grele

- allopurinol, disfunetii hepatice severe induc hipouricemie cu excretie crescuta de xantina si hipoxantina

- deficiente mostenite de xantinoxidaza

Erori congenitale ale metabolismului purinelor

1. Sindrom Lesch-Nyhan

- deficienta de hipoxantin-fosforihoziltransferaza

- comportament automutilant

- hiperuricemie

- coreoatetoza, gasticitate, retardare mentala

2.   Xantinuria ereditara - deficit de xantin oxidoz.

3.   Deficienta de adeninfosforihoziltransferoza.

4.   Deficienta de mioadenilat dezaminaza.

5.   Deficienta de adenolosuccinat liaza.

6.   Deficienta de adenozin dezaminaza si de purin nucleozia fosforilaza.

 

Fiziopatologia metabolismului proteinelor tisulare

- pierderi mari de proteine se produc în arsuri, necroze extinse ® 200 g/zi

- repausul prelungit la pat ® pierderi de masa musculara

- pierderea de proteine se înlocuieste din rezerve proteice si aport alimentar

Tulburarea metabolismului proteinelor tisulare duce la instalarea amiloidozei si a proteinozei alveolare pulmonare.

1.   Amiloidoza.

Este definita ca depunerea extracelulara de amiloid, o proteina fibroasa.

Numelea fost dat de Virchow dupa culoarea obtinuta la amestecul cu iod si acid sulfuric.

Amiloidul prezinta :

- ultrastructura

- difractie la raze X

- caracteristici biochimice

Este amorf, eozinolfilic, extracelular si ubicuitar în distributie.

- organele afectate au consistenta elastica, aspect ceros, roz sau gri

- se coloreaza   - în roz cu hematoxilin-eozina 

- cu rosu de Congo - produce birefingenta verde

- amiloidul purificat este o proteina

- compozitia chimica este diferita pentru diferitele forme chimice de amiloid astfel ca :

- a fost demonstrata analogia între fibrele amiloidului prinar (AL) si amiloidul din mielomul respectiv cu lanturile usoare (Ig) polipeptidice cu deosebirea ca lanturile usoare lambada sunt de 2 ori mai multe ca cele Kappa.

- alta proteina amiloidul A(AA) a fost izolata la bolnavii cu amiloidoza secundara si febra mediteraniana = este o proteina unica formata din 76 resturi de aa aranjati într-un lant A.A. este obtinut prin proteoliza amiloidului serie A (SAA).

SAA - sintetizat în ficat, migreaza în complex cu HDL si este cunoscut ca apoSAA. Rezulta deci ca diferente minime de aa pot afecta amiloidogeneza.

SAA - se comporta ca un reactant de faza acuta - creste în inflamatii si infectii IL-1 este factor de inductie SAA din hepatocite. Reglarea conversiei SAA în AA insolubila nu se cunoaste

- polineuropatia-amiloida familiala (FAP) este o boala ereditara dominanta în care a fost izolata o proteina - transtiretina (prealbumina) - este un singur aa substituit respectiv valina din pozitia 30 cu metionina

- au mai fost izolate  - precaleitomina din carcinomul tiroidian

- polipeptidul amiloid din insulinomul pancreatic

- b2 microglobulina la dializatii cronici




- placa senila si amiloidul vascular meningeal din boala Alzheimer dunt formate dintr-o proteina - beta proteina - compusa din 39-43 aa presursorul betaproteinei

Amiloidul mai contine o componenta P care migreaza ca o alfa globulina, asemanatoare cu Proteina C reactiva.

Etiopatogeneza exacta nu se cunoaste.

Experimentul amiloidoza AA pare a fi un proces multifactorial la care contribuie tipul stimului inflamator, natura izotipului SAA si terenul genetic al gazdei.

În inflamatie IL-1 stimuleaza celulele hepatice pentru a produce SAA care va fi degradat de enzimele de suprafata ale leucocitelor, monocite si macrofage.

În amiloidul AL este prezenta o populatie monoclonala de plasmocite din maduva osoasa care produc în cantitati mari fragmente de lanturi Kappa sau lambada, sau clone de Gg, care sunt clivate anormal de enzimele macrofagelor producând degradarea partiala a lanturilor usoare responsabile de amiloidoza AL.

Formarea amiloidului poate fi determinata în parte de configuratia Beta intrinseca a unei parti din lantul polipeptidic din transtiretina, B2, microglobulina sau alte proteine.

În amiloidoza secundara substitutia unui singur aa contribuie la patogeneza. Exista o substanta - factor de intensificare a amiloidului AEF - posibil o citokina care accelereaza formarea de amiloid secundar.

Afectarea organica

1.   Rinichi

- proteinurie

- nefroza

- leziuni ireversibile

- este afectat în AA si AL

2.   Ficatul :

- afectare minima

- evid prin BSP si FAS

3.   Cord :

- G.C. congestiva

- cardiomegalie

- aritmii

- apare în AL, heredofamiliala

- pot fi afectate si endocardul, valvele, periocardul

4.   Piele

- AL

- papule mici, ceroase, sau placi în pliuri, fata, gât, mucoase

- echimoze ..., "sindrom de ochi negru"

5.   Tract gastro-intestinal

- în toate formele de amiloidoze

- simptome de obstructie, malabsorbtie, hemoragii, pierderi proteice si diaree

- macroglovie - inflitratia limbii în AL

6.   S.N.

- neuropatii periferice (AL)

- hipotensiune

- lipsa transpiratiei

- incontinenta sfineteriana

- mai frecvent în formele heredicolaterale

- sindrom de canal carpian  - AL

- hemodializati cronici

- infiltrate în cornee si corp ...

- pupile zimtate bilateral

7.   Sistem endocrin

- tiroida

- S.R., hipofiza, pancreas

8.   Articulatii

- prezent în  - membrana sinoviala

- lichid sinovial

- cartilaj

- cei cu artropatie amiloida au si mielom multiplu

9.   Sistem respirator

- AL - se acumuleaza în - sinusuri

- laringe

- trahee

- tronhii, septuri alveolare

10. Sistem hemato..

- fibrinogenopenie

- fibrinoliza exagerata

- deficit selectiv de factori ai coagularii

Deficit de f.X datorita legarii de mase importante de amiloid splenic - splenectomia.

Amiloidoza heredofamiliala

- transmitere autosomal dominanta - exceptie fabra mediateraniana familiala (FMF) 

- cuprinde cazurile cu implicare primara a S.N.

Forme :

- polineuropatia amiloida familiala

- boala asociata cu sindrom de tunel carpian si opacitati ...

- b.renala familiala cu prezenta amiloidului

- amiloidoza cardiaca familiala severa

- amiloidoza cerebrala ereditara cu hemoragii - depozite de resturi proteice gama

- neoplasme endocrine multiple ereditare

Diagnostic :

- biopsie cu prezenta amiloidului.

Suspiciune de boala AA când avem o boala cronica predispozanta pentru amiloidoza ca artrita reumatoida, tbc, paraplegie, mielom multiplu, lepra, bronsiectazie la care apare hepato-glenoangalie, boala cardiaca, malabsorbtie, proteinurie. 

Suspiciune de AL - la pacienti cu boala infiltrativa difuza neinflamatorie în tesut mezenchimal (vase, cord, tract, gastro-intestinal) sau parenchimatos (R. ficat, splina, SR).

Clasificare clinica :

- amiloidoza primara AL- fara boala preexistenta

- amiloidoza asociata cu mielom multiplu AL

- amiloidoza secundara sau reactiva AA

- asociata cu b.infectioasa cronica

- osteomielita

- tbc

- lepra

- asociata cu b.inflamatorie cronica - artrita reumatoza

- amiloidoza heredolfamiliala

- amiloidoza locala

- amiloidoza asociata cu vârsta

- amiloidoza aparuta la hemodializatii cronici

Tulburarile proteinelor plasmatice

I.    Hiperproteinemiile

- relativa  - deshidratare (excicoza)

- evolueaza paralel cu Hc

- reala  - catabolism exagerat (inflamatii cronice, colagenoze, sarcoidoza,

leucemii)

- cresterea unor proteine

- cresterea Gg sau paraproteine

Apar în :

- inflamatii cronice

- sarcoidoza

- colagenoza

- mielom multiplu

- leucemii

II.   Scaderea proteinelor totale - hipoproteinemia

- relativa  - hiperhidratare

- absoluta  - deficit - alimentar

- absorbtie

- sinteza

- pierdere de proteine

Scaderea proteinelor duce la scaderea presiunii coloidosmotice cu aparitia edemului apa ramâne în tesuturi (proteine sub 5 g/dl). Scaderea presiunii coloid osmotice stimuleaza sinteza hepatica de proteine.

Deficitul de aa din inanitie conduce la scaderea proteinelor plasmatice.

III. Disproteinemia

- modificarea raportului între fractiunile ..

Valori normale : albumine 50-59%, aglobuline 3-5%, a2 globuline 7-9%, b globuline 1-14%, gamaglobuline 16-20%.

Disproteinemia primara are la baza tulburarea sintezei proteice, determinata genetic :

- analbuminemia

- tulburarea sintezei de a1  a2  gamaglobulina

- afibinogenemia

D.secundare sunt urmarea unor boli :

- hepatice

- digestive

- pulmonare

- arsuri, neoplazii

- inflamatii acute

D.din inflamatia acuta - raspuns de faza acuta

- cresc cel putin 30 proteine de faza acuta cu diverse valori în inflamatie

Acestea sunt :

- ceruloplasmina

- conponentele C(C3-C4)  - opsonizare

- chemotonie

- degranularea mastocitelor

- a1 acid glicoproteina - creste fibroblastii

-  a1  -  antitripsina

-  a2    - antichimotripsina - semodelarea tisulara

- haptoglobina

- fibrinogen - formarea matricei de fibrina

- proteina C reactiva - activeaza C, opsonizare

- amiloidul A din ser

Cresterea concentratiei acestor proteine compenseaza pierderea lor prin consum în procesul inflamator. Stimularea sintezei hepatice se face de catre citokine (IL-6, IL-1, TNF) produse de macrofagul activat, fibroblasti si C.E.

În procesul inflamator scad totusi unele proteine :

- albumina

- prealbumina

- transferina

- proteina legata de retinol

prin scaderea sintezei si cresterea permeabilitatii vasculare.

D.în inflamatia cronica

- cresc gama proteinele

- proces infectios subacut sau cronic

Afectiuni ca :

- endocardita bacteriana subacuta

- colagenoza

- limfogranulomatoza inghinata

- limfogranulomatoza maligna

- sarcoidoza

- TBC, PCZ

Cresteri pâna la 35-38 %.

Peste 40% indica leziune hepatica grava.

- se însoteste depozitivarea testelor de labilitate

- creste fibrinogenul si VSH coloidala a serului

- în puseele acute ale unui proces cronic cresc a2   globulinele si fibrinogenul.

D.prin pierdere renala de proteine

- S.N.

- scad albuminele si a1    globulinele

- cresc compensator  a2   macroglobulina, fibrinogenul si GgM

- se pierd zilnic pâna la 50g proteine

În ser :

- hipoproteina si hipoalbuminenia

- cresc a2  si bglobulinele

- scad gamaglobulinele

- creste fibrinogenul, colesterolul, lipidele



L.P.(lipidele) cresc prin efortul ficatului de a sintetiza proteine.

D.prin pierdere enterala de proteine

- enteropatie exudativa

- fistule intestinale

- proteinele totale scad

- pierderea de proteine în stomac sau portiunea superioara a intestinului, ele vor fi degradate la aa care nu pot fi preluati în totalitate de intestin aparând hiperaminoacidemie si urie.

D.din bolile hepatice

- HVA - modificari minime - scad albuminele

- cresc moderat seglobciroza hepatia si H.C.

- cresc gamaglobulinele (IgG, A, M)

- scad albuminele

- hiperbetaglobuline (ciroza=

D.în sistemul Ig - rezultate dintr-un defect al limfocitelor B(plasmocite) care evolueaza cu defect de Ac.

Pot fi - primare :

- hipogamaglobulinemia tranzitorie

- agamaglobulinemia familiala legata de sex

- agamaglob. tardiva

- deficit imun combinat

- deficite selective de Ig

- secundare :

- L.L.C.

- plasmocitorii

- ciroze

- cologenoze

- inflamatii cronice

- dupa radiatii (imurosupresoare)

Alte disproteinemii :

Analbuminemia :

- lipsa albuminelor

- consanguini

- edeme si hipotensiune

- creste VSH

- cresc L.P, transferina, fibrinogenul

- pozitivarea testelor de disproteinere

Deficitul de a1   antitripsina

- absenta a1    globulinelor la electroforeza (a1    AT reprezinta 90% din globulina)

- predispune la aparitia emfizemului

- afectiuni hepatice cronice în copilarie

- la adult - ciroza asimptomatica ce poate evolua spre carcinom

- sensibilitate crescuta a tesuturilor la actiunea proteolitica a tripsinei leucocitare

Deficitul de leruloplasmina

Este o proteina care contine cupru :

-  globulina sintetizata de ficat

- concentratie plasmatica de peste 30 mg%

Deficitul apare în b.Wilson în care avem :

- s.neurologice de tip extrapiramidal

- leziuni hepatice - ciroze

- leziuni tubulare renale - aa-urie

- coloratia corneei - ind Kauyser-Fleisher

- depunerea de cupru în tesuturi

Deficitul de siderofilina (transferina)

Este o b1 globulina ce fixeaza si transporta Fe la maduva hematopoietrica.

Fe în plasma - 80-120 mg/dl

Capacitatea de fixare este de 300 mg/dl

Cea mai frecventa este tipul C.

Bolnavii cu infectii cronice au scazuta capacitatea de transport a Fe.

Paraproteinele

În cazul proliferarilor tumorale se dezvolta un tip de Ig, inerte imunologic numite paraproteine, hiperimunoglobulinemie neoplazica sau monoclonala. Ca structura corespund fie Ig întregi, fie lanturilor peptidice izolate (lanturi L). Apar în

a) Mielom multiplu = proliferare maligna a plasmocitelor în maduva osoasa si mai rar în tesuturi moi _ gangliom, splina, ficat, amigdale. Se mai numeste plasmocitom medular, b.lanturilor usoare.

Plasmocitele sunt anormale si se caracterizeaza prin :

- multiplicare în maduva osoasa

- agresivitate asupra tesutului osos

- sinteza de paraproteine Beuce-Jones, cu lanturi usoare

Se produce modificarea maduvei hematopoetice cu :

- anemie

- anulocitopenie

- trombocitopenie

În testul osos

- osteoporoza difuza

- osteoliza  - craniu

- vertebrie

- coaste

- pelvii

- dureri osoase - la miscare

- fracturi osoase

Secundar apar :

- tulburari circulatorii prin hipervâscozitate

- hemoragii - trombocitozeria

- I.R. - lezarea epiteliului tubular renal

- amiloidoza - depuneri de paraproteine în tesuturi

- infectii prin tulburarea sintezei de globuline normale

Laborator :

- VSH crescut

- hiperproteinemia > 10 g/dl

- hipergamaglobulinemie monoclomala

Ig 6 - 53% Ig A - 25%

Ig D - 1%

20% - lanturi usoare în sânge si urina

- urina - paraproteine cu lant L

- punctia maduvei - plasmocite anormale dispuse în cuiburi

b)   Macroglobulinemia WALDENSTROM

- cauza necunoscuta (apare mai frecvent la barbati)

-  producere în exces de paraproteine Ig de catre celule maligne limfoplasmoatare din maduva, splina sau ganglioni limfatici.

Manifestari clinice :

- hipervâscozitate

- limfadenopatie

- hezatosplenomegalie

- hemoragii în mucoasa

- retinopatie

- tulburari neurologice

- I.C.

- anemie, infectii ..., afectare renala redusa

Laborator :

- IgM

- hiperplazia celulelor limfoide în maduva

c)   Boala lanturilor grele

- b.maligna limfoplasmocitara

- paraproteinele sunt alcatuite din lanturile grele H

- proliferare de plasmocite si limfocite în maduva, splina si ganglioni limfatici

- prezenta în sânge de paraproteine

- proteinurie

- deficit de anticorpogeneza

3 tipuri - boala lanturilor grele Ig6 - Franklin

IgA alfa - Selligman

Ig..

Crioproteinele

- proteine plasmatice care sub 37o precipita iar la reîncalzire dispar

- sunt componente ale gamaglobulinelor

- pot creste vâscozitatea sângelui

- pot determina  - femonem Raymond

- ulceratii superficiale

- purpura recidivanta

- artralgii

- GN

Paraproteine ca markeritumorali

- a1 fetoproteina

- antigen carcinoembrionar

- a2  glicoproteina în graviditate

SINTEZA

Hipoalbuminemia

- deficit de aport - subnutritie

- malabsorbtii - pancreatite

- enterite

- deficit de sinteza - H.C

- ciroze

- pierderi masive - S.N.

- diaree

- ....

- fistule intestinale

- tumori

  - infectii cr.

- intoxicatii cr.

- congenital - hipoalbuminiemie

Hiperalfaglobulinemia - Hiper a

- procese inflamatorii si distructive ale t.conjunctiv însotite de cresterea fibrinogenului, glicoproteinelor, VSH

- inflamatii acute : infectii

  R.P. Acut

pneumonii

febra tifoida

- infarct miocardic

- neoplasm

- S.N.  - a2 globulina

- scad gamaglob.

- scad albuminele

HiperBeta

- hepatite toxice, ciroze

- S.N., cancere, b.Cushing

-  plasmocitom

Hipergama

- b.infectioase bacteriene, virale, parazitare

- b.de colageni (PR)

- sclerodermil, LED, H.C., ciroze

n    obstructii de cai biliare, nefrite, artrite, leucemii, mielom multiplu

B.inflamatorii cronice si tumori maligne :

n    hiperalfa si hipergama

Ciroze hepatice :

- hiperBeta

- hipergama

Hiperglobulinemiile

- dupa radiotenozie

- infectii cr.prelungite

- denutritii

- citostatice, arsuri

- agamoglobulinemia

Hiperfibrinogenemia

- boli cardiace

- b.renale

- colagenoze

- b.hepatice

- neoplasme

- coagulopatii

Hipofibrinogeniile

- sinteze insuficiente în ficatul din :

- hepatite

- ciroze

- intoxicatii

- scorbut

- cancere gastrice

- boli carentiale

- defecte genetice













Document Info


Accesari: 3637
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )