Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































HIPERTENSIUNEA ARTERIALA ESENTIALA FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR LA ADOLESCENTI: REZULTATELE UNUI SCREENING EFECTUAT INTR-UN LICEU DIN ORADEA

medicina


HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ ESENTIALĂ FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR LA ADOLESCENŢI: REZULTATELE UNUI SCREENING EFECTUAT INTR-UN LICEU DIN ORADEA

Liliana Vâtca, Claudia Popescu-Rotoiu, Luiza Demian

Facultatea de Medicina Oradea



Rezumat

            HTA esentiala, factor de risc cardiovascular independent, este tot mai frecvent diagnosticata si la adolescenti. Prezenta unor valori crescute ale TA în copilarie si adolescenta reprezinta un risc pentru HTA a adultului. Scopul acestui studiu a fost de a evalua prevalenta HTA la un lot de 721 adolescenti cu vârsta cuprinsa între 15-19 ani precum si de a stabili corelatiile existente cu alti factori de risc. Prevalenta HTA a fost de 10,1%, cu o usoara predominanta la baieti. Factorii de risc cardiovascular care influenteaza puternic prevalenta HTA la adolescenti sunt: fumatul, valoarea colesterolului, obezitatea si prezenta afectiunii la parinti.

Abstract

Essential hypertension, independent cardiovascular risk factor , becomes a diseases of adolescent.Because of the tracking phenomen hypertension in adolescent is a risk factor for adult's hypertension.The aim of this screening was to evaluate hypertension's prevalence in a group of 712 adolescents aged 15-19 years and to establish the relation with other cardi 353b12d ovascular risk factors.hypertension's prevalence was 10,1% slightly high in boys.Risk factors that had a strong influence in hypertension's prevalence are smoking, cholesterol level, obesity and the presence of the disease in parents.

Introducere

Relatia pozitiva dintre TA sistolica, TA diastolica si riscul cardiovascular este recunoscuta de multa vreme; aceasta relatie este puternica, continua, graduala, consistenta, independenta si predictiva atât pentru prezenta cât si în absenta cardiopatiei ischemice manifeste. În plus, prevalenta mare în populatie face ca HTA sa fie o problema majora de sanatate publica[1,2,3]. La adult valorile crescute ale TA sunt corelate cu riscul aparitiei infarctului miocardic, AVC si a bolilor renale, HTA fiind un factor de risc cardiovascular independent si extrem de important.

În ultima perioada asistam la progrese importante legate de diagnosticul si evaluarea HTA la copil si adolescent. Sub aspectul etiologiei, timp îndelungat s-a afirmat, ca la aceste categorii de vârsta domina forma secundara a afectiunii. În ultimele doua decade asistam însa la schimbari spectaculoase în ceea ce priveste etiologia HTA la adolescent - HTA esentiala devine gradat etiologia dominanta [4].

Prezenta unor valori crescute ale TA la copil si adolescent constituie un factor de risc pentru aparitia HTA la adult; numeroase studii releva fenomenul de tracking, de persistenta a HTA din adolescenta pâna la maturitate[5,6].

Pe lânga prevalenta mare, HTA la adolescenti asociaza  si diferite comorbiditati - dintre acestea pe primul loc se afla obezitatea, afectiune ce are un caracter cu adevarat epidemic la aceasta vârsta [7].

La adolescenti HTA esentiala îmbraca o forma usoara sau de gradul I subiectii fiind adesea supraponderali sau obezi ori având antecedente heredo - colaterale pozitive pentru HTA sau boala cardiovasculara. Aparitia HTA la vârste tinere are doua consecinte majore: cresterea riscului de boala cardiovasculara si modificarea starii de sanatate a subiectului în sens negativ. Ca urmare devine importanta evaluarea cât mai corecta si completa a unui asemenea subiect, dar si instituirea masurilor de tratament.

Pornind de la cele câteva premise mentionate scopul acestui studiu a fost pe de o parte de a stabili prevalenta HTA esentiale la adolescenti si pe de alta parte de a evalua corelatia existenta între HTA si alti factori de risc cardiovascular: fumat hipercolesterolemie, antecedente heredo - colaterale si obezitate.

Material si metoda

Au fost luati în studiu elevii din clasele 9-12 din cadrul Colegiului National Emanuil Gojdu din Oradea. Din totalul celor 784 elevi au fost inclusi în studiu 721 elevi-390 (54,1%) fete si 331 (45,9%)  cu vârsta cuprinsa între 15-19 ani reprezentând 95,9% din totalul elevilor înscrisi în aceste clase. Tuturor acestora li s-au determinat parametrii antropometrici (înaltime, greutate, IMC), valorile TA, colesterolul. Adolescentii au fost invitati sa raspunda unui chestionar compus din doua parti:

- una legata de comportamente apartinind stilului de viata(fumat, consum de alcool, alimentati, activitate fizica).Pentru aceasta seectiune raspunsurile au fost date pe loc, in cadrul orelor de dirigentie sau al celor de biologie;

- una legata de antecedentele heredo - colaterale - aici a fost necesara si participarea familiei, motiv pentru care chestionarul a fost înmânat subiectilor, acestia urmând sa îl returneze a doua zi. Chestionarul folosit a fost identic cu cel folosit în YRBS (Young Risk Behaviour Surveillance) în 2003 în SUA [8].

Definirea HTA s-a facut folosind criteriile indicate în cel de-al IV-lea raport privind diagnosticul, evaluarea si tratamentul HTA la copil si adolescent [9].

Tabelul 1. Definirea TA normale si crescuta la copil si adolescent

TA normala

TAS si TAD <  percentila 90 pentru vârsta si sex

Prehipertensiune

90 Ł TAS si TAD Ł  percentila 95 pentru vârsta si sex

HTA

TAS si/sau TAD > percentila 95 pentru vârsta si sex


Rezultate

Incidenta prehipertensiunii si HTA la lotul studiat este de 13,7% si respectiv 10,1%

Graficul 1.  Incidenta prehipertensiunii si HTA

În ceea ce priveste incidenta HTA pe sexe se remarca o usoara predominanta a acesteia la baieti-11,2% - dar fara a exista diferente semnificative fata de fete 9,2%.

Rolul fumatului ca factor de risc direct, independent pentru HTA este incomplet elucidat rezultatele diverselor studii fiind contradictorii. La adolescentii luati în studiu statusul de fumator sau nefumator nu influenteaza semnificativ prevalenta HTA

Tabelul 2. Incidenta HTA în functie de statusul de fumator sau nefumator

Nr.

%

Fumatori (n=227)

23

10,1

Nefumatori (n=494)

50

10,2

În schimb  între intensitatea fumatului, exprimata prin numarul de tigari fumate zilnic si prevalenta HTA exista o relatie de directa proportionalitate.

Graficul 2. Incidenta HTA în functie de intensitatea fumatului

Antecedentele heredo - colaterale pentru HTA influenteaza puternic prevalenta acesteia la descendenti. Prevalenta HTA este de2-2,5 ori mai mare daca unul dintre parinti este hipertensiv si se tripleaza daca ambii parinti au afectiunea.

Tabelul 3. Incidenta HTA în functie de AHC pentru boala hipertensiva

TA parinti

Nr.

%

Mama (n=75)

10

14,1

Tata (n=31)

6

19,5

Mama+Tata (n=28)



7

23,7

Normotensivi (n=547)

42

7,9

O corelatie cu totul particulara am gasit studiind relatia colesterol - HTA .

Tabelul 4. Incidenta HTA în functie de valorile colesterolului

Fete

Baieti

Total

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

Col(170 mg%

29

8,4

27

9,6

56

9,0

Col>170 mg%

7

15,6

10

20,0

17

17,9

Incidenta HTA este de 1,9 ori mai mare la fetele hipercolesterolemice comparativ cu cele cu valori normale ale colesterolului, iar la baieti este de 2,1 ori mai mare. Rezulta deci ca hipercolesterolemia este un puternic factor de risc pentru aparitia HTA.

Relatia HTA - obezitate este dovedita si în studiul nostru incidenta HTA fiind mult mai mare la hipertensivi fata de normotensivi - respectiv de 2,6 ori.

Tabelul 5. Prevalenta HTA în functie de statusul ponderal

Fete

Baieti

Total

Nr.

Pondere

Preva-lenta

Nr.

Pondere

Preva-lenta

Nr.

Pondere

Preva-lenta

Normoponderali

Normotensivi

291

84,3

57,7

213

75,3

42,3

504

80,3

HTA

54




15,7

43,5

70

24,7

56,5

124

19,7

Supraponderali+obezi

Normotensivi

22

48,9

48,9

23

47,9

51,1

45

48,4

HTA

23

51,1

47,9

25

52,1

52,1

48

51,6

Discutii

Datele din literatura asupra prevalentei HTA la copil si adolescent ofera cifre cuprinse între 1-13% sau chiar 17% [4,10]. Aceste variatii foarte mari sunt determinate de: criteriile adoptate pentru a defini valorile normale ale TA, numarul determinarilor valorilor TA în cursul unei examinari, numarul examinarilor în timp precum si de durata urmaririi subiectilor în timp. Este foarte probabil ca rezultatul obtinut de noi sa ofere o supraevaluare a prevalentei HTA la lotul studiat din mai multe motive

- nu am exclus subiectii la care ar fi putut exista un efect de bluza alba la determinarea HTA

- posibile cauze de HTA secundara

- subiectii cu valori crescute ale TA au fost examinati doar de doua ori:îin momentul screeningului si la o saptamâna interval. Pentru a eticheta un adolescent ca hipertensiv este ideal sa se foloseasca media determinarilor TA pe mai multe saptamâni sau chiar luni.

Se observa prevalenta mare a prehipertensiunii echivalent al categoriei high normal la adult si a carei depistare constituie indicatie de schimbare a stilului de viata [11].

Usoara prevalenta a HTA la baieti am explicat-o prin faptul ca la lotul nostru acestia au fost mai frecvent obezi si fumatori.

Faptul ca incidenta HTA este cvasiegala, indiferent de statusul de fumator sau nefumator am putea-o explica prin faptul ca vechimea acestui obicei nu e foarte mare în rândul adolescentilor si ca urmare efectele sale pe termen lung (disfunctia endoteliala, cresterea rezistentei vasculare periferice, stimularea proliferarii celulelor musculare netede si cresterea nivelului de endotelina) nu sunt manifeste. Celalalt aspect constatat si anume cresterea prevalentei HTA cu numarul de tigari fumate zilnic s-ar putea explica prin efectele acute (în principal stimularea simpatica) care domina la adolescenti. Rezultate similare între prevalenta HTA si intensitatea fumatului au fost obtinute si în alte studii [12].

Influenta antecedentelor heredo - colaterale în aparitia afectiunii la descendenti este o certitudine fiind relevata în numeroase studii. Se apreciaza ca în aparitia HTA esentiale predispozitia genetica are o contributie medie între 20 si 60-70% [13].

  Relativ la relatia nivelul colesterolului si incidenta HTA aceasta reprezinta o corelatie cu totul particulara pe care am gasit-o si vine sa sublinieze necesitatea determinarii valorii acestuia ori de câte ori adolescentul este gasit ca având valori crescute ale TA, lucru subliniat de altfel în ghidul de evaluare a dislipidemiilor la adolescent [14,15].

Relatia HTA - obezitate este dovedita de numeroase studii; HTA fiind de altfel componenta a sindromului metabolic din ce în ce mai frecvent diagnosticat si la adolescenti obezi, hiperinsulinismul si insulinorezistenta fiind una dintre caile patogenetice care realizeaza legatura dintre cele doua afectiuni [16,17].

Concluzii

1.Prevalenta HTA esentiale este în continua crestere la adolescent, devenind etiologia dominanta.

2. Prevalenta este puternic influentata de modul de definire a valorilor normale,tehnica si durata urmarii în timp a subiectilor.

3. Prevalenta HTA este dependenta de ceilalti FRCV: antecedente heredo -  colaterale, fumat, hipercolesterolemie si obezitate.

Bibliografie

  1. Zdrenghea D.,Vaidean G.,Pop D.,-Cardiologie preventiva-Casa Cartii de Stiinta-Cluj-Napoca,2003 pg 65-76
  2. Whelton PK..,He J.,Appel LJ et al.-Primary prevention of hypertension:Clinical and public health advisory from The National High Blood Pressure Education Program;JAMA,2002;288:1882-1888
  3. O'Rourke MF.,-from theory into practice-Arterial hemodynamics in clinical hypertension, J Hypertens 2002;20:1901-1915
  4. Salgado CM.,Carvahalhaes JT-Arterial hypertension in childhood-J Pediatr(Rio J) 2003;79 Suppl1:S115-S124
  5. Bao W.,Threefoot SA.,Srinivasan SR,Berenson GS.-Essential hypertension predicted by tracking of elevated blood pressure from childhood to adulthood:the Bogalusa Heart Study.Am J Hypertens 1995;8:657-665
  6. Lauer RM.,Clarke WR.,- Childhood risk factors for high adult blood pressure:the Muscatine Study.Pediatrics 1989;84:633-641
  7. Ogden CL.,Flegal KM.,Caroll MD.,Johnson CL.,-Prevalence and trends in overweight among US children and adolescents;1999-2000 JAMA,2002;288:1728-1732
  8. US Department of Health and Human Services,National Heart,Lung and Blood Institute www.nhlbi.nih.gov/about/yrbs/index.htm accesat in ian.2003
  9. The Fourth Report on the Diagnosis ,Evaluation and Treatment of High Blood Pressure in Children and Adolescents-Pediatrics 114,no.2 august 2004
  10. Schwandt P.,Geiss HC.,Hess GM.- Global cardiovascular risk in children and their families The Prevention Education Program (PEP),Nurnberg-Nutr.Metab Cardiovasc Dis 2001;oct 11 Suppl:5:35-39
  11. Chobanian AV.,Bakris GL.,Black HR et al.-The seventh report of the joint national committee on prevention, detection, evaluation and treatment of high blood pressure The JNC VII report JAMA 2003;289:2560-2572
  12. Pop E si colab:Study on the detection and epidemiology of risk factors in ischaemic cardiopathy in some localities of Bihor county-La Sante Publique,1983 XXVI;3:233-252
  13. Gherasim L.,Dorobantu M-Tratamentul hipertensiunii arteriale-Ed.Infomedica Bucuresti 2004  pg153-155
  14. National Cholesterol Education Program.Report of the Expert Panel on Blood Cholesterol Levels in Children and Adolescents .Pediatr 1992;89:525-584
  15. Dabelea D-Actualitati in lipidologie-Ed.Mirton Timisoara 1992 pg.176-184
  16. Sorof J.,Daniels S:Obesity hypertension in children: a problem of epidemic proportions Hypertension 2002;40:441-449
  17. Sinaiko AR.,Steinberger J., Moran A., Prineas RJ.,Jacobs DR Jr-Relation of insulin resistence to blood pressure in childhood J Hypertens 2002;20:509-517













Document Info


Accesari: 2503
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )