Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






INIMA

medicina











ALTE DOCUMENTE

Intoxicatii prin inhalare
TESTE ALERGOLOGICE
Alelopatia īn ecosistemele terestre
Introducere in medicina
Astm bronsic - test grila
AURONAL 2,5mg, 5 mg, 10 mg - Comprimate cu eliberare prelungita
Dezvoltarea arterelor membrului inferior
SA FACEM CUNOSTINTA CU VITAMINELE
Cordul in soc
REGLAREA CORDULUI SI VASELOR


INIMA

Configuratia externa

Inima are doua fete:

-         o fata anterioara sau sterno-claviculara care este convexa si vine in

raport cu peretele anterior al toracelui si cu plaminii:pe fata

 anterioara se observa arterele si venele mari de la baza,

urechiusele stinga si dreapta si doua santuri( longitudinal anterior

si atrio-ventricular) in care se gasesc o parte din vasele coronariene

 

care hranesc muschiul inimii.

-         O fata inferioara sau diafragmatica, care este plana si vine in raport

cu muschiul diafragmatic pe care sta culcata.Pe aceasta fata, la

baza inimii se afla orificiile venelor si arterelor mari,si tot pe

aceasta fata se observa doua santuri (longitudinal inferior si

coronar)

Inima are doua margini,o baza formata in cea mai mare parte din atriul

 stang si o mica parte din atriul drept;si un varf care se afla in partea

opusa a bazei, el fiind rotunjit si alcatuit in totalitate din miocardul

ventricular sting.

Structura inimii

          Peretii inimii sunt alcatuiti din trei straturi:

1.ENDOCARDUL sau stratul intern, care este o membrana lucioasa, transparenta care

captuseste toate cavitatile inimii si se continua cu tunica interna a arterellor si venelor.

          El contine fibre nervoase si limfatice dar nu contine vase de singe.Hranirea lui se

face prin imbibitie care reprezinta trecerea substantelor nutritive direct din plasma

sanguina in celulele miocardului.

          2.MIOCARDUL sau muschiul inimii este format din fibre musculare care se

prind  pe niste formatiuni fibroase care in ansamblul lor alcatuiesc scheletul fibros al

inimii.Acest schelet este alcatuit din patru inele fibroase care inconjoara orificiile atrio -

ventriculare si pe cele ale arterelor mari la care se adauga doua formatiuni denumite

trigoane fibroase.

          Fibrele miocardice de la nivelul atriilor sunt dispuse in fascicule circulare iar cele

de la nivelul ventriculelor in fascicule cu directie spiralata  formind un virf , asa numitul

vartej al inimii.

Miocardul reprezinta partea cea mai groasa a peretelui cardiac si este

format din tesut muscular cu caractere speciale.

In structura miocardului distingem doua varietati de tesut muscular:

-tesut cardiac

-tesut nodal

          Tesutul cardiac formeaza cea mai mare parte a miocardului si este alcatuit din

fibre striate cardiace care reprezinta asa zisul miocard adult.

          Tesutul nodal este denumit miocardul embrionar sau sistemul de conducere al

inimii. Acest tesut formeaza gramajoare de fibre numite noduli:

          -nodulul sino-atrial, situat in peretele atriului drept ,intre vena cava superioara si

cea inferioara.

          -nodulul atrio-ventricular ,situat tot in peretele atriului drept ,in portiunea

inferioara a septului interatrial.

          -fascicolul atrio-ventricular (fasciculul Hiss) care pleaca din nodulul atrio-

ventricular si se imparte in doua ramuri si anume :-ramura dreapta (care merge la

ventriculul drept)si -ramura stinga (care merge la ventriculul stang).

          Acest fascicul se continua cu oretea de fibre (reteaua Purkinje) situata sub

endocardul ventricular .

          3.EPICARDUL sau stratul extern care reprezinta foita viscerala a pericardului

 

seros.

          4.PERICARDUL.care este un sac fibro-seros care contine anima si radacinile

 

vaselor mari si este format din :pericardul fibros situat la periferie si pericardul seros

format din doua foite ,una parietala la exterior si una viscerala situata la interior.Ele se

continua una cu cealalta la nivelul bazei cordulului.

          Configuratia interna.

Inima este un organ cavitar. Are un perete longitudinal care corespunde santurilor

longitudinale externe care despart inima in doua parti:-inima dreapta

                                                                                      -inima stanga

Are un perete transversal care corespunde santului coronar, ce imparte fiecare din

cele doua parti in doua cavitati:-o cavitate catre baza inimii numita atriu

.                                    -o cavitate catre virful inimii numita ventricul

Inima are patru cavitati in interiorul ei:- doua atrii

                                                              -doi ventriculi.

Atriile se caracterizeaza prin : capacitate mai mica decat a ventriculului ,forma

cuboidala,numarul mare de orificii care se deschid la nivelul lor .(In atriul stang

se deschid venele pulmonare si orificiul atrioventricular stang,iar in atriul

se deschid vena cava superioara si inferioara si orificiul atrioventricular drept)

O alta caracteristica a atriilor este grosimea mai mica a peretilor si lipsa

 

muschilor papilari

Ventriculii se caracterizeaza prin: capacitate mai mare decat a atriilor

                                              forma piramidala cu baza spre atrii

                                              grosime mai mare a peretilor(peretele

ventriculului stang este de trei ori mai gros decat a ventriculului drept)

O alta caracteristica este prezenta muschilor papilari.Din ventriculul drept pleaca

trunchiul arterei pulmonare prevazut cu valva pulmonara care inchide ventriculul

drept impiedicind astfel intoarcerea coloanei de sange in timpul diastolei.

         

Din ventriculul stang pleaca  artera aorta al carei orificiu este prevazut cu

valvulele aortice cu acelasi rol ca cele pulmonare.

Orificiile atrioventriculare:

 

·          Orificiul atrioventricular drept este prevazut cu valva tricuspida care

se insera pe inelul fibros al orificiului iar virful acesteia este legat de

muschiipapilari prin cordajele tendinoase.

·        Orificiul atrioventricular stang este prevazut cu valva mitrala sau

bicuspida.

·        Septul interventricular separa cei doi ventriculi,fiind format superior de o zona

 

fibroasa iar in treimea inferioara de o zona musculara.

·        Orificiul arterei aorte sau orificiul aortic este asezat anterior fata de

orificiul atrioventricular si este prevazut cu un inel fibros.

 

                         La nivelul orificiului aortic se afla trei pliuri membranoase , doua orientate anterior si unul posterior numite valvule sigmoide ,fiecare valvula avand o

margine prinsa de peretele arterei si o margine libera spre celelalte valvule.

Ele au rolul de a permite trecerea singelui din ventricul in aorta si de a impiedica trecerea acestuia in sens invers.

                                      

Vascularizatia inimii.

Este asigurata de arterele coronare si venele coronare .Venele coronare se varsa in atriul drept

prin sinusul coronar.

Inervatia inimii

Este asigurata de plexul vegetetiv simpatic si parasimpatic cardiac.

I.2. CIRCULATIA MARE SI MICA

Vasele de sange

 

 

 

Arterele

          Arterele sunt vasele prin care sangele circula de la inima la organe.

Aorta este cea mai voluminoasa artera din corp care porneste din ventriculul stang printr-o

dilatatie numita bulbul aortic sau marele sinus al aortei si are trei componente:

·        aorta ascendenta

·        arcul aortic

·        aorta descendenta

Aorta descendenta este aproape in intregime acoperita de pericard.

Din bulbul aortic pornesc:

·        artera coronara dreapta

·        artera coronara stanga

Din arcul aortic pornesc trei trunchiuri arteriale care vascularizeaza capul si membrele superioare:

·        trunchiul brahiocefalic care se bifurca in artera subclaviculara dreapta si stanga

·        ,artera carotida comuna dreapta si stanga.

Aorta descendenta are doua portiuni:

·        portiunea toracala situata deasupra diafragmului

·        portiunea abdominala situata sub diafragm.

Capilarele

          Dupa ce sangele a strabatut arterele mari si mici ajunge intr-o vasta retea de vase de

calibru mic numita retea capilara ,raspandita in tot organismul.

Structura capilarelor:

          Endoteliul este foarte subtire si format din celule endoteliale care au proprietatea de a-si

modifica forma permitind trecerea proteinelor plasmatice si chiar ale elementelor figurate ale

singelui.

          membrana bazala ,inconjura endoteliul fiind formata dintr-o retea de fibre elastice,

colagen si reticulina si este strans legata de celulele endoteliale,intervenind in procesele de filtrare

capilare.

          periteliul este reprezentat de un strat de celule conjunctive ramificate dispuse in jurul

 membranei bazale ,numite pericite. Aceste celule au proprietatea de a-si modifica forma luind

parte la procesul de permeabilitate capilara.

Venele

          Venele sunt vase prin care sangele se intoarce de la periferie spre inima.

Venele marii circulatii

          Sangele din marea circulatie este colectat de vene care merg paralel cu arterele,fiind

conduse in final in doua mari trunchiuri colectoare ,si anume vena cava superioara si inferioara

care se deschid in atriul drept.

Venele micii circulatii

          Sangele din teritoriul pulmonar este colectat in venele lobare care conflueaza formand

 venele pulmonare,cate doua pentru fiecare plaman si care se varsa in atriul stang.

I.3.SISTEMUL LIMFATIC

Este format din :

·        capilarele limfatice

·        trunchiuri colectoare limfatice

·        ganglionii limfatici

In acest sistem circula limfa ,lichid care se obtine dupa filtrarea plasmei sangvine de la nivelul

endoteliului capilarelor tisulare.

          Limfa contine produsi de dezasimilatie dar si de secretie care vor fi condusi in final in tot

sistemul venos.Limfa este un lichid transparent ,usor galbui, care contine limfocite.

          Ganglionii limfatici produc:-limfocite,anticorpi si enzime ;

                                            -au rol de aparare

                                            -opresc substantele straine patrunse in organism

                                            -constituie o bariera in lupta contra infectiilor

                                            -opresc celulele canceroase plecate din focarul neoplazic.

Splina

Este asezata in hipocondrul stang ,in loja splenica,sub diafragm ,posterior de stomac, superior de

 unghiul colic stang sau splenic.

Structura splinei

La exterior este invelita de o capsula fibro-elastica cu numeroase fibre musculare

netede

care ii dau posibilitatea de a se contracta,iar din capsula pleaca seturi care formeaza o

retea in ochiurile careia se gaseste parenchimul.Parenchimul este format din tesut

limfoid.

Splina intervine:

·        in reglarea compozitiei singelui prin producerea limfocitelor si distrugerea

hematiilor.

·        in circulatia sanguina ,reprezinta un rezervor de singe care in anumite situatii poate

fi pus in circulatie prin contractia splinei.

Vascularizatia este data de artera splenica care se varsa in vena porta ,iar limfa este

drenata in ganglionii pancreatico-splenici.Inervatia este data de plexul vegetativ

celiac.        

I.4.PROPRIETATILE FIZIOLOGICE ALE APARATULUI CARDIO-VASCULAR

I.4.1 Proprietatile fiziologice ale miocardului

a)                                        Excitabilitatea

Miocardul este excitabil iar procesul de excitabilitate este o functie a membranei

fibrelor musculare miocardice si este conditionat de polarizarea electrica a

membranei.

b)Conductibilitatea

Aceasta functie asigura raspandirea excitatiei in intreaga masa a miocardului .De la

nodulul sinoatrial excitatia se raspandeste in atrii determinand contractia

atriala.Excitatia este captata apoi de nodulul atrioventricular.

c)Automatismul cardiac

Inima ,mentinuta in conditii fiziologice ,in afara organismului isi continua activitatea

 prin functionare spontana,repetitiva,cu caracter ritmic,numit automatism.Suportul

morfologic al automatismului este sistemul excito-conductor al inimii sau tesutul

nodal.

d)Contractilitatea

Unda de depolarizare determina unda de contractie in miocard.

e)Tonicitatea

Este starea de semicontractie a muschiului cardiac care se mentine si in diastola.

I.4.2. Ciclul cardiac sau revolutia cardiaca fiziologica.

        Fazele activitatii inimii consta din contractii numite sistole,prin care se realizeaza

deschiderea cavitatilor,si relaxari numite diastole,in timpul carora are loc umplerea

cavitatilor.Inima functioneaza ca o pompa care expulzeaza intermitent cu fiecare

sistola in sistemul arterial o cantitate de sange numit debit sistolic sau volum de

bataie.

Manifestarile care insotesc ciclul cardiac.

a)Manifestarile acustice.

        Semnele exterioare ale activitatii inimii sunt zgomotele cardiace care pot fi

ascultate direct cu stetoscopul sau inregistrate grafic pe fonocardiograma.Zgomotele

inimii sunt produse de:

-modificarea vitezei de curgere a sangelui

-modificarea vitezei consecutive ale valvelor atrioventriculare si sigmoide.

In mod obisnuit se disting doua zgomote cardiace principale:

-zgomotul sistolic

-zgomotul diastolic

b)Manifestarile mecanice.

        Socul apexian se palpeaza in spatiul 5 intercostal stang pe linia

medioclaviculara,unde varful inimii vine in contact cu peretele toracic

.

Pulsul arterial -fiecare contractie cardiaca ventriculara este urmata de expulzia

sangelui in aorta si genereaza o unda de presiune care se propaga de-alungul aortei si

ramurilor sale.

c)Manifestarile electrice.

        Inregistrarea modificarilor de potential electric care insotesc activitatea

miocardului se numeste electrocardiograma.Inregistrarea se poate face la suprafata

corpului.Electrocardiograma-EKG- consta din unde dispuse deasupra si dedesuptul

liniei izoelectrice.

I.4.3.Debitul cardiac sau circulator.

        Acesta este expresia finala cea mai importanta a activitatii inimii deoarece

cantitatea de sange care iriga organele depinde de homeostazie. Debitul cardiac poate

fi exprimat prin:

-cantitatea de sange expulzata intr-un minut de inima stanga sau dreapta =minut-volum.

-cantitatea de sange expulzata cu fiecare sistola =debitul sistolic/volumul-bataie.

Fiziologia circulatiei in vase.

        Rolul inimii in circulatia sangelui este de a mentine o diferenta de presiune intre

extremitatea arteriala si cea venoasa a arborelui circulator in circulatia sistemica si

pulmonara.

a)Circulatia sangelui in artere.

        Sangele circula in artere sub o anumita presiune care se  transmite si asupra

peretilor arteriali  determinind tensiunea arteriala.In conditii normale tensiunea

arteriala la adulti este de 120-130 mm Hg pentru presiunea sistolica si de 70-80 mm

Hg pentru cea diastolica,la 60 de ani avem o tensiune sistolica de 160 mm Hg.

c)Circulatia sangelui in capilare.

        Deplasarea sangelui in capilare este determinata de diferenta de presiune intre

extremitatile capilarului,mai mare la nivelul arterelor, si mai mica la nivelul venelor.

Reglarea circulatiei la nivel capilar se face prin procese de vasoconstrictie si

vasodilatatie in functie de :-schimburile de substante nutritive

                                      -mentinerea homeostaziei tesuturilor

c)Circulatia sangelui in vene.

        Aceasta este rezultatul diferentei de presiune intre cele doua extremitati ale

arborelui venos,capilarele venoase si locul de varsare al venelor mari in atrii.

        Diferenta de presiune din sistemul venos este mult mai mica decat in sistemul

arterial al marii circulatii,totusi circulatia sangelui este facilitata si de alti factori:

·        aspiratia toracica

·        tonusul si contractiile muschilor ,extremitatile inferioare fragmenteaza coloana

de sange si favorizeaza intoarcerea venoasa.

·        aspiratia arteriala

·        forta gravitationala favorizeaza circulatia in teritoriile aflate supracardiac si o

 stanjeneste pe cea aflata sub acest nivel.

I.4.4. Reglarea activitatii inimii.

        Atat presiunea arteriala cat si repartitia sangelui in diferite tesuturi se afla

permanent sub actiunea factorilor nervosi si umorali ,care se modifica in functie de

starea de activitate sau de repaus a organismului sau diferitelor tesuturi.

        Tensiunea arteriala este mentinuta constanta prin mecanisme presoare sau

hipertensive,care sunt stimulate pe doua cai:

·        calea reflexa care realizeaza asa numita autoreglare.

·        calea umorala prin care diverse substante chimice care au efect vasoconstrictor si

vasodilatator.

CAPITOLUL II

PREZENTAREA BOLII

Pentru a asigura hranirea cu sange a miocardului permanent si in cantitate

suficienta,din aorta se desprind inca de la inceputul ei,doua artere foarte

importante,arterele coronare (stanga si dreapta ).Acestea aduc miocardului sange

in functie de necesitati (mai mari in efortul fizic,mai mici in repaus).Arterele

coronare au capacitatea de a se adapta continuu la aceste necesitati marindu-si sau

micsorindu-si lumenul,dupa cum primesc excitatii nervoase din partea nervilor

vasomotori.O alimentatie deficitara a miocardului duce la inlocuirea fibrelor

 miocardice,la degenerescenta,locul lor luindu-l tesutul conjunctiv care din punct de

vadere functional este inert ,toate aceste fenomene avand cel mai adesea drept cauza

ateroscleroza coronariana,proces care are loc in timp si care,afectand si tesutul de

conducere al inimii,are ca manifestare clinica un bloc atrioventricular de diverse

grade.Patologii inteleg prin ateroscleroza un proces biologic complex,caracterizat in

esenta si initial ,prin depuneri de lipide in intima arterei.

        Intr-un raport al unui comitet de experti O.M.S. se da urmatoarea

definitie:"Ateroscleroza este o combinatie variabila de modificari ale intimei arterelor

(care trebuie sa fie diferentiate de arteriole) constand in acumulari in focar de

lipide,complexe glucidice,sange si produse sangvine ,tesut fibros si depuneri de

calciu asociate cu modificari ale mediei...".

        In evolutia procesului se disting in prima faza depunerile de lipoizi sub forma de

 pete sau strii,depuneri care nu sunt sinonime cu ateromul.Urmeaza apoi reactia

fibroasa si organizarea ateromului care consta dintr-o ingrosare in focar a intimei.

Stadiul final este reprezentat de placa aterosclerotica complicata(aterom+

                           

hemoragii,ulceratii,tromboza,impregnarea cu calciu,anevrism,etc.)Orizontul

clinic,respectiv perioada manifestarilor clinice de arteropatie apare doar in etapa

leziunilor anatomice avansate.

        O excelenta ilustratie a acestei evolutii anatonice si a paralelismului anatomo-

clinic este reprezentarea lui R.L.Hellman in care se observa evolutia progresiva si

indelungata a procesului aterosclerotic si consecintele anatomoclinice ale obstruarii

principalelor teritorii vasculare.

        Localizarea de preferinta a leziunilor atero-sclerotice sunt arterele mari si mijlocii

(aorta si ramurile sale principale),pe primul loc situindu-se aorta,coronarele si

arterele cerebrale.Leziunile,desi generalizate ,nu au caracter difuz, ci sunt localizate

 in focar,atat in ceea ce priveste depunerile de lipide cat si ingrosarea fibroasa a

intimei,deosebindu-se prin aceasta in mod esential de leziunile arteriale inflamatorii.

        Daca zonele de scleroza sunt difuze ,cu actiune iritativa,vor aparea diverse

 aritmii si anume :extra sistola,tahicardia paroxistica atriala si deseori fibrilatia

atriala.

        Daca scleroza este difuza,generalizata,vor aparea fenomene de insuficienta

cardiaca ,greu reductibile cu mijloacele clasice cunoscute.

        Sunt cazuri in care nu exista nici un fel de simptom clinic(mai ales la inceputul

bolii)si totusi pe electrocardiograma apar modificari de tip anoxic-ischemic;aceste

cazuri sunt nedureroase si dezechilibrul dintre necesitatile si posibilitatile celulei

miocardice apare trptat,lent,intr-o perioada lunga de timp.

        Cind dezechilibrul dintre nevoia si aportul de oxigen al fibrelor miocardice este

"acut" ,apare durerea ca semnal de alarma al suferintei.(In cursul fazei anaerobe a

metabolismului miocardic se formeaza o serie de compusi care nu mai pot fi

degradati din cauza lipsei de oxigen,se acumuleaza si excita fibrele nervoase

centripete simpatice).

        Cand dezechilibrul este de scurta durata (efort,emotii,contrarietati,suparari,necazuri),

se produce o anoxie tranzitorie care se manifesta clinic prin crize de angor pectoris.

        In cazul in care circulatia dintr-un anumit teritoriu este compromisa,apare necroza

miocardului cu tot tabloul clinic biochimic si electrocardiografic al infarctului miocardic.

        Terminologia afectiunilor coronariene a fost si este destul de bogata.De la angina pectorala

(sub diverse forme) pina la infarctul miocardic sunt o serie de forme intermediare,cu denumiri

diverse ca :"preinfarct","insuficienta coronariana","microinfarct","iminenta de infarct" etc.

        Pentru a nu crea confuzii si a vorbi intr-un limbaj comun ,in 1962 O.M.S. a convocat o

comisie de experti care a recomandat o clasificare unitara si anume: 

                  FORME CLINICE:

1.     Angina pectorala

2.     Sindromul intermediar

3.     Infarctul de miocard

ETIOLOGIA cardiopatiei este dominata-de departe- de ateroscleroza coronariana prezenta

in 92-97 % din cazuri. Un numar mic de cazuri cu afectiuni coronariene nu au ca etiologie

ateroscleroza ,fapt pentru care in aceste situatii se discuta:

-CORONARITELE REUMATISMALE(desi afecteaza mai ales ramurile mici ale arterelor

coronare)

-ARTERITELE INFLAMATORII(in endocarditele inflamatorii)

-CORONARITELE ALERGICE SI CELE RICKETTSIENE(au aceeasi localizare)

-LEZIUNILE CORONARIENE in caz de trombangeita obliteranta greu de demonstrat la

oameni la care exista concomitent si leziuni de ateroscleroza coronariana.

-CORONARITELE DIN PERIARTERITA NODOASA TIP KUSMAUL-MAIER,

exceptionale ca frecventa.

-EMBOLIILE CORONARIENE de asemenea foarte rare din cauza situatiei anatomice a

arterelor coronare care iau nastere in unghi drept din aorta.

 

        Cauze rare de cardiopatii ischemice sunt si unele anomalii congenitale sau dobandite

ale arterelor coronare: anevrismul sau fistula arteriovenoasa coronariana,aplazia unei artere,

originea unei artere coronariene din artera pulmonara,traumatismul cardiac.

        In sfarsit ,fie scaderea fluxului coronarian, fie cresterea consumului de oxigen la

nivelul miocardic(ca in cazul de sindrom hiperkinetic-hipertiroidism,boala

Paget,sarcina,febra,fistula arteriovenoasa sistemica),asociata cu ateroscleroza nemanifestata

clinic,sunt tot atatea cauze care pot duce la aparitia fenomenelor de cardiopatie ischemica.

        Daca acestia ar fi factorii determinanti ai cardiopatiei ischemice ,o importanta egala,

daca nu chiar mai mare pentru profilaxia si tratamentul acestei afectiuni o au factorii de

risc,acestia din urma reprezentand sansa aparitiei unor consecinte negative pentru

 sanatate,sub influenta unor conditii nocive:

·        Factorul familial (incarcarea ereditara,bagajul genetic).S-au descrid familii care

sufereau de diverse forme ale cardiopatiei ischemice,mentionidu-se ca la descendenta

accidentele majore apar la varste din ce in ce mai scazute.

·        Virsta.Angina de piept este rara sub 40 de ani,desi s-au descris forme ,chiar si infarcte

 miocardice mult inainte de aceasta limita.

·        Sexul. Sindroamele coronariene sunt mult mai frecvente la barbati decat la femei.

·        Hipertensiunea arteriala este unul din factorii principali care favorizeaza sindroamele

coronariene,probabil prin cresterea presiunii la nivelul peretelui vascular cu

microtraumatisme locale.Riscul aterosclerozei este si mai mare daca hipertensiunea se

asociaza si cu hipercolesterolemia.."Ateroscleroza urmeaza hipertensiunii dupa cum umbra

 

urmeaza corpul." (Vasquez)

Obezitatea si supraponderea favorizeaza producerea cardiopatiei ischemice,poate si prin

hipercolesterolemia si hiperlipemia asociate.

·        Tulburarea metabolismului glucidic (diabetul zaharat) favorizeaza aparitia anginei de

piept si infarctului miocardic.

·        Mixedemul ,xantomatoza familiala ,guta,factori endocrini,

hipercolesterolemiile,dislipidemiile,regimul alimentar nerational sunt tot atatia factori

favorizanti ai cardiopatiei ischemice.(se adauga aici litiaza biliara ,afectiunile gastrice,bolile

pancreasului etc).

·        Stresul emotional,supraincordarile pshice,surmenajul ,tracasarile,griile,emotiile

puternice pozitive sau negative pot duce la producerea anginei de piept sau a infarctului de

 miocard.

·        Tutunul,datorita probabil actiunii tahicardizante si de crestere a presiunii arteriale

proprie nicotinei.

·        Cafeaua a fost si ea incriminata ca un factor favorizant al cardiopatiei ischemice .

1.ANGINA PECTORALA este una dintre urgentele frecvent intalnite in practica

 medicala ,de diagnosticul si tratamentul ei corect depinzand de multe ori viitorul

bolnavului. Se stie ca durerile precordiale apar atunci cand o parte a muschiului cardiac

 nu primeste o cantitate suficienta de sange sau cu alte cuvinte ,atunci cand intre

posibilitatile circulatiei coronariene si necesitatile miocardului apare o discrepanta.

Daca in conditii de repaus sau la efort fizic mic sau chiar moderat, cantitatea de oxigen

 adusa de coronarele aterosclerotice este satisfacatoare, la un efort mai mare , la o

emotie, la un stres ,necesitatea de oxigen a miocardului creste,apare tahicardia, iar

aportul de oxigen ramane nemodificat sau creste nesemnificativ,deoarece debitul

coronarian nu poate atinge valori corespunzatoare paralele cu necesitatea (la un om

normal ,debitul coronarian poate creste de 6-10 ori ).

CLASIFICAREA:

Exista o multitudine de "forme clinice" dintre care cele mai importante sunt:

·        Angina pectorala de efort ,forma clasica descrisa, cea mai frecvent intalnita in

practica medicala.

·        Starea de rau anginoasa

·        Angina pectorala nocturna,legata probabil de vise,cosmaruri,digestie grea,tulburari

de ritm care apar in cursul somnului,toate cu actiune tahicardizanta. De multe ori

aceasta forma se asociaza cu o insuficienta cardiaca stanga.

·        Angina pectorala de decubit este o forma care apare in repaus,cauza fiind tot

discrepanta dintre munca inimii care creste si posibilitatea inadecvata a circulatiei

coronariene pe vase aterosclerotice.Cresterea debitului cardiac in decubit dorsal, intr-

un asternut neincalzit si aparitia unor aritmii, provoaca criza de angor pectoris.

·        Alte forme de angor: functional ,asociat cu insuficienta cardiaca, asociat leziunilor

 valvulelor aortice sau mitrale, cu diverse tulburari de ritm etc.

·        Falsa angina pectorala este destul de frecventa .Teama unui diagnostic de angina

 

de piept (sinonim pentru  unii cu moartea subita) este atat de mare incat la orice

"intepatura in regiunea inimii" se prezinta la medic.

ASPECTE CLINICE. Angina pectorala apare ca un sindrom dureros ,in accese

 

paroxistice, cu localizare retrosternala, de durata scurta in anumite conditii

declansante,disparand la repaus si la nitrocompusi si este insotita de neliniste si

anxietate caracteristica.Daca omul este trecut de o anumita varsta si daca are si un

teren coronaropat,atunci diagnosticul este mai usor de banuit.Diagnosticul anginei

pectorale este eminamente clinic ,de un real ajutor fiind o seama de date  caracteristice:

v    Locul durerii,obisnuit, este in regiunea retrosternala mediotoracica, mai rar

parasternal stang sau drept subclavicular,maxilar inferior sau difuz.

v    Iradierea se face in umarul stang si pe marginea cubitala, cuprinzand ultimele

degete ale mainii stangi, desi uneori durerile ajung la baza gatului, maxilar,

mandibula,ceafa,regiunea interscapulovertebrala.La unii bolnavi, durerile merg in

ambele brate concomitent, in timp ce la altii nu exista iradiere sau durerile sunt

localizate numai in regiunile mentionate(localizate) excluzand sediul precordial.

diferit ca o gheara, apasare, strivire menghina cleste.Rareori durerea este mai violenta

 ,bolnavul oprindu-si respiratia,ducind mana la piept, avind un facies ingrozit.In alte

cazuri ,durerile sunt mult mai usoare, doar ca o apasare neluata in

seama,sacaitoare,exprimata totdeauna in acelasi loc, cam in aceleasi conditii.

v    Caracterul durerii este de cele mai multe ori de stransura, bolnavul descriindu-l

v    Intensitatea imbraca o gama intreaga, de la o simpla jena sau disconfort pana la un

caracter viu, insuportabil.Este importanta asocierea "senzatiei de moarte iminenta " ,deosebit de

 caracteristica pentru angor pectoris ,dar care ,din pacate ,nu se intalneste des ,asa cum se credea in anii

trecuti.

v    Durata durerii anginoase este scurta ,dar la citeva secunde pana la maximum 10 minute ,ea disparand

 spontan sau la oprirea cauzei declansante.

v    Frecventa crizelor este foarte variabila :o data pe luna ,pe saptamana, pe zi sau pe ora,putand exista si

bolnavi cu crize foarte frecvente. Simpla spalare cu apa rece ,simpla miscare a briciului sau a lamei de ras

poate provoca aparitia unei crize dureroase,transformand bolnavul intr-un infirm fizic,dar si psihic.

Pot exista o serie de fenomene asociate ,ca :paloare,congestie a fetei ,transpiratii reci ,abundente

foarte rar,dificultate respiratorie ,cresterea pulsului,a presiunii arteriale.La fel de rar apar palpitatii si

acestea sunt legate de unele aritmii (extrasistola atriala ,diverse tahicardii paroxistice ,fibrilatia

atriala). Durerea precordiala apare in anumite conditii bine stabilite ,cel mai adesea fiind vorba

de eforturi fizice si in special de mers mai repede ,sau de drum mai lung ,in panta ,sau la urcatul scarilor

,efortul actului sexual, de defecare ,ridicare de greutati, imbracat,dezbracat etc.Nu trebuie uitate frigul,apa rece ,dusul,efortul in perioadele postprandiale,emotiile ,tracasarile,contrarietatile ,surescitarea etc.

Disparitia durerii se face odata cu disparitia cauzelor declansatoare sau cu folosirea

nitroglicerinei sublingual,care este de ajutor si ca un test diagnostic, deoarece nici o durere cu

sediu precordial si retrosternal ,exceptand durerea anginoasa ,nu dispare promt (in cateva

minute sau secunde ) la nitroglicerina.

Acesta este un caracter foarte important ,deoarece o prelungire a durerii peste 2-3

minute ,cu toata suprimarea efortului ,si dupa folosirea nitrocompusilor, aduce indoiala asupra

diagnosticului de angina de piept.

Contextul clinic de aparitie a crizei dureroase poate fi de un real folos. Un bolnav trecut de 40

de ani ,hipertensiv,diabetic,cu arteriopatii periferice sau cerebrale,poate atrage atentia

asupra unei arteroscleroze coronariene.

Antecedentele heredocolaterale,parinti,frati,surori,rude decedate prin infarct miocardic sau

antecedente

 

personale (marii fumatori) sunt de asemenea factori orientativi spre un diagnostic exact.

Tratamentul anginei pectorale consta in :

v    Tratamentul etiologic. Se trateaza deci :arteroscleroza,leziunile valvulei aortice ,stenoza sau insuficienta aortica,necesitand de obicei o terapie chirurgicala ; stenoza ostiumului coronarian (de natura luetica);stenoza mitrala,cordul pulmonar cronic,hipertensiunea cardiaca,tireotoxicoza.

v    Tratamentul cauzelor declansatoare :mesele copioase,eforturile fizice,emotiile puternice ,bai prea reci sau prea fierbinti etc.

v    Combaterea accesului anginos.Ca regula generala ,la aparitia accesului anginos,bolnavul trebuie sa inceteze orice activitate fizica.O a doua masura terapeutica -universal valabila-consta in folosirea de trinitrina.

v    Tratamentul medicamentos in afara crizei consta in administrarea de nitrocompusi cu actiune prelungita ;medicatie xantica (aminofilina,eufilina,miopfilina) papaverina provocand o relaxare a musculaturii netede.

v    Substante blocante ale receptorilor B -adrenergici.

v    Medicatia sedativa si tranchilizanta:ciclobarbital,amital sodic,meprobramat,diazepam.

v    Tratamentul antitiroidian,ce ar avea ca prima indicatie bolnavii cu hipertiroidie,dar fiind sustinut si la cei eutiroidieni.

v    Tratamentul chirurgical.Se executa endarterectomia sau grefe ale segmentelor ocluzionate cu rezultate anatomice si functionale incurajatoare.

2. Sindromul intermediar,in practica medicala a primit anterior o serie de denumiri:insuficienta coronariana acuta,iminenta de infarct,stare de preinfarct,infarct minor sau infarct rudimentar,angina preinfarctica,perioada premonitorie,ocluzie coronariana iminenta ,denumiri care au cautat sa exprime mai pregnant simptomul dominant al bolii,starea clinica sau evolutivitatea procesului.

 C.C.iliescu propune urmatoarea definitie:"Episodul evolutiv al bolii coronariene,caracterizat prin durere retrosternale paroxiste puternice si prelungite,care nu cedeaza deloc sau partial la trinitrina si care se datoreste unei anoxii miocardice intense,aparute pe fondul ateroslerozei coronariene fie in mod spontan,fie declansata de anumiti factori care duc la scaderea brusca a debitului coronarian sau a oxigenarii sangelui;insa anoxia miocardica desi accentuata ,nu este atat de intensa incat sa duca la formarea unei zone de necroza miocardica.

Tabloul clinic.

In cadrul sindromului intermediar ,durerea precordiala ocupa locul central ,de intersectie si este cea care orienteaza de la inceputul diagnosticului intr-un sens sau altul (angina pectorala sau infarct de miocard).

Fata de angor ,durerea are cateva caracteristici comune:localizarea retrosternala,iradiere caracteristica,caracter constrictiv apasator,difuz,fenomene de insotire asemanatoare (transpiratii,senzatie de frica,varsaturi,greturi).

Ceea ce o deosebeste de durerea din angina de piept sunt :intensitatea (mult mai mare in sindromul intermediar)care creste progresiv, atingind un paroxism greu suportabil si durata mult mai mare ca in angor. Daca in angina de piept dureaza de obicei cateva minute (pina la 10-15 minute),crizele dureroase din sindromul intermediar depasesc aceasta limita ,ajungand la 20-30 de minute; frecventa mare a crizelor si anume,daca un anumit timp ,frecventa crizelor nu depasea anumite limite ,sa spunem 1-2 pe zi ,5-6 pe saptamana ,ele acum pot sa dureze mai mult sau in orice caz devin mult mai dese; conditiile de aparitie se modifica.Inainte ,senzatia dureroasa era legata de cele mai multe ori de un efort fizic ,intelectual ,de frig,de alte circumstante declansatoare;acum durerea apare chiar stand in pat,in cursul noptii fara nici o legatura directa cu cauzele mai sus mentionate.Acest fapt este foarte important  pentru diagnostic,deoarece angorul pectoris are intotdeauna legatura cu un factor precipitant.Conditiile de disparitie a crizei sunt si ele diferite: daca in caz de angina pectorala,crizele apareau la efort si dispareau la repaus si nitroglicerina ,in cazul fenomenelor intermediare ,aceste postulate nu se mai respecta.

Durerea poate aparea in plin repaus si bolnavul ,in loc sa stea linistit ,ca in angor ,pentru a trece criza ,observa ca repausul nu are nici o influenta asupra durerii, devenind nelinistit,agitat ,se misca ,umbla, nu are astimpar,asemanindu-se cu ceea ce se intampla la bolnavii cu infarct miocardic.

Nitroglicerina ,care are actiune rapida si prompta in durerile anginoase,devine ineficienta sau actiunea sa este neansemnata,chiar daca bolnavul foloseste mai multe tablete in scurt timp.

La aceste caractere ale durerii se pot adauga cateva semne obiective orientative:

·        Aparitia tahicardiei sinusale,a extrasistolelor (care trebuie supravegheate prin "caracterul lor de periculozitate"), mai rar alte tulburari de ritm sau de conducere.

·        Scaderea usoara a tensiunii arteriale in timpul sau dupa criza,dar in orice caz scaderea cu 10-20 de mm Hg si nu mai mult ,asa cum se intampla la infarctul miocardic(de la 140-150 tensiune maxima ,cu 70-80 tensiune minima, la 130-140 cu 65-75 mm Hg)

Lipsa febrei este un factor care trebuie luat in consideratie in sprijinul diagnosticului de sindrom intermediar la un bolnav cu durere precordiala,avand caracterele descrise anterior.

Fondul patologic aterosclerotic ,cu artere sinuoase,serpuinde,cu fenomene localizate in alte teritorii (membre inferioare,rinichi,ateroscleroza cerebrala),sexul bolnavului(de obicei la barbati ),varsta sa (peste40 de ani) sunt tot atatea fapte ajutatoare in sustinerea unui diagnostic corect.

1.Infarctul miocardic este un sindrom clinic complex,datorat obstruarii acute si brutale a unei artere cporonare ,cu producerea unei necroze miocardice determinata de o suspendare sau o diminuare importanta a circulatiei in teritoriul subiacent.El reprezinta modalitatea evolutiva necrozanta a aterosclerozei coronariene cu aspecte clinice dureroase,mai mult sau mai putin bogate si foarte variate ,mergand de la dramatic -forme cu colaps si aritmii-pana la episoade efemere ,minore,cu dureri abia perceptibile.

Simptomatologie . Se discuta astazi si nu fara temei despre existenta unei faze premonitorii anginoase ,evolutive,inainte de aparitia semnelor de infarct miocardic acut,ceea ce ascund de fapt :

·        Vechi anginosi,la care durerile isi schimba particularitatile (devin mai frecvente,mai intense,de durata mai lunga ,apar la eforturi mult mai mici si chiar in repaus,nu mai cedeaza la nitrocompusi si sedative si apar crize in conditii in care anterior erau absente ).

·        Bolnavii care au un sindrom intermediar ,cu evolutie rapida spre obstructie ischemica coronariana.

·        Oameni care nu au prezentat niciodata crize dureroase precordiale si la care apar de la inceput fenomene de angor tipic la efort,progresive cedand greu la medicatia uzuala.

·        Oameni sanatosi ,pana atunci,care acuza o senzatie neobisnuita de discomfort,de astenie fizica si intelectuala ,de lipsa poftei de mancare,de viata ,de munca.

La aceste simptome se adauga o stare de ameteala,irascibilitate ,"nimeni nu-i intra in voie",anxietate,palpitatii si senzatii de lipsa de aer.Mai rar bolnavii prezinta dispnee la efort ,apasari precordiale difuze,nesistematizate,necaracteristice ,de mica intensitate,balonari,jena epigastrica,constipatie.Daca in primele trei cazuri suntem obligati sa ne gandim la posibilitatea evolutiei spre infarct miocardic,in ultimul caz este destul de dificil sa identificam simptomatologia aceasta proteiforma,necaracteristica,neconvingatoare,aparuta la un om sanatos pana atunci ,ca facand parte din tabloul prodromal al unui infarct miocardic.

Criza dureroasa majora,ca un semnal al ischemiei necrozante,este semnul cel mai constant si caracteristic ,prezent in peste 90% dintre cazuri.

·        Sediul durerii este precordial sau retrosternal pe o zona intinsa,mare,greu delimitabila.Mai rar ,durerea are o localizare in coloana vertebrala,regiunea toracica dreapta,lateral de mandibula,in umar sau regiunea epigastrica.

·        Iradierea durerii este centrifuga,de la regiunea precordiala si retrosternala spre zonele periferice mentionate sau centripeta de la aceste ultime localizari spre stern si precordial.

·        Intensitatea sa este deosebita,greu suportabila ,una dintre cele mai mari dureri intalnite in patologia umana,asemanatoare cu durerile dentare severe si durerile nasterii.Vechii anginosi ,la care aparitia crizei majore se face de obicei cu aceeasi localizare "pe drumul stiut",remarca imediat  intensitatea cu totul neobisnuita a crizei actuale pentru care nu gaseste nici un termen de comparatie.

·        Caracterul durerii este de apasare marcata,sfasiere,pumnal sau gheara infipta in inima (un mare scriitor a descris-o "ca gheara diavolului" ).Mai rar ,durerea are caracter de arsura ,greutate ,jena si este ceva mai moderata.

·        Durata crizei dureroase retrosternale poate fi de cateva minute (de foarte mare intensitate ),urmata de o jena permanenta care dureaza mai multe ore sau poate fi deosebit de puternica,durand mai multe ore sau chiar zile.

·        Reactiile bolnavului la aceasta suferinta teribila sunt de mai multe ori sugestive:neliniste, anxietate marcata, senzatie de moarte iminenta, de "totul s-a sfarsit",facies tradind o suferinta majora, framantare, strigate, ameteli,senzatii de slabiciune,transpiratii reci abundente,pozitii anormale (cu pieptul lipit de un obiect),ingrozit.

Conditii de aparitie. Nu se poate face o legatura directa a durerii precordiale cu un factor precipitant,aproape sigur ca in cazul anginei de piept,pentru ca durerea in caz de infarct miocardic poate aparea in repaus,in somnn,pe strada,dupa un efort fizic sau dupa o trauma psihica,adica in oricare din conditiile in care se poate gasi un individ zis sanatos.

Conditii de disparitie. Durerea precordiala din infarctul de miocard nu cedeaza  la repaus ,la vasodilatatoare(raspunsul la nitriti este negativ) si nici la sedative sau alte medicatii.

Durerea se poate diminua uneori putin fie datorita medicatiei,fie spontan,dar in scurt timp revine cu o intensitate si mai mare.Ea cedeaza numai dupa ce s-au administrat opiacee,in unele cazuri (rare) si acestea ramanand ineficiente,fiind necesara folosirea narcozei.

Sunt si cazuri -putin frecvente-in care durerea precordiala lipseste sau bolnavul nu o percepe fie datorita scaderii sale senzoriale ,fie predominantei unui tablou clinic care domina scena dramatica a luptei cu moartea: existenta edemului pulmonar acut concomitent sau a socului profund grav.

De asemenea ,la bolnavii cu ateroscleroza cerebrala avansata,cu stari confuzionale,psihoza,tulburari dementiale,cu bloc atrioventricular complet si crize Adams-Stokes,durerea precordiala poate fi absenta sau de scurta durata.

Uneori ,durerea lipseste din motivele aratate mai sus,alteori ea trece neobservata, este diagnosticata ca o "gripa","junghi intercostal" sau alt diagnostic si la o electrocardiograma intamplatoare,mai devreme sau mai tarziu,apar semne de necroza coronariana.

Exista si cazuri in care recunoasterea unui infarct miocardic apare ca o surpriza la examenul anatomopatologic,la persoane decedate din alte motive,nerecunoasterea in timpul vietii a infarctului de miocard neansemnand totdeauna ca acesta a fost simptomatic.

Debutul infarctului de miocard poate fi atipic ,in majoritatea cazurilor,putand fi si diferentieri,modalitati ,simptome si semne imprumutate de la alte organe si sisteme.

Cazurilor dominante de dureri li se adauga:

·        Bolnavi la care complicatiile domina tabloul clinic

·        Bolnavi la care tabloul clinic este dominat de socul cardiogen.

·        Cazuri la care insuficienta cardiaca (de obicei stanga) este de prim plan.

Socul cardiogen apare rapid si brutal in primele ore de debut ale necrozei coronariene sau ,dimpotriva,se instaleaza incet,lent,in cateva ore dupa inceputul durerii precordiale.

El este un factor deosebit de grav in aprecierea prognosticului bolnavului deoarece procentul cel mai mare de decese il au bolnavii la care socul cardiogen este asociat (sau ca o manifestare majora) infarctului de miocard.Cand coexista si fenomene de insuficienta cardiaca stanga sau globala,viitorul bolnavului este si mai intunecat.

Scaderea tensiunii arteriale moderat este un semn constant in evolutia unui infarct de miocard.Se apreciaza ca in jur de 80-85 mm Hg presiune sistolica apar semnele unui soc cardiogen, aprecierea acestuia facandu-se in cadrul contextului clinic (transpiratii,paloare,scaderea temperaturii corpului,puls filiform etc ).

De o importanta deosebita este urmarirea diurezei,stiut fiind ca ea scade sau inceteaza sub 80mm Hg, oligoanuria fiind unul din semnele cele mai pretioase in urmarirea evolutiei bolnavului,incat cercetarea sa trebuie sa se faca cu toata atentia.

Insuficienta cardiaca ,in special edemul pulmonar acut ,poate fi semnul de debut al unui infarct miocardic,fapt pentru care aparitia sa la un bolnav care anterior nu prezentase nici un semn de insuficienta cardiaca,devine suspect de a fi un coronarian mai ales din cauza sufocarilor, dispneei si ortopneei bolnavul nu simte momentan durerea precordiala,care apare mult mai tarziu-dupa rezolvarea insuficientei ventriculare stangi.

Mai ales insa fenomenele de insuficienta ventriculara stanga (astm cardiac sau edem pulmonar acut -cu ortopnee si valuri subcrepitante la baze ,cu tuse insotita sau nu de spute hemoptoice) apar in urmatoarele ore /zile de la debutul infarctului miocardic.

Respiratia Cheyne Stokes se intalneste destul de des la bolnavii cu infarct miocardic, mai ales la cei in varsta si la care fenomenelor de ateroscleroza coronariana li se adauga si ateroscleroza cerebrala sau generalizata.

Insuficienta cardiaca dreapta izolata este foarte rara, deoarece infarctele ventriculului drept sunt foarte rare.

Asocierea sa cu insuficienta ventriculara stanga este intalnita mai ales in clinica. Aparitia insuficientei cardiace globale (cu dispnee-toate formele- cu staza venoasa,hepatomegalie,edeme) se poate gasi la inceputul unui infarct miocardic ,dar atunci este vorba de o necroza masiva sau de un miocard afectat anterior prin vechi procese de ateroscleroza.

Insuficienta cardiaca globala apare de obicei mai tarziu ,dupa luni sau ani de la aparitia primului infarct de miocard sau mai des la bolnavii care au prezentat infarcte repetate multiple.Debutul infarctului de miocard poate fi dominat de complicatii,cum sunt emboliile cerebrale sau in alte teritorii,aritmiile diverse,ruptura inimii si ruptura septului interventricular etc.

Alte simptome :Tabloul clinic al infarctului de miocard este destul de complex si pe langa simptomele majore mentionate anterior apar si altele,considerate minore,dar care isi au si ele importanta lor.

Tulburarile gastrointestinale si durerile abdominale ,in special epigastrice,sunt considerate si diagnosticate de multe ori ca o indicatie de indigestie ,colecistita sau gastrita.Greturile,varsaturile,constipatia,meteorismul sughitul persistent si suparator pot fi prezentate ca simptome asociate unui infarct miocardic.

Tulburarile cerebrale:astenia,lipotimiile ,starile sincopale,fenomenele neurologice si psihice sunt si ele prezente si se datoresc atat tulburarilor circulatorii aparute in cadrul infarctului de miocard ,cat si fenomenelor de ateroscleroza cerebrala preexistenta.

Simptomele urinare,pleuropulmonare,icterul sunt mai rare si apar atunci cand organele respective au fost afectate anterior.

 

TRATAMENTUL INFARCTULUI MIOCARDIC     consta in :

·        Tratamentuldurerii care contribuie,atunci cand este severa,substantial la producerea unei complicatii deosebit de grave -socul cardiogen-.

·        Reducerea muncii inimii se face concomitent cu prima masura,neexistand o stricta delimitare a lor.

·        Sedarea bolnavului,avand in vedere importanta factorului psihic in asemenea conditii.

·        Asigurarea unei irigatii coronariene cat mai bune,cat mai complete posibil,cu eventuala crestere a fluxului coronarian si a oxigenului necesar miocardului suferind,cu favorizarea circulatiei colaterale.

·        Incercarea opririi extinderii trombusului coronarian intravascular ,cu reducerea lui si/sau a efectelor sale nefavorabile,prevenind coplicatiile tromboembolice,boala fiind considerata ca generala si numai manifestarea coronariana ca o localizare selectiva.

·        Prevenirea complicatiilor,imediata sau tardive,cum ar fi diverse aritmii,socul cardiogen,insuficienta cardiaca acuta sau cronica etc.

·        Favorizarea producerii unei cicatrice miocardice ferme,solide si stabile,in vederea reluarii activitatii profesionale si sociale anterioare.

·        Prevenirea aparitiei unui nou infarct miocardic.

·        Alte masuri (fumatul,constipatia,etc.)

·        Tratamentul complicatiilor,vizand calmarea durerilor pericordale,reducerea muncii inimii prin imobilizarea absoluta a bolnavului la pat,sedarea bolnavului(psihoterapie),asigurarea unei circulatii coronariene adecvate cu eventuala crestere a fluxului coronarian etc.

·        Tratament trombolitic.

In ceea ce priveste tratamentul sindroamelor intermediare ,din punct de vedere calitativ,bolnavii beneficiaza cam de aceleasi masuri medicamentoase sau de alta natura,ca si cei cu angor pectoris sau cei cu infarct miocardic acut.Cantitativ insa,masurile sunt deosebite,existand doua alternative:

·        Bolnavii sa faca acelasi tratament ca un anginos,dar sa pastreze un repaus relativ la pat de 1-3 saptamani (la domiciliu).

·        Bolnavul sa se interneze in spital sa se precizeze diagnosticul de sindrom intermediar si sa se aplice terapia anticoagulanta sau toate masurile mentionate la infarctul miocardic.Repausul are si in acest caz un rol central ,chiar un scop profilactic in sensul de a preveni aparitia unui infarct miocardic.

Prin repaus intelegem reducerea atat a activitatilor fizice cat mai ales a celei intelectuale ,a stresurilor, supararilor,necazurilor.

Durata repausului la pat este diferita de la bolnav la bolnav,dar oricum 2-3 zile sunt necesare pana ce electrocardiogramele repetate si probele de laborator (transaminaze ,VSH ,fibrinogen)vor arata ca nu este vorba de un infarct.

Linistea psihica este foarte importanta trebuind a fi evitate starile de emotivitate,spaima ,contrarietatile si nemultumirile vietii zilnice nu trebuie "puse la inima".

Regimul alimentar nu este atat de sever ca in infarctul de miocard,dar totusi un regim hipocaloric (pana la 2000 calorii pe zi ) este indicat.

Tratamentul medicamentos imprumuta produse si de la bolnavi cu angina de piept (vasodilatatoare de tip nitriti) si cele de la bolnavii cu infarct miocardic (in caz de nevoie,chiar morfina ).

Sedativele ,tranchilizantele se folosesc de cate ori este nevoie.

Terapia anticoagulanta este puternic controversata si in cazul sindroamelor intermediare.Ratiunea folosirii anticoagulantelor ar fi legata de faptul ca o crestere a coagulabilitatii sangelui,favorizeaza aparitia fenomenelor de tromboza coronariana.

Anticoagulantele ar evita asemenea fenomene sau daca ele s-ar produce,o medicatie de tipul heparinei sau a dicumarinei le-ar limita.

Metoda ,dozele, durata tratamentului nu difera de cele din cadrul terapiei anticoagulante,in cazul infarctului de miocard.

         

 

                                                                                                                                      

                                                             

    

         

                                                                  

                                                        

CAPITOLUL III

PLANUL DE INGRIJIRE A PACIENTULUI CU CORD ISCHEMIC DUREROS

Deoarece cea mai importanta si complexa manifestare de cord ischemic dureros o intalnim in infarctul miocardic acut,am ales sa prezint rolul asistentei in ingrijirea pacientilor cu aceasta boala. .Factorii care favorizeaza aparitia infarctului sunt varsta,sexul,hipertensiunea arteriala,diabetul zaharat,obezitatea,fumatul,stresul,sedentarismul,etc,iar factorii declansatori sunt si ei multipli :efortul,mesele copioase,infectiile acute ale tractului respirator,factorii meteorologici,etc

Cel mai important semn clinic este durerea care poate fi localizata retrosternal sau precordial care poate iradia in diverse locuri(brat,mandibula,regiunea cervicala,epigastru ,etc)

Deoarece mortalitatea cea mai mare (2/3 din cazuri) are loc in faza de prespitalizare,asistenta medicala trebuie sa fie familiarizata cu principalele probleme de rezolvat in aceasta perioada.

Pentru prevenirea mortii subite bolnavul se aseaza dorsal si se interzice efectuarea oricarei miscari. Nu trebuie sa uitam psihoterapia care poate fi de folos atat pentru bolnav cat si pentru urmatoarele faze ale interventiei medicale.

Pentru preintampinarea altor complicatii, la indicatia medicului ,se administreaza o medicatie specifica scaderii senzatiei de durere (morfina-subcutanat,intramuscular,eventual intravenos diluata in ser fiziologic,mialgin-subcutanat,intramuscular,eventual intravenos diluata in ser fiziologic;fortral intravenos sau intramuscular) .Aceasta medicatie poate provoca unele mici complicatii de aceea se urmaresc eventualele modificari respiratorii sau ale tensiunii arteriale (hipotensiune arteriala).

Ingrijirile in unitatile spitalicesti,unde se intervine de urgenta,le revin medicilor de urgenta dar si asistentelor care trebuie sa aibe pregatite truse de prim ajutor care sa cuprinda:

          -medicatie pentru calmarea durerii,sedative,anticoagulante,xilina,coronarodilatatoare,hemisuccinat de hidrocortizon.

          -seringi sterile,solutii de perfuzat,aparat de perfuzie,deschizator de gura,pipe Guedel,aspirator de secretii,aparat de respiratie artificiala de tip Ruben,aparatura pentru monitorizare si defibrilare.

Ingrijirea in unitatile spitalicesti

1.     Instalarea bolnavului in pat.

Transportul bolnavului de la "salvare" se face direct in sectiile de cardiologie,terapie intensiva sau interne,cu targa ,intr-un timp cat mai scurt.Mutarea bolnavului in pat se face fara miscari bruste.

Asistenta medicala va avea grija sa ii fie asigurat un climat de liniste,salon bine incalzit ,bine aerisit.Pozitia in pat trebuie sa fie cat mai comoda.

2.Aplicarea in continuare a masurilor de prim ajutor

La indicatia medicului se face sedarea durerii,combaterea anxietatii prin sedative care nu se administreaza concomitent cu derivatii de opiacee,oxigenoterapie.

3.Supravegherea functiilor vitale

Urmarirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu supravegherea permanenta in primele zile a EKG si tensiunii arteriale precum si a ritmului cardiac.In sectiile obisnuite de interne ,in lipsa aparaturii de monitorizare,supravegherea consta in masurarea tensiunii arteriale,pulsului si la fiecare ora si la nevoie mai des in functie de starea bolnavului.La indicatia medicului se face EKG-ul si temperatura .

4.Recoltarea probelor de laborator

Asistenta medicala va recolta sange pentru probele de laborator indicate de medic(pentru dozarile enzimatice,fibrinogenului,glicemiei,determinarea leucocitozei,colesterolului ,aciduluiuric,a V.S.H.)

5.Prevenirea complicatiilor tromboembolice.

Se administreaza anticoagulante si trombostop.

6.Prevenirea hiperexcitabilitatii miocardului.

Se administreaza xilina 200 mg intramuscular (20 ml 1%) sau intravenos ori perfuzie.

7.Administrarea medicatiei.

Se va face cu mare punctualitatea, deoarece intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile.Tratamentul medicamentos se face la pat ,in pozitie orizontala.

Asistenta medicala va avea pregatite medicamentele pentru eventualele complicatii.Desi medicamentele se dau strict la indicatia medicului,in unele cazuri de urgenta ,asistenta medicala poate interveni cu unele medicamente (nitroglicerina) si oxigen.

8.Alimentatia bolnavului.

Mesele vor fi fractionate pentru a se evita consumul de cantitati mari la o masa.Se va  face o alimentatie pasiva la pat,in primele zile in decubit dorsal.Treptat se va trece la alimentatie activa la pat (numai la recomandarea medicului in pozitie sezanda).

Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric iar in primele zile va fi alcatuit din lichide si pireuri date lent,ceaiuri,compoturi,supe iar mai tarziu se va evita alimentele care produc gaze sau intarzie tranzitul intestinal.

9.Urmarirea evacuarilor de urina si fecale

Se va servi bolnavul cu urinar si bazinet ,fara sa fie ridicat in pozitie sezanda.Constipatia trebuie combatuta cu clisme uleioase sau laxative usoare.Diureza si scaunul se noteaza pe foaia de observatie.

10.Igiena bolnavului.

Baia generala sau partiala se face la pat fara sa oboseasca bolnavul (in primele zile fara sa fie ridicat)

11.Mobilizarea bolnavului.

Se recomanda repaus absolut la pat in prima saptamana.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor.

Daca bolnavul nu are dureri ,febra sau alte complicatii,incepand chiar din primele zile,se pot face miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare.Treptat se permit schimbarea pozitiei in pat ,miscari active ale membrelor.Mobilizarea se face progresiv (sederea  pe marginea patului, sederea in fotoliu,ridicarea din pat),sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale,initial in prezenta medicului.

12.Crearea mediului psihologic favorabil.

Se vor evita discutiile cu voce tare,chemarile la telefon,nepermiterea vizitelor in grup sau lungi.Nu se comunica vestile neplacute.Se va facilita contactul cu bolnavii restabiliti sau cu efect psihic bun.

13.Educatia sanitara.

Prin aceasta urmarim instruirea bolnavului asupra modului de viata dupa externare:

-modul cum trebuie luate medicamentele,regimul alimentar ,nocivitatea fumatului

-semnele supradozarii digitalice

-prezentarea la control periodic

O buna educatie a bolnavului reduce sansele unei decompensari sau agravari astfel ,se va incerca sa se restabileasca  increderea in sine si capacitatea de munca anterioara imbolnavirii.

INGRIJIREA BOLNAVILOR CU CORD ISCHEMIC DUREROS

-INGRIJIREA BOLNAVEI M.E.

-INGRIJIREA BOLNAVULUI M.I.

-INGRIJIREA BOLNAVULUI S.E.

-

CAPITOLUL IV

INGRIJIREA PACIENTEI M. E.

1.Culegerea datelor

1.1 Surse de culegere a datelor-pacient

1.2 Date privind identitatea pacientului

Date fixe

NUME SI PRENUME :M.E.

VARSTA: 60 ANI

STARE CIVILA:CASATORITA

SEX: FEMININ

NATIONALITATE: ROMANA

OCUPATIE:CASNICA

RELIGIE: ORTODOXA

Date variabile:

DOMICILIUL-MUNICIPIUL PLOIESTI,JUDETUL PRAHOVA.

Pacienta este casatorita,nu are copii.Locuieste cu sotul intr-un apartament cu 2 camere.Pacienta nu fumeaza ,nu bea cafea,nu consuma alcool.Alimentatia pacientei este obisnuita fara sa tina un regim anume.

1.3.a.ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

-mama:decedata la 47 de ani-colaps periferic

-tata:decedat la 57 de ani -AVC

-un frate-decedat la 48 de ani-HTA

`        -alt frate cu HTA

1.3.b.ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:

-reumatism articular acut in adolescenta

-amigdalite repetate

-colecistopatie cronica

-hernie ombilicala

Pacienta te cunoscuta cu HTA esentiala cu valori ridicate pana la 250/120 mm Hg si cardiopatie ischemica.A suferit doua accidente vasculare cerebrale in 1997 si 1998.A prezentat si obezitate gradul II,HTA ,are un caracter ereditar,atat mama cat si fratii sai prezentand aceasta boala.

1.3.c.ANTECEDENTE PERSONALE -FIZIOLOGICE.

-menarha la 12 ani.

-ciclu regulat ,in cantitati moderate cu durata de 4-5 zile insotit de dismenoree.

-menopauza instalata la 51 de ani.

-3 avorturi spontane.

-nici o nastere.

1.4.a. MOTIVELE INTERNARII:

Valorile crescute ale HTA, palpitatii,astenie,dureri precordiale cu caracter de stransura,sufocari,cefalee frontala,senzatie de caldura,dispnee.

1.4.b ISTORICUL BOLII:

Pacienta in varsta de 60 de ani se interneaza in sectia cardiologie pentru aparitia unui grad marit al dispneei,pentru dureri precordiale cu caracter anginos, palpitatii,astenie,ameteli,cefalee.Urmeaza un tratament ambulator cu Hoemitn si Furantril.De circa 2 luni afirma ca oboseala s-a accentuat la eforturi minime, iar dispneea a devenit aproape permanenta in ultimele 2 saptamini,asociindu-se cu ameteala,sufocari,dureri       precordiale,motive care au dus pacienta la spital de urgenta.

1.5.DIAGNOSTIC LA INTERNARE:

-cord ischemic dureros

-HTA stadiul II (210/110 mmHg)

1.6.DATA INTERNARII

          20.02.2007 ORA 11.30

1.7.EXAMEN CLINIC PE APARATE:

-tegumente si mucoase:normal colorate,fara adenopatie.

-sistemul muscular: normal reprezentat.

-tesut adipos: pacienta prezinta obezitate gradul I

-aparat osteo-articular: pacienta prezinta poliartroze.         

-aparat respirator: torace normal conformat ,sonoritate si murmur pulmonar normal.

-aparat cardio-vascular: se constata zgomote cardiace mai asurzite,T.A. 210/110 mm Hg,puls rapid 72 batai/minut.

-aparat digestiv: dentitie cu lipsuri ,abdomen mobil,prezentand o hernie ombilicala nereductibila avand un diametru de circa 10 cm, ficat la rebord,splina in limite normale.

-aparat uro-genital: loje renale vag dureroase,mictiuni spontane.

-SNC: ROT normale,prezente bilateral.

-Pacienta este orientata temporo-spatial,prezinta anxietate si raspunde greu la intrebari.

-T=36,4

-Respiratia are un caracter aritmic ,deoarece pacienta se sufoca,este simetrica si are un ritm de 16 respiratii pe minut.

-Acuitatea vizuala si auditiva sunt bune.

ANALIZA SI INTERPRETAREA  DATELOR

2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR PERSONALE

         

NEVOI FUNDAMENTALE

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

SURSA DE DIFICULTATE

1. NEVOIA DE A RESPIRA SI DE A AVEA O BUNA CIRCULATIE

-mucoasa respiratorie umeda,secretii reduse;

-coloratie normala a tegumentelor

-senzatie de sufocare;

-16 resp. pe minut

-amplitudine modificata a respiratiei

-puls amplu=72puls /min

-tahicardie

-TA=210/110mmHg

-hipertensiune arteriala

-palpitatii

durere precordiala

-anxietate

-alterarea muschiului cardiac

-cunostinte insuficiente despre alimentatia echilibratacefalee frontala.

 

 

 

         

         

2.NEVOIA DE A BEA SI DE A MANCA

-mucoasa bucala roz si umeda,limba roz.

-gingii roz,aderente dintilor.

-digestie lenta

-pacienta prezinta pofta de mancare si senzatie de satietate dupa cele trei mese pe care le serveste pe zi.

-absenta unor dinti.

-greseli in alegerea si prepararea alimentelor

-durere precordiala

-anxietate

-stres

3.NEVOIA DE A ELIMINA

-urina=1250ml/24 ore

-6 mictiuni/zi:5 ziua si una noaptea

-urina are culoare galben deschis ,cu aspect clar.

-sete intensa

-scaun la 2 zile (constipatie) in cantitate redusa

-pacientul prezinta crampe abdominale

-dioforeza in cantitate 700 ml

-diminuarea peristaltismului intestinal cu aparitia constipatiei

4. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

-TA si pulsul se modifica in functie de efortul depus

-imobilizare

-facies ce exprima frica ,teama.

-poliartroza

-dificultatea in deplasare

-pacientul sta in semisezand ,pozitie specifica din cauza dispneei.

-durere precordiala

-anxietate,stres

-dispnee

-lezari ale articulatiilor oaselor membrelor superioare si inferioare.

5NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI

-somn perturbat ,agitat,

-pacientul prezinta insomnie terminala

-neliniste,teama justificata

-pacienta se simte obosita ,are facies sumbru si ochi incercanati

-durere

-surmenaj

-anxietate.

-lipsa cunostintelor

6.NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

-pacienta se poate imbraca si dezbraca singura

-pacienta prezinta vestimentatie comoda ,adecvata spitalizarii.

7.NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE

-T=36,4-37

-piele de culoare roz avand o temperatura calduta

8.NEVOIA DE A-SI MENTINE TEGUMENTELE CURATE

-urechile au o configuratie normala si sunt curate.

-mucoasa nazala este umeda,iar fosele nazale libere.

-mucoasa bucala este umeda si roz

-gingiile sunt aderente dintilor si sunt roz

-unghiile sunt taiate scurt sunt curate si au o culoare normala.

-pacienta are deprinderi igienice normale.

-absenta unor dinti

-lipsa de elasticitate a pielii

-pielea este necatifelata,colorata normal

-circulatie inadecvata.

-durere

-orice piedica a miscarii

-anxietete -stres

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

-mediu sanatos,fara poluare fonica,chimica,microbiana.

surmenaj care influenteaza organismul

-afectare fizica.

-dezechilibru,durere precordiala

-anxietate,stres

-frica,agitatie.

1O.NEVOIA DE A COMUNICA

-acuitate vizuala si gustativa buna.

-finete gustativa si a mirosului,sensibilitate tactila.

-debit verbal cu ritm moderat

-gesturi expresive.

-privire semnificativa

-perceptie obiectiva

-atitudine receptiva

-relatii armonioase in familie

-neliniste ,framintari

-sentiment de tensiune pe care pacienta il resimte in fata vietii.

durere

-frica,stare de criza

11.NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CREDINTE SI VALORI

-pacienta prezinta controlul emotiilor.

-accepta tratamentul prescris de medic

-pacienta vrea sa stie eventualele complicatii ale bolii sale

-manifestari de anxietate (tahicardie)si de depresie(insomnie)

-grija fata de sensul mortii si al vietii.

durere,surmenaj,anxietate,stres

-spitalizare

12.NEVOIA DE A SE REALIZA

-activitate pozitiva(entuziasm,multumire)creaza o atmosfera de destindere.

-pacienta delibereaza in situatii urgente si ia hotarari pozitive

13.NEVOIA DE RECREERE

-somn intrerupt

-anxietate

-senzatie de sufocare

-dispnee

-cefalee frontala

dezechilibru(durere)

-anxietate,stres

-spitalizare

14.NEVOIA DE A INVATA CUM SA-SI PASTREZE SANATATEA

-pacienta este constienta de necesitatea formarii de atitudini si deprinderi corecte pentru a obtine o stare de bine.

-dorinta de acumulare de cunostinte

-pacienta nu are cunostinte privind importanta respectarii tratamentului si prevenirea complicatiilor.

-durerea care determina modificari ale ritmului respirator cardiac,de TA si neliniste,agitatie,teama de moarte iminenta.

2.2.PROBLEMELE PACIENTEI.

A.ACTUALE

-alterarea circulatiei si a respiratiei

-durere precordiala cu caracter de stransura

-anxietate

-usoara dificultate in alimentatie si hidratare

-dificultate in a se odihni

-dificultate in mobilizare,deplasare

-dificultate in recreere

B.POTENTIALE

-aparitia unei noi crize

-aparitia unui infarct miocardic

-aparitia edemelor

-aparitia unui AVC

2.3.DIAGNOSTIC DE NURSING

a)     alterarea circulatiei si respiratiei din cauza durerii precordiale manifestata prin palpitatii,dispnee,HTA

b)    durere precordiala din cauza cardiopatiei ischemice manifestata prin senzatie de stransura a cordului

c)     anxietate din cauza durerii si a eventualelor aparitii a complicatiilor manifestata prin agitatie,frica,neliniste

d)    usoara dificultate in alimentare si hidratare din cauza absentei unor dinti

e)     dificultate in a se odihni din cauza durerii,nelinistii,senzatiei de sufocare manifestata prin facies sumbru,ochi incercanati,discomfort.

f)      intoleranta la activitate din cauza dispneei,durerii si lezarii unor articulatii manifestat prin pozitie specifica(semisezand) si facies ce exprima teama.

g)     dificultate in recreere din cauza durerii precordiale si dispneei manifestata prin somn intrerupt

2.4.STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA

Pacienta nu-si poate satisface singura nevoile fundamentale si de aceea are nevoie de ajutorul asistentei medicale

Grad de dependenta:III

3.PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

1.     OBIECTIVE

1.a.OBIECTIVUL GLOBAL

-ca pacienta sa isi satisfaca independent cele 14 nevoi fundamentale.

1.b. OBIECTIVE SPECIFICE IMEDIATE;

-instituirea repausului fizic absolut cu scopul scaderii efortului cardiac.

-combaterea durerii si dispneei

-administrarea de coronarodilatatoare

-prevenirea unui infarct miocardic

-reducerea nevoilor energetice ale organismului

-reechilibrarea valorilor tensionale

-asigurarea unei ventilatii bune

-asigurarea conditiilor de microclimat

-reducerea starii de anxietate a pacientei

-sustinerea functiilor vitale

1.c.OBIECTIVE SPECIFICE INDEPARTATE;

-sustinerea functiilor vitale

-prevenirea complicatiilor (edeme,AVC,infarct miocardic)

2.INTERVENTII

2.a. INTERVENTII DELEGATE:

-am recoltat produse biologice

-am administrat medicatia prescrisa de medic

-am pregatit pacienta pentru efectuarea unor tehnici si explorari.

g)dificultate in recreere din cauza durerii precordiale si dispneei manifestata prin somn intrerupt.

h)HTA din cauza circulatiei inadecvate manifestata prin cefalee frontala,palpitatii

2.4.STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA

Pacienta nu-si poate satisface singura nevoile fundamentale si de aceea are nevoie de ajutorul asistentei medicale.

Grad de dependenta :III

3.PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

1.OBICTIVE

1.a. OBIECTIVUL GLOBAL:

-ca pacienta sa isi satisfaca independent cele 14 nevoi fundamentale.

1.4.OBIECTIVE SPECIFICE IMEDIATE:

-instituirea repausului fizic absolut cu scopul scaderii efortului cardiac

-combaterea durerii si dispneei

-administrarea de coronarodilatatoare

-prevenirea unui infarct miocardic

-reducerea nevoilor energetice ale organismului

-reechilibrarea valorilor tensionale

-asigurarea unei ventilatii bune

-asigurarea conditiilor de microclimat

-reducerea starii de anxietate a pacientei

-sustinerea functiilor vitale

1.c.OBIECTIVE SPECIFICE INDEPARTATE

-sustinerea functiilor vitale

-prevenirea complicatiilor(edeme,AVC,infarct miocardic)

2.INTERVENTII

2.a.INTERVENTII DELEGATE :

-am recoltat produse biologice

-am administrat medicatia prescrisa de medic

-am pregatit pacienta pentru efectuarea unor tehnici si explorari.

2.b.INTERVENTII AUTONOME:

-am masurat si am montat zilnic in FO functiile vitale ale pacientei

-am asigurat pacientei conditiile optime de microclimat

-am incercat sa reduc starea de neliniste,de anxietate a pacientei,incurajand pacienta

-am pregatit salonul si documentele pacientei pentru examenul clinic efectuat de medic

-am alimentat activ la pat pacienta

-am efectuat toaleta pe regiuni a pacientei ,pretinzand cat mai putine eforturi din partea ei.

-dupa toaleta am frictionat cu alcool toate regiunile corpului,imbunatatind tonusul muscular si circulatia locala periferica

-am ajutat pacienta sa-si schimbe lenjeria

-am anuntat pacienta privind ziuz si ora externarii

-am instruit pacienta la externare ,asupra necesitatilor respectarii indicatiilor medicului privind repausul fizic si psihic,tratamentul si regimul alimentar.

4.APLICAREA INGRIJIRILOR

PROBLEMA PACIENTEI

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME

INTERVENTII DELEGATE

EVALUARE

20.02

Internarea pacientei in spital

-pacienta sa aiba conditii de mediu securizant.

-asigurarea conditiilor de microclimat

-pacienta sa fie echilibrata fizic si psihic pe toata perioada spitalizarii

-pacienta sa fie investigata si tratata conform diagnosticului

-pacienta sa fie supravegheata atent

-pacienta sa aiba toate nevoile fundamentale satisfacute pe toata perioada spitalizarii

-la internare am incercat sa-i diminuez stresul suferit la internare si sa-i usurez adaptarea la mediul spitalicesc

-am asezat-o in pat si i-am aranjat obiectele personale in noptiera.

-am adus la cunostinta pacientei unde se afla cabinetul asistentelor,sala de mese,grupul sanitar.

-am aerisit salonul si am asigurat temperatura de 18-20 C si umiditatea aerului 55-60%

-am asigurat lenjerie de pat si corp curata si uscata

-am protejat patul cu musama.

-am asigurat atmosfera calda ,de incredere si empatie.

-am raspuns promt si solicitudine la intrebarile pacientei

-am incurajat pacienta sa-si exprime nemultumirile,sentimentele in legatura cu problemele sale

-i-am explicat scopul interventiilor,explorarilor si al tratamentului si necesitatea acestuia

-am pregatit materiale si instrumente pentru recoltarea probelor de laborator

-am pregatit fizic si psihic pacienta

-am respectat regulile de asepsie si antisepsie

-am masurat functiile vitale si vegetative (TA=210/110mmHg,R=16/min,AV=72 bat/min,T=36,4 C,diureza=1250ml/24 h,scaun=0)

-am suplinit pacienta in satisfacerea nevoilor fundamentale.

-am aplicat masuri de prevenire a complicatiilor septice.

-am recoltat sange pentru probe de laborator:VSH,HLG,colesterolemie,glicemie,lipemie.

-am recoltat urina pentru examenul de urina

-am administrat medicamentele pe cale orala si parenterala.

-am insotit pacienta pentru a efectua toate explorarile functionale.

-pacienta are conditii de mediu securizant si microclimat corespunzator

-pacienta s-a familiarizat cu mediul spitalicesc si este echilibrata fizic si psihic

-pacienta a fost investigata si i s-a administrat tratamentul conform diagnosticului.

-pacienta a fost supravegheata

-pacienta a fost ajutata sa-si satisfaca nevoile fundamentale de pe toata perioada spitalizarii.

21.02.

Pacienta inca prezinta dureri precordiale ,sufocari

-pacienta sa nu mai acuze dureri precordiale

-pacienta sa respire normal si sa nu mai prezinte senzatia de sufocare

-am asigurat igiena pacientei

-i-am efectuat toaleta pe regiuni

-toaleta a fost urmata de frictionare cu alcool usor diluat,imbunatatind tonusul muscular si circulatia locala periferica.

-am masurat functiile vitale si vegetative:TA=210/100mmHg,R=18 r/min,AV=68bat/min,T=36,4C,diureza=1400ml/24h,scaun=0

-am administrat pacientei medicatia din ziua precedenta

-pentru a combate sufocarile ,am efectuat oxigenoterapie prin sonda nazala,fixand debitul la 4 l/min pentru aceasta tehnica am facut urmatoarele:am dezobstruat caile respiratorii,am masurat distanta de la fosa nazala pana la tragus,amintrodus sonda pina in nazofaringe,dupa care am supravegheat pacienta.sonda a fost mentinuta timp de 2 h.

pacienta continua sa prezinte sufocari si acuza precordialii.

-pacienta a avut un somn agitat cu treziri repetate

-nu au aparut edeme si nu s-a modificat coloratia tegumentelor si mucoaselor.

22.o2

Dispnee si dureri precordiale

-pacienta sa prezinte o respiratie normala

-pacienta sa nu mai acuze dureri precordiale

am solicitat pacientei sa execute miscari pasive

-am efectuat masaj la nivelul membrelor inferioare pentru prevenirea edemelor si a trombozelor

-am efectuat toaleta pacientei dupa care am facut frictiuni cu alcool si pudrari cu talc

-am masurat functiile vitale si vegetative:TA=190/100,mmHg,R=18 resp/min,AV=70 bat/min,T=36,8 C,diureza=1250 ml,scaun=1

-am administrat medicatia prescrisa

-am efectuat pacientei la indicatia medicului,oclisma evacuatoare pentru constipatie

-durerile precordiale si dispneea sunt usor ameliorate

-rezultatele de laborator arata:HLG,Hb=13,65%;leucocite=6800/mm3;VSH=5mm/h si10mm/2h;transaminaze:TGP=7,5UI;tymol=6u.ML;glicemie=1g%;colesterol=2,52g%o;lipemie=810mg%

23.02

-pacienta sa prezinte o stare de bine

-am solicitat pacientei sa execute miscari de flexie si extensie usoara a membrelor

-am schimbat lenjeria de pat

-am pregatit pacienta pentru efectuarea EKG asigurandu-i cu 10 15 minute inainte repausul fizic si psihic absolut

-functiile vitale:TA=190/80 mmHg,R=16 resp/min,AV=68 bat/min,T=36,4 C,diureza=1200ml,scaun=0

-am administrat medicatia

-starea generala imbunatatita

-pacienta este mai comunicativa

-starea de anxietate s-a redus relativ

24.02

pacienta sa prezinte o stare generala buna

-am continuat miscarile pasive la pat cu pacienta

-am masat membrele inferioare pentru a preveni edemele

-am efectuat toaleta de regim dupa care am frictionat cu alcool diluat

-functiile vitale si vegetative:TA=185/90 mmHg,R=18 resp/min,AV=70bat/min,T=36 C,diureza=1200ml,scaun=0

-am administrat medicatia

-stare generala ameliorata

-cefaleea a disparut

-sufocarile si dispneea s-au redus in intensitate

-examen sumar de urina:culoare=galbena;pH acid;albumina=normal;glucoza =absent;examenul sedimentului:hematii=10-14;leucocite=20-25

25.02

-pacienta sa aibe temperatura corpului in limite normale

-am insistat cu igiena in regiunea occipitala,a omoplatilor,sacrala,fesiera,a coatelor si calcaielor,regiunea trohanteriana interna si externa a genunchilor si maleolara (regiuni expuse aparitiei escarelor)

-am ajutat pacienta sa-si schimbe lenjeria de pat

-am alimentat activ pacienta,la pat

-functiile vitalesi vegetative:TA=180/95 mmHg,R=20 resp/min,AV=72 bat/min,T=37,2C,diureza=1300ml/24h,scaun=1

-am administrat medicatia

-la indicatia medicului se poate incepe mobilizarea activa a pacientei

-starea pacientei se mentine in aceleasi limite

-am constatat o usora crestere a temperaturii =37,2 C

26.02

pacienta sa se mobilizeze activ

-am efectuat toaleta pe regiuni a pacientei

-am continuat mobilizarea ajutand-o sa stea in pozitie sezand la marginea patului si chiar sa se ridice in ortostatism

-functiile vitale si vegetative:TA=185/90mmHg,R=16 resp/min,AV=70 bat/min,diureza=14oo ml/24 h ,scaun=0

-am administrat medicatia prescrisa

-starea pacientei se prezinta la fel

-s-a inceput mobilizarea activa

27.02

-am efectuat toaleta pe regiuni a pacientei si i-am spalat parul

-dupa toaleta am reorganizat locul de munca

-functiile vitale si vegetative:TA=185/93 mm Hg,R=16 resp/min,AV=70 bat/min,T=37 C,diureza=1350 ml/24 h,scaun=1

-am administrat medicatia prescrisa,am pregatit pacienta pentru o noua EKG

-pacienta nu prezinta edeme

-coloratia tegumentelor si mucoaselor este normala

28.02

-am supravegheat primii pasi pe care i-a facut pacienta dupa imobilizarea la pat

-am ajutat pacienta sa se deplaseze pentru a-si efectua toaleta fetei,supraveghind-o indeaproape

-functii vitale si vegetative:TA=180/95mmHg,R=18 resp/min,AV=68 bat/min,T=36,8C,diureza=1300ml,scaun=0

-am administrat medicatia prescrisa

-starea generala a pacientei nu inregistreaza modificari esentiale

29.02

am ajutat pacienta sa-si schimbe lenjeria de corp si sa-si efectueze toaleta

-functii vitale si vegetative: TA=185/90mmHg,R=16resp/min,AV=70/min,T=37C,diureza=1400 ml/24h,scaun=0

-am administrat medicatia

starea generala se prezinta la fel

1.03

-am supravegheat modul in care pacienta respecta indicatiile medicului

-am pregatit-o pentru vizita in urma careia s-a stabilit externarea ei

-functii vitale si vegetative:TA=180/92mmHg,R=16 resp/min,AV=72bat/min,T=36,2C,diureza=1250ml/24h,scaun=1.

-am administrat medicatia prescrisa

-la indicatia medicului am stabilit ca pacienta sa cunoasca momentul externarii

-starea generala a pacientei se pastreaza intre aceeasi parametrii.

2.03

pacienta sa urmeze tratamentul prescris de medic in ambulator

-am anuntat familia pacientei asupra orei de externare

-am ajutat pacienta sa-si stranga lucrurile,am condus-o la garderoba spitalului

-am instruit-o asupra necesitatii respectarii indicatiilor medicului privind repausul fizic si psihic,tratamentul medicamentos,regimul alimentar

-m-am asigurat ca pacienta are asupra ei biletul de iesire si reteta prescrisa

-am trecut datele pacientei intr-un registru alfabetic si am completat o serie de documente medicale

-starea pacientei la externare e ameliorata

-pacienta nu prezinta edeme,cianoza,sufocari,iar cefaleea a disparut la fel si durerile precordiale

-functii vitale si vegetative:TA=185/95mmHg,R=18 resp/min,AV=70 bat/min,T=36,8C,diureza=1300ml,scaun=0.

 5.EXTERNAREA

Data externarii:2.03.2007

DIAGNOSTIC LA EXTERNARE:

-Cord ischemic dureros

-HTA

STAREA LA EXTERNARE:ameliorat

COMPLETAREA UNOR DOCUMENTE MEDICALE:

-Foaia de observatie-data externarii

           -numarul de zile de spitalizare

           -starea la externare

-Buletin de externare-data intocmirii

            -datele de identitate ale pacientului

            -perioada spitalizarii

PLANUL DE RECUPERARE:

-sa duca o viata ordonata

-sa evite efortul fizic si stresul

-sa respecte regimul alimentar hipocaloric,hiposodat.

-control periodic

-tratament conform prescriptiei medicului.              

MEDICATIA PACIENTEI M.E.

MEDICAMENT

DOZAJ

ACTIUNE

INDICATII

CONTRAINDICATII

EFECTE ADVERSE

DIGOXIN

2 fiole i.v. apoi ½ fiola la6h

Glicozida tonicardiaca cu actiune intensiva relativ rapida si de durata relativ scurta.

Insuficienta cardiaca acuta si congestiva,cord pulmonar cronic,insuficienta cardiaca la copii,fibrilatie atriala,tahicardie supraventriculara.Se poate asocia cu diuretice si vasodilatatoare.

Bradicardie marcata,extrasistole polimorfe ventriculare,tahicardie ventriculara,prudenta in leziuni miocardice si bloc partial,doze mici daca pacientul a primit inainte tratament cu alt digitalic,la hepatici,in insuficienta renala severa,la batrani,nou nascuti,la hipotiroidieni,in infarctul miocardic recent,in hipokaliemie si hipercalcemie.

Greata,salivatie,voma,anorexie,diaree,dureri abdominale,cefalee,stari de rau,somnolenta,tulburari de vedere ,tahicardie supraventriculara,defecte de conducere.In cazuri extreme apare fibrilatia ventriculara,rareori apare urticarie,eozinofilie,trombocitopenie,ginecomastie.

FURANTHRIL

1/2comprimat zilnic

Diuretic foarte activ, creste mult eliminarea renala de sare;este eficace si in conditiile unei filtrari glomerulare reduse;efectul incepe dupa 20-60 min. de la administrarea orala si dureaza 4-6 h ;reduce presiunea arteriala crescuta si potenteaza medicatia antihipertensiva.

Edeme cardiace,cirotice,renale,edeme periferice prin insuficienta venoasa,HTA.

Anurie,deficite electrolitice,stare precomatoasa la cirotici,prudenta sau evitare la diabetici,in guta,adenom de prostata,in sarcina si alaptare;nu se asociaza cu ototoxice si nefrotoxice.

Dozele mari si tratamentul prelungit pot duce la deficit de sodiu,hipomagneziemie,deshidratare,hiperazotemie,hiperuricemie,hiperglicemie si agravarea diabetului,greata;rareori pancreatita,nefrita interstitiala,eruptii cutanate,leucopenie,trombocitopenie.

LANATOZID

1 comprimat /zi

Tonicardiac cu proprietati asemanatoare digoxinei;are actiune intensa,rapida si de durata relativ scurta

Insuficienta cardiaca mai ales la bolnavii cu tendinta de acumulare a digitalicelor;fibrilatia atriala si flutter atrial cu ritm rapid.

La fel ca in cazul digoxinului

La fel ca in cazul digoxinului

MIOFILIN

1 fiola (10 ml)la 8 h i.v. lent

Bronhodilatator slab,antispastic,vasodilatator,stimulant miocardic,diuretic,stimulant psihomotor

Astm bronsic,insuficienta cardiaca cu bradicardie,astm cardiac,edeme cardiace sau nefrotice discrete

Prudenta in caz de iritatie sau hemoragii ale mucoasei gastrointestinale,hipotensiune arteriala,hemoragie cerebrala,epilepsie,nefrita,prudenta sau evitare la copiii mici.

Neliniste,insomnie,cefalee,anorexie,iritatie gastrica,greata,palpitatii.Injectarea i.v. rapida poate cauza congestia pielii,cefalee,ameteli,palpitatii,aritmii severe,convulsii,colaps;Injectia i.m. este dureroasa.

PERSANTIN

1 comprimat de 75 mg de 3 ori/zi.

Antianginos prin vasodilatatie coronariana;inhiba plachetele(antiagregant plachetar)

Cardiopatii ischemice(adjuvant),profilaxia trombozelor pe valvule ,profilaxia trombozelor venoase profunde

Stari de precolaps si colaps;prudenta la hipotensivi.Solutia nu trebuie amestecata cu alte solutii injectabile.Se evita cofeina,aminofilina,ceaiul,cafeaua,cacaua.

Uneori poate agrava angina pectorala(se intrerupe medicatia)rareori greata,diaree,cefalee,somnolenta,ameteli,bufeuri de caldura,eruptii cutanate.Injectarea i.v. poate provoca congestia fetei si hipotensiune chiar lipotimie.

PROPRANOLOL

1 comprimat (20 mg)de 3 ori /zi

Blocant betaadrenergic,are actiune chinidinica slaba.Antianginos si antiaritmic,inlatura influentele cardiostimulatoare simpatice diminueaza raspunsul inimii la efort ,micsoreaza consumul de oxigen al miocardului,protejeaza fata de aritmii,ischemia miocardica si infarct,deprima forta de contractie a inimii si scade debitul cardiac,intarzie conducerea atrioventriculara.Antihipertensiv prin inhibarea secretiei de renina si prin actiune centrala.

Angina de piept,aritmii cardiace supraventriculare,cardiomiopatie obstructiva,HTA esentiala,profilaxia migrenei,stari anxioase,tremor esential,profilaxia hemoragiilor digestive la cirotici.

Insuficienta cardiaca necontrolata,soc cardiogen,bloc atrioventricular,bradicardie marcata,astm bronsic,bronsita spastica,hipoglicemie,acidoza metabolica,prudenta sau evitare in sarcina si alaptare.Poate creste periculos efectul deprimant circulator al anestezicelor generale.

Greata, voma,diaree,senzatie de rece in extremitati,sudoratie.insomnie,cosmaruri,stare depresiva,cefalee,fotofobie,interferarea functiei sexuale,rareori purpura,dispnee,halucinatii vizuale,parestezii.Agraveaza insuficienta cardiaca,poate provoca bronhospasm.Intreruperea brusca a tratamentului prelungit poate provoca mai ales la bolnavii cu angina pectorala severa agravarea anginei,infarct de miocard,aritmii ventriculare.In caz de hemoragie digestiva riscul prabusirii circulatorii poate fii crescuta.

INGRIJIREA PACIENTULUI M.I.

1.CULEGEREA DATELOR

1.1.Surse de culegere a datelor:-pacient

                               -echipa medicala

DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI:

a)DATE FIXE:

NUME SI PRENUME:M.I.

VARSTA:52 ANI

STARE CIVILA:VADUV

SEX:MASCULIN

NATIONALITATE:ROMANA

OCUPATIE:STRUNGAR

RELIGIE:ORTODOX

                                           

b)DATE VARIABILE:

DOMICILIUL: JUDETUL PRAHOVA,MUNICIPIUL PLOIESTI.

Pacientul locuieste cu fiica de 22 ani si fiul de 30 de ani intr-o garsoniera.Sotia sa a decedat in urma cu 1o ani in urma unui accident rutier.Pacientul nu fumeaza,consuma ocazional alcool si cafea.Are o alimentatie obisnuita ,fara un regim special.

1.2.a)ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE

   -tatal: decedat de cancer prostatic

   -mama: hipertensiva,ciroza hepatica compensata.

b)ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE

Pacientul a avut infarct miocardic in iunie 2001 si altul 3 ani mai tarziu in noiembrie 2004.

1.3.MOTIVELE INTERNARII

Precordialgii cu caracter de apasare,cu durata de peste 30 minute,care nu se amelioreaza dupa administrare de nitroglicerina; anxietate,oboseala la eforturi medii.

1.4..ISTORICUL BOLII

Pacientul in varsta de 52 ani ,cu antecedente cardiovasculare,infarct de miocard in 2001 si 2004,se interneaza in sectia cardiologie pentru apasari precordiale cu durata de peste 30 de minute,care nu cedeaza la administrare de nitroglicerina si pentru oboseala la eforturi medii.De mentionat ca aceste stari de indispozitie generala la care  s-au adaugat  sufocari,cefalee,a aparut de aproximativ o luna,precedata de o serie de neintelegeri la locul de munca Toate acestea au condus la internarea pacientului M.I. in sectia de cardiologie.

1.5.DIAGNOSTICUL LA INTERNARE

          -cord ischemic dureros

          -sechele post infarct miocardic

          -insuficienta mitrala functionala

-insuficienta circulatorie cerebrala

-poliartroze

1.6.DATA INTERNARII

     18.o2.2007 ora 13.00

1.7.EXAMENUL CLINIC PE APARATE

-Tegumente si mucoase:normal colorate,fara adenopatie

-Sistem muscular:normal reprezentat

-Sistem osteo-articular:aparent integru morfologic

-Sistem ganglionar:ganglioni nepalpabili

-Aparat respirator: prezinta torace normal conformat,sonoritate pulmonara bilateral prezenta,murmur pulmonar prezent

-Aparat cardio-vascular: se constata zgomot apexian spatiul V intercostal stang,zgomote cardiace ritmice,TA=120/80 mm Hg,AV=80 batai/min.

-Aparat digestiv: dentitie fara lipsuri,abdomen moderat,marit in volum prin exces adipos,ficatul si splina in limite normale

-Aparat uro-genital:prezinta loje renale nedureroase,mictiuni fiziologice

-Sistem nervos central: este orientat temporo spatial;ROT normale,prezente bilateral;acuitate vizuala si auditiva bune.

Temperatura=36,2C

    

    

    

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

1.NEVOIA FUNDAMENTALA

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

SURSE DE DIFICULTATE

2.NEVOIA DE A RESPIRA SI DE A AVEA O BUNA CIRCULATIE

-mucoasa respiratorie umeda,secretii reduse

-coloratie normala a tegumentelor

-mucoasa bucala roz,umeda

-gingii roz,aderente dintilor

-reflex de deglutitie prezent

-pacientul are apetit si prezinta senzatie de satietate dupa cele trei mese pe care le serveste pe zi

-dispnee de efort,sufocari

-16 resp/min

-puls rapid=80 batai/min.TA=102/80 mm Hg.

-precordialgii

-anxietate

-alterarea muschiului cardiac

-cunostinte ineficiente despre alimentatia echilibrata

3.NEVOIA DE A ELIMINA

-diureza=1200 ml/24 h,6 mictiuni pe zi :5 ziua,1 noaptea.

-urina este de culoare galben deschis cu aspect clar.

4.NEVOIA DE A SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA

TA si pulsul se modifica in functie de efortul depus.

-poliartroza

-facies anxios

-pacientul adopta pozitia semisezand (specifica)

-dificultate usoara in miscare

-precordialgii

-anxietate

-frica

-lezari ale articulatiilor si oaselor

5.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

-somn neperturbat,linistit

-pacientul s-a putut odihni

6.NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

-pacientul se poate imbraca si dezbraca singur

7.NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE

-T=36,2-36,4 C

-piele de culoare roz cu temperatura normala

8.NEVOIA DE A-SI MENTINE TEGUMENTELE CURATE

-urechile au o configuratie normala si sunt curate

-mucoasa nazala este curata si umeda

-unghiile sunt taiate scurt si au culoare normala

-pacientul are deprinderi igienice normale

9.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

-mediu poluant

-cefalee,oboseala ce influenteaza starea organismului

-anxietate,stres

-dezechilibru

-precordialgii

10.NEVOIA DE A COMUNICA

-acuitate vizuala si gustativa-bune

-sensibilitate tactila

-debit verbal cu ritm moderat

-gesturi expresive

-perceptie obiectiva a mesajului primit

-atitudine receptiva

11.NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CREDINTE SI VALORI

pacientul prezinta controlul propriilor emotii

-accepta tratamentul prescris

-pacientul este constient de eventualele complicatii ale bolii sale

12.NEVOIA DE A SE REALIZA

-pacientul delibereaza in situatii urgente si ia hotariri potrivite

13.NEVOIA DE RECREERE

-somn neperturbat,neintrerupt pentru a se recrea pacientul citeste

14.NEVOIA DE A INVATA CUM SA-SI PASTREZE SANATATEA

-pacientul este constient de necesitatea formarii de atitudini si deprinderi corecte pentru a obtine o ameliorare a bolii si o stare de bine.

-pacientul prezinta dorinta de a acumula cunostinte in legatura cu boala sa.

PROBLEMELE PACIENTULUI

a)ACTUALE

v    dureri precordiale intense cu caracter de apasare, cu durata de peste 30 minute.

v    anxietate

v    oboseala la eforturi medii

b)POTENTIALE

v    aparitia unei noi crize

v    aparitia unui infarct miocardic

v    aparitia complicatiilor (edeme,tromboze,AVC)

DIAGNOSTICE DE NURSING

a)     Alterarea circulatiei din cauza lezarii muschiului cardiac manifestata prin cresterea usoara a TA.

b)     Durere din cauza insuficientei mitrale manifestata prin senzatie de apasare,de greutate.

c)      Anxietate din cauza durerii si a eventualelor complicatii manifestata prin neliniste

d)     Intoleranta la activitate din cauza precordialgiilor manifestata prin oboseala la eforturi medii.

STABILIREA  GRADULUI DE DEPENDENTA

  Pacientul nu isi poate satisface pe deplin toate cele 14 nevoi fundamentale ,de aceea va avea nevoie de ajutorul echipei medicale.

  Grad de dependenta II.

APLICAREA INGRIJIRILOR

problema

obiective

interventii autonome

interventii delegate

evaluare

18.02

INTERNAREA

-pacientul sa fie independent in privinta nevoilor fundamentale

-pacientul sa aiba conditii optime de microclimat

-pacientul sa nu mai acuze dureri

-pacientul sa prezinte o stare de bine pe toata perioada spitalizarii

-pacientul sa fie tratat si investigat conform diagnosticului.

-am condus pacientul in salon

-am asigurat conditiile optime de microclimat(temperatura,aerisire,lenjerie de corp si pat)

-am ajutat pacientul sa se instaleze comod in pat ,acesta fiind prevazut cu lenjerie curata si bine intinsa pentru a preveni escarele.

-am sfatuit pacientul sa stea cat mai linistit pentru a nu-si agrava situatia.

-am incurajat si supravegheat permanent pacientul

-am masurat functiile vitale si vegetative

TA=120/80mm Hg,AV=80 bat/min,R=16 resp/min,T=36,2 C,diureza=1250ml/24 h,scaun=0.

-la indicatia medicului am administrat medicatia prescrisa.

-am pregatit fizic si psihic pacientul pentru recoltarea de sange in scopul efectuarii unor examene de laborator

-pacientul este astenic

-acuza dureri precordiale

-pacientul este un tip de persoana constitutional hipertensiva.

19.02

DURERE PRECORDIALA.IMOBILIZARE

-pacientul sa nu mai acuze dureri

pacientul sa se poata mobiliza

-am asigurat igiena pacientului ,efectuind toaleta pe regiuni la pat,avand grija sa protejez pacientul cat mai mult posibil im sensul cat mai reduse mobilizari

-dupa toaleta am frictionat tegumentele pacientului cu alcool usor diluat

-am asigurat conditii de perfecta asepsie

-am administrat medicatia prescrisa

-am pregatit pacientul in vederea recoltarii de urina

-pacientul acuza in continuare dureri precordiale intense

-nu poate executa numeroase miscari.

20.02

DURERE

DISPNEE

SOMN AGITAT

-pacientul sa nu mai acuze dureri

-pacientul sa aiba o respiratie adecvata

-pacientul sa aiba un somn odihnitor

-am solicitat pacientului sa faca miscari pasive la nivelul degetelor de la picioare

-am masurat functiile vitale si vegetative

TA=120/85 mm Hg,AV=74 bat/min,R=20 resp/min,T=36,8 C,diureza=1400ml/24 h,scaun=0.

-am administrat medicatia prescrisa

-deoarece pacientul prezinta insomnie la medicatie s-a adaugat diazepam 10 mg(seara)

-starea pacientului s-a imbunatatit usor

-durerile si dispneea s-au ameliorat

-rezultatele examenelor de laborator indica: VSH=23mm/1h,lipemie=600 mg%,TGO=4,55 U.I.,glicemie=0,95 gr/%o,Hb=13,54 g,Leucocite=5200/mm3 sange

21.02

-am continuat sa mobilizez pacientul ,acesta stand chiar in ortostatism

-am asigurat igiena pacientului

-am anuntat familia cu privire la externare

-am masurat functiile vitale si vegetative

TA=110/80 mm Hg,AV=70 bat/min,R=16 resp/min,T=36,6 C,diureza=1400 ml/24 h,scaun =0

-am administrat medicatia prescrisa

-datorita starii ameliorate a pacientului medicul a hotarit externarea acestuia

-rezultatele examenului de urina indica:

-aspect usor opalescent

-glucoza si proteine absente

-relativ frecvente epitelii si leucocite

-numeros oxalat de calciu

22.02

-pacientul sa urmeze tratamentul in ambulatoriu

-pacientul sa aiba un regim alimentar hiposodat

-am condus pacientul la garderoba

-am inmanat pacientului biletul de iesire din spital si l-am sfatuit asupra modului de viata postspitalicesc

-am masurat functiile vitale si vegetative

TA=110/80 mm Hg

AV=68 bat/min

R=18 resp/min

T=36,6 C

diureza=1400 ml

scaun=1

-am administrat medicatia prescrisa

-am pregatit documentele necesare externarii

-spre deosebire de internare,starea pacientului la externare este ameliorata.

EXTERNAREA

DATA EXTERNARII :22.02.2007

DIAGNOSTIC LA EXTERNARE:-cord ischemic dureros

                                             -angor de efort

                                             -poliartroze

STAREA DE SANATATE LA EXTERNARE: ameliorat

COMPLETAREA UNOR DOCUMENTE MEDICALE:

-FOAIA DE OBSERVATIE- data externarii

                                  -numar de zile de spitalizare

                                  -starea la externare

-BULETIN DE EXTERNARE-data intocmirii

                                      -date de identitate ale pacientului

    -perioada spitalizarii

PLANUL DE RECUPERARE:

-evitarea efortului fizic,stresul

-control periodic

-tratament conform prescriptiilor medicale.

MEDICATIA PACIENTULUI M.I.

MEDICAMENT

ACTIUNE

INDICATII

CONTRAINDICATII

EFECTE ADVERSE

PERSANTIN

3 comprimate de 25mg/zi

Antianginos prin vasodilatatie coronariana.

inhiba functia plachetelor,antiagregant plachetar

Cardiopatiile ischemice(adjuvant),profilaxia trombozelor venoase profunde

Stari de precolaps si colaps;prudenta la hipotensivi.Solutia nu trebuie amestecata cu alte solutii injectabile.Se evita consumul de cofeina,aminofilina,ceai,cafea,cacao.

Uneori poate agrava angina pectorala(se intrerupe medicatia);rareori greata,cefalee,diaree,somnolenta,ameteli,bufeuri de caldura,eruptii cutanate;injectarea I.V. poate provoca congestia fetei si hipotensiune arteriala,chiar lipotimie.

DIGOXIN

0,125 mg/zi

Diuretic foarte activ,creste foarte mult eliminarea renala de sare;este eficace si in conditiile unei filtrari glomerulare reduse;efectul incepe dupa 20-60 min de la administrarea orala;dureaza 4-6 ore;reduce presiunea arteriala crescuta si potenteaza medicatia antihipertensiva.

Insuficienta cardiaca acuta,insuficienta cardiaca congestiva,cord pulmonar cronic,insuficienta cardiaca la copii,fibrilatie si flutter atrial,tahicardie supraventriculara.Se poate asocia cu diuretice si vasodilatatoare.

Bradicardie marcata,extrasistole polimorfe ventriculare,tahicardie ventriculara;prudenta in leziuni miocardice si bloc partial;doze mici daca pacientul a primit inainte tratament cu alt digitalic,la hepatici,in insuficienta renala severa, la batrani ,nou nascutii imaturi,la hipotiroidieni,in infarctul miocardic recent,in hipokaliemie si hipercalcemie

Greata ,salivatie,voma.anorexie,diaree,dureri abdominale,cefalee,stari de rau,somnolenta,stare confuziva,tulburari de vedere,tahicardie supraventriculara,defecte de conducere,in cazuri extreme apare fibrilatia ventriculara;rareori apare urticarie,eozinofilie,trombocitopenie alergica,ginecomastie.

NEFRIX

1 comprimat de 25 mg/zi

Diuretic saluretic din grupa tiazidelor,cu actiune de intensitate moderata,care se mentine 8-12 ore;scade presiunea arteriala crescuta si potenteaza efectul medicamentelor antihipertensive

Edeme cardiace,nefrotice,cirotice,carentiale,cortizonice,sindrom premenstrual,edeme localizate(posttrombolitice si posttraumatice),hipertensiune arteriala,adjuvant in diabetul insipid si in hipercalcemia idiopatica(scade eliminarea de calciu)

Anurie,insuficienta renala severa,precoma sau coma hepatica,boala Addison,aritmii digitalice si alte stari de hiperexcitabilitate miocardica,alergie sau intoleranta la tiazide si sulfamide;prudenta in ciroza decompensata,insuficienta renala,diabet ,guta,hiperuricemie,hiponatremie marcata,stari de hipokaliemie , in timpul sarcinii si alaptarii.Atentie cand se asociaza cu antidiabetice deoarece le antagonizeaza actiunea;cand se asociaza cu antihipertensive  potenteaza efectul hipotensiv;antiinflamatoriile nesteroidiene micsoreaza efectul diuretic.Nu trebuie folosit de sportivi.

Hiponatremie,sindrom hipokaliemic cu astenie,slabiciune musculara,hipercalcemie,agravarea insuficientei renale,cresterea uricemiei,marirea glicemiei si agravarea diabetului,hiperlipoproteinemia;rareori anorexie,greata,voma,colici,diree,constipatie,icter colestatic,pancreatita,cefalee,ameteli,parestezii,eruptii cutanate,fotosensibilizare,purpura trombocitopenica,anemie aplastica,leucopenie,agranulocitoza.

 

NITROPECTOR

3 comprimate de 20 mg /zi

Antianginos din grupa nitratilor organici,este activ pe cale orala si are efect durabil-se instaleaza la cca o ora si dureaza in jur de 5 ore.

Tratament de fond in angina de [piept,realizeaza profilaxia crizelor,tratament de durata,postinfarct

Alergie sau intoleranta,hipotensiune arteriala marcata si insuficienta circulatorie acuta ,infarct acut de miocard,anemie severa,traumatisme cerebrale;prudenta la hipotiroidieni,in prezenta hipotermiei ,la malnutriti,in boli hepatice si renale grave;se evita /prudenta in asociatie cu bauturile alcoolice.

Uneori congestia pielii,cefalee,ameteli,tahicardie,tulburari digestive;rareori hipertensiune arteriala severa,greata,voma,diaree,slabiciune,neliniste,paloare,transpiratie;dozele mari pot provoca methemoglobinemie.

TROMBOSTOP

1 comprimat/zi

Anticoagulant

Tromboze extensive ale venelor profunde,profilaxia trombozelor venoase si a accidentelor embolice dupa interventii chirurgicale,tromboflebite recurente,profilaxia de durata a trombozelor pe valvulele cardiace si pe grefele vasculare,impiedicarea extinderii trombozei in infarctul acut de miocard.

Alergie la anticoagulante ,diateze hemoragice,HTA peste 200mm Hg,ulcer gastro duodenal,hemoragie cerebrala,sarcina;nu se foloseste in primele trei zile dupa interventii chirurgicale si dupa nastere;prudenta la bolnavii cu insuficienta cardiovasculara severa,hepatici,renali,hipertiroidieni,in stari febrile,la denutriti si in boli sistemice grave.Tratamentul cu trombostop trebuie evitat atunci cand nu e posibil controlul efectului prin analize de laborator periodice

Sangerari diverse,relativ greu de controlat;rar stomatita ulceroasa,tulburari digestive,alopecie,urticarie,eruptii cutanate necrotice,febra,leucopenie.

                                 

INGRIJIREA PACIENTULUI

S.E.

1.CULEGEREA DATELOR

1.1. SURSE DE CULEGERE A DATELOR

-Pacient

1.2.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI

a)DATE FIXE

NUME SI PRENUME:S.E.

VARSTA:43 ANI

STARE CIVILA:CASATORIT

SEX:MASCULIN

NATIONALIYATE:ROMANA

OCUPATIE:MUNCITOR

RELIGIE :ORTODOXA

b)DATE VARIABILE:

domiciliul:Bucuresti,sector 1

Pacientul este casatorit ,are 2 copii,locuieste intr-un apartament cu 3 camere,este un mare fumator(aproximativ 2 pachete de tigari pe zi) consuma alcool frecvent. Alimentatia este obisnuita fara un regim anume.

1.3.a.ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE

Neaga

1.3.b.ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE

Neaga

MOTIVELE INTERNARII

-Dureri precordiale intense cu character constrictive cu iradiere in membrul superior stang,anxietate ,varsaturi prelungite si dispnee motiv pentru care a chemat ambulanta.

1.5. DIAGNOSTIC LA INTERNARE

-Sindrom coronarian acut ,posibil infarct miocardic acut

1.6.DATA INTERNARII

17.05.2007 ,ora 9.30

1.7.EXAMEN CLINIC PE APARATE

-Stare generala alterata

-Talie 1,78 cm,G=135 kg

-Stare de constienta:prezenta

-Facies:nespecific

-Tegumente:normal colorate

-Fanere :trofice

-Tesut conjunctiv-adipos:excesiv

-Sistem ganglionar:nepalpabil

-Sistem muscular:normoton,normokinetic

-Sistem osteo-articular:aparent integru

-Aparat respirator:torace normal conformat cu miscari ventilatorii prezente,fara raluri

-Aparat cardio-vascular:regiunea precordiala nemodificata,soc apexian spatial V intercostal stang.Zgomote cardiace  ritmice A.V.=86 batai/minut,puls prezent la arterele pedioase.T.A. 155/110 mm Hg.

-Aparat digestiv:abdomen etalat,mobil cu miscarile respiratorii.Ficat,splina nepalpabile

-Aparat uro-genital:Giordano(-) bilateral,mictiuni fiziologice

-Sistem nervos:orintat temporo spatial

Temperatura=36,5 C

-Respiratie aritmica,dispnee,pacientul se sufoca.

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR PERSONALE

NEVOI FUNDAMENTALE

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

SURSA DE DIFICULTATE

1NEVOIA DE A RESPIRA SI DE A AVEA O BUNA CIRCULATIE

-mucoasa respiratorie umeda

-coloratie normal a tegumentelor

-senzatie de sufocare

-19 resp./min,AV=86 bat./min.,TA=155/110 mm Hg

-durere precordiala

-anxietate-cunostinte insuficiente despre alimentatia echilibrata-durere la nivelul membrului superior stang

2.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

-mucoasa bucala roz si umeda

-gingii normale

-pacientul are pofta de mancare

-greseli in alimentatie si prepararea alimentelor

-durere precordiala

-anxietate

-stres

 

3.NEVOIA DE A ELIMINA

-urina=1400 ml/24 h

-urina cu aspect normal

-sete intense

-scaun la 2 zile,constipatie ,balonare

-diminuarea peristaltismului intestinal si aparitia constipatiei

4.NEVOIA DE A SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA

-TA si pulsul se modifica in timpul efortului.

-imobilizare

-facies ce exprima frica

-pacientul sta in pozitie semisezand din cauza dispneei.

-durerea precordiala

-anxietate

-dispnee

5.NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI

-somn perturbat ,agitat.

-facies sumbru,ochi incercanati.

-durere

-anxietate

-lipsa cunostintelor

6.NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

-pacientul se poate imbraca si dezbraca singur.

-are vestimentatie lejera

7.NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE

-T=36,5 C

-piele normala

8.NEVOIA DE A-SI MENTINE TEGUMENTELE CURATE

-urechile au o conformatie normal si sunt curate.

-mucoasa nazala este umeda,fose nazale curate.

-mucoasa bucala umeda si roz

-unghii curate.

-pacientul are deprinderi igienice

-aabsenta unor dinti

-circulatie inadecvata

-durere

-anxietate

-stres

9.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

-mediu sanatos,fara poluare chimica,fonica,microbiana.

-surmenaj care influenteaza organismul.

-durere precordiala,anxietate,frica.

-agitatie

10.NEVOIA DE A COMUNICA

-acuitate vizuala,olfactiva si gustative buna

-sensibilitate tactile

-debit verbal cu ritm moderat

-perceptie obiectiva

-neliniste,stress

-sentiment de tensiune.

-durere

-stare de criza

11.NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CREDINTE SI VALORI

-pacientul prezinta interes pentru eventualele complicatii ale bolii sale.

-accepta tratamentul prescris.

tahicardie,depresie,durere precordiala

12.NEVOIA DE A SE REALIZA

-pacientul ia hotarari pozitive

13.NEVOIA DE RECREERE

-somn interrupt

-anxietate

-dispnee

-durere

-anxietate,stress

-spitalizarea

14.NEVOIA DE A INVATA CUM SA-SI PASTREZE SANATATEA

-pacientul este interes de a-si forma deprinderi sanatoase de viata si alimentatie

-pacientul nu are cunostinte despre respectarea tratamentului pentru prevenirea complicatiilor.

durerea,nelinistea,tahicardia,teama de moarte iminenta.

2.2.PROBLEMELE PACIENTULUI

A.ACTUALE

·        Alterarea circulatiei si respiratiei.

·        Durerea precordiala.

·        Anxietatea

·        Dificultate in alimentative si hidratare.

·        Dificultate in a se odihni.

·        Dificultate in imobilizare,deplasare.

·        Dificultate in recreere.

B. POTENTIALE

·        Aparitia unei noi crize

·        Aparitia edemelor

·        Aparitia unui AVC.

2.3.DIAGNOSTIC DE NURSING

-Alterarea circulatiei si respiratiei din cauza durerii precordiale manifestata prin dispnee.

-Durere precordiala manifestata prin senzatia de stransura a cordului.

-Anxietate datorata durerii si eventualelor complicatii manifestata prin agitatie si frica.

-Usoara dificultate in alimentare si hidratare datorita absentei unor dinti.

-Dificultate in a se odihni datorita durerii si nelinistii.

-Dificultate in recreere din cauza durerii precordiale si dispneei.

2.4.STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA

          Pacientul nu-si poate satisface singur nevoile fundamentale si are nevoie de asistenta medicala .Grad de dependenta III.

3.PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

1.OBIECTIVE

1.a OBIECTIVUL GLOBAL

-Ca pacientul sa isi satisfaca independent cele 14 nevoi fundamentale.

1.b.OBIECTIVE SPECIFICE IMMEDIATE

-Instituirea repausului fizic absolut cu scopul scaderii efortului cardiac

-Combaterea durerii si dispneei

-Administrarea de coronarodilatatoare

-Prevenirea unei noi crize.

-Reducerea nevoilor energetic ale organismului.

-Reechilibrarea TA si AV.

-Asigurarea unei ventilatii bune.

-Asigurarea conditiilor de microclimate .

-Reducerea starii de anxietate.

-Sustinerea functiilor vitale.

1.c.OBIECTIVE SPECIFICE INDEPARTATE

-Sustinerea functiilor vitale.

-Prevenirea complicatiilor(edeme,AVC,IMA.)

2.INTERVENTII

2.a.INTERVENTII DELEGATE

-Am recoltat produse biologice

-Am administrat medicatia prescrisa de medic

-Am pregatit pacientul pentru explorari.

2.b.INTERVENTII AUTONOME

-Am masurat si am notat zilnic in F.O. functiile vitale.

-Am asigurat pacientului conditiile optime de microclimate.

-Am incercat sa reduc starea de neliniste,anxietate incurajind pacientul.

-Am pregatit salonul si pacientul pentru consultatii.

-Am alimentat activ pacientul.

-Am efectuat toaleta la pat a pacientului.

-Am frictionat cu alcool pentru imbunatatirea circulatiei.

-Am anuntat pacientul cu privire la data si ora externarii.

-Am instruit pacientul in vederea respectarii indicatiilor medicului si tratamentul prescris.

4.APLICAREA INGRIJIRILOR

PROBLEMA PACIENTULUI

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME

INTERVENTII DELEGATE

EVALUARE

17.05.2007

Internarea pacientului

Pacientul sa aibe conditii de mediu securizant si microclimate adecvat.

-sa fie investigat si tratat.

-sa fie supravegheat atent.

-sa-si satisfaca cele 14 nevoi.

-Am incercat sa diminuez stresul,anxietatea.

-am instalat pacientul in pat dup ace am aerisit salonul am pregatit patul.

-Am aranjat obiectele personale ale pacientului.

-L-am informat despre locul grupului sanitary si cabinetului medical.

-Am instituit repausul total.

-Am masurat functiile vitale si vegetative:TA=155/110 mm Hg,AV=86 bat/min,T=36,5 C,R=18 resp/min,diureza=1400 ml/24 h.

-Am recoltat sange pentru VSH,HLG,colesterolemie,glicemie,lipemie,TGO,TGP,urina.

-Am administrat medicatia prescrisa si oxigenoterapia.

-Pacientul are conditii de mediu securizant,s-a familiarizat cu mediul spitalicesc,a fost investigat si tratat conform diagnosticului.

-A fost ajutat sa-si satisfaca cele 14 nevoi.

18.05Pacientul nu prezinta dureri

-pacientul sa respire normal

-Am asigurat igiena pacientului.

-am efectuat toaleta la pat urmata de frictionare cu alcool.

-am masurat functiile vitale:TA=120/60,AV=88 bat/min,R=18 resp/min,T=36,5 C,diureza 1200 ml/24 h,scaun=0

-am administrat medicatia prescrisa

-am efectuat oxigenoterapia(4 l/min)

-pacientul continua sa prezinte dispnee,somn agitat.

-nu au aparut edeme

19.05.

Pacientul nu are durere precordiala,prezinta balonare intensa.

-pacientul sa respire normal sis a se diminueze starea de balonare.

-am efectuat toaleta pe regiuni la pat, am asigurat conditiile de microclimat corespunzatoare.

-am frictionat cu alcool.

-am masurat functiile vitale:TA=120/65 mmHg ,AV=88 bat/min,T=36,7 C,diureza=1300/24 h,scaun =0

-am administrat medicatia .

-am administrat OMEZ seara.

-stare generala usor ameliorate.

-stare de anxietate inca prezenta.

-persista starea de balonare

20.05.

Balonare intense,pacientul insista sa mearga la toaleta.

-pacientului sa i se diminueze starea de balonare.

-am efectuat toaleta pe regiuni.

-am schimbat lenjeria.

-am masat membrele inferioare.

-am masurat functiile vitale:TA=120/60 mm Hg,AV=86 bat/min,T=36,7 C,diureza=1250 ml/24 h,scaun=0

-am administrat medicatia prescrisa si OMEZ seara.

-starea pacientului in aceleasi limite.

 

21.05.

Stare generala ameliorata

-pacientului sa I se mentina starea generala buna

-am efectuat toaleta.

-am alimentat active pacientul.

-am masurat functiile vitale:TA=95/65 mm Hg,AV=68 bat/min,T=36,5 C,diureza=1300ml/24 h,scaun=1

-am administrat medicatia.

-stare generala ameliorata

 

22.05.

Stare generala ameliorata

-sa i se mentina starea generala ameliorata

-s-a insistat cu igiena in regiunea occipitala ,a omoplatilor,sacrala,fesiera,a coatelor si calcaielor,maleolara,pentru prevenirea escarelor de decubit .

-am alimentat pacientul la pat

-am masurat functiile vitale:TA=105/60 mmHg,AV=72 bat/min,T=36,5 C,diureza=1300ml/24 h,scaun=0

-am administrat medicatia prescrisa.

-stare generala ameliorate fara precordialgii,fara sufluri sau frecatura.

 

23.05.

Stare generala buna

-mobilizare treptata

-am efectuat igiena

-am alimentat pacientul

-am purtat discutii despre religie si masurile de prevenire a unor noi crize.

-am masurat functiile vitale:TA=90/50 mm Hg,AV=68 bat/min,T=36,5 C,diureza=1250 ml/24h

-scaun=1.

-am administrat medicatia prescrisa.

-am mobilizat pacientul

-am pregatit pacientul pentru o noua EKG.

-am informat pacientul despre ziua externarii.

-pacientul are o stare generala buna.

 

24.05.

Stare generala buna

-sa-si mentina starea generala buna

-am informat pacientul despre regimul alimentar si stilul de viata sanatos.

-am masurat functiile vitale:TA=90/60 mm Hg,AV=68 bat/min,R=18 resp/min,diureza=1250ml/24 h,scaun=0.

-am administrat medicatia.

-am mobilizat pacientul.

-pacientul are o stare generala buna.

 

25.05.

-pacientul sa-si mentina starea  de sanatate sis a urmeze tratamentul prescris.

Am anuntat familia despre ora externarii.

-am ajutat pacientul sa-si stranga lucrurile.

-am instruit pacientul in legatura cu respectarea indicatiilor medicului privind repausul fizic si psihic,tratamentului medicamentos si regimul alimentar.

-m-am asigurat ca pacientul are biletul de externare asupra lui si reteta prescrisa.

-am trecut datele pacientului intr-un registru si am completat o serie de documente medicale.

-starea pacientului este buna, ameliorate,

 

5.EXTERNAREA

DATA EXTERNARII: 25.05.2007

DIAGNOSTIC LA EXTERNARE :cord ischemic dureros

STAREA LA EXTERNARE:ameliorat

COMPLETAREA UNOR DOCUMENTE MEDICALE

1.FOAIA DE OBSERVATIE  -data externarii

                                      -numar de zile de spitalizare

                                      -starea la externare

2.BULETIN DE EXTERNARE  -data intocmirii

datele de identitate ale pacientului

                                        -perioada spitalizarii

PLANUL DE RECUPERARE

-sa duca o viata ordonata

-sa evite efortul fizic si stresul

-sa respecte regimul alimentar hipocaloric ,hiposodat.

-sa-si reduca greutatea corporala.

-sa evite consumul de bauturi alcoolice si tigari,control periodic,tratament.

MEDICATIA PACIENTULUI S.E.

MEDICAMENT

DOZAJ

ACTIUNE

INDICATII

CONTRAINDICATII

EFECTE ADVERSE

PLAVIX

75 mg

1comprimat la pranz

Antiagregant plachetar

Reducerea evenimentelor aterosclerotice (infarct miocardic, accident vascular cerebral, moarte de cauza vasculara) la pacientii cu antecedente de boala aterosclerotica simptomatica, definita prin accident vascular cerebral ischemic (mai vechi de 7 zile dar mai recent de 6 luni), infarct miocardic (anterior cu cāteva zile dar mai recent de 35 de zile) sau arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare dovedita.

Hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre componentele produsului. Afectare hepatica severa. Hemoragie activa, cum ar fi ulcerul gastroduodenal sau hemoragia intra-craniana. Alaptare (vezi Sarcina si alaptare).

reactii cutanate (rash maculo-papular sau eritematos, urticarie) si/sau prurit. S-au observat foarte rare cazuri de bronhospasm, angioedem sau reactii anafilactoide.

METOPROLOL

100 mg

1 comprimat dimineata

1 comprimat seara

antihipertensiv

Hipertensiune arteriala; profilaxia crizelor de angina de efort; infarct miocardic acut: tratament de īnlocuire a metoprololului introdus intravenos; tratament de lunga durata dupa infarct miocardic (scaderea mortalitatii); manifestari functionale cardiace: eretism cardiac. Se mai poate folosi īn tratamentul unor diferite tulburari de ritm, cum sunt: aritmii supraventriculare (tahicardie, flutter si fibrilatie atriala, tahicardie jonctionala) si aritmii ventriculare (extrasistole ventriculare, tahicardie ventriculara).

Forme severe de astm bronsic si bronhopneumopatie cronica obstructiva, insuficienta cardiaca ce nu raspunde la tratament, soc cardiogen, bloc atrioventricular de gradul II sau III neinvestigat, angor Prinzmetal (neasociat cu alte afectiuni cardiovasculare si īn cazul administrarii metoprololului īn monoterapie), boala nodului sinusal, bloc sinoatrial, bradicardie sinusala (frecventa cardiaca sub 45-50 batai/min), forme severe de sindrom Raynaud si afectiuni arteriale periferice, feocromocitom netratat, hipotensiune arteriala, hipersensibilitate la metoprolol sau la oricare dintre componentii produsului, antecedente de reactii anafilactice.

Cele mai frecvente: astenie, senzatia de raceala īn extremitati, bradicardie, tulburari digestive (epigastralgii, greata, varsaturi), insomnie, cosmar. Mai rar: īncetinirea conducerii atrioventriculare sau marirea gradului unui bloc atrioventricular preexistent, insuficienta cardiaca, agravarea bronhospasmului, hipoglicemie, agravarea sindromului Raynaud, agravarea unei claudicatii intermitente preexistente, reactii cutanate diverse (de ex. eruptii psoriaziforme). Rar s-a observat aparitia anticorpilor antinucleari, foarte rar īnsotita de manifestari clinice de tip sindrom lupic, care dispar la oprirea tratamentului.

 

ENALAPRIL

5 mg

1 comprimat dimineata

1 comprimat seara

Antihipertensiv din grupa inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei I. Absorbtie rapida dupa administrare orala, cu pic plasmatic la aproximativ 3 ore. Biodisponibilitatea este de 40%, nemodificata de alimente

Hipertensiune arteriala, singur sau īn asociere cu alte antihipertensive, īn special diuretice tiazidice. Insuficienta cardiaca congestiva simptomatica, de obicei īn asociatie cu diuretice si digitalice.

Hipersensibilitate la enalapril sau orice alt inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei I. Antecedente de angioedem relatate anterior īnceperii tratamentului cu inhibitori ai enzimei de conversie

Cardiovasculare: stop cardiac, infarct miocardic sau accident vascular cerebral secundare hipotensiunii excesive la pacientii cu risc crescut, embolie pulmonara, tulburari de ritm cardiac inclusiv tahicardie si bradicardie, fibrilatie atriala, palpitatii, hipotensiune, sincopa. Digestive: ileus, pancreatita, insuficienta hepatica, hepatite, melena, anorexie, constipatie, stomatita

 

SORTIS

10 mg

1 comprimat seara

determina efectul de scadere a lipidelor in doua moduri.

este indicat pentru reducerea riscului infarctului miocardic recurent, necesitatea procedurilor de revascularizare si pentru a reduce riscul atacului si a atacului ischemic tranzitoriu (TIA). La pacientii hipercolesterolemici fara boala coronariana - cardiaca evidenta

Hipersensibilitatea la orice component al acestui medicament, o afectare a functiilor hepatice

Evenimente adverse, clinice si de laborator, sunt de obicei usoare si trecatoare. Pe durata studiilor clinice, singurul eveniment advers care s-a produs semnificativ la pacientii tratati cu pravastatin fata de placebo a fost urticaria.

 

 

OMEZ

1 comprimat seara

Este un inhibitor al pompei de protoni din gastrocite. Omeprazol-ul este un derivat benzimidazolic substituit care actioneaza in faza finala a producerii de acid, si deci controleaza aciditatea intragastrica, indiferent de stimuli. Inhiba puternic secretia gastrica acida bazala si stimulata. Astfel, este un medicament antisecretor foarte eficace pentru vindecarea ulcerului gastro-duodenal, al esofagitei erozive si pentru reducerea secretiei gastrice acide la pacientii cu sindrom Zollinger-Ellison.

Ulcer duodenal si gastric, reflux sau esofagita ulcerata, sindromul Zollinger-Ellison, ulcer indus de antiinflamatoarele nesteroidiene.

Hipersensibiltate la Omeprazol.


: Este in general bine tolerat, fara reactii evidente. Efectele sale adverse sunt slabe. Ele sunt rare chiar si la persoanele varstnice.

 

EVALUAREA FINALA

          Cordul ischemic dureros este o afectiune datorata compromiterii circulatiei coronariene ,ceea ce are ca efect imposibilitatea asigurarii hranirii cu sange a muschiului cardiac,fapt ce se manifesta in primul rand prin durere precordiala.Alimentatia deficitara a miocardului apare ca o consecinta a aterosclerozei coronariene,printre factorii predispozanti ai cardiopatiei ischemice fiind incriminati: HTA (cazul pacientei M.E.),varsta (pacienta M.E.),ereditatea (pacientii M.E. si M.I.),supraponderea si obezitatea (pacienta M.E.,si pacientul S.E.).

Durerea provocata de ischemia miocardului este de durata si intensitate diferita.Ea poate fi simtita fie ca o senzatie de apasare si de presiune (cazul pacientei M.E.,si cazul pacientului S.E. ),fie ca o durere constrictiva,extrem de violenta (pacienta M.E.).Durerea poate sa nu iradieze iar durata ei este cuprinsa intre 5-10-15 minute in angina de piept (cazul pacienteiM.E.)ajungand pana la 20-30 minute in sindromul intermediar.Aparitia ei este cauzata de o serie de factori ca : stresul,suparari,necazuri (cazul pacientului M.I. )sau efortul(pacientul M.I.) ,dar poate sa apara spontan (pacienta M.E.)

Ca obiective imediate urmarite in cadrul tratamentului amintim asigurarea repausului fizic si psihic,calmarea durerii,administrarea de coronarodilatatoare,prevenirea complicatiilor,asigurarea conditiilor de microclimat,sustinerea functiilor vitale.

Ca obiective indepartate se urmaresc:combaterea altor complicatii,reintegrarea sociala si profesionala,sustinerea functiilor vitale.

          Evolutia pacientilor avuti in ingrijire a fost buna,principalul indiciu in stabilirea prognosticului fiind evolutia durerii precordiale.

          Rolul cadrului mediu medical in tratamentul unor astfel de pacienti este deosebit de important,in sarcina sa intrand supravegherea permanenta a pacientilor ,observarea tuturor modificarilor aduse ulterior la cunostinta medicului ,inlesnirea tratamentului stabilit de acesta,linistirea si ingrijirea pacientilor.

                                     

BIBLIOGRAFIE

C.BORUNDEL  -Manual de medicina interna pentru cadre medii  -Editura All Bucuresti ,anul

                    1995.

C.MOZES           -Tehnica ingrijirii bolnavului(editia a VI-a)-Editura Medicala,Bucuresti

                                 1999.

F.CHIRU,G.CHIRU,L.MORARU  -Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos -Editura

                        Cison ,anul 2001.

L.TITIRCA           -Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali-   

                             Editura Viata Medicala Romaneasca ,2003.

PROF.DR. IOAN BRUCKNER- Semiologie medicala,Editura Medicala,Bucuresti ,2002.

PROF.DR. L.GHERASIM -Medicina interna,Editura Medicala,Bucuresti,1995-1996.

BOGDAN VOICULESCU -Compendiu de anatomia si fiziologia omului ,Editura Corint

                         Bucuresti,2004.

MITU FLORIN  -Insuficienta cardiaca ischemica,Editura Polirom,Bucuresti,2001.

HARRISON  -Principii de medicina interna,Editia 14,Editura Lider,Bucuresti.

 

    

 [L1] 

 


 [L1]


Document Info


Accesari: 12712
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )