Intoxicatii cu substante caustice

-pot fi acizi corozivi sau baze caustice

-forma judiciara:

-sinucideri rare

-accidente pe primul plan

-usu.casnice (confuzie de sticla)

-accidente profesionale esp.īn labor 919e411j atoare

-foarte rar omucideri

-cai de patrundere:

-ingerare

-transcutanat

-inhalare->acizi si baze volatile

A.    Intoxicatii cu acizi corozivi

-reprezentanti:

-acid sulfuric

-acid clorhidric

-acid azotic

-acid acetic

-acid oxalic

-actiune toxica:

-actiune toxica locala->modificari caracteristice la zona de contact:

-necroze de coagulare ale tesuturilor cu care vin īn contact

-intoxicatie prin ingestie->necroze de tub digestiv (de la nivelul faringelui la nivelul stomacului)

-manifestari postresorbtive (actiune generala):

-acidoza

-tulburari hidro-electrolitice

-tulburari respiratorii si circulatorii

-leziuni hepatice,renale

-hemoliza->acid acetic

-acidul oxalic:

-acumulare esp.īn rinichi->leziuni renale

-hipotermie

-hipopotasemie->hiperexcitabilitate neuromusculara

-doza letala:

-3-5 g acid azotic

-5-10 g acid sulfuric concentrat

-10-15 g acid clorhidric concentrat

-5-15 g acid oxalic

-10-20 g acid acetic glacial

-tablou clinic:

-dupa ingerare:

-dureri atroce la nivelul mucoasei lezate->cavitate bucala,faringe,retrosternal,epigastru

-deglutitie foarte dificila

-sete intensa

-colici abdominale intense

-varsaturi sanguinolente cu fragmente de mucoasa necrozate

-scaun sanguinolent

-alterarea starii generale:

-dispnee

-transpiratii reci

-cianoza

-tahicardie

-stare de constienta usu.pastrata

-īn evolutie pot apare complicatii īn caz de supravietuire:

-precoce->perforarea tractului digestiv:

-esofag->mediastinite,pleurezii

-stomac->peritonite

-tardive->stenoze cicatriciale la nivelul esofagului,stomacului

-decesul se produce prin:

-soc toxic

-colaps

-edem glotic

-anatomopatologic:

-examen extern->leziuni erozive īn jurul cavitatii bucale si la nivelul buzelor->intoxicatie prin ingerare

-examen intern->necroze de coagulare la nivelul tubului digestiv->cavitatea bucala,esofag,stomac, prima portiune a intestinului

-zonele de necroza sunt dure,bine delimitate

-tendinta la exulcerare

-culoare diferita īn functie de acid:

-galbena->acid azotic

-cenusie-albicioasa->HCl,acid acetic

-negricioasa->acid sulfuric

-terapie->spalatura gastrica se poate īncerca īntr-un interval scurt de la ingerarea toxicului (< 1 h)

B.    Intoxicatii cu baze caustice

-reprezentanti:

-hidroxizi->de Na,K,amoniu

-saruri alcaline->carbonati de Na,K

-mecanisme de actiune ale toxicului:

actiune locala->necroza de colicvatie (de lichefiere) a tesuturilor cu care vin īn contact

-leziuni mai profunde decāt īn cazurile acizilor->risc ↑ de perforatie

-formare de proteinati solubili cu patrunderea toxicului īn profunzimea tesuturilor

actiune generala (postrezorbtiva)

-alcaloza

-tulburari hidro-electrolitice

-tulburari nervoase si renale

-doze letale:

-7-10 g hidroxid de Na,K,amoniu

-15 g carbonat de K

-30 g carbonat de Na

-tablou clinic al intoxicatiei prin ingestie:

-asemanator intoxicatiilor cu acizi corozivi

-perforatii mai frecvente,stenoze cicatriciale mai severe

-anatomopatologic:

-necroze de colicvatie pe tubul digestiv:

-moi

-profunde

-imprecis delimitate

-tendinte ↑ la exulcerare

-culoare bruna / brun-rosietica

-terapie->spalatura gastrica nu este recomandata (eventual īn maxim 15 minute de la ingerare)