Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































GINECOPATIILE PUERPERALE LA VACI sI INFLUENŢA ACESTORA ASUPRA PROCESELOR DE REPRODUCŢIE

medicina












ALTE DOCUMENTE

FUNCŢIILE PIELII
VEDERE SANATOASA
FORMULARUL DE EVALUARE A SATISFACŢIEI CLIENTULUI
VIRNANŢ. Ruta graveolens. Fam. Rutaceae.
FACTORI TERATOGENI
ĪNGRIJIREA PACIENŢILOR CU PIELONEFRITA
Tegreen 97 - Protectia celulelor prin antioxidanti
BULETIN DE ANALIZE MEDICALE Nr...LIPIDOGRAMĂ
ZMEUR.

                     GINECOPATIILE PUERPERALE LA VACI sI

                   INFLUENŢA ACESTORA ASUPRA PROCESELOR

                   DE REPRODUCŢIE

                             -CONTRACT-Tema 23 cod. CNCSIS 65



Cercetarile peoiectului cuprind mai multe etape(2002-2004):                                                                         

    1.Cercetari asupra patologiei puerperale si asupra parametrilor

       de reproductie

    2.Cercetari clinice,metabolice,hormonale si bacteriologice asupra

       perioadei puerperale.

    3.Cercetari privind metodologia de monitorizare a puerperiumului   

       la vaci

ETAPA 2002-Cercetari asupra patologiei puerperale si asupra parame

                        -trilor de reproductie.

  Desfasurarea perioadei puerperale reprezinta una din cele mai impor-       tante etape īn ciclograma de reproductie la vaci:

  Īn cadrul acestei ciclograme se urmaresc mai multe etape:

-         eliminarea losiilor,reluarea activitatii ovariene si bacteriologia

uterului puerperal;

-         involutia uterina urmareste atīt reluarea morfologica a functii-

lor genitale cāt si restructurarea fiziologica īn vederea unei noi

gestatii(BADINAND,E.,1981,BARKEMO,H.,1994,BOGDAN,

AL. si col.,1984,BOITOR,I.,1984,);

                -   reluarea activitatii ovariene privind evolutia foliculilor ovarieni

                    pāna la stadiul ovulator reprezinta un obiectiv major.Numerosi

                    autori remarca modul de examinare a gonadelor femele si apre-

                    cierea evolutiei de la folicul la instalarea corpului luteal

                    (CERNESCU,H.,1995, RUGINOSU ELENA,1999,CONSTA-

                    NTINESCU,M.,1999,FEREDEAN,T.,1984,GEORGESCU,G.,

                    1993,GLUHOVSCHI,N.,1983,GROZA,I.,1985,GRUNERT,E.,

                    1978,RUENCEANU,L.,1989,2001,2002,DRUGOCIU,D.,2001)

                -   bacteriologia uterului puerperal reprezinta un element important

                   īn profilaxia infectiilor genitale postpartum.Numeroase lucrari

                   releva importanta acestui aspect(CARP-CĂRARE,M.,1998,

                   GRECEANU,AL.,1986,GRUNERT,E.,1978,PARAIPAN,V.,

                   1982,THIBAULT,C.H.,1991)

         

Cercetarile au fost efectuate pe un efectiv de 580 de vaci din rase B.N.R.

constituit din trei loturi:

          -E1, lot experimental (vaci cu infectii genitale postpartum)

          - E2, lot experimental (  vaci cu ovariopatii  postpartum)

          - M lot martor(vaci sanatoase clinic fara nici o afectiune postpartum)

Au fost studiati parametrii de reproductie ce caracterizeaza secventa

          genitala:intervalul parturitie-prima I.A.,S.P.,C.I.,si numarul mediu de

          īnsamāntari/gestatie.

                   REZULTATE: Cercetarile efectuate remarca incidenta crescuta a afectiunilor puerperale īn cadrul morbiditatii periparturiale(41,5% din cazuri ).

    Analiza incidentei afectiunilor puerperale arata ca retentia anexelor fetale a īnregistrat o valoare de 10,2%,infectiile genitale 19,3%,iar ovariopatiile 20,3% .

                                                                                                                     Tabel nr.1   Incidenta afectiunilor puerperale la vaci

Nr

vaci

fatate

Retentia

anexelor

fetale

Infectii

uterine

                   Ovariopatii

 Total

Corp luteal

   Ovare

hipotrofice

  Chisti

ovarieni

  n

%

  n

%

 n

%

  n

  %

  n

  %

  n

%

197

  20

10,2

 38

19,3

40

20,3

  26

 13,2

   8

  4,1

   6

3,04

 

         

        Īn ce priveste influenta afectiunilor puerperale asupra parametrilor de

reproductie s-a constatat ca intervalul mediu parturitie-prima I.A a fost de

70,76+1,21 zile la lotul martor (fara afectiuni puerperale) si 122,3+5,1 zile la vacile cu infectii postpartum si de 121,5+5,2 zile la vacile cu ovariopatii postpartum.

          S.P a īnregistrat valori mult mai mari la femelele cu afectiuni,fata de

lotul martor.Acelasi aspect se remarca si īn cazul analizei C.I

           

  


Tabel nr. 2

Intervalul parturitie-prima īnsamāntare (P-I IA),service-period-ul(SP) si calving-interval-ul (CI)          (zile) īnregistrat la vaci

Indici

              Lotul M

                    Lotul E1

          Lotul E2

                 Total efectiv vaci

    Vaci fara afectiuni p.p

         Vaci cu infectii genitale

              Vaci cu ovariopatii

  n

%

   X+Sx

  S

V%

 n

  %

  X+ Sx

  S

V%

 n

 %

   X+Sx

   S

V%

   n

   X+Sx

   S

 V%

P-I

145

73,6

70,76+1,21

16,1

22

38

19,28

122,3+5,1

32,5

  26

40

20,3

121,5+5,2

33,1

   27

  197

  82,1+3,8

  29,5

   47

SP

145

73,6

94,75+3,37

40,61

42,86

38

19,28

147,89+8,0

49,30

33,33

40

20,3

171,57+9,85

62,27

36,29

  197

112,91+3,77

  52,99

 46,93

CI

145

73,6

373,2+2,9

37,6

17,4

38

19,28

427,89+8,0

49,30

11,6

40

20,3

448,4+10,0

 63,4

 14,1

  197

38,9+6,0

  85,6

  21,9


Etapa 2003- Cercetari clinice, metabolice,hormonale si bacteriologice

                   asupra perioadei puerperale.

        Implicatiile functiei genitale īn perioada puerperala comporta numeroa-

se modificari metabolice,hormonale si bacteriologice,care sa confere o relua-

re a ciclogramei īn timpul optim si economic(Badinand E.,1981;Bogdan A.

si col. 1984; Boitor I., 1984; Barkemo H., 1984; Cernescu H., 1995; Ruginosu E., 1999; Constantinescu N., 1999; Runceanu L., 1989, 2001, 2002; Drugociu D., 2001).

           Numeroase cercetari efectuate de Grunert 1978, Feredean T. 1984, Bārtoiu A. 2002, Seiciu Fl. 2002, Gluhovschi N., 1983, Groza I. 1985, atesta faptul ca perioada puerperala este punctual de plecare al evolutiei spre o ciclograma normala, sau dimpotriva, a unei evolutii patologice.

           Bacteriologia uterului puerperal reprezinta un element important in profilaxia infectiilor genitale postpartum.Numeroase cercetari releva importanta acestui aspect (Paraipan V. 1982, Grecianu Al. 1986, Thibault Ch. 1991, Carp-Carare M. 1998).

          Cercetarile noastre au urmarit īn aceasta etapa examinarea clinica si paraclinica (metabolica, hormonala si bacteriologica) a functiei de reproductie īn perioada puerperala. Toate acestea se reflecta asupra unor parametri de reproductie privind SP, CI, IG, precum si īn optimizarea proceselor de fecundatie.

          Cercetarile au urmarit,pe un nr. de 160 femele,(80 lot experi-

mental si 80 lot martor),examinarea clinica si paraclinica(metabolica,hor-

monala,bacteriologica) a functiei de reproductie īn perioada puerperala.

          REZULTATE   Analizānd profilul metabolic pe vaci ante si post par-

tum,se evidentiaza variatii de dinamica (lot E si M) :

  -la 24 ore postpartum se constata scaderi nesemnificative ale eritremiei,dar

scaderi semnificative ale hematocritului,VEM-lui si HEM-lui.

  -īn perioada 7-14 zile post partum la ambele loturi,constantele hematolo-

gice (eritremia, hemoglobina, hematocritul) si biochimice (rezerva alcalina, calcemia, fosforemia) s-au situat la nivelul inferior de variatie.

  -īn perioada 21-42 zile post partum se observa o crestere a valorilor cons-

tantelor hematologice de la nivelul inferior spre cel superior de variatie.

  -din analiza profilului hormonal s-a constatat ca īn perioada puerperala,

cresterea foliculilor ovarieni a avut loc timpuriu(īntre 10-13 zile).

  -analiza florei bacteriene izolate de la nivelul uterului scoate īn evidenta unele particularitati determinate de modul īn care a decurs parturitia (eutocica sau distocica).


  Tabel nr. 3          

Dinamica izolarii diferitelor specii de bacterii din secretiile genitale provenite de la vaci cu retentia anexelor fetale(LOT E)

Nr.

sapt.

p.p

          Bacterii izolate īn cultura singura

        Bacterii izolate īn cultura mixta

Bacterii izolate īn cultura de asociatie

  Culturi       

   izolate

Specii bacteriene

     NTG.10-6

   Culturi

    izolate

Specii bacteriene X;limite

NTG-10-6

Culturi izolate

Specii bacteriene X; limite

X; limite

   n

    %




   X;limite

     n

  %

   n

%

    I

   2

  33%

Escherichia coli

      145

 (130-160)

     I

16,6

Actinomyces

 bovis

Proteus spp.

         

  120

 3

50

Actinomyces bovis Staphylococcus

aureus Proteus spp.

Actinomyces bovis

Arcanobacterium

Streptococcus spp. anaerob

     II

   3

    50

Arcano bacterium pyogenes

    236

Arcanobacterium

pyogenes

Escherichia coli

   215

   2

   33,3

Escherichia

coli

    250

    III

   1

  16,6

Arcanobacterium pyogenes

     42

    2

33,3

Aracanobacterium

pyogenes

Streptococcus spp.

aerob.

  58,6

(45-72)

  1

 16,6

Bacillus cereus

     40

    1

16,6

Arcanobacterum

pyogenes

Streptococcus spp.

aerob

 37,3

  1

 16,6

Streptococcus spp.anaerob

     43

     IV

   2

  33,3

Arcanobacterium

pyogenes

     0,3

     1

16,6

Arcanobacterium

pyogenes

Streptococcus spp.

aerob

  0,2


-antibiograma a evidentiat o sensibilitate redusa a bacteriilor fata de diferite formule medicamentoase,īn general,bacteriile fiind sensibile fata de Rifampicina,Kanamicina,Cloramfinicol.

          ETAPA 2004-Cercetari privind metodologia de monitorizare a puer-

periumului la vaci.

Cercetarile au urmarit : -utilizarea prostaglandinei PGF2α

                                    -utilizarea unor gonadoreline(Gn-RH)

Utilizarea PGF2α a fost efectuata īn doua variante :la toate vacile īn puerperium si numai īn terapia endometritei puerperale.

Administrarea la toate femelele īn puerperium (pe 4 loturi experimentale si un lot martor)-75 indivizi s-a efectuat īn doze uzuale la intervale īntre 2 ore si 20-30 de zile postpartum.

La toate loturile s-au calculat intervalul parturitie-prima īnsamāntare,service-periodul,nr. de I.A./gestatie si rata conceptiei.

REZULTATE.  Īn cadrul cercetarilor privind monitorizarea prin PGF2α s-au constatat mai multe aspecte :

          -involutia uterina a fost buna īntre 80% si 88,2% īn cadrul variantelor

nr.3 si nr.2,fata de 75 % la lotul martor (M)

         

Tabel nr. 4

         

     LOTURI

UM

V1

V2

V3

V4

M

Trata

ment

post-

partum

Doza

Nr.adm.

Perioada

    p.p

ml

1

2

2

2

n

ore

zile

4

2

2

2

1-2

-

-

-

2-4-6

3-13

14-28

20-30

Nr. animale/lot

n

21

17

20

17

20

Animale cu inv.

uterina "buna"

n

18

15

16

14

15

%

85,7

88,2

80,0

82,4

75

Animale cu inv.

uterina "medie"

N

3

2

4

3

5

%

14,3

11,8

20,0

17,7

25

-intervalul parturitie-prima I.A. a fost cuprins īntre 74,3 zile(varianta V3)

si 94,1 zile la lotul martor.

          Tabel nr. 5

                  

  

V1

V2

V3

V4

M

Tratam.

PGF2alfa

Doza

ml.

1

2

2

2

Nr.

adm.

n

4

2

2

2

Period.

pp.

Ore

1-2

Zile

2-4-6




3-13

14-28

20-30

Nr. anim.

n

21

17

20

17

20

20

Interval ultimul

Tratament -I estru

      (zile)

 X 

5,9

8,4

4,3

5,5

 S+

0,65

1,23

0,79

0,82

 CV

  %

25,7

21,5

19,2

16,9

   Interval ultimul

  tratament- I  I.A.

      (zile)

 X

74,5

82,0

46,3

48,7

 S+

2,55

6,43

4,27

5,88

 CV

  %

15,7

32,3

30,5

39,7

  Interval ultimul

  tratament -I.A.

    fecunda(zile)

 X

111

102

79,3

73,9

 S+

9,5

11,9

8,9

8,5

 CV

  %

39,4

47,6

32,5

47,7

Interval parturitie

   I  I.A.(zile)

 X

80,5

95,0

74,3

78,7

94,1

 S+

2,55

6,47

5,74

5,88

4,34

 CV

14,5

28,1

21,2

30,8

20,6

Service-period

   (zile)

 X

117

114

107,3

104

135

 S+

12,2

11,8

7,2

8,5

10,5

 CV

  %

43,0

42,6

40,4

33,9

33,6

-indicele de gestatie a fost de 7,5-14 % la loturile experimentale,mai mare

comparativ cu lotul martor.

-numarul mediu de I.A. a fost de 1,52-2,17 la lotul experimental,fata de 2,78

la lotul martor.

         

Tabel nr. 6

   Specificare

Param

  Stat.

               Loturi

     E

     M

 Nr. animale/lot

    N

      14

    14

Interval ultimul tratament-I-a I.A.

          (zile)

     x

   35,64

       -

    S+

   18,15

    Sx

    4,85

   CV

   50,92

 Interval ultimul

  tratament-I.A.

  fecunda (zile)

     X

   72,15

      -

   S+

   41,73

    Sx

   11,16

   CV

   57,57

Interval parturitie

I-a I.A. (zile)

     X

    76,6

   132,1

    S+

   18,15

   33,28

    Sx

    4,85

   8,89

   CV

   23,70

   25,17

Service- period

      (zile)

     X

   113,2

   169,7

   S+

   39,15

   77,50

   Sx

   10,47

   20,72

   CV

   34,61

   45,67



          Tratamentul cu Gonadoreline (Gn-RH) a avut ca obiectiv inducerea ovulatiei si reluarea ciclurilor sexuale.

          Aprecierea eficacitatii terapeutice s-a efectuat prin calculul intervalu-

lui parturitie-prima I.A.,S.P,rata conceptiei si indicele de īnsamīntare.

         

Tabel nr. 7

                  

            Loturi

E

M

           Nr. animale

   Nr. animale

capete

15

20

  Interval ulti- mul tratament-I., I.A.   (zile)

  X

58,26

   -

  S+

17,81

   -

  Sx

4,60

   -

 V%

30,56

   -

Interval ultimul tratament-I.A.,fecunda(zile)

  X

81,0

   -

  S+

32,87

   -

  Sx

8,78

   -

 V%

40,58

   -

  

Interval parturitie I-a  I.A.  (zile)

  X

72,26

94,05

  S+

17,81

19,43

  SX

4,60

4,34

  V%

24,64

20,65

Service-period

    (zile)

  X

94,21

135,2

  S+

32,25

45,61

  Sx

8,62

10,58

 V%

34,23

33,61

          REZULTATE. Datele tab. nr. 7 atesta faptul ca utilizarea Gn-RH,tip Receptal a indus un interval mediu de la ultimul tratament pāna la prima I.A., de 58,26 zile

iar pāna la conceptie de 81,0 zile.

De asemenea,a fost mai scurt,intervalul parturitie-prima I.A. cu 21,8 zile la

Lotul martor.

Indicele de I.A. a īregistrat o scadere:1,75 fata de 2,78 la lotul martor.

Un alt aspect al cercetarilor s-a referit la:

     -utilizarea unui imunomodulator (tip Polidin) īn perioada puerperala.

Observatiile au fost initiate,cunoscāndu-se faptul ca īn evolutia puerperala pot interveni anumiti factori imunosupresori ce modifica profilul imunologic(TRIF,R.,VIOR,C-1996.,GRECIANU,U,RUNCEANU,L.,

PERIANU,T.,CARP-CĂRARE,M.-1986).

          Cercetarile au fost efectuate pe un numar de 80 vaci tratate cu Polidin

si 125 femele(lot martor).

          A fost determinat profilul proteic din ser si din sānge.

          Rezultatele obtinute releva mai multe aspecte:

          -proteinele serice totale īnregistreaza cresteri nesemnificative

          -albumina serica totala a relevat scaderi semnificative

          -gammaglobulinele prezinta cresteri semnificative

          -leucograma prezinta unele variatii:limfocitoza īnsotita de   

           hipergammaglobulinemie.

          Corelatia īntre profilul proteic,leucograma si parametrii de reproductie

arata ca intervalul mediu parturitie-prima I.A.,S.P. si numarul de īnsamāntari/gestatie au valori mai bune la loturile tratate fata de martor.

          Tabel nr.8  Parametrii de reproductie īnregistrati de vacile care au fost

                           tratate īn perioada puerperala cu un imunomodulator tip

                            Polidin,comparativ cu lotul martor

         

Varianta exp.

UM

   E1

  E2

E1+E2

  M

Tratamente

   1)

   2)

  3)

      Nr.

animale/lot

   n

  40

  40

  80

125

Interval

Parturitie-I-a

I.A.(zile)

  X

84,67

81,62

83,15

90,04

 +SX

 4,71

3,88

 3,05

2,33

  V%

35,19

30,1

 32,7

30,3

Service-period(zile)

  X

117,6

103,7

110,7

125,1

+SX

 5,95

5,43

 4,1

4,60

  V%

 32,0

33,1

 32,9

42,3

  

Asocierea prostaglandinei F2α cu Polidin a avut un efect

potentator,ameliorānd indicii de gestatie.

       

Concluzii

1.     Īn urma cercetarilor efectuate se poate concluziona ca vacile cu diverse afectiuni postpartum au īnregistrat īn general valori medii ale diferitilor parametri de reproductie la nivele inferioare,comparativ cu

cele care au fost sanatoase din punct de vedere clinic.

2.     Intervalul mediu parturitie-prima īnsamāntare a īnregistrat valorimedii

de 70,76+1,21 zile la lotul M (vaci fara afectiuni post-partum),122,3+

5,1 zile la vacile din lotul E1 (vaci cu infectii genitale post-partum) si

de 121,5+5,2 zile la vacile din lotul E2 (vaci cu ovariopatii post-partum).

3.     Intervalul mediu parturitie-conceptie (SP) a prezentat urmatoarele

valori medii: 94,75+3,37 zile la lotul M; 147,89+8 zile la lotul E1 si de 171,57+9,85 zile la lotul E2.

4.     Calving-interval-ul (CI) a prezentat valori de 372,2+2,9 zile la lotul M

de 427,89+8,0 zile la lotul E1 si de 448,4+10,0 la lotul E2,fiind mai mare decīt la vacile sanatoase - cu 55 zile la vacile cu infectii genitale

post-partum si cu 76 de zile la vacile cu ovariopatii postpartum.

5.     Evolutia clinica a puerperiumului prezinta urmatoarele particularitati:

-involutia uterina la vacile cu parturitii eutocice are loc īntr-un interval

mai scurt decāt la cele cu parturitii distocice (25 de zile si respectiv 35

de zile postpartum);

-regresia corpului luteal de gestatie are loc mai rapid la vacile cu

parturitii eutocice (5-7 zile postpartum) decāt la cele cu parturitii distocice (7-10 zile postpartum);

-manifestarea primului estru la vacile cu parturitii eutocice are loc la un interval de timp mai scurt cu 14,2-17,6 zile,decāt la vacile cu parturitii distocice.

6.  Evolutia puerperiumului din punct de vedere metabolic evidentiaza 

diferite variatii ale constantelor sangvine,īn dinamica si īn functie de modul cum a decurs parturitia:

-antepartum majoritatea constantelor sangvine,la ambele loturi,au

īnregistrat valori care s-au īncadrat īn limitele normale ale speciei.

-la 24 ore postpartum scad semnificativ (p<0,05) valorile hematocritului si VEM-ului,la ambele categorii de vaci;

-la vacile cu parturitii distocice scade  semnificativ (p<0,05) cantitatea de hemoglobina,HEM-ul si distinct semnificativ (p<0,01) CHEM-ul;

-rezerva alcalina la ambele loturi se mentine pe īntreaga perioada

postpartum la nivelul inferior de variatie;

-colesterolemia la vacile cu parturitii distocice prezinta valori semnificativ mai mari (p<0,05) decāt la vacile cu parturitii eutocice.

-nivelele ridicate ale fosfatazei alcaline situate la limita superioara de

variatie (23-30) indica o activitate enzimatica crescuta implicata īn metabolismul fosfocalcic,cu afectarea raportului Ca/P,īn special la vacile cu parturitii distocice.

     7.  Investigatiile hormonale releva urmatoarele aspecte:

          -īn primele 10-13 zile postpartum se īnregistreaza concentratii serice

           ale hormonilor FSH si LH mai mici,valori ce cresc īn perioadele    

           urmatoare la ambele loturi ;

          -toate vacile din lotul cu parturitii eutocice au prezentat 1-3 valuri de

          crestere foliculara,īn timp ce numai 66% din cele cu parturitii distoci-

          ce au prezentat un singur val de crestere foliculara;

          -desi s-au constatat concentratii serice ale FSH-ului peste nivelul de

          baza (2 UI/ml) care pot determina crestere foliculara,totusi pāna la 30

          de zile postpartum nu au fost depistate semne de estru.

      8. Examenul bacteriologic al secretiilor genitale puerperale evidentiaza

          urmatoarele particularitati :

          -numarul total de germeni creste progresiv pāna la valori maxime,īn

          doua saptamāni postpartum,cu nivele semnificativ mai ridicate

(p<0,05) la vacile cu parturitii distocice;

-speciile bacteriene izolate sunt īn 48 % din cazuri Gram +  si 52%

Gram - la vacile cu parturitii distocice si īn 97,7 %  Gram +  la cele cu

parturitii eutocice;

-de la vacile cu parturitii distocice au fost izolate īn proportii foarte

apropiate atāt bacterii īn cultura de asociatie (52%) cāt si īn cultura

singulara (48%) īn timp ce la vacile cu parturitie eutocica a predomi-

nat cultura singulara (72,2%);

-īn saptamāna a patra postpartum au fost izolate bacterii numai la

vacile cu parturitii distocice,īn proportie de 50%,din specia Arcano-

bacterium pyogenes.

9.     Tratamentele cu PG-F 2α efectuate la 1-6 zile, sau zilele 3-13 postpar-

     tum ( 2ml ) stimuleaza semnificativ involutia uterina ( terminata la 21

     zile).

   10.  Tratamentul cu PG-F 2α īn endometritele puerperale reduce semnifica-

tiv intervalul parturitie- prima I.A, creste rata conceptiei si scade S.P.

   11.  Tratamentele  cu Gn-RH ( Receptal ) -2 ml īn zilele 8-14 post par-

     tum reduc intervalul parturitie - prima I.A (94,2 zile fata de 135 zile la

     lotul martor), cresc rata conceptiei si reduc indicele de īnsamāntare.

12.   Stimularea imunitatii celulare si umorale a vacilor prin administrarea

       Polidinului creste rata conceptiei cu 5,6 - 8,1%.

                                    BIBLIOGRAFIE

  1.BADINAND,E., 1981,- L΄involution uterine.Compte redus de la Societč Francaise de Buiatrie., 201-211.

2.BARKEMO,H., 1994,- Fertility production and culling follwing cesarian section in dairy cattle.Theriogenology 38(4).,Ref.      In:Journal of Reprod. And Fertility.,No. 2.

3.BĀRŢOIU,A.,SEICIU,F.,2002-Ginecologie si andrologie veterinara.Ed

     Romānia de māine,Bucuresti.

4.BOGDAN,AL. si col.., 1994,-Fertilitatea,natalitatea si prolificitatea īn zootehnie.Vol. I,Editura Dacia,Cluj-Napoca

5.BOITOR,I.,1984,-Puerperium normal si patologic.Editura Ceres,

Bucuresti.

6.CARP-CĂRARE,M.,1998,Imunologie si imunopatologie.Editura Vasiliana,Iasi

7.CERNESCU,H.,1995,-Ginecologie veterinara.Editura Helicor,Timisoara.

8.CONSTANTIN,N.,2003-Tratat de medicina veterinara.Ed. Tehnica,

   Bucuresti.

  9.CONSTANTINESCU,M.,1999,-Cercetari clinice si de laborator privind rezultatul folosirii unor imunostimulatori īn puerperium precoce la vaca.

Simpozion U.A.M.V.,8-9 mai,Iasi.

10.DRUGOCIU ,D.,2001,-Ovariopatiile la taurine.Etiologie,diagnostic,

terapie.Editura "Ion Ionescu de la Brad",Iasi.     

11.FEREDEAN,T.,1984,-Prostaglandinele īn reproductia animalelor.

Editura Ceres,Bucuresti.

12.GEORGESCU,G.,1993,-Obtinerea unor efective de taurine cu un ridicat

potential biologic si productiv.Rev. de Med. Vet.,No.  1.

13.GLUHOVSCHI,N.,1983,-Biologia si patologia placentei la animale.

Editura Ceres,Bucuresti.

14.GRECIANU,AL.,1986,-Microbiologie generala si imunologie.Lito,I.A.,

Iasi.

15.GROZA,I.,1985,-Observatii asupra comportamentului vacilor īn sistemul de fatare colectiv.Lucr.st.,Analele ICPCB Balotesti,Vol. X.

16.GRUNERT,E.,1978,-Etiology of retained bovine placenta.Thčriology Current Therapy.

17.PARAIPAN,V.,1982,-Hormonoterapia īn reproductia animalelor.Editura

Ceres,Bucuresti.

18.ROsCA,P.,2004-Reproductia animalelor domestice -fiziologie si patologie. Ed. Tehnopress,Iasi.

19.RUGINOSU ELENA,1998,-Metode terapeutice aplicate īn perioada puerperala īn scopul cresterii fertilitatii la vaci.Rev. Cercet. Agron. īn Moldova,Vol. I,Iasi.

20.RUNCEANU,L.,1995,-Reproductie si patologia reproductiei.Curs Lito.

Editura "Ion Ionescu de la Brad",Iasi.

21.RUNCEANU,L.,COTEA V. CORNELIU,2001,-Reproductie,obstetrica

si ginecologie veterinara.Editura "Ion Ionescu de la Brad",Iasi.

22.RUNCEANU,L.,DRUGOCIU,D.,ROsCA,P.,ANTON,C.,2002,-Reproductie obstetrica si andrologie clinica.Casa de editura Venus,Iasi.

23.THIBAULT,C.H.,LEVASSEUR,M.C.,1991,-La reproduction chez les

mammiferes et l`homme.Ed Marketing,des preparations grandes čcoles

medicine  Ellipses,I.N.R.A. France.












Document Info


Accesari: 4812
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )