Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza















INGRIJIREA COPILULUI PREMATUR

medicina



loading...








ALTE DOCUMENTE

Tablou clinic pielonefrita cronica
Aparatul circulator si circulatia sangelui
MASAJUL SI AUTOMASAJUL LA SPORTIVI
ABREVIERI
FISA MEDICALA De primire in colectivitatile de copii
Semne prevestitoare sarcinii
Intrebarile din tema Hipertiroidismul, hipotiroidismul si gusa endemica
ANEVRISM AL VENEI SAFENE INTERNE PE FOND DE INSUFICIENTA VENOASA CRONICA
TRIAJUL IN STRUCTURILE PENTRU PRIMIREA URGENTELOR
FIZIOLOGIA LIMBII


MOTTO

Notiuni despre conceptul de nursing.

„Nursingul este o arta. Deci necesita devotament exclusiv, pregatire temeinica, ca orice sculptor sau pictor. Ce este mai mult: sa ai de-a face cu panza de pictura sau marmura, fata de a avea de-a face cu un organism viu - templul duhului lui Dumnezeu.”

FLORENCE NIGHTINGALE

Functia specifica a nursei este de a asista individul bolnav sau sanatos, in a fi capabil de activitati ce contribuie la sanatatea sau insanatosirea(sau moartea in pace) pe care le-ar face fara ajutor daca ar avea puterea necesara, vointa sau cunostinta, si de a-l ajuta in asa fel incat acestuia ii va creste independenta pe cat de repede posibil.

Acesta parte a functiei sale ia o initiaza si controleaza, ea este elementul principal „Asistenta medicala”

VIRGINIA HENDERSON

(definirea asistentei medicale)

Nursa este.

„constiinta celor fara constiinta, iubirea de viata a celui care a incercat sa se omoare, piciorul celui care i-a fost amputat un picior, ochii unui nevazator, puterea de a se misca a sugarului, cunostintele si increderea tinerei mame, gura celor care sunt prea slabiti sa vorbeasca sau se tem sa vorbeasca.”

VIRGINIA HENDERSON 1987


INGRIJIREA COPILULUI PREMATUR

MOTIVATIE

Pornind de la motto-ul:

„Sanatatea este singura bogatie pentru care merita sa faci orice pentru a o castra', eu cred ca noi, cadrele medicale, contribuim la imbunatatirea calitatii sanatatii si trebuie sa ne organizam munca in asa fel incat sa fim un sprijin pentru cel bolnav.

Eu, facand practica la sectia prematuri timp indelungat, am avut timp suficient sa prind drag de cei mai mici si nevinovati, printre care si un nepotel de-al meu nascut prea timpuriu, deoarece mama sa nu a tinut cont de multe cauze care au favorizat aceasta. Atunci cand micutul a avut mari probleme, mama sa aflandu-se intr-o situatie limita, ar fi dat orice, chiar si viata, ca sa nu se fi ajuns acolo. Eu mi-am dat seama ca viitoarele mame au nevoie de o mai buna informare, de o educatie pentru sanatate pentru a nu se mai ajunge la asemenea situatii, deoarece copii sunt cele mai nevinovate fiinte care vin pe lume si trebuie protejate

Ii multumesc lui Dumnezeu, ca, mi-a dat puterea si intelepciunea spre a acorda ingrijire si ajutor acelora care au nevoie.

PREMATURUL

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE 

1. DEFINITIA PREMATURITATII

- este data de anumite criterii:

1.1.  Criteriul temporal: - orice copil rezultat dintr-o gestatie egala sau mai mica de 37 saptamani cu dezavantajul ca nu intotdeauna se poate afla cu exactitate data certa a ultimei menstruatii.

1.2.  Criteriul ponderal: - copii nascuti cu o greutate egala sau mai mica de 2500 g.

O definitie simplificata a prematuritatii este data de Shakespeare in piesa 'Richard al III-lea'

„Prematurul este o fiinta neispravita si prea timpuriu zvarlita in lume.”

Pe baza criteriului ponderal se poate face urmatoarea clasificare:

CLASIFICAREA PREMATURILOR

Prematuritate gr.I. - nou-nascut cu greutate la nastere sub 2500-2000 g.

Prematuritate gr.II. - nou-nascut cu greutate la nastere intre 2000-1500g.

Prematuritate gr.III.- nou-nascut cu greutate la nastere intre 1500-1000g.

Prematuritate gr.IV. - nou-nascut cu greutate la nastere sub 1000g.

Alti autori imbina cele 2 criterii, impartind copii in 3 categorii:

1.  normal pentru varsta lor;

2.  supraponderal pentru varsta;

3.  subponderal pentru varsta.

Talia este cea mai rar folosita in aprecierea prematuritatii considerandu-se totusi ca, un nou-nascut cu talia sub 47 cm poate fi nascut prematur.

2.ETIOLOGIA

Cauzele prematuritatii sunt numeroase, in general se asociaza si sunt greu de depistat.

Se apreciaza ca, nasterea prematura este determinata de incapacitatea uterului de a retine fatul, care este urmata de decolarea placentei prematura si de declansarea unor contractii uterine eficace inainte de termen.

Cauzele favorizante pot fi:

a) cauze obstetricale:  - insertiile vicioase ale placentei(placenta praevia

- rupere precoce a membranelor

- decolarea prematura a placentei

- prezentatii anormale

- hidramnios

- boli in sfera genitala care implica distensiunea uterului

- tumori

- malformatii uterine

- primiparitate

- gemelaritate

b) cauze fetale: - gemelaritate

- incompatibilitate grup RH sau ABO

- malformatii congenitale

- boli ale cordonului ombilical

c) imbolnaviri ale mamei:  - TBC evolutiva

- hemopatii

- toxicoza gravidica

d) starea de nutritie a mamei

-  exista o relatie intre prematuritate si alimentatia carentata in proteine, vitamine si saruri minerale

e)  conditii economico-sociale:

- prematuritatea este mai frecvent inregistrata in urmatoarele cazuri:

- nasteri nelegitime

- copii nedoriti

- mame cu activitate profesionala grea

- stare economica precara

- igiena personala deficitara

- nivel scazut de cultura

-  locuinta insalubra

- fumat

f)  cauze mecanice - traumatisme diverse:

- loviri

- tuse persistenta

- raporturi sexuale

- traumatism chirurgical

g) factori ereditari: - anomaliile cromozomiale par sa influenteze durata

sarcinii care poate fi mai scurta

- predispozitii familiale

- frecventa unor grupe sangvine

3. CARACTERISTICI MORFO-FUNCTIONALE

Prematurul se caracterizeaza prin imaturitate functionala si anatomica a organelor sale.

La examenul clinic se constata urmatoarele:

Dispozitia dintre diferite segmente ale corpului este mult mai accentuata decat a copilului la termen.

- capul reprezinta o treime din lungimea totala

-  craniul este voluminos cu un perimetru ce depaseste pe cel toracic cu peste 3 cm

- fontanelele si suturile craniene sunt larg deschise

- fata este mica, triunghiulara, cu aspect de facies de batran

- gatul lung si subtire

- toracele este ingust, cilindric  si cu coastele usor deprimabile in inspir „Tirajul prematurului”

- abdomenul mare, revarsat

- membrele sunt subtiri si scurte

- pielea este rosie subtire, lucioasa, zbarcita, acoperita cu lanugo abundent

-  tesutul adipos subcutanat este foarte redus sau lipseste, evidentiindu-se astfel relieful scheletului osos

-  parul de pe pielea capului este mai lung si mai des, decat la copii nascuti la termen

-  unghiile sunt slab dezvoltate, foarte subtiri, foarte moi, la maini au lungime corespunzatoare, iar la picioare sunt foarte scurte, nu depasesc pulpa degetelor

-  urechile sunt mari cu relieful pavilioanelor absente si au cartilajele foarte moi

-  musculatura este insuficient dezvoltata, cu o hipotonie accentuata care explica tendinta de hernie ombilicala sau inghinala

-  cordonul  ombilical este  implantat  mai    aproape  de  simfiza   pubiana, mumificarea este mai lenta, iar detasarea este mai tarzie decat la nou nascutul la termen

- testiculii sunt coborati in scrot

- labiile mari nu le acopera pe cele mici

- criza genitala nu are loc sau se produce cu slaba intensitate

PREMATURUL

Definitia prematurului

Clasificarea:

                 Prematurul este copilul nascut la mai putin de 37 saptamani de gestatie (mai putin de 285 zile). Prematurul poate fi eutrofic intre 10-90 percentile pentru varsta  gestationala, hipotrofic cand greutatea sub 10 percentile pentru varsta gestationala, si mare pentru varsta cand greutatea este peste 90.

EXAMENUL CLINIC:

- La nastere pielea este acoperita de vermix cazeoza, iar la nivelul fruntii si spatelui se observa lanugo.

- eritemul fiziologic este mai pronuntat decat la noul nascut matur, iar pliurile plantare sunt superficiale, reduse la 1-2 si numai pe partea anterioara a plantei.

- dupa 3-4 zile de la nastere, eritemul fiziologic este inlocuit de icterul fiziologic si o tenta mai pala a tegumentelor.

Marii prematuri, cu tesut celular subcutanat absent, tegumente subtiri, uscate si largi si craniul ceva mai voluminos fata de talie, cu infatisarea asemanatoare copiilor cu malnutritie.

1.1. Craniul: Constituie aproximativ 1/3 din talie, pare mai putin voluminos decat la distrofie, suturile sunt dehiscente si oasele parietale pergamentoase;

-Gatul este subtire si pare mai lung

-Parul este vatos, greu de distins un fir de altul; faciesul este similar copilului atrepsic , pielea este subtire

-pavilionul urechii este mai moale si inform din cauza tesutului cartilaginos inca nedezvoltat.

Toracele este mai ingust si contrasteaza cu abdomenul mai voluminos

-cordonul ombilical este mai subtire si este implementat mai jos decat la nou-nascut la termen.

organele genitale: externe sunt incomplet formate: - la fetite labiile mari nu acopera labiile mici

              - la baietei testiculii nu sunt coborati in scrot, scrotul este rudimentar, mic putin plicaturat si nepigmentat

1.2. Criterii neurologice – postura la prenatur, membrele superioare sunt in extensie, iar cele inferioare in flexie

- manevra „calcaie-urechi” posibila la varsta gestationala mica

- unghiul poplitei 150° spre deosebire de nou nascutul la termen 90°

- semnul fulerului pune in evidenta laxitatea articulara mai mare si hipotoria musculaturii centurii scapulo-humerale, membrul superior al prematurului putand fi deplasat pasiv pana la portiuneainterscapulovertebrala

- aprecierea tonusului activ

1.3. SISTEMUL NERVOS: - este putin dezvoltat si gradul de maturizare se poate evalua prin examenul tonusului muscular pasiv si a reflexelor.

La prenatur examenul neurologic este greu de evaluat deoarece variaza mult cu varsta si starile patologice, care sunt frecvente la mari prematuri, si pentru ca inca nu s-au stabilit parametrii care sa poata fi luati ca termen de referinta.

1.4. ACTIVITATEA MOTORIE: - a marilor prematuri este slaba si de scurta durata. „tonusul muscular” si reflexele se remarca de la o anumita varsta gestationala si se perfecteaza ulterior in timp.

PREMATURUL este expus imediat dupa nastere la o patologie particulara:

- rezervele mici cu care se naste cauzeaza aparitia hipoglicemiei, hipocalcemiei si hipotermiei - IMATURITATEA: morfo-functionala poliviscerala cauzeaza prematurului aparitia bolii membranelor hialine, icterului, hemoragiei, intraperiventriculare si crizelor de apnee, cancerului arterial latent, enterocolitei ulcero-necrotice si infectiei

- aceste aspecte fac din prematur un nou nascut cu risc crescut si impun o supraveghere riguroasa in primele ore si primele zile de viata.

Prematurul poate avea greutate mica la nastere (2500 g), foarte mica la nastere 1500 g si extrem de mica sub 1000 g.

Prematurul cu greutate extrem de mica la nastere pune aceleasi probleme de risc, dar intr-un grad mult mai accentuat.

La aceasta categorie de copii se va mentine temperatura corporala peste 35°; pentru mai mare de 7,20, PaCo2 mai mica de 60 mmHg Pa O2 bilirubinemia  libera sub 9 mh% ml.

In primele zile de viata, pierderile mari de lichide prin perspiratie insensibila cauzeaza aparitia deshidratarilor, hipernatremia care vor fi prevenite prin aportul adecvat de lichide si controlul ionogramei.

ETIOLOGIE: Prematuritatea reprezinta 5-9% din totalul nasterilor. Aproximativ 20% din nasterile premature rezulta dintr-o decizie a medicului in cazurile de hipertensiune arteriala la mama – subdezvoltarea intrauterina, izoimunizare, diabet zaharat; placenta praevia cu hemoragie, hematom retroplacentar si suferinta fetala.

Restul de 80% rezulta din nasterile premature spontane. Acestea pot avea cauze multiple:

- cauze materne: - Traumatism ocazional, sau traumatism psihic, dezlipirea prematura a placentei, sirechi post-abortum, contractii uterine dureroase inainte de termen, uter reptat. Mama tuberculoza, toxoplasma Hiv toate acestea duc la nastere prematura;

- infectii, disgravidii, ictere; anemie, diabet, fibroame, beanta de col, malformatii uretro-anexiale, varsta sub 18 ani, varsta peste 35 ani, tabagismul; conditii socio-economice precare, multiparietatea; talia mamei sub 150 cm, uter infantil

- cauze fetale: - gemelaritate, incompatibilitatea sangvina feto-materna in sistemul (ABO sau Rh). Toate aceste cauze trebuie cunoscute de medic in stadiile incipiente de sarcina pentru o buna cuantificare a riscului prematuritatii. Ritmul examinarilor medicale pentru aceste femei incadrate in grupa gravidelor cu risc va fi ridicat.

           -  malformatii, malnutritie

- cauze anexiale, placenta praevia, insuficienta placentara hidramnios, predispozitie genetica pentru nastere prematura

PREVENIREA PREMATURITATII este dificila si are in vedere depistarea a 4 grupe de factori:

-socio-economice precare

-antecedente gineco 656f52g logice si obstetricale  evocatoare

-modul de viata

-semnele examenului clinic

MASURI DE INGRIJIRE: - in sectiile de ingrijire intensiva a nou-nascutului prematur supravegherea va avea sub control 5 aspecte fundamentale:

-        respiratia

-        termoreglarea

-        icterul

-        alimentatia

-        relatia mama-copil.

Respiratia

Respiratia este de tip abdominal, neregulata si uneori apar crize de apnee.

            - schimburile gazoase la nivelul plamanilor sunt limitate de incompleta capilarizare a alveolelor. Alveolele si capilarele apar in jurul saptamanii 20-a de gestatie. La aceasta varsta insa, schimburile gazoase nu sunt posibile din cauza peretilor alveolari grosi si din cauza unei distante marite intre peretii alveolelor si reteaua de capilare. Respiratia aeriana devine relativ posibila spre saptamana 24-a – 28-a de gestatie, cand celulele cuboidale, care formeaza epiteliul alveolar tind sa se aplatizeze, iar reteaua de capilare se dezvolta si intra in contact mai strans cu peretii alveolari.

La prematuri, se mai constata a fi deficitara si mecanica pulmonara. Intre cauzele care tulbura mecanica respiratorie pe langa incompleta dezvoltare capilaro-alveolara mai amintim:

FORTA SCAZUTA a musculaturii toracice care nu permite sa se realizeze o presiune negativa intratoracica suficienta.

-        osificarea mai slaba a cutiei toracice care permite retractii exagerate ale sternului in timpul inspiratiei

-        secretia insuficienta de surfactat la nivelul alveolelor pulmonare care limiteaza expansiunea si stabilitatea alveolara si imprima o accentuata tendinta la colabarea alveolelor. Surfactatul secretat de prematur este deficitar atat cantitativ, cat si calitativ (imaturitatea cailor de sinteza a lecitinei). Astfel numai fatul mai mare de 35 saptamani este capabil sa sintetizeze lecitina diplanitica, factorul cel mai tensioactiv care intra in compozitia surfactatului. Intre 22 si 35 saptamani, fatul sintetizeaza lecitina palnitica si niristica  mai putin tensioactiva si usor inactivabila prin hipoxie si hipotermie.

MATURITATEA NERVOASA A APARATULUI RESPIRATOR se realizeaza destul de precoce, asa se explica ca s-au evidentiat miscari respiratorii, chiar si la fatul de 11 saptamani.

Analgezicele si anestezicele care trec prin placenta, inhiba efortul respirator mai mult la prematur decat la matur.

In atelectazia primara cauzata de factorii enumerati mai sus, se adauga imaturitatea reflexelor de tuse si de deglutitie, ceea ce permite aspirarea lichidelor alimentare si a secretiilor nazofaringiene, ducand la atelectazia pulmonara secundara.

Prin ingrijirea atenta si supravegherea continua a prematurilor se poate stavili progresiunea atelectaziei si a defectiunilor respiratorii. Se va face aspirarea secretiilor nazofaringiene, alterarea in pat a pozitiilor de decubit si stimularea fizica prin masaj usor al fetei, compresiuni ritmice ale toracelui. Evacuarea stomacului in caz de staza gastrica usureaza excursiile diafragmului si previne regurgitarea si aspirarea continutului gastric. Se va aseza prematurul in pat cu partea superioara a corpului mai ridicata pentru usurarea respiratiei.

Instalarea si progresia insuficientei respiratorii se apreciaza pe baza microexaminarilor sangvine (PO2, PCO2, PH) si a simptomelor clinice prezente in tabelul de mai jos (PERINATAL MEDIZIN 1972, pag. 230, PSCHIREMBEL). Aceasta schema are valoare prognostica mai ales intre a 2-a si a 18-a zi de viata. Peste scorul de 8 decesul va surveni cu multa probabilitate cand ph este sub 7,05. Sub scorul 6 copilul va supravietui. La scorul 7 prognosticul este nesigur.

SCOR

0

1

2

RESPIRATII/ MINUT

60

60-80

80 SAU PERIOADA DE APNEE

RESPIRATII

MINUT

ABSENTA

LA RESPIRAREA DE AER

LA RESPIRAREA DE OXIGEN 40%

TIRAJ INTERCOSTAL SUPRA SI SUBSTERNAL

ABSENT

OBSERVABIL

MIJLOCIU PANa LA PUTERNIC

GEAMAT VEZICULAR

ABSENT

SE AUDE CU STETOSCOPUL

SE AUDE FARA STETOSCOP

MURMUR VEZICULAR PE LINIA MEDIOCLAVICULARA

CLAR

DIMINUAT

ABIA PERCEPTOBIL

In sindromul de insuficienta respiratorie al prematurului administrarea de oxigen vizeaza pe plan clinic disparitia cianozei, iar paraclinic normalizarea presiunii puritate a oxigenului din sangele arterial. Pentru evitarea hipoxemiei  si a fibroplaziei retroientale, tratamentul cu O2 se face sub control pO2 sanguin.

De retinut ca hipoxemia poate aparea cand oxigenul din atmosfera incubatorului depaseste concentratia de 40%.

In incubator, un aport de oxigen de 2-4 l/minut realizeaza o concentratie de oxigen de 30%.

         TERMOREGLAREA

Defectiunile de termoreglare sunt bine cunoscute la prematur. Termogeneza este scazuta. Ingrijirea nou-nascutului cu grad mare de prematuritate sub temperatura de confort este endogena. Raspunsul metabolic la frig, care accelereaza ritmul arderilor in muschii scheletului, nu apare la prematuri. Tesutul brun grasos interscapular, cu rol termogenetic este diminuat la prematuri si aproape absent la nou-nascutii ingrijiti la o temperatura mai joasa decat cea optima.

Termoliza este favorizata de suprafata corporala mare (raport de proportionalitate inversa intre volum si suprafata) si de tesutul celular subcutanat diminuat.

Avand in vedere aceasta termolabilitate a prematurului se va avea in vedere urmatoarele masuri de ingrijire.

- Inca de la nastere, copii vor fi primiti in scutece incalzite, cu o sursa de caldura in apropiere, se va umbla in mal bland cu ei, se vor respecta cele mai severe conditii de asepsie.

Patul si lenjeria vor fi incalzite in prealabil la 37-38°. In salonul de prematuri va fi de 26°-28°. Aerul va fi sterilizat cu lampa de cuart, iar formolizarea saloanelor se va face intre 17-10 zile. Prematurilor nu li se face baie la nastere si nu se indeparteaza vermixul.

Toaleta prematurilor se efectueaza cu vata sterila imbibata in apa fiarta si racita.

Nou nascutii cu greutate mai mica la nastere 2300 g vor fi ingrijiti in incubator cu confort termic, umiditate si aport adecvat de oxigen.

Cei cu greutate 1000 g vor fi intre 10 zile  la temperatura de 35° 34° si 33° si apoi in continuare la 32° cei de 1500 g la nastere cate 10 zile la 34°-33°, apoi la 32°, cei nascuti cu 2000 g 2 zile la 34°, 20 zile la 33° si in continuare la 32°, iar cei mai mici de 32°.

Valorile temperaturii din incubator variaza in raport cu temperatura redata sau cutanata a prematurului care trebuie sa fie 37°, respectiv 36,6°. Umiditatea relativa nu va fi mai mare de 6‰. Tendinta de hipotermie si capacitatea de a se apara de supraincalzire impune ingrijirea marilor  prematuri in incubator autoreglabil. Incalzirea prin iradiere nu este recomandata deoarece creste pierderile de lichide prin perspiratie cu peste 50%.

Conditiile de transport trebuie sa respecte exigentele in ceea ce priveste confortul termic cu ambulanta care trebuie sa fie dotata cu incubator si oxigen. In cazurile in care nu exista incubator se va avea grija cu temperatura de confort sa fie realizata in timpul transportului cu ajutorul unor sticle cu apa calda puse in jurul prematurului.

        REZISTENTA LA INFECTII

Prematurii au o rezistenta mai scazuta, prin marea usurinta de patrundere a agentilor infectiosi prin partile obisnuite, scaderea transferului de Acest (anticorpi) de la mama asociata cu o capacitate redusa de producere a Acest, ph-ul acid al pielii, permeabilitatea mare a mucoaselor.

De remarcat ca la nou-nascuti cu 1500 g activitatea fagocitara este de 51-60% din cea normala, ceea ce face sa existe tendinta de generalizare a infectiilor. Factorii serici de adaptare sunt in proportie de 17-50% din valorile normale. Imunitatea celulara si celulele imunocompetente sunt reduse, singurele celule din ganglioni fiind linfocitele. Profilactic se impune asigurarea unor ingrijiri deosebite in scopul prevenirii infectiilor, stiind faptul ca mortalitatea prin infectii bacteriene si virale este de 2-3 ori mai mare la aceasta categorie de nou-nascuti.

        ICTERUL SIMPLU

Icterul simplu al prematurului este prezent in mod constant si prelungit 10-15 zile. Utilizarea fototerapiei a permis sa se elimine nevoia exangvino perfuzie.

ALIMENTATIA. La prematuri mici la care reflexul de supt este absent, este necesara hranirea prin gavaj. Aceasta implica introducerea unor sonde subtiri atraumatice pe o lungime egala cu distanta nas-ureche apendice xifoidian, controland obligatoriu daca sonda instalata se afla in stomac sau a patruns in caile respiratorii.

Prin sonda de gavaj  se introduce lapte in stomac la un interval de 2-3 ore.

Dupa 2-3 saptamani si in functie de  depasirea dificultatilor de adaptare ale copilului se va trece progresiv la alimentatia cu lingurita sau biberonul.

Dupa ce a fost probata posibilitatea de deglutitie se poate trece la 1-2 mese la san, iar restul cu lingurita sau cu tetina. Laptele ideal pentru prematur este cel de mama, doar ca uneori este necesar suplimentarea cu saruri minerale, calorii si proteine din formulele industriale de lapte pentru prematuri MILUPA, APTAMIL, HUMANA 0,15%.

ALIMENTATIA. Alimentatia trebuie sa tina cont de nevoile fiziologice ale prematurului.

Prematurul este alimentat gavat cu sonda din cauza imaturitatii; sa nu depuna efort.

Copilul este alimentat din 3 in 3 ore, se cantareste zilnic si se consemneaza pe foaia de evolutie alaturi de temperatura, numarul de scaune si aspectul lor, reziduul gastric, balonarea abdominala.

Cantitatea alimentatiei se calculeaza dupa kg/cap si zile de viata.

        

         RELATIA PARINTE – COPIL – se realizeaza prin participarea parintilor la ingrijirea prematurului.

                  Aceasta favorizeaza apropierea sufleteasca a parintilor de copil si diminueaza problemele relationale ulterioare care se pot ivi in sanul familiei.

Alte particularitati morfofunctionale ale prematurului:

Aparatul cardio-vascular

                 - zgomote cardiace care sunt mai slabe la prematur decat la nou-nascutul matur. Frecventa cardiaca este de peste 140 b/min. rezervele de glicogen, mai scazute in miocardul nou-nascutilor cu prematuritate accentuata, alaturi de nivelul scazut al oxemiei, favorizeaza instalarea insuficientei energodinamice a cordului. La prematuri, trecerea de la circulatia fetala la circulatia de tip adult este mai frecvent perturbata decat la matur de tulburarile de expansiune a plamanului si de stresul hipoxic. Aceasta face ca suntul prin orificiile fetale sa persiste mai mult timp si sa prejudicieze circulatia viscerala.

Aninergia vasomotorilor cu cianoza partilor declive, si paloarea partilor supradiacente a corpului, poate fi un semn de gravitate caracteristic prematurilor cu grad mare de prematuritate. Tensiunea arteriala este mica. Peretii vaselor indeosebi cele cerebrale, au tunica conjunctivo-elastica slab dezvoltata, ceea ce favorizeaza frecventa hemoragiilor intracraniene.

            FUNCTIA RENALA:

Capacitatea functionala renala este diminuata la prematuri. Defectiunile vizeaza acidogeneza, amicaiogeneza, economisirea apei si a bazelor. Irigarea renala la prematuri este mai scazuta, la fel capacitatea de concentratie si diureza osmotica la prematuri este mai scazuta, la fel capacitatea de concentratie.

Clearence-ul ureei, clorului, sodiului, potasiului si a fosfatului sunt scazute.

La prematuri in primele 5-7 zile de viata, schimburile gazoase sunt mai deficitare, capacitatea functionala renala la prematuri este mai scazuta, este limitata hipercatabolismul , azotemia crescuta, kalenia crescuta, sunt factori care realizeaza o deviere a echilibrului acido-bazic spre acidoza.

Combaterea acidozei la prematuri se realizeaza inca din perioada travaliului, prin administrarea de oxigen, glucoza, bicarbonat de sodiu si evitarea administrarii de opiacee, analgezice, anestezice, sau parturientei.

            SISTEMUL NERVOS CENTRAL

Se considera ca exista o stransa corespondenta intre gradul de maturare a SNC si localizarea leziunilor la acest nivel. Este mai vulnerabila zona sub eperdinara, cu intensitate activitate miotica si zona profunda periventriculara cu substanta alba nemielinizata si slab vascularizata. Dupa primul trimestru de viata embrionara – care este dominat de un intens proces de multiplicare si migrare celulara, necesar formarii marilor structuri ale encefalului, urmeaza fenomenul de aparitie treptata a zonelor germinative si inceputul mielinizarii Santul optostriat de la nivelul gaurilor. Mama este mediul hemoragiilor, deoarece aici persista zona germinativa pana la varsta gestationala de 35-36 saptamani.

In cazurile grave, hemoragia penetreaza peretele ventriculului si cauzeaza moartea subita prin inundatia ventriculara. Tot la aceasta varsta s-a constatat ca sediul necrozelor ischemice, cu sechele ulterioare datorita sclerozelor si formarii unor cavitati, este substanta alba slab vascularizata in zona periventriculara. Nu s-au evidentiat decat cu totul exceptional leziuni corticale la prematuri de aceasta varsta, care au decedat in primele zile de viata postnatala.

Mai tarziu dupa 36 saptamani de varsta de gestatie, odata cu avansarea procesului de maturare si diferentiere celulara si de disparitia zonelor germinative, mediu leziunilor se comuta la nivelul celulelor corticale. Astfel cu cat maturizarea sistemului nervos central este mai avansata, hipoxia fetala genereaza, ca tip lezional, necroza corticala.

La nivelul cerebelului s-a constatat ca dupa varsta gestatiei de 36 saptamani, mediul predilect al leziunilor este stratul granular intern.

PROGNOSTIC

Prematuritatea prezinta aproape ½ din mortalitatea neonatala si aproximativ 80% din mortalitatea primelor 10 zile de viata.

Prognosticul tardiv este gravat de sechele mai mult sau mai putin grave ale tulburarilor din perioada neonatala sau ale bolilor responsabile de nasterea prematura.

Dupa externarea din centrele de ingrijire intensiva, consultatiile ulterioare vor urmari:

-        dezvoltarea staturo-ponderala

-        depistarea unui deficit senzorial – oftalmologic 20% din prematuri sub 1500 g sau auditiv

-        verificarea absentei sechelelor psihomotorii si integrarea familiara normala.

Majoritatea tulburarilor respiratorii care afecteaza nou-nascutul sunt rezultatul dificultatilor de adaptare de la viata intrauterina la cea extrauterina.

Imaturitatea plamanului, incluzand productia inadecvata de surfactat pulmonar este responsabil de cel mai mare procent de mortalitate la nou-nascutul prematur.

Tulburarile care afecteaza in principal nou nascutul includ aspiratia meconiala, aspiratia lichidului amniotic, persistenta hipertensiunii pulmonare si diverse anomalii congenitale.

In general infectiile perinatale afecteaza sistemul respirator si contribuie la cresterea semnificativa a morbilitatii si mortalitatii perinatula atat la nou nascutul prematur, cat si la nou-nascutul la termen.

Scopul terapiei pentru nou-nascuti cu disfunctii respiratorii este de a furniza suportul necesar pentru realizarea schimbului adecvat de gaze si transportul oxigenului necesar pentru supravietuire pe toata perioada bolii.

METABOLISMUL PREMATURULUI

Metabolismul apei, a electrolitilor si echilibrului acido-bazic

Apa se gaseste in proportie de 70-80% in organismul prematurului, datorita proportiei mari de apa in tesuturi fara grasime si cantitati reduse de tesut adipos. De aceea prematurul are nevoie de cantitati mari de apa, hidrolabilitatea este data de imaturitatea functiei renale. Echilibrul acido-bazic este labil cu tendinte la acidoza metabolica.

Metabolismul fosfocalcic

Resorbtia intestinala a calciului este buna, in schimb aportul prin lapte este mic fata de nevoi, ceea ce favorizeaza aparitia precoce a rahitismului.

Metabolismul fierului - rezervele sunt sarace, hematopoeza intensa favori­zand tendinta la anemii hipocrome.

Metabolismul lipidelor este deficitar, utilizarea acestora este redusa.

Metabolismul intermediar al hidrocarbonatilor este incomplet, rezultand cresteri ale concentratiei de acid lactic si piruvic.

Metabolismul proteinelor este activ. Glicemia este mai scazuta fata de cea a noului nascut la termen. Depozitele de glicogen hepatic sunt scazute.

INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE NOULUI NASCUT PREMATUR

Considerand particularitatile morfofunctionale ale prematurului prezentate anterior, in ingrijirea acestuia vom tine cont de urmatoarele:

1. Noului nascut prematur trebuie sa i se asigure un mediu mai cald decat noului nascut la termen. Temperatura incaperii va fi cu cateva grade mai ridicata (26 - 28 C) la prematurii asezati in patut(cei peste 2000 g), iar in incubator, temperatura mediului va fi intre 30 - 32 C. O masura importanta pentru mentinerea temperaturii o constituie imbracamintea. Ea va fi confectionata din materiale moi, calduroase.

2. Nou nascutul prematur va fi izolat, precum si tot echipamentul de ingrijire individual, datorita rezistentei slabe la infectii.

Astfel prematurii de grad mare (sub 2000 g) vor fi izolati in incubatoare, care se dezinfecteaza saptamanal. Ceilalti vor fi izolati in saloane speciale cu 2-4 paturi. Rufele vor fi fierte si calcate pentru prematurii mici in primele zile.

ingrijirea tegumentelor se face cu mare precautie, baia generala se evita pana la 3-4 zile dupa caderea bontului ombilical.

3. Li se va asigura o buna ventilatie in incubatoare prin asigurarea unei atmosfere bogate in oxigen(2-4 l/min.) iar in incaperi prin aerisirea periodica a acestora. De asemenea este importanta pastrarea umiditatii aerului 65% prin vase cu apa incalzita sau cearceafuri umede.

4. Alimentatia prematurului se va incepe mai tarziu decat a noului nascut la termen(24-36 h de la nastere). Alimentul optim este laptele matern. Daca acesta lipseste este inlocuit cu preparate de lapte umanizate, speciale pentru aceasta categorie de nou nascuti.

Prematurii mai mari de 2000 g care prezinta reflex de supt si deglutitie vor fi pusi la san sau vor fi alimentati cu tetina. Cei sub 2000 g care nu prezinta reflex de supt si deglutitie vor fi alimentati prin gavaj.

TEHNICA GAVAJULUI

Prematurul va fi culcat pe partea dreapta cu capul mai ridicat. Se va introdu ce o sonda Nelaton moale, nr.10-12 prin cavitatea bucala, la o distanta egala cu distanta dintre nas/gura, lobul urechii, apendice xifoid. Sonda va fi sterila, la capatul ei se aseaza o seringa sterila. Se verifica daca sonda a ajuns in stomac prin aspirarea continutului gastric. Se va pune in seringa cantitatea de lapte pe care trebuie sa o administram, lasand sa curga, fara a forta cu pistonul , evitand astfel refluarea continutului gastric si aspirarea acestuia in caile respiratorii. Apoi sonda se penseaza si se extrage cu miscari blande, copilul va ramane cel putin 5-10 minute in aceasta pozitie. Atunci cand aceasta modalitate de alimentare este necesara mai mult timp, sonda poate ramane in stomac, capatul exterior fixandu-se pe obraz cu leucoplast. In acest caz sonda va fi spalata cu ser fiziologic steril dupa fiecare alimentatie.

Avand in vedere capacitatea gastrica a prematurului cat si peristaltismul scazut al tubului digestiv, uneori este necesara fractionarea cantitatii de lichide in 8-10 mese/24 ore.

BAIA SUGARULUI SI COPILULUI MIC

Toaleta sugarului cuprinde ingrijirea tegumentelor, mucoaselor, parului si unghiilor. ingrijirea tegumentelor se face prin baia zilnica. in primele zile de la nastere, pana la caderea bontului ombilical si epitelizarea plagii, curatarea tegumentelor se va face cu tampoane de vata inmuiata in ulei de parafina sau undelemn, sterilizate prin fierbere, sau prin baia partiala, evitand bontul ombilical, care ar putea transmite infectii. Dupa epitelizarea plagii - de obicei la 2-3 zile dupa caderea bontului ombilical - se pot face bai generale.

Baia se face dimineata sau seara, dar totdeauna inainte de alimentatie. Temperatura camerei trebuie sa fie de 24 C, iar a apei de 37 C.

Pentru toaleta copilului se vor pregati urmatoarele:

- cada pentru copii dezinfectata;

- termometru pentru apa;

- sapun neutru;

- manusi de baie;

- apa fiarta si racita la 37 C;

- cearsaf de baie;

- lenjerie si scutece curate;

- tampoane de vata;

- ulei de parafina;

- pudra de talc;

- vas pentru aruncarea tampoanelor si scutecelor murdare;

- perie pentru pieptanat;

- foarfeca dezinfectata pentru taierea unghiilor.

Baia partiala

Se efectueaza pe masa de infasat evitandu-se capul si regiunea ombilicala. Tegumentele vor fi sterse prin tamponare. Se va da importanta plicilor care vor fi bine sterse, apoi unse cu ulei cu ajutorul unei comprese.

Baia generala

Se executa in cada. Pe masa de infasat se pregatesc materialele necesare si lenjeria copilului. Pe fundul cazii se aseaza un scutec curat, pentru a evita alunecarea copilului. Asistenta imbraca manusa de baie si intoarce copilul in cada. Cu mana stanga il tine de umar si bratul stang in asa fel, ca pe antebratul asistentei sa se sprijine spatele si ceafa copilului, iar cu mana dreapta il apuca de glezne, sau il sprijina de regiunea fesiera. Introducerea in apa se face incet, cu blandete. Dupa ce a fost cufundat in apa, copilului i se lasa membrele inferioare libere. Cu manusa se sapuneste intai capul, apoi gatul, toracele, membrele superioare si cele inferioare. Apoi se intoarce copilul, sprijinindu-l cu fata anterioara a toracelui si a barbiei pe antebratul stang sustinand cu aceeasi mana umarul si axila. Se spala spatele copilului, regiunea fesiera si la urma organele genitale.

La fetite trebuie acordata o atentie deosebita toaletei vulvare. Stergerea organelor genitale se va face intotdeauna in directia anteroposterioara, adica de la vulva spre anus.

Dupa indepartarea resturilor de sapun, se scoate copilul pe masa de infasat, pe cearceaful incalzit in prealabil. Se sterge copilul prin tamponare si se imbraca in lenjerie incalzita.

Ingrijirea mucoaselor

Pentru curatirea nasului si a conductului auditiv extern se folosesc tam­poane de vata de forma alungita si rasucite. Pentru nas, tampoanele vor fi inmuiate in solutie de acid boric, iar pentru ureche tampoane uscate. Se vor folosi tampoane separate pentru fiecare parte si orificiu, pentru evitarea transmiterii de infectii.

Ochii sugarilor

Se sterg cu tampoane inmuiate in acid boric 1-4%. Stergerea se face din­spre comisura externa catre cea interna. Se utilizeaza tampoane separate pentru fiecare ochi.

Ingrijirea parului

Pentru ingrijirea parului capului sugarului se va spala zilnic pe cap cu oca­zia baii generale, dupa care se va usca prin tamponare. Parul fin al copilului nu necesita pieptanare, ci se va peria cu o perie deasa, moale.

Ingrijirea unghiilor

Unghiile copilului se taie scurt cu o foarfeca dezinfectata. Taierea unghiilor se face cu grija, tinand intre policele si indexul mainii stangi degetul respectiv. Restul degetelor raman libere. Curatirea unghiilor se face zilnic, cu pila, taierea de cate ori este nevoie.

Ingrijirea cavitatii bucale.

La nou-nascuti si sugari, cu exceptia indepartarii mucozitatilor si a lichidului amniotic patruns in timpul expulziei - nu se face toaleta cavitatii bucale. Se va controla zilnic pentru depistarea unor eventuale stomatite. Spalarea si stergerea gurii la aceasta varsta este interzisa, caci traumatizeaza mucoasele.

EDUCATIE   PENTRU   SANATATE

Viitoarele mame vor fi educate inca de la primele controale prenatale sa excluda factorii citati in introducere, de nasteri premature:

-  sa previna infectiile respectand regulile de igiena corporala cat si a ali­mentatiei;

-  sa evite locurile aglomerate, in special in anotimpurile ce creaza pre­dispozitie la infectii;

- sa-si asigure un climat familial de calm si intelegere cu evitarea conflic­telor fizice si psihice;

- sa-si asigure un program de munca care sa nu o suprasolicite;

- sa evite oboseala fizica si intelectuala;

-  sa se alimenteze echilibrat, aducand la cunostinta acesteia ce anume inseamna aceasta;

- sa evite locurile de munca in mediu toxic;

- sa se prezinte la medic la orice modificare a starii de oboseala.

Cadrele medicale care supravegheaza gravidele vor avea obligatia de a urmari daca in antecedente acestea au mai nascut prematuri, care a fost cauza si daca se poate elimina. Vor pune la dispozitia acestora brosuri si pliante care le dau informatii despre sarcina, nastere si riscurile care le implica o nastere prematura.

PROGNOSTIC

Evolutia prematurului este mai dificila decat a noului nascut la termen. Scaderea fiziologica in greutate este mai mare(10-25%) dar revenirea la greutatea initiala se face dupa 2-3 saptamani. Icterul neonatal este mai intens si mai prelungit. Ritmul cresterii staturale si ponderale este mai accelerat: prematurul isi dubleaza greutatea de la nastere la 2-3 luni, o tripleaza la 5-6 si o cvadrupleaza la un an.

Dezvoltarea psihomotorie este normala, desi prematurul furnizeaza procente mari de encefalopatii(dat aceste afectiuni sunt rezultatul cauzelor ce au determinat si nasterea prematurului). Prognosticul imediat este rezervat, cel tardiv este bun. in primii 3 ani prematurii raman in urma celor nascuti la termen.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN EFECTUAREA ACTELOR  MEDICALE

Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau sa-si recastige sanatatea sau sa-l asiste in ultimele sale clipe prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur daca ar fi avut forta, vointa, cunostintele necesare.

Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sa-si recastige independenta cat mai repede posibil.

DREPTURILE PACIENTULUI

conform normelor legale in vigoare mentionate in cap. V art. 37 din codul   de etica si de deontologie profesionala

Pacientul are dreptul la:

1. INFORMARE

-informare privind serviciile de sanatate

-informare asupra tratamentului, manevrelor si interventiilor ce urmeaza ai fi efectuate

-informare asupra starii lor de sanatate

-informare asupra riscurilor, beneficiilor pe care le detine fiecare procedura

-informare asupra identitatii si a statutului profesional al personalului de ingrijire cu care intra in contact, cat si asupra regulilor si reglementarilor de rutina la care vor fi supusi pe perioada internarii.

2. CONFIDENTIALITATE

-sa nu i se divulge date cu caracter privat privind starea fizica ,identitatea, boala, etc

-toate informatiile cu caracter privat (starea de sanatate, conditia sa medicala,

diagnosticul, prognosticul, tratamentul precum si alte date de natura personala) au regim de confidentialitate chiar si dupa moartea pacientului.

-au dreptul de a decide cine poate fi informat in numele lor

-au dreptul sa-si dea consimtamantul pentru divulgarea informatiilor de natura personala

3. INGRIJIRE SI TRATAMENT

-au dreptul si accesul la propriile fise medicale sau la orice evidenta legata de diagnostic, tratament si ingrijire a lor si de a primii o copie dupa intreg dosarul medical sau fisa medicala; aceste date nu pot fi divulgate unei terte persoane.

-au dreptul sa-si dea consimtamantul asupra tratamentului manevrelor si interventiilor medicale ce urmeaza ai fi efectuate , consimtamantul constituind o conditie preliminara pentru orice act de ingrijire medicala sau interventie medicala.

-au dreptul de a refuza sau de a opri o interventie medicala, dar, implicatiile refuzului, vor fi explicate pe larg pacientilor.

-au dreptul de a primii o ingrijire corespunzatoare cerintelor de sanatate, inclusiv o asistenta preventiva si alte masuri pentru promovarea sanatatii.

-au dreptul la servicii accesibile permanent si in mod echitabil fara discriminari, in conformitate cu resursele financiare, umane si materiale disponibile intr-o societate data.

-au dreptul sa fie tratati cu demnitate in legatura cu diagnosticul, tratamentul si ingrijirea lor, in respect pentru valorile lor culturale.

-au dreptul la confort si intimitate in institutiile in care sunt internati.

PREZENTAREA CAZURILOR

Cazul I
1. CULEGERE DE DATE

IDENTIFICARE

NUME: BOBDAN

PRENUME: Darius

NUMELE TATALUI: B.C.   27 ani

NUMELE MAMEI: b.d.  35 ani

LOCUL NASTERII: MATERNITATEA ODOBESCU

DOMICILIU: TIMISOARA, STR. POLONA 2

DATA TRANSFERULUI DE LA MATERINITATEA ODOBESCU LA SPITALUL CLINIC LUISÉ TURCANU: LA 4 ZILE DE LA NASTERE

ISTORIC

            Prematurul de gr. II

Cauza: - nastere prematura

               - mama peste 35 de ani

               - lucru in mediu toxic al mamei

               - cu fibrom uterin operat in cursul sarcinii la III luni

               - din cauza anesteziei locale

               - tata in antecedente cu buloasa

Antecedente personale: -primul copil

                                             -nascut la 37 saptamani

                                             -cu greutate la nastere de 2000 g

                                             -grupa sangvina AII pozitiv

                                             -greutate la internare 1850 g

MOTIVUL TRANSFERULUI

NN cu o greutate la nastere 2000 g si la transfer 1850 g

-cu scorul APGARD, 8 la 1 minut a la 5 minute

-se transfera in sectia de NEONATOLOGIE a spitalului clinic Luise Turcanu

-stare generala alterata

-cu leziuni buloase in diferite stadii de eruptie

DIAGNOSTICELE LA NASTERE

-Epidermoliza buloasa forma junctionala

-Suferinta cerebrala perinatala

-crize de apnee cu cianoza

-suflu sistolic

-septicemie cu stafilococ aureus

-reflux gastro-esofagian

-orfalita acuta

STARE DE INTERNARE

-Stare generala mediocra

-tegumente icterice

-denidare lunga pe obrazul stang

-numeroase bule cu continut lichidian

-icter clar

    F. VITALE       PULSUL RELATIV NORMAL

                             MECONIU PREZENT

                             CARDIAC Ac 100-120 b/minut

                 FA: ½

Stare la 72 ore  -temperatura persistenta

                                          -alterarea integritatii tegumentare

                                            manifestata prin coloratie icterica

                                          -icter prelungit

                                          prematuritate gr. ii

                  persista –crizele de apnee cu cianoza

examene de laborator

hemograma

HEMATII /mm3 5220000

HEMOGLOBINA G% 17,5

LEUCOCITE /mm3 1049,0

RETICULOCITE 48%

LI %     28,5

Sg %     66,1

Mo %    5,4

TS         2’

TC         4’30

TQ         20”

TH         3’ 40”

IP          60%

ELECTROFOREZA

TGO  UL/L    8

TGP  UL/L     31

BI DIRECTA μno/l   22,23

BI INRICETA μno/l   101,38

PROTEINE  g/L   54,8

ALBUMINE %   62,1

ALFA 1 %   4,7

ALFA 2 %   10,1

BETA %      10

GAMA %    13,1 

AST GRUP

PH             7,397

PCO2 mmHg   24,0

BE μno/1 – 10,4

HCO3 μno hG    109,2

IMUNOCANTITATIE

IgA   < 0,36

IgM     0,49

Igg      0,85

IONOGRAMA

Na mol/1   142

K  mol/l  4,38

Ca mol/L   2,5

Cl  mol/L   105

LDH U/L  895

Ac lactic ny % 11

Glicemie nmol/l  4,11

Uree nmol/l  3,85

Creatinina  μmol/l    54

OBICEIURI DE VIATA

1.  Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.

      Manifestari de dependenta:  - dispnee

- cianoza

2.  Nevoia de a bea si a manca.

     Manifestari de dependenta:   - disfagie

- semne de dezechilibru

- regurgitatii

3.  Nevoia de a elimina.

     Manifestari de independenta:  - frecventa mictiunilor este prezenta

- cantitatea de urina este de 30-300 ml/24 h

- scaunul are culoarea galben-auriu

- 3-4 scaune pe zi

- mirosul este usor acru, reactia acida

     Manifestari de dependenta:   - nu prezinta.

4.  Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura.

Manifestari de independenta: - sugarul, daca este asezat pe spate, poate ri­dica umerii si capul pentru cateva momente

- culcat pe abdomen, isi poate ridica bine capul si toracele, sprijinindu-se pe antebrate

- roteste capul sa priveasca in jur

- se misca mult, da din maini si pedaleaza

- apuca cu miscari nesigure obiectele care i se ofera

- sta in sezut sprijinit

- intinde mana dupa obiectele care i se ofera

5.  Nevoia de a dormi si a se odihni.

     Manifestari de dependenta: - somn perturbat.

6.  Nevoia de a imbraca si dezbraca.

     Manifestari de dependenta: - dificultate in a se imbraca si dezbraca.

7.  Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.

     Manifestari de dependenta: - cresterea temperaturii peste limite normale

8.  Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele.

     Manifestari de dependenta: - eritem fesier.

9.  Nevoia de a evita pericolele.

     Manifestari de dependenta: - vulnerabilitate fata de pericole.

10. Nevoia de a comunica.

      Manifestari de independenta: - ganguresti cand i se vorbeste

- incearca manevre de inviorare

- facies expresiv

- privire semnificativa

- finete gustativa si a mirosului

2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

1.  Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.

     Manifestari de dependenta: - dificultate sau incapacitatea de a respira

 - secretii dense sau abundente

     Sursa de dificultate: - anxietate

- prezenta secretiilor

- lipsa cunoasterii mijloacelor eficace de degajare si

   expectoratie

     Probleme: - dificultate in eliberarea cailor respiratorii

2.  Nevoia de a bea si a manca.

Manifestari de dependenta:   - disfagie

- regurgitatii

Sursa de dificultate: - durerea

Probleme: - dificultate in a se hidrata si alimenta

3.  Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.

Manifestari de dependenta:  - cresterea temperaturii peste limitele normalului

- piele rosie, fierbinte

Sursa de dificultate: - imaturitatea sistemului de termoreglare

- rezistenta scazuta la infectii

Probleme: - hipertermia

4.  Nevoia de a dormi si a se odihni.

Manifestari de dependenta: - somn perturbat

Sursa de dificultate: - tusea

- obstructia nazala

- secretii abundente

Probleme: - dificultate si incapacitate in a se odihni

5.  Nevoia de a se imbraca si dezbraca.

Manifestari de dependenta: - dificultate in a se imbraca si dezbraca

Sursa de dificultate: - varsta

Problema: - varsta

6. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele.

Manifestari de dependenta: - eritem fesier

Sursa de dificultate: - incapacitatea de a se misca

Problema: - atingerea integritatii tegumentelor

7.  Nevoia de a evita pericolele

Manifestari de dependenta: - vulnerabilitate fata de pericole

Sursa de dificultate: - varsta

- spitalizarea

Problema: - anxietate

- durere

3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

Problema  - durerea

- dificultatea de a manca si hidrata

Obiectivul - combaterea durerii

- copilul sa manance si hidrateze corespunzator

Diagnostic de ingrijire - deficit al capacitatii de a manca si hidrata

Problema - cianoza perioronazala

Obiectivul - copilul sa aiba o respiratie si o circulatie normala

- recolorarea tegumentelor

- diminuarea cianozei

Diagnostic de ingrijire - diminuarea schimbului de gaz

Problema - atingerea integritatii tegumentelor

Obiectivul - copilul sa prezinte tegumente suple, elastice

- evitarea infectiilor nasocomiale

Diagnostic de ingrijire  - alterarea integritatii tegumentelor

- deficit total de autoingrijire

Problema - hipertermia

Obiectivul - mentinerea temperaturii corporale in limite normale

Diagnostic de ingrijire  - risc de infectii

- alterare potentiala a temperaturii corpului (a 

   termoreglarii)

Problema - varsta

Obiectivul - sugarul sa fie imbracat corespunzator varstei

- mentinerea temperaturii corporale in limite normale prin folosirea  

  de imbracaminte corespunzatoare

Diagnostic de ingrijire - deficit al capacitatii de a se imbraca

Problema - dificultate si incapacitate de a se odihni

Obiectivul - sugarul sa aiba un somn linistit, regenerator, fara intreruperi

Diagnostic de ingrijire - alterarea modului de somn

Problema - anxietate, durere

Obiectivul - sugarul sa aiba un mediu de siguranta fara accidente si infectii

Diagnostic de ingrijire  - copilul sa prezinte o stare de bine fara durere

- risc de traumatizare

necesarul privind materialele si aparatura salonului de reanimare a nou-nascutului

     

Inainte de a incepe, se verifica preventiv instrumentarul daca este complet si functionarea aparatelor:

-        unitatea de reanimare cu incalzire, iluminare si ceas

-        campuri calde, folie de argint

-        aparat pentru aspiratie (reglare – 0,2 bar) si cateter pentru aspiratie marimea (6-12) sau aspirator bucal cu membrana

-        balon cu ventilatie cu autoumplere, ventil si masca (Lecerdeul Penlon) cu limitare de presiune la 30-35cu H2O si legatura cu masca de oxigen, oxigenul pe cat posibil sa fie incalzit si umectat. Masca de oxigen marimea 0,2

-        aparat de ventilatie cu reglaj in timp, cu flux constant, pe cat posibil cu amestec gazos

-        monitor ECG

-        laringoscop cu lame drepte marimea 0 si 1

-        stetoscop

-        pulsiometru si aparat de masurare de masurare TA oscilometric

-        sonde traheale marimea 2,0;2,5;3,0;3,5

-        solutie de umectare si lubrifiere a sondei

-        Mandren pentru sonda traheala

-        Pensa Mugill

-        Solutii de perfuzat           - glucoza 10%

- solutie de proteine plasmatice

- 5% albumine umane

-        Medicatie     - adrenalina (mg/kg corp) in brandicardie            IU

                             NONCO3 0,4% (ml kg)    IU

                             Nalaxan  ml kg                             IU

-        Seringi sterile, ac de unica folosinta

-        Canule

-        Truse de perfuzie

-        Canule venoase permanente 24G si dispozitive de inchidere si conectare

-        Plasture pentru fixarea sondelor si canulelor venoase

-        Sticlute pentru hemocultura; materiale pentru frotiu, eprubete, pipete pentru recoltare de sange

-        Set de cateter pentru venele ombilicale

-        Sonda gastrica

-        Asistenta are rolul de a mentine salonul de reanimare cu tot necesarul de mai sus in ordine, sa nu lipseasca nimic

-        Sa se implice in munca de echipa, sa serveasca medicul

-        Si sa colaboreze cu echipa


Probleme

Obiective

Interventii autonome si delegate

Evaluare

1. Alterarea starii generale

Cauze

Temperatura 39,5°

-Tulburari de termoreglare

-Prematuritatea

-imaturitatea centrilor termoreglori ai organismului

-Epidermolize buloase

-suprainfectia leziunilor buloase cu E coli

-septicemie cu stafilococ aureus

NN se urmareste temperatura

-NN sa prezinte o usoara ameliorare in urmatoarele 48h

-Luam temperatura din 2 in 2 ore

-Urmarirea starii generale pe parcursul a 24 h

-stabilizarea functiilor vitale

-alimentarea si hidratarea nou-nascutului

Recoltarea de probe biologice

-administram medicatia prescrisa de medic

Colaboram cu echipa de lucru

Nou-nascutul este instalat intr-un salon cu un singur loc (izolator).

-Este asezat in incubator pe aleze sterile si incalzite

-Se regleaza temperatura incubatorului la 27°-28°

-asistenta isi ia haine suplimentare de protectie

       -se lucreaza cu o maxima atentie, NN fiind cu leziuni buloase cu continut lichidian

-se lucxreaza cu stricte masuri de asepsie cu suplimentarea echipamentului de protectie

-tot ce vine in contact cu NN trebuie sa fie steril, pentru a combate infectiile nosocomiale

-urmarirea FUNCTIILOR VITALE

-URMRIREA PALORII TEGUMENTARE

-cateterizarea unei vene

-Materialele necesare – campuri sterile pe care se aseaza NN

-        catetere sterile

-        tampoane sterile

-        trusa de perfuzie

-        injetometru

-solutie de perfuzie NaCl 9‰

-urmarirea perfuziei sa nu mearga paravenos

Pt temperatura persistenta t 39,5° luata rectal - 0,5°

La indicatia medicului administrand medicatie antipiretica –intrarectal supozitoare cu novovalmin 0,125ny

Obiectivul a fost nerealizat temperatura persista

URMARIREA FV

T° = 39,5°

P 120b/minut

FR 18/20 resp/minut

Persista tegumentatia icterica

TEMPERATURA luata rectal

9h = 39,5°

10h = 39°

12h = 39°

14h = 38,5°

16h = 38°

APLICAREA IN PRACTICA   -   ZIUA I


ZIUA I

Probleme

Obiective

Interventii autonome si delegate

Evaluare

Administram si medicatie prescrisa pentru celelalte afectiuni

CEFORT 2x0,4 ml/kg corp  4 zile

GENTAMICINA  2X0,3 ml/kg corp  4 zile

PIERAMI  2X0,3 ml/kg corp  10 zile

CIPRINOL  2X0,2 ml/kg corp  9 zile

Fenobarbital – pentru combaterea convulsiilor febrile

Barisam 3x5 pic la fiecare masa

VITAMINA B1 B6

COLIR CU GENTAMICINA

VIGANTOL pentru profilaxia rahitismului

-orice modificare se anunta medicul de garda

-se verifica si se trec in FO functiile vitale

 t = 39,5°

 P = 120 bat/minut

 FR = 18 resp/minut

 AL = artificiala cu Milupa imbunatatit cu formula de Fier

-se noteaza scaunele: -   consistenta

-        mirosul

-        culoarea

Recoltarea de probe biologice

HEMOLEUCOGRAMA

ELECTROFOREZA

ASTGRUP

IONOGRAMA

IMUNOCANTITATIA

PROBELE BIOLOGICE AU FOST RECOLTATE Si duse la laborator

-eprubetele au fost etichetate cu Numele, nr. salonului

ZIUA I

Probleme

Obiective

Interventii autonome si delegate

Evaluare

MATERIALE NECESARE RECOLTARII

-        Aleza sterila

-        Masuri sterile

-        Tampoane sterile

-        Seringi si aceste sterile

-        Eprubete necesare cu etichete

-        Pipete de recoltat

Recoltarea si ducerea la laborator a probelor de urgenta

-        Recoltarea de urina

-        Urocultura

-        Exudat faringian inainte de masa de dimineata

-        Coprocultura

-        Secretii ombilicale

2. Risc inalt de deshidratare

Cauze

-hipertermie

-prematuritatea

-leziunile buloase

-varsaturi in jet din cauza encefalopatiei hipoxice

NN in urmatoarele 24h sa prezinte o usoara ameliorare

-sa fie hidratat corespunzator

-sa nu mai prezinte pliu cutanat

-combaterea varsaturilor

-asigurarea asistentei medicale de urgenta

NN este hidratat parenteral cu solutie de NaCl 5,8%

Se administreaza uniform pe 24 h nevoile zilnice de lichide si electroliti

  500 ml glucoza 10%

10 ml Nacl  5,8%

5 ml KCl  7,4

ritmul este de 7 picaturi pe minut, calcularea ritmului la perfuzie se face cu regula de 3 simpla

-mai administram lichide prin gavaj ceaiuri caldute mo-nitorizarea clinica cu renuntare la monitorizare paracli-nica in primele 30 minute pt a proteja proximum NN.

Pacientul este hidratat corespunzator

-starea de deshidratare nu a prezentat inca o ameliorare coresp.

-trat. este in curs de desfasurare,obi-ectivele pot fi inde plinite in urm. zile

ZIUA I

Probleme

Obiective

Interventii autonome si delegate

Evaluare

3) Paloare tegumentara

-din cauza icterului accentuat

-din cauza hipoxiei neonatale cu cianoza

NN sa nu mai prezinte in urmatoarele 36 h paloare tegumentara accentuata

NN sa prezinte o usoara ameliorare

-urmarirea starii lui generale si notarea in FO orice modificare

Nou nascutului trebuie scazuta bilimbinemia directa

-se face in functie de gravitatea si de asocierea factorului de risc, prematuritatea la indicatia medicului – Nou nascutul va face „Fototerapie” care consta in iradierea NN icteric cu lumina alb-albastra (4200-4500A). Sub actiunea luminii se produce o transformare a BI intr-un leucoderivat netoxic pentru celula nervoasa si care se elimina prin scaune si urina

-prematuri fototerapia nu trebuie sa depaseasca 16 ore din 24 ore:

In tot acest timp urmarim FV ale NN si paloarea tegumentara

-asiguram alimentatia

-asiguram medicatia

Fenobarbital in doze de 5ny/kg/zi

Administrarea trebuie facuta cat mai precoce intrucat necesita 3-4 zile pentru obtinerea efectului

Asigurarea climatului corespunzator:

T  28°-27°

-asistenta face toaleta generala a nou nascutului in functie de gravitatea leziunilor cutanate

-se face in cea mai stricta asepsie si se tamponeaza NN cu pansamente sterile si cu solutii antiseptice, pentru prevenirea complicatiilor ulterioare

NN este pus la fototerapie

Obiectivul va fi realizat in urmatoarele 36 h.

NN i-au administrat medicatia.


ZIUA I

Probleme

Obiective

Interventii autonome si delegate

Evaluare

4) TULBURARI RESPIRATORII

cauza: imaturitatea centrilor care regleaza respiratia

-crize de apnee manif.

-spasmul hohotului de plans

Nou nascutul sa fie stabilizat respirator

-urmarirea crizelor de apnee

-urmarirea spasmului hohotului de plans

-urmarirea in continuare a functiilor vitale

-urmarirea palorii tegumentare

-cooperarea cu echipa de lucru

-cadre medicale superioare si cadre medical inferioare

Asigurarea de oxigeno-terapie

Aspirarea secretiilor nazale cu pompita

-administrarea  de aer efedrinat in ambele narine

-urmarirea FV in special a F respiratorii

-OXIGENO-TERAPIE

-salonul este dotat cu ventilatie cu autoumplere

  Oxigenul trebuie sa fie incalzit si umectat

-masca de oxigen

-urmarim atmosferele

-oxigenul se pune intermitent fiind desobturate caile respiratorii in prealabil

-ochii sunt protejati pentru a nu face dezlipire de retina

Pacientului i s-a administrat O2

5) ALIMENTATIE DEFICITARA

NN sa nu prezinte stari de varsaturi

-sa se alimenteze corespunzator si respectarea orarului meselor

Respectarea normelor de asepsie in cazul meselor gavate

Nou nascutul este alimentat prin gavaj din 3 in 3 h cu lapte praf imbunatatit cu fier si vitamine.

-asigurarea alimentatiei se face de catre asistenta medicala

-in conditii stricte de asepsie; tubul de gavaj trebuie sterilizat la fiecare masa il punem pe o aleza si manuim sonda de la lobul urechii pana la comisura gurii si cu miscari blande introducem sonda in cavitatea stomacala si introducem cantitatea de lapte per kg corp.zi

Nou nascutul trebuie sa aiba minim 7 mese maxim 9 mese pe zi.

Dupa ce il alimentam il punem pe burtica sa regurgiteze.

-ne asiguram ca bebelusul este bine pozitionat cu capul incat sa nu se inece dupa ce mananca

Nou nascutul a fost alimentat corespunzator

A avut scaune consistente

Nu a prezentat alte probleme din cauza alimentatiei

Starea de voma nu mai este persistenta

ZIUA II

Probleme

Obiective

Interventii autonome si delegate

Evaluare

1) temperatura

-cauze

-epidermoliza buloasa

-septicemie cu stafilococ aureus

-suprainfectie a leziunilor de E coli

Pacientul:

-sa prezinte o usoara scadere a temperaturii

-sa nu prezinte deshidratare din cauza febrei inalte

-sa fie alimentat la timp

-sa fie schimbat de pampers

-asigurarea unui aport alimentar in functie de nevoile NN

La indicatia medicului administram medicatia din ziua I

-asiguram un surplus de atemie  a FV si evolutia palorii tegumentare

-asigurarea alimentatiei corespunzatoare in functie de necesitatea NN

-sa urmareasca iesirile, sa ii schimbe  aleza (lenjeria) sa aiba temperatura optima

-se face toaleta locala a bebelusului

-urmarim FR

-orice modificare anuntam medicul

-hidratarea nou nascutului tinand cont de pierderile de lichide

-aspirarea secretiilor din cavitatea nazala pentru a favoriza  o mai buna respiratie

-pensarea cordonului ombilical cu solutie antiseptica

Analizele din ziua I – rezultatele hematii/mm3 14115

Hemoglobina 9% 

          5.220.000

Reticulocite ‰ 48‰

Li %  28,5

Sg %  66,1

TO%

TS 2’

TC 4’30”

TQ 2” 13’5”

TH  3’40”

IP  60%  80%

ELECTROFOREZA

Tgo   8

Tgp   31

BI D μml/12223

BI Ind μml/1101,38

ASTGRUP

PH  7,397

PCO2 mmHg  24,0

BE mmol/1-10,4

HCO3 mmol/l 14,5

PO2 mmHg  109,2

IONOGRAMA

Na mmol/l 142

K ml/l 4,38

Ca mol/l  2,5

Cl  mol/l  105,11

LDNU/L  895

Acid lactic my% 11

Glicemie  4,11

Uree mol  3,85

Creastinina μmol/l 54

IMUNOCANTITATIE

IGA <0,36

IgD  o,49

IgG g/l  9,85

2) Potentialul de suprainfectie

Cauze

-leziunile buloase

-deficienta sistemului imunitar

-prematuritatea

Prevenirea complicatiilor

-asigurarea conditiilor stricte de asepsie

-pentru a nu se infecta cu alte bacterii

-lenjeria trebuie schimbata cat mai des si pe regiunea fesiera se aplica un unguent prot.

-asigurarea tratamentului prescris

-se va verifica temperatura laptelui si ale lichidelor care urmeaza sa i le administram prin gavaj care se face in stricte metode de asepsie

-netulburarea linistii bebelusului

-nu se trezeste din somn sa ii dam sa manance

ZIUA II

Probleme

Obiective

Interventii autonome si delegate

Evaluare

3) Potential de alterare a nutritiei

-varsaturile

-temperatura

alimentatie prin deficit

Pacientul sa fie alimentat corespunzator

-sa nu prezinte deshidratare

-sa nu prezinte pierdere de greutate

NN este alimentat la ore fixe si au 6-7 mese pe zi cu o pauza de 6 h noaptea

-alimentatia NN se face prin gavaj si avand inca semnele arhaice de deglutitie, se face in stricte metode de asepsie

-la masa de ora 900 – la indicatia medicului se pun doua picaturi de vigantol pentru combaterea rahitismului

-si solutie de TANAKAM pentru ameliorarea encefalopatiei hipoxice

-hidratam corespunzator NN prin perfuzie parenterala cu solutia de NaCl 9‰ 500 ny/zi si solutie de glucoza 10% 400 ny/zi

-NN este evaluat in fiecare zi pentru a vedea urcarea sau scaderea in greutate

-aspirarea secretiilor

-evacuarea gavajului

Nou nascutul a fost alimentat corespunzator

Administrarea medicatiei a fost efectuata

NN nu mai prezinta stari de voma

Nou nascutul a fost cantarit la ora 1930 si a avut greutatea de 2150g, anterior a avut 2100g.

4) Paloare tegumentara din cauza icterului prelungit

Continuarea fototerapiei, dar nu mai mult de 16 ore/zi

-urmarirea in permanenta a NN

Urmarim functiile vitale:

Paloarea tegumentara

Amplitudinea respiratiei

Cooperarea asistentei medicale cu echipa de medici competenti

-protejarea ochilor de razele Alb-albastru cu un bandaj

-recoltarea astgrup pentru evidentierea paramentrului  Ph

Pacientul a fost supravegheat in permanenta

-i-am acordat toate ingrijirile necesare

PH – 7,326


ZIUA III

Probleme

Obiective

Interventii autonome si delegate

Evaluare

1) Alterarea curateniei tegumentare din cauza leziunilor buloase

-si a vermixului cazeoza inca prezente la NN prematur

NN sa fie facuta toaleta in limitele posibilitatii tinand cont de

-leziunile persistente

Asistenta cu un supliment de halat  intra in salon

-pune NN pe o aleza sterila si usor incalzita

-avand in vedere perfuzia care merge

-cu blandete si rabdare face toaleta corporala, cu solutie de permanganatde K si bai de musetel si galbenele

-se asigura ca totul se face in stricte metode de asepsie

-schimba pampersul bebelusului si noteaza in FO scaunul  - consistenta

-   culoarea

-   mirosul

Aseaza bebelusul la locul lui in incubator urmarind temperatura care trebuie sa fie 27°-28° la prematur

In prealabil schimba lenjeria patutului

NN i-a fost facuta toaleta si a fost asezat inapoi in incubator

2) Orfalita acuta prin infectia bontului ombilical

NN – sa fie pensat si aseptizata zona pentru a fi pazita de infectiile nosocomiale

Bontul ombilical se spala cu apa oxigenata se lucreaza cu tampoane sterile si fasa sterila se tamponeaza

-asistenta isi ia toate masurile de asepsie

-orice modificare anunta medicul neonatolog

Asigura medicatia prescrisa de medic

-urmareste in continuare starea NN

-asigura dezinfectia salonului si a obiectelor din salon

Bontul ombilical a fost pensat cu solutii antiseptice


ZIUA III

Probleme

Obiective

Interventii autonome si delegate

Evaluare

Stare generala mediocra din cauza suprainfectiei cu E coli a leziunilor

-temperatura

NN sa fie ingrijit corespunzator

-sai administram medicatia cu antibiotice

-sa urmarim starea NN si notarea fiecarei modificari

Administrarea de antibiotice prescrise de medic

  CEFORT

  GENYA 2x0,5 ml/kg corp

  FENOBARBITAL pentru combaterea convulsiilor si linistirea NN

-urmarirea FV  t = 39,5  PUL  100b/m

-paloare tegumentara inca persistenta

-asigurarea igienei corporale

-masurarea si notarea in FO

Pacientul a avut o usoara ameliorarea a starii generale

-nu mai prezinta o temperatura asa de mare

t = 38, luata rectal – 0,5 u

Paloare tegumentara persistenta

Cauza: icter prelungit

NN sa nu mai prezinte paloare tegumentara accentuata

-sa fie echilibrat hidroelectrolitic sa nu prezinte scadere in greutate

-sa fie alimentat si hidratat corespunzator

NN sa fie protejat la ochi cu un bandaj atat timp cat este la fototerapie

-sa se recolteze probe biologice

  TGO      HEMATII         UREE

  TGP       HS                    CREATININA

  BD         LEUCOCITE

  B ind.

Se administreaza medicatia antimemetica de 3x1 zi cate un plic de metrocroptamid.

Se urmaresc functiile vitale; se protejeaza NN;

Asistenta se asigura ca are toate materialele necesare in caz de urgenta in salon coopereaza cu echipa de lucru;

Urmareste perfuzia sa nu mearga paravenos

Pacientului i s-au recoltat probele biologice si au fost duse de urgenta la laborator la ora 900

La ora 1300

TGO UI/18

TGP UI/<-30

BD μml 21,23

B Ind μml 101,38

HETAMI 4.690.000 ml3

HEMOGLOBINA15,4g%

LEUCOCITE 6200

UREE 3,82

CREATININA  54

ZIUA IV

Probleme

Obiective

Interventii autonome si delegate

Evaluare

1) N nu mai prezinta stare de disconfort din cauza vomei

Mentinerea continuare a starii de bine

-urmarirea evolutiei sa nu fie defavorabila

Asigurarea medicatiei in continuare prescrisa de medic 3x1 plic/Metoclopramid si antibioticele din ziua anterioara

Se observa o usoara ameliorare a starii generale

NN nu mai trebuie tinut la OXIGENOTERAPIE

-urmarim in continuare paloarea tegumentara; urmarim frecventa respiratorie si amplitudinea miscarilor

-NN prezinta o usoara ameliorare a leziunilor buloase

-majoritatea facand o crusta subtire in continuare facem baie antiseptica cu permanganat de K si tamponari cu ceai de musetel si galbenele; invatam mama cum sa urmeze acelasi tratament acasa; educam mama sa fie atenta la orice modificare a NN fiind un NN cu risc inalt

Se vede o usoara ameliorare

-nu mai prezinta complicatii de risc inalt

2) Paloarea tegumentara inca persista din cauza icterului

-NN nu mai necesita 16 ore de fototerapie, ci doar 8 ore

-sa urmarim FV

Sa urmarim perfuzia

NN este tinut la fototerapie doar 8 h/zi.

Nu mai prezinta tegumente icterice pronuntate

Asistenta urmeaza conduita pentru toaleta locala si asigura aportul necesar hidroelectrolitic parenteral

Asistenta panseaza bontul ombilical care prezinta o ameliorare; bontul ne mai fiind  cu secretii purulente se lasa putin mai liber si se pun solutii antiseptice

NN prezinta o usoara ameliorare

Bontul ombilical nu mai prezinta un grad inalt de infectie


ZIUA IV

Probleme

Obiective

Interventii autonome si delegate

Evaluare

3) Alterarea alimentatiei din cauza inapetentei

-starii de somnolenta

Pacientul sa fie alimentat cu tetina

Copilul sa creasca in greutate

Copilul sa se alimenteze si sa se hidrateze corespunzator

Asistenta medicala baga treptat alimentatia cu tetina

   2 mese/zi fiind facute prin gavaj, iar celelalte 4 cu tetina

in metode stricte de asepsie

Tetinele  si sticlutele se sterilizeaza la fiecare utilizare

-se asigura ca se administreaza laptele la temperatura optima

-nu fortam bebelusul sa bea laptele

-il ridicam in sus sa regurgiteze

-asezam NN in patut in decubit ventral pentru a favoriza vanturile

administra, 10x3 picaturi de bonisam pentru combaterea colicilor abdominale

-la fiecare masa de ora 1900 NN se cantareste si se masoara perimetrele; se noteaza in foaie de observatie

NN se alimenteaza cu tetina si nu mai prezinta stari de voma

NN nu mai prezinta colici abdominale

NN nu mai intampina greutate la alimentatie

Copilul creste progresiv in greutate

4) Alterarea tegumentara

Efectuarea in continuare a bailor antiseptice

Urmarirea evolutiei leziunilor buloase

Urmarirea FV

NN la ora 19 i se face baie antiseptica cu solutie de permanganat de K

-se aseaza inapoi in patut care in prealabil s-a schimbat lenjeria si s-a pus o aleza sterila sa prevenim infectiile nosocomiale

-leziunile prezinta crusta in majoritatea suprafetelor

-urmarirea FV

Pacientul prezinta o usoara stare de ameliorare

-temperatura nu mai prezinta un risc inalt


ZIUA V

Probleme

Obiective

Interventii autonome si delegate

Evaluare

Coloratia  galbena a tegumentelor si a sclerelor nu mai au o tenta asa de pronuntata

Nou nascutul

-sa nu mai fie nevoie sa faca fototerapie

Sa se urmareasca evolutia lui

-sa fie alimentat corespunzator

-sa ii urmarim functiile vitale

-sa ne luam masuri de protectie

Nou nascutul – nu mai prezinta o paloare tegumentara sau a  sclerelor accentuata

-la indicatia medicului Neonatolog NN nu mai necesita fototerapie cu lumini alb-albastrui

-patutul NN este mutat la o sursa de lumina naturala

-este supravegheat in continuare sa nu prezinte convulsii pot fi diferite

-tipic apnee

-miscari anormale ale ochilor

-sau plescaitul

Ducerea NN la investigatii paraclinice cum ar fi

  EEG

  Ecografie de craniu

  Ecografie abdominala

  Radiologie toracica

NN este dus la investigatii

-nu mai prezinta stare generala alterata

Carente ale alimentatiei

Nou nascutul sa prezinte o alimentatie corespunzatoare:

-sa urmarim colicile abdominale

-sa urmarim in continuare temperatura, pulsul, frecventa respiratorie si paloarea tegumentara

Se face de catre medic necesarul zilnic energetic, proteic, glucidic, lipidic la prematuri. Se administreaza alimentatie preparata industrial pentru prematuri; sunt respectate reco-mandarile pentru cele mai multe minerale si oligoelemente

-la indicatia medicului administram lapte supliment de Fe+2+3 2 ny/kg

Cantitatea nutritiva a prematurului se realizeaza treptat 30 ml la fiecare masa

NN nu mai necesita alimentatie prin gavaj

-i s-au introdus toate mesele pe cale orala cu tetina

Prin suplimentare Fe+2 mmKg

Nou Nascutul nu mai necesita alimentatie prin gavaj

s-au introdus toate mesele cu tetina

ZIUA V

Probleme

Obiective

Interventii autonome si delegate

Evaluare

-daca bebelusul s-a oprit din supt il ridicam in sus si il tapotam usor pe spate pentru ai favoriza regurgitatia dupa ce a fost alimentat se pozitioneaza in pozitie ventrala pentru a-i favoriza gazele

Administram medicatia prescrisa de medic

Notam si comunicam medicului orice semn de ingrijorare

-asigurarea microclimatului corespunzator

-asigurarea lenjeriei

Cianoza perinazala

NN sa prezinte tegumente normal colorate



5. EVALUARE

In urma ingrijirilor efectuate sugarul prezinta tegumente integre, candidoza bucala a disparut, la fel si eritemul fesier.

Pe parcursul perioadei in care am urmarit sugarul, tusea a cedat treptat, secretiile sunt in regres iar temperatura corpului este in limitele normale varstei. Se face EPS pentru evitarea reformarii candidozei si in vederea intelegerii necesitatii ingrijirilor tegumentelor la sugar. Mama va fi instruita in vederea respectarii baii generale si a toaletei locale. Sugarul se alimenteaza normal cu 7 mese a 150 mp lapte de mama.

Cazul nr.2.

1. CULEGEREA DE DATE

IDENTIFICARE:

Nume: B.

Prenume: C.

Numele tatalui: N. A., 40 ani

Numele mamei: B. I., 40 ani

Locul nasterii: MATERNITATEA ODOBESCU

Domiciliul: Judetul Timis - Cenad

Data internarii: 30.04.2003

Antecedente personale: - al saselea copil

- nascut la data de 28.04.2003

- nascut la 37 saptamani cu 2000 g

- inaltimea la nastere 40 cm

- grup sangvin A II pozitiv

- greutate la internare 1900 g

ISTORIC

Prematur gr.II cu tulburari de adaptare neonatala, cianoza perioronazala, icter. A primit tratament cu antihemoragice vitamina K, fenobarbital, antibiotice: cefolid, fototerapie. Se transfera la clinica prematuri pentru tratament si ingrijiri de specialitate pentru recuperarea ponderala.

Diagnostic la internare: - suferinta neonatala

- prematuritate gr.ll

- icter neonatal

Diagnostic la 72 ore:  - hemoragie cerebrala intraventriculara gr.ll

- icter neonatal intens

- prematuritate gr.II

Examene de laborator:  - hemocultura - 7 zile sterila

- secretii nazale - steril

- exudat faringian - flora normala

- urocultura - steril

- examen urina - alb.absent

- Na-130

- K-3,2

- proteine - 54,1

- glicemie - 4,18 -Hb-16% -Tr-

- H -

- L -

- Reticulocite - 40%

- CRP - pozitiv

- GOT - 61

- GPT - 20

OBICEIURI DE VIATA

1.  Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.
Manifestari de dependenta - tegumente modificate

     - cianoza

2.  Nevoia de a bea si a manca.

Manifestari de dependenta: - lipsa reflexului de supt

3.  Nevoia de a elimina.

Manifestari de dependenta: - uscaciunea pielii si mucoaselor

4.    Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.
Manifestari de dependenta: - dificultatea de a se mobiliza

5.    Nevoia de a dormi si a se odihni.

Manifestari de independenta:  - sugarul doarme cica 17 ore

-  pozitia in timpul somnului este pe spate

-  adoarme cu usurinta

-  somnul este regenerator si calm

6.  Nevoia de a se imbraca si dezbraca.

Manifestari de independenta: - dificultate in a se imbraca

7.  Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale
Manifestari de independenta:   - sugarul are temperatura corpului 36,8 C

-  transpiratie minima

8.    Nevoia de a fi curat, ingrijit si de a proteja tegumentele.
Manifestari de dependenta: - uscaciunea tegumentelor

9.    Nevoia de a evita pericolele.

Manifestari de dependenta: - risc de accident

2 . IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

1.  Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.

Manifestari de dependenta: - tegumente modificate, tahipnee, cianoza

generalizata

Sursa de dificultate: - insuficienta dezvoltare pulmonara Problema: - dificultate in respiratie

2.  Nevoia de a bea si a manca.

Manifestari de dependenta: - dificultate in a se alimente si hidrata

Sursa de dificultate: - lipsa reflexului de supt

Problema: - alimentatie neadecvata prin deficit

3.  Nevoia de a elimina.

Manifestari de dependenta: - uscaciunea pielii si mucoaselor

- tahicardie

Sursa de dificultate:- dezechilibru metabolic si hidroelectrolitic

Problema: - deshidratarea

4.  Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.
Manifestari de dependenta: - dificultate de a se mobiliza
Sursa de dificultate - varsta

Problema: - imobilitatea

5.  Nevoia de a dormi si a se odihni.

- nu are probleme

6.  Nevoia de a se imbraca si dezbraca.

Manifestari de dependenta: - dificultate in a se imbraca

Sursa de dificultate - varsta

Problema, varsta

7.  Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.

- nu are probleme

8.  Nevoia de a fi curat, ingrijit si de a proteja tegumentele.
Manifestari de dependenta: - uscaciunea tegumentelor
Sursa de dificultate - deshidratarea

Problema: - atingerea integritatii tegumentelor

9.  Nevoia de a evita pericolele.

Manifestati de dependenta: - risc de accident

Sursa de dificultate: - varsta

Problema: atingerea integritatii fizice

3 . PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

10.  Problema - cianoza perioronazala

Obiectivul - sugarul sa aiba o respiratie si o circulatie normala

-  recolorarea tegumentelor, diminuarea cianozei

Diagnostic de ingrijire - diminuarea schimbului de gaze

11.    Problema - dificultate in a se hidrata si manca
Obiectivul - copilul sa manance si hidrateze corespunzator
Diagnostic de ingrijire - deficit al capacitatii de a manca si hidrata

12.    Problema - dezhidratarea

Obiectivul - copilul sa prezinte o piele supla fara pliuri cutanate

Diagnostic de ingrijire - alterarea integritatii tegumentelor

13.  Problema - imobilitatea

Obiectivul - copilul sa prezinte miscari active

Diagnostic de ingrijire - diminuarea mobilitati

14.  Problema - varsta

Obiectivul - copilul sa fie imbracat corespunzator anotimpului si necesa­rului

                      termic

Diagnostic de ingrijire - alterarea starii de confort

15.    Problema - atingerea integritatii tegumentelor
Obiectivul - copilul sa prezinte tegumente suple, elastice
Diagnostic de ingrijire - alterarea integritatii tegumentelor

16.    Problema - atingerea integritatii fizice

Obiectivul - copilul sa aibe un mediu de securitate fara pericol de

                    accidentare

Diagnostic de ingrijire - risc de traumatizare


4. APLICAREA IN PRACTICA 

Ziua I (30.04.2003)

Problema

Obiectiv

Interventie

Evaluare

- cianoza   perioronazala         

- copilul sa prezinte coloratia tegumentelor normala

- administrare de 02 pe masca 2-4 1

- recoltare de produse pentru ex.biochimice ionograma, Astrup, bilirubina directa si indirecta, proteine, CRP, VSH, HLG+FL

- daca este necesar pozitionarea in unghi de 45 in decubit dorsal pentru favorizarea respiratiei

- administrarea tratamentului inceput in maternitate

- antihemoragice vit.KI

- antibiotice: cefolid si gentamicina

- anoleptice - fenobarbital

- foto terapie

- copilul continua sa prezinte cianoza perioronazala cu o intensitate mai mare la efortul de supt

- se continua O2 terapie intermitent

- dificultate in a se alimenta si hidrata            

-copilul sa se alimenteze corespunzator varstei

- se va recolta exudat faringian inaintea mesei de dimineata pentru evidentierea eventualilor germeni

- se va testa apetitul copilului

- copilul va fi alimentat in brate

- copilul va primi ratii mici si dese

- nu se obliga copilul sa manance

- copilul va face pauze repetate pentru a nu obosi

- copilul primeste greu alimentatia

- se mareste numarul meselor la 9 si se mic

- copilul stationeaza in greutate

- deshidratarea            

- copilul sa prezinte tegumente elastice fara pliu cutanat

- recoltare de ionograma, astrup, proteine

- pev. cu solutie de glucoza, ser fiziologic si electroliti

- pev. cu Aminovenos 6%

- intralipiol

- arginina sorbitol

- copilul prezinta pliu cutanat la pensare

- se asteapta rezultatele ionogramei sangvine

- eliminare de urina si fecale in limite fiziologice

 


Problema

Obiectiv

Interventii

Evaluare

- atingerea integritatii

tegumentelor

- copilul sa aibe tegumentele curate si

integre

- pregatirea materialelor pentru baia partiala

- efectuarea ingrijirilor igienice pana la caderea

bontului ombilical

- tegumentele vor fi spalate zilnic cu apa si sapun

apoi uscate prin tamponare

- pe regiunea fesiera se va aplica un unguent protector

- stergerea ochilor se va face cu o compresa sterila, dinspre unghiul exterior spre cel interior

- in urma ingrijirilor sugarul prezinta tegumente integre

- imobilitatea

- copilul sa prezinte

miscari active

- asigur o pozitie adecvata nevoilor sale

- mobilizez copilul ori de cate ori este nevoie din decubit dorsal in decubit lateral stang si drept

- copilul prezinta miscari active avand prezente reflexele de apucare, de orientare si de extensie a capului

Ziua a II-a (01.05.2003)

- deshidratarea

- copilul sa fie bine hidratat

- copilul sa prezinte tegumente normal

colorate

- combaterea icterului

- se suplimenteaza aportul de lichide pe cale

parenterala

- copilul va fi expus la U.V. pentru diminuarea

icterului fiziologic

- copilului i se administreaza tratamentul prescris

- se masoara diureza

- se noteaza in F.O.

- copilul prezinta

tegumente icterice

- urinile sunt de culoare galben usor intens datorate icterului

- in urina nu se evidentiaza

pigmenti biliari

- diureza normala

- se mentine un usor pliu cutanat

 


Problema

Obiectiv

Interventii

Evaluare

- cianoza perioro-

nazala

- copilul sa prezinte

tegumente normal colorate fara cianoza

- 02 terapie

- administrarea tratamentului prescris

-  corectia hidroelectrolitica si acido-bazica

urmarirea, masurarea si notarea in F.O. a valorilor de temperatura, puls, respiratie -     

- copilul prezinta cianoza perioronazala la efort

- continua terapia cu 02 cu intermitente

- alimentatia inadecvata prin deficit

- copilul sa se alimenteze fara a intampina probleme

- copilul va fi alimentat in brate

- ratia va fi ingerata cu pauze pentru odihna

- laptele va fi mentinut cald in dispozitivul special

- se suplimenteaza aportul caloric si lichidian cu pev.

- copilul continua sa primeasca cu greutate alimentatia

- la indicatia medicului de salon copilul va fi alimentat alternativ cu tetina si sonda

- atingerea integritatii fizice

- prevenirea accidentelor

- inlaturarea surselor cu potential de accident: seringi, ace,

tampoane, obiecte ascutite, medicamente

- patul prevazut cu bare de protectie

- copilul este linistit si s-au

luat masuri de protectie impotriva accidentarii

     ZIUA a III-a (02.05.2003)

- cianoza perioronazala

- copilul sa prezinte coloratia tegumentelor

normala

- 02 terapie intermitent

- alimentatia se face alternativ sonda-tetina

pentru reducerea efortului

- recoltarea de ionograma si astrup de control

- cianoza persista la efort

- se administreaza O2 doar la nevoie

- se urmaresc functiile vitale

Fr: 50-55 resp/min

puls: 133 b/min

- alimentatie inadecvata prin deficit

- copilul sa se alimenteze

corespunzator varstei

- copilul va primi alimentatia alternativ cu tetina si

sonda gastrica

- se mentin ratiile mici si dese

- laptele se va administra la temperatura constanta

- copilul primeste relativ bine alimentatia

- incepe sa puna in greutate 20 g

- se mentine inca alimentatia alternativa

Problema

Obiectiv

Interventii

Evaluare

- dezhidratare

- copilul sa fie bine

hidratat

- copilul sa prezinte

tegumente elastice la

pensare

- se recolteaza ionograma, bilirubina, proteine

- se mentine pev. de intretinere cu solutie de glucoza 10% si electroliti

- icterul in usor regres

- tegumentele se mentine icterice si cu usor pliu cutanat

- eliminari de urina si fecale in limite normale

- functii vitale

- masurarea si notarea in foaia de temperatura a temperaturii, pulsului,

TA, respiratiei eliminarile

- se masoara si se noteaza in foaia de temperatura a copilului temperatura, pulsul, TA, respiratia, eliminarile

- s-au obtinut urmatoarele valori:

temperatura 37C

pulsul 133 b/min

FR 50-55 resp/min

diureza 250 ml/24 h

scaune galbene 2-3/zi

           Ziua a IV-a (03.05.2003)

- alimentatia inadecvata prin

deficit

- copilul sa se alimenteze

corespunzator

- copilul sa ajunga la greutatea normala pentru

varsta sa

- alimentatia de la ora 6 va fi cu tetina

- copilul va fi luat in brate

- capul copilul sprijinit pe bratul asistentei

- pozitia va fi usor inclinata

- se vor face pauze pentru ca copilul sa se poata odihni

- copilul va fi alimentat prin gavaj

- se va tine copilul cu capul ridicat pe umarul asistentei

pentru ca acesta sa eructeze

- la sfarsitul fiecarei zile copilul va fi cantarit

- copilul primeste bine alimentatia

- nu prezinta varsaturi alimentare

- copilul creste progresiv in greutate ajungand la

1940g


Problema

Obiectiv

Interventii

Evaluare

- cianoza perioronazala

- copilul sa prezinte

tegumente normal colorate fara cianoza

- administrare de 02 numai la nevoie

- se administreaza tratamentul prescris

- limitarea efortului fizic

- completarea aportului hidroelectrolitic, acido-bazic, proteic prin suplimentare parenterala

- cianoza persista la efort

- se reduce administrarea de O2 doar 5-10' dupa alimentatie

- copilul este echilibrat hidroelectrolitic si acido-bazic

- dezhidratare

- combaterea icterului

- copilul sa prezinte

tegumente normal

colorate

- copilul sa fie bine

hidratat

- se mentine hidratarea parenterala concomitent cu cea orala

- se va masura si nota in F.O.: diureza, nr. scaunelor si consistenta lor

- se efectueaza tratamentul prescris

- icterul mult diminuat

- tegumentele mai prezinta

pliu cutanat la pensare

- se mentine uscaciunea data

de descuamarea fiziologica

        Ziua a V-a (04.05.2003)

- cianoza perioronazala

- copilul sa prezinte

tegumente normal colorate fara a mai prezenta cianoza

- se administreaza O2 numai la nevoie

- se administreaza tratamentul prescris

- la indicatia medicului se face consult cardiologie si ECO

cardiac

- se urmaresc in continuare functiile vitale si vegetative

- cianoza este mult diminuata

- se produce doar la efort (supt si plans)

- ECO nu evidentiaza modificari cardiace

- copilul este echilibrat hidroelectrolitic si acido-

bazic

- se recomanda mutarea lui din incubator in patut

 


Problema

Obiectiv

Interventii

Evaluare

- dezhidratarea

- copilul sa prezinte tegumente elastice

- copilul sa fie bine

hidratat

- combaterea icterului

- se va masura si nota in F.O. diureza, nr. scaunelor si consistenta lor

- se efectueaza tratamentul prescris

- se recolteaza bilirubina de control

- ionograma

- proteine

- icterul paleste

- tegumentele elastice

- descuamatia se mentine

- diureza 250 ml/zi

- scaune galbene 2-3/zi

- alimentatie inadecvata prin deficit

- copilul sa creasca in greutate

- copilul sa se alimenteze si hidrateze corespunzator necesarului zilnic

- la indicatia medicului se creste progresiv ratia alimentata

- copilul nu mai oboseste in timpul mesei

- se sisteaza alimentatia prin gavaj si se reduce numarul de mese

- se continua tratamentul cu antibiotice, vitamine

- se instituie de asemenea pev. de intretinere precum si substante nutritive

- copilul nu mai intampina greutate la alimentatie

- s-au redus numarul meselor de la 9 la 7, iar ratia este de 60 ml/masa

- copilul creste progresiv in greutate ajungand la 1960g

- nu prezinta varsaturi postalimentare



5. EVALUARE FINALA

In urma ingrijirilor acordate se reduce simtitor cianoza perioronazala. Copilul nu mai prezinta cianoza marcata la efortul de plans sau supt. Starea de deshidratare este diminuata, icterul cedeaza treptat. Se mentine descuamatia fiziologica, dar se fac interventii de rigoare pentru rezolvarea acestei disfunctii. Copilul este echilibrat hidro-electrolitic si prezinta eliminari adecvate varstei. Copilul se alimenteaza normal cu 9 mese in primele zile alternativ prin gavaj si tetina, ajungandu-se la 7 mese a 60 ml lapte Morinage B.F.P.

Cazul nr. 3

1. CULEGEREA DE DATE

IDENTIFICARE:

Nume: P.

Prenume: C.

Numele mamei: P.M.

Numele tatalui: P.A.

Varsta mamei: 24 ani

Varsta tatalui: 26 ani

Locul nasterii: Maternitatea Bega

Data nasterii: 25.05.2003

Greutatea la nastere: 900 g

Domiciliul: Timisoara, str.Mures, nr. 100, judetul Timis

INFORMATII MEDICALE:

Data internarii: 03.06.2003 Diagnostic la internare:

-  stare toxica septica

-  pneumonie congenitala

-  prematuritate gr.IV

-  EHIP forma severa

ISTORIC:

Mama preeclamsie

Gesta VII

Para VII

V.G. 24 saptamani

G.N. 900g

IA 1

prezentatie pelvina

Antecedente personale patologice

-  soc neonatal

-  reanimare neonatala

-  ventilatie mecanica

-  infectie neonatala cu pioceanic

STAREA LA INTERNARE

-G- 1160 g

-  T - 39 cm

-  stare generala profund influentata

-  tegumente usor palide, cianoza perioronazala

-  timp de recolorare prelungit

-  pulmonar stetacustic raluri subcrepitante bazai

-  zgomote cardiace ritmice AV.120 b/min.

-  abdomen suplu elastic

-  diureza prezenta

-  hipoton

-  hiporeactiv

-  reflece arhaice schitate

Analize de laborator:

Hematologic                   Bacteriologic

Hb - 16,3 g                    s. nazala: pioceanic

HQ - 15'                      cult.cateter: stafilococ aureus

TH - 2'05'                                           sensibil la Rocephin cefotaxim

IP -100%                       ex.faringian: pioceanic

urocultura: E.coli

sensibil la: Fortum Gentamicina Racephin

Biochimic

Na-134

K - 4,11

Ca-2,7

CI-97

proteine 64,6

TGO - 53

TGP- 12

glicemie - 4,36

uree- 17,33

creatinica - 110

A urmat tratament cu Cefotoxin, Gentamicina, Fortum, HSH, vit.K1, Ca  gluconic, vitamina C, etamsilat, Miofilin.

OBICEIURI DE VIATA

1.    Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.
Manifestari de dependenta:  - cianoza generalizata

-  tahipnee

-  secretii abundente nazale

-  tahicardie

2.   Nevoia de a bea si a manca.

Manifestari de dependenta: - dificultate in a se alimenta si hidrata

3.   Nevoia de a elimina.

Manifestari de dependenta:  - uscaciune a pielii si a mucoaselor

-  tahicardie

4.  Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura.
Manifestari de dependenta: - incapacitate de a se mobiliza

5.    Nevoia de a dormi si a se odihni.
Manifestari de dependenta: - somn perturbat

6.    Nevoia de a se imbraca si dezbraca.

Manifestari de dependenta: - dificultate in a se imbraca si dezbraca

7.    Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.
Manifestari de dependenta: - scaderea temperaturii sub limitele normale

8.    Nevoia de a fi curat, ingrijit si a proteja tegumentele.
Manifestari de dependenta: - uscaciune a tegumentelor

9.    Nevoia de a evita pericolele.
Manifestari de dependenta: iritabilitatea

2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

1.  Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.
Manifestari de dependenta: - tahipnee

-  cianoza generalizata

-  secretii abundente nazale

-  tahicadrie

Sursa de dificultate:  - rinita cu staphilococ aureus

- insuficienta dezvoltare pulmonara
Probleme: - dificultate in eliberarea cailor respiratorii

  - dificultate in respiratie

2.  Nevoia de a bea si a manca.

Manifestari de dependenta: - dificultate in a se alimenta si hidrata

Sursa de dificultate: - lipsa reflexului de supt

    -   dezechilibru metabolic hidroelectrolitic
Probleme: - alimentatie neadecvata prin deficit

  - deficit de hidratare

3.  Nevoia de a elimina.

Manifestari de dependenta: - uscaciune a pielii si mucoaselor

      - tahicardie

Sursa de dificultate: - dezechilibru metabolic si hidroelectrolitic Probleme: - deshidratare

4.  Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura.
Manifestari de dependenta: - incapacitate de a se mobiliza
Sursa de dificultate: - prematuritate gr.
IV

Probleme: - imobilitatea

5.  Nevoia de a dormi si a se odihni.
Manifestari de dependenta: - somn perturbat
Sursa de dificultate: - secretii abundente
Probleme: - dificultate si incapacitate in a se odihni

6.  Nevoia de a se imbraca si dezbraca.

Manifestari de dependenta: - dificultate in a se imbraca si dezbraca

Sursa de dificultate: - varsta

Probleme: - varsta

7.    Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.
Manifestari de dependenta: - scaderea temperaturii sub limitele normale
Sursa de dificultate: - imaturitatea sistemului de termoreglare
Problema: - hipotermia

8.    Nevoia de a fi curat, ingrijit si a proteja tegumentele
Manifestari de dependenta: - uscaciune a tegumentelor
Sursa de dificultate: - deshidratarea

Problema: - atingerea integritatii tegumentelor

9.  Nevoia de a evita pericolele.
Manifestari de dependenta: - iritabilitate
Sursa de dificultate: - procesul infectios
Probleme: - durere

3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

1.  Problema - cianoza perioronazala

Obiectivul - copilul sa aiba o respiratie si o circulatie normala Diagnostic de ingrijire - diminuarea schimbului de gaze

2.    Problema - dificultate in a se hidrata si manca
Obiectivul - copilul sa manance si hidrateze corespunzator
Diagnostic de ingrijire - deficit al capacitatii de a manca si hidrata

3.    Problema - deshidratare

Obiectivul - copilul sa prezinte o piele supla fara pliuri cutanate Diagnostic de ingrijire - alterarea integritatii tegumentelor

4.  Problema - imobilitatea

Obiectivul - copilul sa prezinte miscari active Diagnostic de ingrijire - diminuarea mobilitatii

5.  Problema - varsta

Obiectivul - copilul sa fie imbracat corespunzator anotimpului si necesarului termic.

Diagnostic de ingrijire - deficit al capacitatii de a se imbraca

6.    Problema - atingerea integritatii tegumentelor
Obiectivul - copilul sa prezinte tegumente suple elastice
Diagnostic de ingrijire - alterarea integritatii tegumentelor

7.    Problema - atingerea integritatii fizice

Obiectivul - copilul sa aiba un mediu de securitate fara pericol de accidente Diagnostic de ingrijire - risc de traumatizare

8. Problema - hipotermia

Obiectivul - sa-si creasca temperatura corpului pana la 36,7 - 37 C

   - mentinerea temperaturii corporale in limite normale Diagnostic de ingrijire - termoreglare alterata


4. APLICAREA IN PRACTICA

ZIUA I (03.06.2003)

Problema

Obiectiv

Interventii

Evaluare

- dificultate in eliberarea cailor respiratorii

- copilul sa respire liber pe nas

- copilul sa isi recapete coloratia normala a tegumentelor

- aspirarea secretiilor nazale

-  aerisirea incaperii

-  administrarea tratamentului indicat

- recoltare de produse pentru ex.bacteriologice: s.nazala, ex.

faringian

- pozitionare in decubit lateral pentru drenajul secretiilor

- administrare de 02 pe masca

- incalzirea prematurului prin cresterea temperaturii in incubator la 32 C

- administrarea medicatiei prescrise

- masurarea functiilor vitale

- notarea acestora in F.O

- recoltare de sange pentru gr.Sg si RH

- se mentin secretiile abundente

- sugarul respira pe gurita

- FR 60R/min

- AV 160-170 b/min

- dupa recoltarea hemogramei se constata o scadere a Hb sangvine de la 7,8 gr %

- copilul sa fie echilibrat

hematologic

- transfuzie de sange integral AII

-  recoltare de sange pentru testul de compatibilitate

- administrarea tratamentului cu tului cu HSH 1,5 ml

-   ca gluconic 1 ml + 1 mlgl.10% IV

-  fenosemid 0,2 ml IV

- se mentine cianoza

Problema             

Obiectiv

Interventii

Evaluare

- alimentatie

neadecvata prin deficit      

- copilul sa se alimenteze corespunzator nevoilor sale

- pregatirea materialelor pentru sondaj gastric

- aspirarea nazala inainte de gavaj

- sonda de calibru mic, sterila

- seringa de 20 ml sterila

- se masoara distanta intre cavitatea bucala, ureche, apendicele xifoid

- se introduce sonda cu blandete

- se verifica daca se afla in stomac prin aspirarea continutului gastic

- se scoate pistonul seringii

- se pune laptele(10 ml) si se lasa sa curga singur pentru a nu produce reflux gastric si aspirare in caile respiratorii a continutului gastric

- sonda va fi fixata cu un plasture pe obrazul copilului sau la baza nasului

- sonda va fi spalata dupa fiecare alimentatie cu ser fiziologic

- copilul retine alimentatia prin gavaj

- ratia va creste progresiv la fiecare masa

- copilul va fi

echilibrat hidroelectrolitic

- recoltare de ionograma sangvina

- astrup, proteine, glicemie

- administrare de pev cu ser fiziologic 30 ml/30'

gl 10%, NaHCO3-4ml

NaCI - 3 ml, KCI - 1 ml

ritm 5 h

- ionograma este scazuta

Na- 128

K-2,90

- B.O.  nedetasat          

- copilul sa prezinte tegumente integre

- copilul sa prezinte B.O. fara secretii

- evitarea baii generale

- toaleta B.O.

- recoltare de secretie ombilicala

- pregatirea materialelor necesare pentru toaleta B.O.

- alcool 70 , apa oxigenata

- in jurul B.O. sunt secretii cu miros fetid

- se efectueaza primele ingrijiri

- se tine sub observatie plaga

Problema

Obiectiv

Interventii

Evaluare

 

- Nitrat de Ag 5%

- comprese sterile

- eprubeta cu tampon steril pentru recoltarea

- se detaseaza pansamentul vechi

- se curata tegumentele din jurul ombilicului cu alcool 70

- cu un alt tampon se curata B.O.

-  B.O. se nitreaza

- B.O. se panseaza cu compresa sterila. Se urmareste si se schimba ori de cate ori este necesar

ZIUA a II-a (04.06.2003)

- dificultate in eliberarea cailor

respiratorii

- copilul sa aiba secretii nazale reduse

-  copilul sa poata respira singur pe nas

- aspirarea secretiilor  nazale de cate ori de cate ori este necesar

- efectuarea tratamentului prescris de medic

- pozitionarea in decubit lateral pentru drenajul secretiilor

- secretiile nazale se mentine

- in secretia nazala s-a decedat staphilococ aureus

- se asteapta antibiograma

- copilul sa prezinte tegumente normal colorate

- administrarea de 02 pe masca 2-4 1 la indicatia medicului

- recoltare de produse de sange pentru examene biochimice: ionograma sangvina, astrup, TQ, TH, IP, glicemie, CRP, VSH, GOT, GPT, proteine

- urmarirea si notarea functiilor vitale in F.O.

- cianoza se mentine

- parametrii astrup mult modificati

- copilul se afla in acidoza cu un PH de 7,28

- anemie severa

hematologic

- copilul sa fie

echilibrat

- se recolteaza hemoglobina de control post transfuzie

- se administreaza tratament cu antihemoragice vit. K1 - 0,3 ml I.V.

- in urma transfuziei Hg creste pana la 9 gr%

 

Problema

Obiectiv

Interventii

Evaluare

-B.O. nedetasat

- copilul sa prezinte

B.O. fara secretii

- copilul sa prezinte

tegumente integre

- recoltare de secretie ombilicala

- pregatirea materialelor pentru toaleta B.O.

- alcool 70%

- apa oxigenata

- tinctura de iod

- comprese sterile

- fasa sterila

- B.O. mumificat

- B.O. prezinta secretii cu mi

ros fetid

- se trimite la laborator exudatul ombilical

- copilul sa fie echilibrat hidroelectrolitic

- instalarea de pev. cu solutie de glucide 10% +

NaHCO3 - 3 ml + NaCI -2 ml KCI - 1 ml

- aminovenos 30 ml+20 ml gl

- arghina sorbilol 20 ml + 20 ml gl.

- aspatofort 1 ml + 9 ml.gl.

- la indicatia medicului dupa termina rea pev.cu gl.si  electroliti se va recolta ionograma si astrup de

control

- alimentatie

prin deficit

- copilul sa se

alimenteze corespunzator

-  se aspira caile respiratorii

- se verifica continutul gastric

- se ataseaza seringa la sonda

- se introduc 20 ml lapte lasandu-se sa curga liber pentru a nu crea reflux gastric

- se extrage sonda

-  se spala, se sterilizeaza

- copilul primeste prin gavaj 20 ml lapte

- nu prezinta reziduu gastric

- se creste ratia progresiv cu 1 ml la fiecare masa

- numarul meselor va fi de 7-8/ 24 h

                     ZIUA a lll-a (05.06.2003)

- dificultate in eliberarea cailor

respiratorii

- copilul sa aiba secretii nazale reduse

-  aspirarea secretiilor de cate ori este necesar       

-  administrarea tratamentului prescris

-  pozitionarea corecta

- se mentine secretiile nazale

Problema

Obiectiv

Interventii

Evaluare

- copilul sa poata

respira liber pe nas

pentru o respiratie eficace

- mentinerea umiditatii in incubator, prin introducere de apa in dispozitivul special

- copilul sa prezinte tegumente normal

colorate

- administrarea de O2 pe masca 4-6 1

- recoltare de astrup pentru evidentierea parametrilor PH

- recoltare ionograma sg.

- masurarea temperaturii, respiratiilor, notarea in F.O.

-  cianoza in usor regres

-  se mentine cianoza perioronazala la manevre sau la efort(plans)

- parametrii astrup se mentin scazuti

PH - 7,326

Bef-5   02 sat - 90%

- alimentatie prin

deficit

- copilul sa fie alimentat corespunzator

- aspirarea secretiilor

- executarea gavajului

- verificarea continutului gastric

- se extragem continutul gastric bilios cu striuri sangvinolente

- se sisteaza alimentatia

- se fac spalaturi gastrice cu etamsilat si S.F. rece

- se introduce pe sonda solutie de S.F. si etamsilat si se aspira apoi continutul

- operatia se repeta pana cand solutia extrasa va fi limpede

- se va lasa sonda montata si fixata

- la indicatia medicului alimentatia se intrerupe

- se va verifica continutul gastric periodic

- copilul sa fie echilibrat hidroelectrolitic

si acido-bazic

- recoltare de ionograma, proteine, astrup

- se incearca dublu abord venos

- pev. cu plasma proaspata

- pev. cu rol de glucoza si electroliti

- pev. cu aminovenos

- pev. cu introlipid

- pe alt abord pev. cu dopamina

- valorile ionogramei se mentin scazute

Na- 130     K-2,4

proteine 58

astrup-pH-7,236

BCEF- 5  O2 sat.90%

Problema

Obiectiv

Interventii

Evaluare

-B.O. nedetasat

- copilul sa prezinte

B.O. fara secretii

- se va efectua baie partiala

- toaleta B.O. cu apa oxigenata

- se atinge bontul cu pansament inmuiat in tinctura de iod

- se introduce praf de sufamida in plaga

- se panseaza cu comprese sterile

- se urmareste plaga de mai multe ori pe zi

- B.O. prezinta secretii reduse

- se schimba pansamentul

- Ex.otic- staphilococ aureus

- se asteapta antibiograma

- anxietate

- inlaturarea anxietatii

- asigurarea climatului de salon linistit

- indepartarea surselor de accidente si a factorilor de zgomot

- comunicare pentru specificul varstei

- sugarul este mai linistit,

usor accepta mediul in care se afla

- se mentine agitat doar

cand se pregateste administrarea tratamentului

                 

                       Ziua a IV-a (06.06.2003)

- dificultate

in eliberarea cailor

respiratorii

- reducerea secretiilor nazale              

- copilul sa respire singur pe nas

- copilul sa prezinte tegumente normal colorate

-  aspirarea secretiilor de cate ori este necesar

-   mentinerea umiditatii in incubator

-  urmarirea si notarea in F.O. a functiilor vitale

- pozitionarea corecta pentru drenajul secretiilor

- administrarea de 02 pe masca

-  eliberarea cailor respiratorii prin aspirarea secretiilor

-  mentinerea temperaturii in incubator la 30-32 C

- masurarea si notarea in F.O. a parametrilor de temperatura, puls, respiratie

-  se mentin secretiile nazale, acestea devin purulente cu striuri sangvine

-  se mentine cianoza devenind generalizata

1 Problema

Obiectiv

Interventii

Evaluare

- apnee

- copilul sa isi reia respiratia

- administrarea de O2 pe masca cu un debit mai ridicat de 6-8 I

- administrarea medicatiei resuscitare respiratorie

- starea copilului se inrautateste

- copilul isi reia respiratia doar stimulat

- alimentatie neadecvata

prin deficit

- copilul sa fie alimentat corespunzator varstei

- aspirarea secretiilor nazale

- verificare continutul gastric

- se extrage continutul gastric cu striuri sangvine

- copilului i se sisteaza alimentatia pana la disparitia hemoragiei

- copilul sa prezinte continut gastric fara striuri de sange

-  se efectueaza spalaturi cu etamsilan, axid si ser fiziologic rece

-  se lasa sonda pentru repetarea spalaturilor

- se cere efectuarea timpilor de coagulare si sangerare si numarul de Tr.

digestive

- copilul sa fie

echilibrat hidroelectrolitic

- se mentine pev cu solutii de glucoza 10% si S.F. +

electroliti

- se recolteaza din nou astrup  si Timpii Quik si Hawell

-  starea copilului se mentine

- in urma in- vestigatiilor in parametrii astrup apar modificari in special pH dar si saturatia de 02'

Timpii sunt si ei modificati

peste 1' respectiv 3'

-  anxietate

- vulnerabilitate

fata de pericole

- inlaturarea starii de

anxietate

- crearea unui mediu de siguranta

- asigurarea conditiilor de mediu

-  asezarea sugarului intr-un salon izolat

-  patul prevazut cu bare de protectie

- patul captusit pentru evitarea accidentelor

- sugarul este linistit, accepta comunicarea cu

personalul

- se mentine insa agitat la vederea seringii

Problema

Obiectiv

Interventii

Evaluare

- inlaturarea surselor cu potential de accident: seringi, ace, tampoane, obiecte ascutite, medicamente

- comunicare conforma varstei

- masuri de evitare a infectiilor nozocomiale

- B.O. cu secretii       

purulente          

- copilul sa prezinte

B.O. fara secretii

- efectuarea toaletei cu apa oxigenata

- se atinge plaga cu solutie de nitrat de Ag 2%

- se aplica pansament steril

- se instituie tratament cu antibiotic dupa antibiograma

- B.O. se detaseaza

- se mentin secretiile dar in

cantitate redusa

- in plaga s-a format un granulom

             

              ZIUA a V-a (07.06.2003)

- dificultate in respiratie

- reducerea secretiilor nazale

- copilul sa isi reia respiratia pe nas

-  aspirarea secretiilor

- administrare de O2 continuu pe masca

- pozitionare de drenaj

- umiditatea in incubator la 50-75%

- notarea si masurarea functiilor vitale si vegetative in F.O.

- secretiile se

mentin

-copilul sa prezinte tegumente mal colorate

- administrare de 02

- eliberarea cailor respiratorii

- administrarea medicatiei prescrise: miofilin, Ca giuconic, adrenalina

- notarea in F.O. a parametrilor inregistrati

- copilul este in continuare

cianotic

- copilul nu isi reia  respiratia nici dupa

RCP si administrare de droguri


Problema

Obiectiv

Interventii

Evaluare

-apnee

- copilul sa isi reia respiratia

- intubatie orotraheala

- administrare de O2 pe sonda

- administrarea tratamentului

- ajutor la resuscitare cardiorespiratorie

- alimentatie neadecvata

prin deficit

- copilul sa fie alimentat corespunzator

- copilul sa prezinte continut gastric fara

striuri de sange

- combaterea hemoragiei

- aspirarea si curatirea cailor respiratorii

- verificarea continutului gastric

- efectuarea de spalaturi gastrice cu solutii hemostatice

- urmarirea si notarea in F.O. a parametrilor vitali

-copilului i se sisteaza alimentatia p.o.

- apar varsaturi in zat de

cafea

- starea se mentine grava

- granulom

ombilical

- eliminarea granulomului ombilical

- copilul sa prezinte tegumente integre

- toaleta ombilicala cu apa oxigenata

- se va atinge mugurul cu solutie de Nitrat de Ag 5% '

- se va aplica pansament steril cu alcool 70%

- se schimba de cate ori

este necesar

- se mentine granulomul

ombilical

- secretiile sunt mult diminuate

- plaga ombilicala este

bine ingri­jit

- anxietate

- inlaturarea starii de

anxietate

- comunicare conforma cu varsta copilului

- asigurarea microclimatului prin izolarea copilului intr-un salon linistit

-  indepartarea obiectelor cu potential de accident

-  masuri de evitare a infectiilor intraspitalicesti prin izolare de persoane bolnave, indepartarea scutecelor murdare, a seringilor, acelor folosite

- sugarul este linistit

- comunica conform varstei

- se mentine agitat la vederea seringii

- vulnerabilitate

fata de pericole

- crearea unui

mediu de siguranta

 


5. EVALUARE FINALA

In urma ingrijirilor efectuare, cu tot efortul depus, starea copilului s-a inrautatit.

Au continuat crizele de apnee, ajungandu-se la intubatie orotraheala cu 02 terapie continua.

Alimentatia a fost sistata din cauza hemoragiei digestive, copilul nepu­tand fi reechilibrat hidroelectrolitic-hematologic. Data fiind greutatea mica la nastere si problemele aparute ulterior copilul a decedat.

S-au intocmit actele necesare care au cuprins data nasterii, data dece­sului, ora decesului si sectia unde s-a produs decesul.

Copilul a fost transferat cu actele insotitoare la laboratorul de anatomie patologica in vederea efectuarii necropsiei.

CONCLUZII

Facand o corelare a celor 3 cazuri ingrijite si urmarite timp de 5 zile, am constatat ca starea a 2 copii s-a imbunatatit simtitor, secretiile nazale si cianoza s-au diminuat, copii si-au reluat alimentatia care consta in 7 mese/zi a cate 150 ml lapte de mama, respectiv 7 mese a 40 ml morinaga B.F.P.. Cei doi copii prezinta eliminari adecvate varstei. Din pacate al treilea copil, in urma eforturilor depuse si interventii­lor acordate nu a mai putut fi salvat. Copilul a fost pregatit corespunzator si i s-au intocmit actele necesare pentru transportul la laboratorul de anatomie patologica.

Concomitent s-a efectuat EPS pentru mame in vederea insusirii tehni­cilor de ingrijire a copilului la domiciliu. De asemenea s-a explicat actiunile nocive ale fumatului si cofeinei asupra sanatatii si dezvoltarii copilului.

IV. BIBLIOGRAFIE

1. Curs de pediatrie

Dr. Marghit Serban

Dr.Carmen Golea

Dr.Maria Cucuruz

2. Indreptar de pediatrie

Dr. Maria Filimon

3. Puericultura si Pediatrie

M.Geormaneanu

Zoina Moldovan

4. Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor

Dr.Georgeta Balta

Dr. Maria-Otilia Stanescu

Lucretia Titirca

Antoaneta Metaxatos

Aglaia Kyowski

5. Cartea asistentului medical - Tehnica ingrijirii bolnavului

Carol Mozes

6. Ghid de nursing

Lucretia Titirca

7. Ingrijiri speciale acordate bolnavilor

Lucretia Titirca


Document Info


Accesari: 2992
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )