Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































IMPLICATIA ANHIDRAZEI CARBONICE II SI IV IN SECRETIA GASTRICA ACIDA-"LUCRARE EXTENSO"

medicina












ALTE DOCUMENTE

NEVOI FUNDAMENTALE AFECTATE
24 de alimente-minune
FRICTIUNEA
Keratoconjunctivita sau ochii fara lacrimi
BOLILE APARATULUI DIGESTIV
RELATIILE MEDICULUI DE FAMILIE CU ASIGURARILE MEDICALE
Scapa de fibromul uterin fara bisturiu
Imaginile corespunzatoare fiecarui avertisment aditional
SUBSTANTE CE ACTIONEAZA ASUPRA SNC
INSUFICIENTA MITRALA (IMit)

IMPLICATIA ANHIDRAZEI CARBONICE II SI IV IN SECRETIA GASTRICA ACIDA-"LUCRARE EXTENSO"

Rezumat

Obiectivele lucrarii



In lucrarea prezenta am urmarit in paralel efectul histaminei, gastrinei si acetilcolinei asupra anhidrazei carbonice II din hematii si asupra secretiei gastrice acida.

Material si metode

Au fost selectate trei grupuri de cate 10 voluntari sanatosi carora li s-a administrat acut urmatoarele terapii:

-     353e43d      353e43d grup 1 - histamina

-     353e43d      353e43d grup 2 - pentagastrina

-     353e43d      353e43d grup 3 - acetilcolina

Rezultate

La toate grupele examinate administrarea de secretagogi creste activitatea AC II din hematii si debitul acid bazal.

Concluzii

Rezultatele arata ca toti secretagogii majori ai secretiei gastrice acide sunt activatori puternici ai anhidrazei carbonice II din hematii, enzima care reflecta activitatea aceleasi enzime din mucoasa gastrica.

Aceste date dovedesc o corelatie directa intre efectul activator asupra anhidrazei carbonice si cel de stimulare a secretitiei gastrice acide. Cu cat efectul de activare al enzimei este mai puternic cu atat mai mult creste stimularea secretiei acide.

PREMISELE STUDIULUI

Este bine cunoscut faptul ca secretia gastrica acida este reglata prin mecanisme paracrine, endocrine si neurocrine.Activatorii majori ai secretiei gastrice sunt: histamina, gastrina si acetilcolina, iar cei mai importanti inhibitori endogeni sunt:colecistokinina, somatostatina,prostaglandinele si secretina.Cercetari de varf au dovedit existenta unor receptori specifici atit pe celula parietala-ca sursa de ioni H+,cat si pe celulele enterocromafine-casursa de histamina.

Cu toate ca sunt controversate datele privind mecanismul prin care secretia gastrica acida este activata sau inhibata de acesti agenti, pana acum au fost stabilite doua teorii:

1.Teoria formulata de Code care considera histamina ca mediatorul final comun.In lumina acestei teorii atit gastrina cit si acetilcolina ar elibera histamina prin stimularea celulelor enterocromafine,histamina care la rindul ei ar initia formarea de HCl prin cuplarea ei cu receptorul H2 ai celulei parietale.

2.Teoria receptorilor formulata de Grossman si Konturek care postuleaza ca receptorii H2 specifici de pe membrana celulei parietale,receptorii de gastrina si cei de acetilcolina se cupleaza cu toti stimuli majori ai secretiei gastrice acide, respectiv histamina, gastrina si acetilcolina. Prin aceasta cuplare stimul -receptor este initiata formarea acidului clorhidric in celulele parietale.

Pe linga aceste doua teorii mentionate anterior colectivul Prof. Puscas sugereaza o a treia teorie-Teoria pH-lui,care prezinta anhidraza carbonica ca element comun al celor trei receptori, de histamina, gastrina si acetilcolina in secretia gastrica acida. In acest caz, Histamina -calea finala comuna-conform teoriei lui Code sau Teoria celor trei receptori emisa de Grossman-Koturek au ca element comun AC IV din membrana celulei parietale conform teoriei pH-lui.Acest concept dual privind transmiterea semnalelor in celula este valabil, conform acelorasi rezultate,in tot sistemul secretor, vascular si renal.

OBIECTIVELE LUCRARII

Pornind de la aceste rezultate in lucrarea prezenta am urmarit in paralel efectul histaminei, gastrinei si acetilcolinei asupra anhidrazei carbonice II din hematii si asupra secretiei gastrice acida.

MATERIAL SI METODA




Au fost selectate trei grupuri de cate 10 voluntari sanatosi carora li s-a administrat in experiment acut urmatoarele terapii:

-     353e43d      353e43d grup 1 - histamina in doza de 0,04mg/kg corp, s.c.

-     353e43d      353e43d grup 2 - pentagastrina in doza unica de 0,5 mg, s.c.

-     353e43d      353e43d grup 3 - acetilcolina, 150 mg/kg corp, i.v.

La toate grupele s-a masurat activitatea AC II din hematii inainte si dupa administrarea secretagogilor si de asemenea au fost determinate valorile secretiei gastrice acide inainte si dupa tratament.

Activitatea AC s-a determinat prin metoda stopped -flow, iar separarea AC I de AC II s-a efectuat prin testul cu nicotinati.

REZULTATE

-Grup 1-histamina creste activitatea AC II din hematii de la 1,08_+0,20 UE/ml la 2,16_+0,38UE/ml, iar debitul acid bazal(BAO) de la 2,56_+1,12mEq la 11,23_+2,08 mEq/h;

-Grup 2 -pentagastrina creste activitatea AC II din hematii de la 0,97_+0,17 UE/ml la 1,89_+0,25 UE/ml, iar BAO de la 3,21_+1,23mEq/h la 8,37_+1,91mEq/h;

-Grup 3-acetilcolina creste activitatea AC II din hematii de la 1,14_+0,23UE/ml la 1,63_+0.18UE/ml, iar BAO de la 2,84_+o,97mEq/h la 6,79_+1,45 mEq/h.

CONCLUZII

1.Rezultatele arata ca toti secretagogii majori ai secretiei gastrice acide sunt activatori puternici ai anhidrazei carbonice II din hematii, enzima care reflecta activitatea aceleasi enzime din mucoasa gastrica.

2.Efectul activator asupra anhidrazei carbonice se produce in paralel cu cresterea debitului de acid clorhidric din stomac.

3.Aceste date dovedesc o corelatie directa intre efectul activator asupra anhidrazei carbonice si cel de stimulare a secretitiei gastrice acide. Cu cat efectul de activare al enzimei este mai puternic cu atat mai mult creste stimularea secretiei acide.

4.Rezultatele duc la concluzia implicarii directe a anhidrazei carbonice in mecanismul secretiei gastrice acide.

BIBLIOGRAFIE

1.Andersson K., Cabero J.L., Mattson H., Hakanson R.- Gastric acid secretion after depletion of enterocromaffin-like cell histamine. A study with a-fluoromethylhistidine in rats.Scand.J.Gastroenterol.,1996, 31:24.

2.Brigantif.,C.T. Supuran at al.-Carbonic anhydrase activators:X-ray crystallography and spectroscopic investigation for the interaction of isozymes I and II whith histamine.Biochemistry,1997,36:10384-92.

3.CodeC.F.-Histamine and gastric secretion.In Wolstenholme GEW, O' Connor (eds.), London 1956, 189-219.

4.Coltau M., Puscas C.,Pasca R.-Pentagastrin activates carbonic anhydrase by a direct mechanism.In vitro and in vivo studies.The Xth World Congress of Gastroenterology, Los Angeles, California, USA,1994.

5.Grossman M.I., Konturek S.J.-Inhibition of acid secretion in dog by metiamide ,a histamin antagonist acting on h2 receprors.Gastroenterology, 1974, 66, 517-521.

6.Puscas I.-A new concept regarding gastric acid secretion mechanism.Involvement of gastric parietal cells membrane carbonic anhydrase IV in HCl secretion. Gastroenterology, 1998,114, 4, part 2, G1080.

7.Puscas I.-Carbonic anhydrase inhibitors in the treatment of gastric and duodenal ulcers.In :New Pharmacology of Ulcer Disease.S. Szabo, Gy. Mozsik(eds.), Elsevier Publ. Co., N.Y., 1987, 164-179.












Document Info


Accesari: 1140
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )