Indicatii de cardiostimulare permanenta

Indicatii de cardiostimulare permanenta

Bloc AV DOBĀNDIT LA ADULŢI

Clasa I

Bloc cardiac complet, permanent sau intermitent, cu sediul la orice nivel anatomic, asociat cu oricare din urmatoarele complicatii: a. Bradicardie simptomatica, īn prezenta blocului atrioventricular

complet, se presupune ca simptomele sunt determinate de acesta,

īn lipsa altor cauze dovedite. b. Insuficienta cardiaca congestiva. c. Ritmuri ectopice si alte situatii medicale care necesita administrarea

unor medicamente care scad automatismul centrilor de scapare,

ducānd la bradicardie simptomatica. d. Perioade documentate de asistolie > 3 s sau orice alt ritm de

scapare cu frecvente < 40 batai pe minut, la pacienti asimptomatici. e. Stari confuzionale care dispar dupa cardiostimulare temporara. /. Post ablatie a jonctiunii AV, distrofic miotonica.

2. Bloc AV gradul II permanent sau intermitent, indiferent de tipul sau sediul blocului, cu bradicardie simptomatica.

Fibrilatie atriala, flutter atrial sau cazuri rare de tahicardie supra-ventriculara cu bloc cardiac complet sau bloc cardiac de grad īnalt, bradicardie si oricare dintre conditiile descrise la punctul a. Bradicardia trebuie sa fie indusa de digitala sau alte medica­mente ce afecteaza conducerea AV.

Clasa a Il-a

Bloc cardiac complet asimptomatic, permanent sau intermitent, la orice nivel anatomic, cu frecventa ventriculara de 40 batai pe minut, sau mai rapida

2. Bloc AV grad II tip II asimptomatic, permanent sau intermitent

Bloc AV grad II tip I asimptomatic, cu sediul blocului la nivel

intra- sau infrahisian. Clasa a III-a

Bloc AV grad I

2. Bloc AV grad II tip I asimptomatic la nivel suprahisian (nodul AV)

Bloc AV POSTINFARCT MIOCARDIC

Clasa I

Bloc AV grad II avansat, persistent sau bloc cardiac complet aparut dupa un infarct miocardic acut cu bloc īn sistemul His-Purkinje (bloc de ramura bilateral).

2. Bloc AV avansat tranzitor si asociat cu bloc de ramura. Clasa a Il-a

Bloc avansat, persistent cu sediu la nivelul nodului AV. Clasa a III-a

Tulburari de conducere AV tranzitorii, fara defecte de conducere intraventriculare.

2. Bloc AV tranzitor īn prezenta hemiblocului anterior stāng izolat.

Hemibloc anterior stāng dobāndit īn absenta blocului AV.

Bloc AV grad I persistent īn prezenta unui bloc de ramura nedemon­strat anterior.

BLOCUL BIFASCICULAR sI TRIFASCICULAR

Clasa I

Bloc bifascicular cu bloc cardiac complet intermitent, asociat cu bradicardie simptomatica.

2. Bloc bi- sau trifascicular cu bloc AV grad II tip II intermitent

fara simptome ce pot fi atribuite blocului. Clasa a H-a J. Bloc bi- sau trifascicular cu sincope, fara dovada ca sunt datorate

unui bloc cardiac complet, dar fara identificarea altor cauze posibile

de sincope.

2. Interval HV mult alungit (> 100 ms)

Bloc infrahisian indus prin pacing Clasa a III-a

Bloc fascicular fara bloc AV sau asimptomatic.

2. Bloc fascicular cu bloc AV grad I sau asimptomatic.

BOALA DE NOD SINUSAL

Clasa I

Boala de nod sinusal cu bradicardie simptomatica demonstrata. La unii pacienti aceasta survine ca o consecinta a tratamentului pe termen lung (esential) cu anumite medicamente, īn anumite doze, dar pentru care nu exista alternative acceptabile.

Clasa a Il-a

Boala de nod sinusal, aparānd spontan sau ca urmare a unui tratament medicamentos de necesitate, cu frecventa cardiaca < 40 batai pe minut, dar fara o corelatie clara īntre simptome si bradicardia actuali

Clasa a III-a

V. Boala de nod sinusal la pacienti asimptomatici, incluzāndu-i pe cei la care bradicardia sinusala (frecventa cardiaca < 40 batai pe minut) este o consecinta a medicatiei pe termen lung.

2. Boala de nod sinusal la pacienti la care s-a dovedit īn mod clar ca simptomatologia sugestiva pentru bradicardie nu se asociaza cu ritmuri cardiace rare.

SINDROMUL DE HIPERSENSIBILITATE A SINUSULUI CARO-TIDIAN sI SINDROMUL NEUROVASCULAR

Clasa I

l. Sincope recurente asociate cu manifestari clare, spontane, provocate de stimularea sinusului carotidian; minima presiune asupra sinusului carotidian induce perioade de asistolie de peste 3 secunde, īn absenta oricarui tratament care deprima nodului sinusal sau scade conducerea de AV.

Clasa a Il-a

Sincope recurente, fara dovada clara de provocare, dar cu raspuns cardioinhibitor hipersenzitiv.

2. Sincope cu bradicardie la miscarea de ridicare a capului, cu sau fara isoproterenol sau alte manevre de provocare si la care plasarea unui pacemaker temporar si repetarea testului de provocare pol stabili beneficiul pacientului de la un pacemaker permanent.

Clasa a III-a

Aparitia unui raspuns intens cardioinhibitor la masajul sinusului carotidian, īn absenta simptomelor.

2. Simptome vagale, cum ar fi ameteala, senzatia de cap gol sau ambele, asociate cu un raspuns cardioinhibitor intens la stimularea sinusului carotidian.

Sincope recurente, senzatie de cap gol sau ameteli īn absenta unui raspuns cardioinhibitor.

* Clasa I: Acord unanim ca un pacemaker permanent trebuie implantat. Clasa a Il-a: Divergenta de opinii cu privire la necesitatea implantului.

Clasa a III-a: Acord unanim ca pacemakerul nu este necesar.
sursa: LS Dreifes et al, cu permisiune. .

Stimulatorul de tip DDDR este indicat cānd exista incom­petenta cronotropica la pacientii ce necesita sincronizare AV. Stimularea DDD este contraindicata pacientilor cu flutter sau fibrilatie atriala cronica datorita aparitiei unui ritm rapid si neregulat al stimulatorului ventricular la limita superioara a frecventei, īn unele cazuri acesta va produce o frecventa ventriculara mult mai rapida decāt frecventa proprie īn absenta stimulatorului. Pacemakerele DDD se pot transforma automat sau prin programare īn tip VVI. Aproape toate aceste pacemakere sunt īn prezent combinate cu forme care asigura responsivitatea īn functie de ritm, astfel īncāt, atunci cānd aparatul functioneaza īn modul VVI, va raspunde si la solicitarile fiziologice permanente (VVIR).

Insuficienta cronotropica (de ex. incapacitatea sinusului de a-si creste frecventa) reprezinta o contraindicatie pentru pacemakerul DDD, avānd īn vedere ca acest tip va actiona ca un pacemaker cu frecventa fixa programat la o frecventa joasa, īn aceste situatii, este indicat un pacemaker cu alura

adaptativa sau "fiziologica" (VVIR sau DDDR). īn cazut pacientilor cu boala de nod sinusal sau cu fibrilatie atriall cronica, este necesara implantarea unui pacemaker cu alura adaptativa ghidat de un senzor. Asa cum s-a mentionat mai sus, aceste pacemakere īsi ajusteaza automat frecventa de stimulare ventriculara īn functie de indicatiile date de senzori. Modul DDD poate fi, de asemenea, contraindicat la pacientii cu conducere ventriculo-atriala persistenta sau intermitenta, care pot dezvolta tahicardii mediate de pacemaker (vezj mai jos).

PROGRAMAB1L1TATEA PACEMAKEKELOR Aceasta proprietati

permite modificarea functiei pacemakerului dupa implantare īn functie de necesitatile clinice. Programarea se realizeaza prin aplicarea capului programatorului deasupra generatorului de puls si efectuarea modificarilor dorite ale parametrilor programabili (vezi tabelul 230-3). Un sistem de radiofrecventa permite de obicei comunicarea programului stimulatorului: Pentru detectarea si tratarea disfunctionalitatilorpacemakerelof sunt necesare tehnici sofisticate.