Intoxicatia cu solanina
Solanina este principalul glucoalcaloid care se gaseste in numeroase plante ce apartin familiei: solanaceae.
Solanum tuberosum cartoful
Denumiri populare: crumpe, barabule, picioici.
Planta este cultivata pentru tuberculii sai bogati in amidon sau in scopuri industriale, utilizati in hrana omului si animalelor.
Principii toxice:
Toate partile plantei contin solanina, dar in special fructele. Cantitatea de solanina din diversele parti ale plantei variaza in functie de sol, stadiul de vegetatie al plantei, de factorii pedoclimatici, de conditiile de recoltare si conservare.
Tuberculii tinuti la soare, cei incoltiti si cei tinuti in conditii improprii isi cresc cantitatea in solanina.
Toxicitatea vrejilor de cartof uscati se diminua dar nu dispare.
Se vor exclude din hrana animalelor tuberculii incoltiti, mucegaiti si vrejii verzi.
Solanina se compune dintr-un aglicon termostabil si un zahar termofil = solanoza. Cartoful contine 0.005% solanina, iar la nivelul de 0.04% provoaca intoxicatie, dar prin hidroliza, solanina se descompune in glucide si un alcaloid foarte toxic numit solanidina care este antrenata in apa prin fierberea plantei (motiv pentru care prima apa de firbere are un grad mare de toxicitate, fiind interzisa in consum).
Modul de actiune:
Solanidina: -irita mucoasa gastrica si intestinala;
-produce hemoliza accentuata si fenomene hemoragipare;
-inhiba colinesteraza (inhiba transmiterea fluxului nervos).
Tineretul este mai sensibil.
Simptome: -sunt mai receptive bovinele, cabalinele si suinele;
-depind de cantitatea de solanina ingerata;
Bovine si cabaline: -forma nervoasa;
-forma eczematoasa;
Suine: -forma nervoasa;
-forma digestiva.
Taurine: -semnele apar la cateva ore dupa ingestie;
-forma acuta: hipertermie sau hipotermie, afte pe mucoasa bucala, gastroenterita cu fecale apoase si fetide, scaderea productiei de lapte, iar laptele are gust neplacut, tremuraturi musculare, ataxie sau chiar astazie, hiperestezie uneori urmata de hipoestezie sau anestezie;
-forma cronica: la simptomele din forma acuta se adauga stomatita ulceroasa cu cruste si mucozitati cu miros fetid, dermatita eczematoida pe uger, baza cozii, extremitatile membrelor, flebita, conjunctivita, febra datorita infectiilor grefate pe afectiunile pielii si bucale.
Ovine si caprine: -simptomatologie asemanatoare cu cea descrisa la bovine la care se adauga anemie accentuata si inflamatia furoului la mascul.
Suine: -diaree, melena;
-congestia conjunctivei;
-vomitari frecvente;
-semne nervoase: animale agitate, amauroza, dromomanie, indiferenta fata de animalele din jur;
-cifoza;
-dispnee;
-tahicardie;
-retentie urinara;
-decubit lateral si pedalari;
-evolutia este de circa 2-3 zile terminandu-se fie cu moartea animalului, fie cu remitere;
-la purceii sugari ai scroafelor hranite cu cartofi se constata lipsa cresterii, inapetenta, diminuarea rezistentei la boli, dermatite grave.
Leziuni: -dermatita;
-stomatita;
-gastroenterita.
Diagnosticul: -diferential: -la suine fata de salmoneloza, peste porcina;
-la taurine, fata de febra aftoasa.
Tratamentul: -indepartarea cauzei;
-debarasarea stomacului si intestinului (spalaturi gastrice, purgative uleioase, diuretice, vomitive);
-glucoza i.v. si saruri clorurosodice si electrolitice;
-vitamine (in special, vitamina C);
-cardiotonice.
Profilaxia: -tuberculii si cojile de cartof de la cantine, fabrici ale industriei alimentare, bucatarii se vor da in consum numai sub forma fiarta cu indepartarea primei si a 2-a ape de fierbere;
-introducerea treptata in ratie si asociat cu alte furaje;
-evitarea administrarii ca prim tain (de dimineata);
-nu se administreaza cartofii incoltiti si mucegaiti;
-nu se vor introduce imediat la pasunare animalele, pe terenurile pe care s-au recoltat recent cartofi.
In Anglia s-a observat ca apar malformatii la fetusii umani cu mame care au consumat cartofi mucegaiti, vechi, expusi la soare.
Cartofii pot fi atacati de fungi (Synctytsium endobioticum, Phytophora infestans). Acesti miceti determina cresterea concentratiei de solanina in cartofi si elaborarea unor micotoxine (Reshitin, Phytoetin). La infectarea cu Phytophora infestans se elaboreaza un metabolit care provoaca la gaini apariti spinei bifide.
Alte plante cu continut in solanina
Solanum nigrum – zarna, umbra noptii (creste pe langa grajduri si drumuri; este planta toxica in intregime, dar foarte toxice sunt fructele neajunse la maturitate, iar cele coapte sunt comestibile)
Solanum dulcamara – lasniciorul (este in intregime toxic, dar in special varfurile fragede ale plantei in vegetatie; fructul este si el toxic, coaja este amara, iar partea lemnoasa a tulpinii este dulce)
Solanum lycopersicum – patlagele rosiitoxice sunt
fructele si frunzele verzi
Solanum melanogena – patlagele vinete
Papaver spp.
Papaver somniferum
Papaver dubium
Papaver rnoeas
Papaver argemone
Papaver hybridum
Papaver pirenaicum
Sunt plante ierbacee, bianuale sau perene ce au un latex, cu miros si gust neplacut, care este raspandit in toate partile plantei.
Principii toxice: planta contine urmatorii alcaloizi
● morfina
● papaverina
● tebaina
● gnoscopina
● protopina
● landanidina
● heroina
● codeina
Planta prezinta toxicitatea cea mai mare in faza de inflorire, pana la maturarea capsulelor.
Intoxicatii se produc la grajd, cand animalele sunt hranite cu fan sau iarba cosita ce contine mac. La pasune aceste plante sunt ocolite cu grija datorita gustului neplacut.
Intoxicatii pot sa apara si in cazul furajarii animalelor cu capsule de mac care rezulta din prelucrarea farmaceutica sau cu gazuri (resturi de cereale) in care exista capsule, resturi de capsule sau seminte de mac.
Simptome:
Cal: -somnolenta;
-dureri in zona abdominala;
-mioza;
-slabirea auzului si vazului;
-activitatea cardiaca si respiratorie nu sunt modificate.
Rumegatoare: -tulburari nervoase grave (animalul pare sa aiba encefalita acuta asemanatoare celei din turbare);
-neliniste;
-animalul prezinta frica si este retras;
-ulterior, devine furios, loveste cu capul si picioarele;
-musca, scrasneste din dinti, roade lantul;
-crize epileptiforme de circa 5-10 minute;
-respiratie rara, horcaitoare;
-semne digestive: salivatie, meteorism, constipatie sau diaree sangvinolenta;
-scaderea temperaturii corporale;
-mucoase aparente congestionate;
-exoftalmie;
-animalele mor dupa cateva ore, in timpul acceselor convulsive.
Om -surescitare;
-somn profund, cu vise;
-scaderea secretiilor salivare;
-constipatie.
Leziuni: -leziuni necaracteristice;
-congestii in sistemul nervos;
-staza si hemoragii la nivelul organelor;
-gastroenterita catarala si hemoragica;
-leziuni nefritice.
Diagnosticul: -pe baza anamnezei, tabloului clinic si a examenului botanic al furajului sau pasunii.
Prognosticul: -rezervat;
-mortalitate mica, dar cazurile de sacrificare de necesitate sunt numeroase datorita starii grave a animalelor.
Tratamentul: -inlaturarea furajului;
-eliminarea continutului tubului digestiv;
-administrarea de tanin, ce are rolul de a precipita alcaloizii;
-administrarea de substante adsorbante (carbune medicinal);
-stimularea activitatii cardiace prin administrarea de cafeina si adrenalina;
-combaterea hipotermiei si gastroenteritei.
Profilaxie: -macul va fi distrus din pasuni, fanete, culturile de cereale;
-macul din fan va fi indepartat astfel incat continutul in mac al furajului sa nu fie mai mare de 1%.
|
