Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






LUCRARE DE DIPLOMA INGRIJIREA BOLNAVULUI CU NEVROZA ASTENICA

medicina











ALTE DOCUMENTE

SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR
PLACENTA JOS INSERATĂ
Extractia dentara
Asistenta medicala de urgenta si transport
Infarctul de miocard - metode de recuperare
Lupusul, o afectiune severa
Fiziopatologia tulburarilor neuropsihice
Aderarea reversibila la endoteliul vascular a celulelor profesionale proinflamatorii; rolul selectinelor
Ameteli
Hepatita virala E


sCOALA POSTLICEALĂ ,, DIMITRIE CANTEMIR ,,

TĀRGU MUREs

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOMĂ

         COORDONATOR:

        

           

           

-2008-

sCOALA POSTLICEALĂ ,, DIMITRIE CANTEMIR ,,

TĀRGU MUREs

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ĪNGRIJIREA BOLNAVULUI

CU NEVROZA ASTENICĂ

            COORDONATOR:

-2008-

 CUPRINSUL LUCRĂRII DE DIPLOMĂ

         CAPITOLUL I.

         PREZENTAREA TEORETICĂ A BOLII............  4

                   1.1. Notiuni de anatomie si fiziologie a aparatului afectat................4

                    1.2. Definitie......................................................................................5

                   1.3. Simptomatologie.................... 6

                   1.4. Etiologie........................ 7

                   1.5. Patologie ......................  8

                   1.6. Clasificarea si forme clinice..............  8

                   1.7. Tratamentul medicamentos...............  9

         CAPITOLUL II.

         SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTRĂRII        PĀNĂ LA EXTERNARE sI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE    DE AFECŢIUNE.....................  11

                   2.1. Internarea pacientului īn spital............    11

                   2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare..........   12

                   2.3. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati....   13

                   2.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative......   14

                   2.5. Alimentatia bolnavului...............    15

                   2.6. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului ..  16

                   2.7. Recoltarea produselor biologice si patologice...... 17

                   2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse

                          de afectiune.................... 19

                   2.9. Educatia pentru sanatate..............  20

                   2.10. Externarea bolnavului................  21

         CAPITOLUL III.

         PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALĂ ............ 22

                   - Cazul nr. 1 - plan de īngrijire ............... 23

                   - Cazul nr. 2 - plan de īngrijire................24

                   - Cazul nr. 3 - plan de īngrijire .............. 25

         CAPITOLUL IV.

         ANALIZA CAZURILOR DE BOALA PREZENTATE sI CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRĂRII................  34

         BIBLIOGRAFIE.....................36

CAPITOLUL  I.

PREZENTAREA TEORETICĂ A BOLII

1.1. ANATOMIA sI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Sistemul nervos receptioneaza, transmite si integreaza informatiile din mediul extern si intern, pe baza carora elaboreaza raspunsuri adecvate, motorii si secretorii. Prin functia reflexa care sta la baza activit& 121f520b #259;tii sale, sistemul nervos contribuie la realizarea unitatii functionale a organismului si a echilibrului dinamic dintre organism si mediul īnconjurator.

         Siatemul nervos, unitar ca structura si functie, este īmpartit īn:

                   -sistemul nervos al vietii de relatie (somatic)- care asigura echilibrul organismului cu conditiile variabile ale mediului;

                   -sistemul nervos al vietii vegetative, care regleaza permanent activitatea organelor interne.

         Segmentele sistemului nervos central sunt: maduva spinarii, trunchiul cerebral, cerebelul, diencefalul si emisferele cerebrale. Organele nervoase care formeaza nevraxul sunt īnvelite de sistemul meningeal, format din trei membrane: piamater, arahnoida si dura mater. Īntre arahnoida si piamater exista un spatiu mai larg īn care se gasesc lichidul cefalorahidian, cu rol de protectie mecanica si trofica.

         Maduva spinarii, adapostita īn canalul vertebral, se īntinde de la gura occipitala CI-pāna la nivelul vertebrei lombare L2, de unde se continua cu o formatiune subtire- filum terminale- pāna la vertebra a doua coccigiana. Nervii lombari si sacrali, īn traiectul lor spre gaurile intervertebrale, īmpreuna cu filum terminale, constituie coada de cal.  Īn sectiune transversala maduva apare constituita, īn interior, din substanta cenusie- formata din corpii neuronali si strabatuta de canalul ependimar, iar la exterior substanta alba, constituita din fibre nervoase mielinice si celule gliale. 

         Trunchiul cerebral, continua maduva spinarii si este format din bulb, punte si mezencefal. Structural, trunchiul cerebral este constituit din formatiuni cenusii si albe, omologe celor medulare. Substanta cenusie este situata īn interior si fragmentata īn numerosi nuclei, separati prin substanta alba care apare si la periferie.

         Cerebelul este situat īn etajul inferior al cutiei craniene, īnapoia trunchiului cerebral, fiind alcatuit din doua parti laterale- emisferele cerebrale, conectate printr-o portiune mediana denumita vermis. Legaturile cerebelului cu trunchiul cerebral se fac prin cele trei perechi de pedunculi cerebelosi care īl leaga de bulb, punte si mizencefal.

         Diencefalul  situat īn prelungirea trunchiului cerebral si sub emisferele cerebrale, este alcatuit din mai multe mase de substanta nervoasa: thalamus, metatalamus, epitalamus si hipotalamus.

         Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos central. Sunt separate prin fisura interemisferica si legate īn partea bazala prin formatiuni de substanta alba: corpul calos, trigonul cerebral, comisurile albe. Structural, emisferele cerebrale sunt alcatuite din substanta cenusie dispusa la suprafata, formānd scoarta cerebrala si substanta alba la interior, alcatuita din fibre de asociatie, comisurale si de proiectie.

         Viata psihica umana este considerata a fi rezultatul a trei compartimente strāns legate īntre ele: compartimentul de cunoastere (gāndirea, atentia, orientarea, īnvatarea, mempria etc.) cu ajutorul careia omul cunoaste realitatea si patrunde īn descifrarea legilor ei, comportamentul afectiv, constituit din trairile, emotiile, sentimentele si pasiunile pe care omul le īncearca īn viata si comportamentul volitional, constānd īn totalitatea hotarārilor, deciziilor si an preseverenta īmplinirii lor. Aceste aspecte deosebite de importante ale activitatii superioare asigura corelatii optime ale organismului cu mediul fizico-biologic si social, fiind din ce īn ce mai mult studiat de catre fiziologi.

      1.2. Definitie

          Nevroza este o tulburare psihica manifestata printr-un comportament anormal, cu diverse forme, de care bolnavul este constient, dar nu īl poate stapani..

Nevroza perturba afectivitatea si emotivitatea, dar nu afecteaza facultatile intelectuale.

Neurastenia este una din cele trei forme de nevroza īntalnita la om si caracterizeaza īn special printr-un simptom capital: astenia ( oboseala nervoasa ) persistenta.

         - este o stare de mare oboseala. Favorizata de surmenaj si īnsotita de tulburari psihice (tristese, insomnie, nehotarare) de tulburari functionale (cardiovasculare, digestive, sexuale) si de dureri cu diferite  lacalizari;

                   - este o tulburare speciala, persistenta a sistemului nervos central, fara leziuni organice, determinata īn special de conflicte sufletesti, boala de care omul este constient si de care se ancearca sa se vindece, nevroya astenica fiind trecatoare si vindecabila.

             1.3. Simptomatologie

Debutul neurasteniei este de cele mai multe ori lent.

    Oboseala sau astenia este simpomul principal.

- poate fi fizica sau intelectuala (mai predominanta)

- are un caracter particular, special, neplacut si apasator, o senzatie de enervare, de gol si nu cedeaza la mijloacele de repaus sau distractie;

- astenia fizica este aproape permanenta si apare dimineata, la trezirea din somn. Bolnavul se simte incapabil sa coboare din pat.

                   Chiar daca īn timpul zileise poate observa o usoara ameliorae a oboselii, totusi dupa cateva ore de munca ea reapare.

                  - astenia intelectuala se traduce printr-o senzatie penibila de neputinta de a mai face fata muncilor intelectuale. Toate zgomotele cat de mici, fiecare īnchidere de usa, exaspereaza bolnavul. Aceasta astenie se poate diminua catre seara.

     Cefaleea este al doilea simptomca frecventa si aproape īntotdeauna prezent.

-         īn cea mai mare parte a cazurilor durerea de cap este intermitenta.

Apare brusc sau se accentueaza progresiv.

- este variabila ca intensitate si aproape totdeauna legata de oboseala;

                            - ca localizare apare īn regiunea cefei cu o senzasie de apasare, de strangere acre iradiaza catre frunte, tampla sau coboara de-a lungul coloanei verterbrale;

- este de obicei diurna si foarte rar nocturna.

     Insomnia sau tulburarea somnului sunt foarte frecvente fara a fi īnsa constante sau durabile. Īn general este vorba de un somn foarte superficial si mai rar de insomnie pura si poate fi īnsotita de somnolenta īn timpul zilei.

- din punct de vedere al orarului ea se manifesta la īnceputul noptii (insomnie de adormire);

          - īn timpul somnului pot apare foarte des cosmaruri (senzatie de ratacire, pierdere etc.) care pot sa-l trezeasca brusc din son, fiind cuprins de o senzatie de teama.

Tulburari secundare:

- tulburari psihice : fenomenul cel mai important este oboseala intelectuala.

Bolnavul constata treptat o greutate īn gandire, atentia mult scazuta (hipoprosexie), uitarea obiectelor, a numerlor proprii (hipomnezie);

-         tulburarea vointei: nu-si mai duc la īndeplinire selurile propuse (disbulie) ;

-         tulburari senzitivo-senzoriale: bolnavul are adeseori ameteli, senzati de leganare. Pot aparea si tulburari de vedere: vederea dificila, īncetosata;

-         tulburarile glandelor endocrine:  la multi bolnavi se poate observa o aparenta hipertiroidie sau hipotiroidie;

-         hiperfoliculismul, de obicei constitusional, e adesea īnsosit de spasmofilie;

-         secresia foliculinica normala sau chiar spre exces se traduce printr-o mentruatie uneori excesiva care tine 5-6 zile si are un ritm regulat.

 

1.4. Etiologie

Se cunosc trei factori mai importanti raspunzatori de aparitia nevrozei astenice:

-                           factorul psihogen adica tulburarile sufletesti:

-                           factorul somatogen adica tulburarile organice corporale care pot favoriza sau dezlantui o nevroza;

-                           factorul predispozant care tine de ereditate si constitutie.

Factorul psihogen este factorul eential care provoaca o nevroza astenica. La baza oricarei nevroze astenice sta unul sau mai multe conflicte sufletesti care īn general pot īmbraca aspectele cele mai variate. Necazurile, grijile, deceptiile, emotiile neplacute si prelungite si general traumele psihice sunt acelea care mai curand sau mai taryiu sunt fundamental vinovate de aparitia bolii. O importanta deosebita o reprezinta factorii emosionali, afectivi īn special frustrarile afective, rsceala sufleteasca, despartirea de cei dragi, dramele familiare.

Unul din factorii declansatori cei ma importanti al neurasteniilor este surmenajul psihic. Munca neplanificata, munca īn asalt, munca neritmica, toate pot conduce catre o nevroza.

Factorul somatogen foarte multe tilburari organice, foarte multe bolii, fara a provoca īn mod direct o nevroza, o pot declansa. Mai mult, unele boli cronice, daca nu sunt īndepartate, contribuie ,, din umbra ,, la īntretinerea nevrozei. Printre cauzele organice care sunt raspunzatoare de aparitia neurasteniei se afla si perioadele de schimbari fiziologice importante, de ordine endocrin, cum unt sarcina, alaptarea, menopauza.

De asemenea, un factor somatogen important īl constituie si bolile infectioase si surmenajul.

Factorul predispozant unul dintre cei mai importanti factori predispozanti īl constittuie tipul de sistem nervos. Dintre cele patru tipuri, tipul ,, slab,, si tipul ,, puternic neechilibrat ,, sunt cei mai predispusi. Exista si anumite tipuri constitutionale, dintre cei grasi si cei slabi, cei slabi fac mai utor nevroza, dintre expansivi si introvertiti, ultimi o fac mai repede.

1.5. Patogenie

Nevroza astenica este destul de raspandita.

Evidenta clinica a aratat ca varsta la care apare nevroza astenica cel mai frecvent este īntre 25-45 ani.

Īn ce priveste sexul, ea este mai raspandita la barbati. De asemenea ea apare la persoanele cu un grad mai ridicat de cultura.

Patologia neurastenica este de fapt numai solicitare cu o scadere de energie si de aici apar toate semnele clinice.

1.6. Clasificare si forme clinice:

Īn functie de simptomele care domina tabloul clinic au fost izolate mai multe forme de neurastenie:

-  nevroza astenica pura;

-  nevroza astenica cu elemente anxioase;

-  nevroza astenica cu elemente depresive;

-  nevroza astenica cu elemente obsesivo-fobice;

-  nevroza astenica cu elemente  (isterice).

Din punct de vedere a cazurilor psihice declansatoare exista:

-                           nevroza de esec- apare la cei care īsi propun teluri care īi depasesc;

-                           nevroza de neadaptare care rezulta din ambianta noua īn care o persoana este silita sa traiasca fara a se putea adapta;

-                    nevroza de frustrare o resimt cei care au impresia sau certitudinea ca nu mai sunt suficient de iubisi;

-                    nevroza de asteptare care apare la indivizi care asteapta vreme īndelungata un eveniment important, sau o hotarare capitala pentru viata sa.

        

1.7. Tratamentul medicamentos

Tratamentul nevrozei astenice presupune:

-         tratament igieno-dietetic;

-         tratament medicamentos;

-         tratament balneofizioterapic;

-         psihoterapie.

      Tratamentul igeno-dietetic presupune:

a)     regim de munca rational si adaptarea unui ritm succesiv repaus munca;

b)    tratament dietetic care trebuie sa aiba īn vedere hranirea substantiala a bolnavului cu atāt mai mult cu cāt aceasta sufera de foarte multe ori de o lipsa a poftei de māncare. Se vor īntrebuinta si vitamine, īn special vitamina A, B1, B6, C.

Tratamentul medicamentos este īn general foarte variat. Īn general el se īndreapta spre trei principale: sa calmeze, sa stimuleze organismul si sa refaca somnul.

Pentru primul se folosesc calmante usoare, asa numitele tranchilizante minore ca : Ciclobarbitalul, Bromovalul, Luminalul etc. (īn doze mici).

Īn ceea ce priveste corectarea somnului si īndepartarea insomniei se folosesc īn special barbiturice ca : Ciclobarbital, Dormicum, etc.

Efectul cel mai bun se obtine īnsa prin asocierea barbituricelor cu tranchilizante majore : Clordelazin, Romergan, etc.

La bolnavii cu deficit ponderal si cu lipsa poftei de māncare sa aplicat cu succes o cura de hidrazida. Pe aceeasi linie se foloseste si insulina an doze mici, 5 unitati.

Somnoterapia are indicatii mai restrānse. Ea se aplica de obicei an nevroza astenica datorata unui surmenaj fizic sau intelectual. Se face o cura de somn prelungit (18-24).

Tratamentul balnezofizioterapic:

Una din metodele cele mai importante este cura frecventa de repaus, de odihna. Beneficiul este maxim daca bolnavul locuieste īntr-o localitate situata la o altitudine medie si īnconjurata de paduri. S-a folosit cu succes hidroterapia (bai caldute la 35 C timp de 30 min.), bai aromate cu esente de brad, bai de acid carbonic.

Psihoterapia : este o actiune multilaterala care se adreseaza atāt intelectului, cāt si sferei emotionale a individului. Ea cuprinde atāt o latura analitica cāt si una sintetica de recladire a personalitatii pe baze mai sanatoase.

Psihoterapia īn grup da rezultate foarte bune.

Foarte importanta este educatia vointei.

Adesea este foarte util sa se asocieze psihoterapiei, ergoterapia (terapia prin munca). Adesea o munca fizica: taiatul lemnelor, gradinaritul sunt mijloc salutar de a-si īntari sistemul nervos.

Dar adevarata terapie a neurasteniei nu se poate realiza fara autoeducare. Cāta vreme conflictele proprii sufletesti nu sunt rezolvate nevroza īn general persista si multa vreme si este o lupta fara īnvingator.

Tratamentul medicamentos este īn general foarte variat. Pentru calmarea bolnavului se folosesc calante usoare si anumite tranchilizante minore ca:

   - Ciclobarbitalul sedativ hipnotic cu actiune rapida si de scurta durata.

Contraindicatii:  - depresie de cauza cerebrala;

                       - alergie la barbiturice;

                       - insuficienta hepatica, respiratorie, renala alcoolism

Reactii abverse: - oboseala, ameseli;

                       - de toleranta si dependenta;

                       - supradozare acuta de coma.

Diazepam - pentru efectul lui tranchilizant

Contraindicatii: - coma colaps;

                      - alergie la substanta;

Reactii adverse: - ameteli;

                      - tulburari de vedere;

                      - astenie fizica si psihica;

                      - hipotensiunea arteriala.

Īn ceea ce priveste corectarea somnului si īnlīturarea insomniei se folosesc īn special barbiturice ca: Ciclobarbitalul, Dormicum, etc.

Dormicum - inductor al somnului, caracterizat printr-un debut rapid al actiuni sale.

Contraindicatii: -intoleranta la substanta;

                      - psihoze, depresii psihice, miastenie;

                          - prudenta la vārstnici, insuficienta respinratorie;

Reactii adverse se datoreaza efectului sedativi sunt dependente de doza administrata;

                      - injectabil poate apare somnolenta

CAPITOLUL 2

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL

INTRĂRII PĀNĂ LA EXTERNARE sI EFECTUAREA

TEHNICILOR IMPUSE DE AFECŢIUNE

         2.1. Internarea pacientului īn spital

         Internarea bolnavului cu nevroza astenica se face īn clinica de psihiatrie cāndacesta ia primul contact cu spitalul. Acest prim contact constituie un eveniment important īn viata bolnavului, deoarece el se desparte de mediul sau obisnuit si este nevoit sa decurga la ajuttorul oamenilor straini.

         Internarea īn spital a bolnavului se face pe baza buletinului de identitate, a biletului de trimitere eliberat de: cabinet medical individual care recomanda internarea sau de la medicul din ambulatoriul sau pe baza biletului de ransfer eliberat de alt spita. La internarea unor persoane gasite pe strada identificarii lor, asistenta de serviciu va anunta imediat organele de politie.

Cazurile grave vor fi primite fara bilet de transfer sau trimitere, bolnavii internati fiind īnscrisi īn registrul de urgenta. Acolo se completeaza foaia de observatie cu datele de identitate ale bolnavului si datele anamnestice culese de la bolnav sau īnsotitori.

         Īn vederea examinarii bolnavului de catre medic, asistenta va ajuta bolnavul sa se dezbrace si va asigura conditii necesare unei bune derulari a examinarii.

         Examinarea clinica poate fi completata de prelevari de produse biologice si patologice si de un examen psihologic.

         Dupa stabilirea diagnosticului īnainte de a ajunge īn sectia cu paturi, bolnavul trece prin serviciul de internare unde:

-         va fi īmbaiat si - daca e cazul - deparazitat;

-         hainele si obiectele persoanle vor fi īnregistrate īn vederea īnmagazinarii pe perioada internarii.

-         dupa terminarea baii bolnavul va fi īmbracat cu pijama sau camasa de noapte, ciorapi si papuci.

Bolnavul astfel pregatit va fi dirijat pe sectia une se prezinta la asistanta sefa sau registratorul medical īn vederea internarii.

O primire adecvata īn sectie diminueaza stresul suferit de bolnav la internare si usureaza adaptarea lui la mediul spitalicesc. Asistenta de salon introduce bolnavul īn salonul indicat, īi face cunostinta cu ceilaltti bolnavi, īl ajuta sa-si aranjeze obiectele īn noptiera, īl conduce pentru a cunoaste sectia, prezentāndu-i cabinetul asistentelor, sala de mese, grupul sanitar, īl aduce la cunstinta regulamentul de ordine intreioara.

2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare

Īn spitale de psihiatrie, asigurarea conditiilor de specialitate a bolnavilor are un rol foarte important.

Bolnavii internati aici sa se simta cāt mai confortabil, de aceea se vor asigura saloane de zi cāt si saloane de noapte. Saloanele trebuie sa fie de dimensiuni mici (2-3), sa fie bine aerisite, linistite. Se va avea īnsa grija ca prizele sa fie bine izolate. De asemenea, ferestrele prevazute cu gratii, iar rezervele rezervate bolnavilor agitati sunt capitonate cu cauciuc moale si sunt prevazute cu vizoare. De asemenea, sectia de psihiatrie trebuie sa asigure bolnavilor si ateliere pentru ergoterapie.

Pentru ca bolnavii stau majoritatea timpului spitalizarii īn pat acesta trebuie sa aiba anumite calitati: sa fie comod, sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca atāt cerintele de confort ale bolnavului cāt si ale personalului de īngrijire, sa-i permita bolnavului sa se poata misca īn voie, sa nu limiteze miscarile. De asemenea, se va asigura schimbarea lenjeriei de pat de cāte ori este nevoie.

Īn sala de mese trebuie sa se asigure conditii igienice de mediu, se aeriseste , se vor aranja estetic mesele, toate pentru a-l creste apetitul.

2.3. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati           

Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului

Asigurarea igienei generale si corporale este importanta īn evolutia unei boli, de aceea asistenta medicala trebuie sa fie foarte atenta cu respectarea regulilor de igiena.

Īn cazul neurastenicului, asigurarea igienei generale si corporale este īn majoritatea cazurilor precara pentru ca pacientul prezinta dezinteres pentru propria-i persoana si pentru cei din jur.

De aceea, asistenta medicala are misiunea delicata de a controla īn mod discret, de a īndruma si la nevoie, de a efectua, atunci cānd este cazul toaleta de dimineata si seara. Astfel ea va īndemna bolnavul sa-si spele fata, gātul, membrele superioare, regiunea axilara. De asemenea sa efectueze toaleta cavitatii bucale si sa-si īngrijeasca parul. Daca este cazul va atrage atentia si asupra lenjeriei de corp sa fie tot timpul curata si īngrijita.

Observarea pozitiei pacientului īn pat

Asistenta medicala trebuie sa urmareasca, sa supravegheze pozitia bolnavului īn pat pentru ca īn foarte multe boli bolnavii, pentru a-si proteja partea bolnava, adopta pozitii care sa le diminueze durerea. Īn cazul neurasteniei, care este o ,,boala a creierului,, bolnavii nu au o anume pozitie īn pat sau īn timpul somnului care sa atraga atentia, dar foarte frecvent lenevesc īn pat si este necesara supravegherea pozitiei pentru a preveni escarele. Totusi se poate urmarii pozitia bolnavului pentru a sesiza eventualele modificari survenite īn timpul tratamentului.

De asemenea este foarte importanta de urmarit si faciesul bolnavului. De cele mai multe ori, la un neurastenic se poate observa foarte usor un facies care tradeaza, oboseala, astenia de care el se plānge. Este un facies putin mobil, cu trasaturile trase.

Pregatirea patului si accesoriile lui

Patul este mobilierul cel mai important din salon, aici petrecāndu-si bolnavul majoritatea timpului de boala si convalescenta. Patul trebuie sa fie comod, de dimensiuni potrivite, usor de manipulat si usor de curatat, pentru ca īngrijirile, investigatiile si tratamentele aplicate bolnavului sa fie usor de efectuat.

Accesoriile patului sunt: salteaua, perna, patura, lenjeria, cearsaful, cearsaful plic, fata de perna.

Schimbarea lenjeriei de pat

Este o problema īn asigurarea conditiilor de confort pentru odihna si īngrijirea bolnavilor.

La intrarea īn salon bolnavul gaseste patul pregatit cu lenjerie curata, salonul bine aerisit. Schimbarea lenjeriei se face de cāte ori este nevoie si pe parcursul internarii.

2.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative.

Urmarirea functiilor vitale este o sarcina foarte importanta pentru asistenta medicala, atāt pentru a urmari evolutia boli, cāt si pentru a urmari evolutia tratamentului deoarece unele medicamente pot influenta aceste functii. Ele vor fi masurate de doua ori pe zi (dimineata si seara) si vor fi notate īn foaia de observatie.

Respiratia - nevoia omului de a capata oxigenul din mediu si a elimina dioxid de carbon, poate prezenta unele modificari īn neurastenie.

Bolnavii nevrotici se plāng adesea de o senzatie subiectiva d sufocare, de lipsa de aer (dispnee) ceea ce īi face sa inspire din cānd īn cānd profund uneori sa ofteze.

Ritmul respiratiei ( īn mod normal este de 16-18 pe minut) este ceva mai des, iar uneori poate exista o  adevarata aritmie.

Temperatura corpului (valori normale 36-37 C°) nu prezinta modificari importante īn cazul unui bolnav neurastenic.

Pulsul este expansiunea ritmica a arterelor, cu valori normale cuprinse īntre 60-80 batai/minut la un adult sanatos.

Īn cazul neurastenicului bate uneori mai des, prezentānd o usoara tahicardie sau din potriva mai rar (bradicardie). Se constata deci o labilitate, o nestatornicie a pulsului, care bate cānd mai īncet, cānd mai tare.

Tensiunea arteriala presiunea exercitata de sāngele circulant asupra peretilor arteriale, prezinta si ea unele modificari. Valorile normale la un adult sanatos sunt cuprinse īntre 115-140/70-90 mmHg.

Īn cazul neurastenicilor ea este scazuta (hipotensiune arteriala)

Īn cea ce priveste functiile vegetative, aici se constata cāteva modificari:

-         diureza neurastenicului nu prezinta modificari;

-         scaunul īn cazul nevrozei astenice cu predominanta tulburarilor digestive poate prezenta unele modificari, bolnavii pot avea fie constipatie, fie diaree;

-         varsaturile īn cazul nevrozei astenice cu predominanta tulburarilor digestive, pot fi prezente, dar au caracter trecator, fara sa influenteze evolutia bolii;

-         transpiratia multi bolnavi pot prezenta o usoara diaforeza, care īnsa creeaza doar un usor disconfort;

-         nevroza poate tulbura si buna functionare a glandelor endocrine, ele apar īnsa mult mai tārziu.

Unii bolnavi pot prezenta si o aparenta hipotiroidie (care, daca exista īnainte, poate declansa sau mari intensitatea neurasteniei). De asemenea hiperfoliculism, de obicei constitutional, adesea īnsotit de spasmofilie, mai ales la femeile tinere.

Secretia foliculara normala sau chiar spre exces se traduce printr-o menstruatie abundenta (hipermenoree), 5-6 zile si care are un ritm regulat. Sa constatat de asemenea ca apar fenomene trecatoare de pseudo - frigiditate, respectiv pseudo - impotenta.

2.5. Alimentatia bolnavului

Alimentatia bolnavului neurastenici este o alimentatie activa. Ea trebuie sa aiba īn vedere hranirea substantiala a bolnavului cu atāt mai mult cāt acestia sufera de foarte multe ori de o lipsa a poftei de māncare.

Bolnavii neurastenici au un regim alimentar normal. Se vor suprima, īnsa, pentru un timp alcoolul, condimentele si excesul de carne sau de conserve. Bolnavul va avea mai multe mese pe zi, usoare si dese, mai ales īn starile dispeptice. Alimentatia ca fi bogata īn legume si fructe, care sa-i asigure un aport marit de vitamine, īn special vitamina A, B1, B6, C.

2.6. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

1. Īn spital medicamentele sunt prescrise de medicul curant fiind consemnate īn rubrica ,,tratament,, din foaia de observatie, cu data calendaristica, forma de prezentare (fiola, tablete) doza pe 24h, calea de administrare, doza unica si orarul.

Medicamentele sunt substanta de origine minerala, animala, vegetala sau chimica de sinteza, transformate prin operatii farmaceutice īntr-o forma de administrare ( comprimat, fiola ) folosita pentru prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolilor.

La indicatia medicului asistenta medicala administreaza medicamentele, prescrise, tinānd cont de regulile de administrare a medicamentelor.

2. Īn cazul bolnavului cu nevroza astenica se administreaza urmatoarele medicamente:

Glucoza 5%                 - 250 ml x 2/zi;

                                    - se administreaza parenteral prin punctie venoasa;

Insulina              - 15 UI/ zi;

                                  - se administreaza subcutanat;

Piracetam        - 2 x 1 tableta / zi;

                                 - se administreaza per oral;

Peritol            - 3 x 1 comprimat / zi;

                               - se administreaza per oral;

Electrovit     - 1x 3 drajeuri / zi;

                              - se administreaza oral;

Vitamina B1 lf - o fiola / zi;

                        B6 lf - se administreaza subcutanat sau intramuscular;

Vitamina C            - o fiola / zi(500 mg);

                            - se administreaza intavenos;

Dormicum - 1 tableta seara;

                            - se administreaza oral.

2.7. Recoltarea produselor biologice si patologice

Regulile de baza īn aplicarea precautilor universale:

o       considerarea toti pacientii potentiali infectati;

o       considerarea ca sāngele, alte fluide biologice si tesuturile sunt contaminate cu HIV si HBV;

o       considera ca acele si alte obiecte folosite īn practica medicala sunt contaminate dupa utilizare.

         Unul din rolurile cele mai importante pe care asistenta medicala le are īn īngrijirea bolnavilor īl reprezinta si efectuarea recoltarilor de produse biologice si patologice.

         Examenele de laborator efectuate produselor biologice si patologice completeaza simptomatologia boli cu elemente obiective exprimata modificarile aparute. Ele confirma sau infirma diagnosticul clinic.

         Īn nevroza astenica recoltarea produselor biologice se face pentru a exclude o tuberculoza, anemii, boli cronice, infectii de focar.

         V.S.H. - viteza de sedimentare a hematiilor este rapiditatea cu care se produce asezarea hematiilor.

         Asistenta medicala se spala pe māini, īmbraca manusile de cauciuc sterile, aspira īn seringa 0,4 ml citrat de sodiu, sol. 3,8 %. Se punctioneaza vena si se aspira 1,6 ml sānge. Se scurge seringa īn eprubeta si se agita. Se eticheteaza si se trimite la laborator.

                V.n. eritrocitele: 4,5-5,5 mil/mm la barbati;

                                             4,2 -4,8 mil/mm la femei;

                       hemoglobina: 15+/-2g la 100 ml la barbati;

                                            13+/-2g la 100 ml la femei;

                       leucocite: 4200-8000/mm;

                       trombocite : 20-4+% 150- 400.000/mm³.

Recoltarea sāngelui pentru examene serologice - cerceteaza prezenta sau absenta anticorpilor īn serul bolnavului. Sāngele se recolteaza prin punctie venoasa direct īn eprubeta īntr-o cantitate de 5-10 ml.

Dupa coagulare se desprinde cheagul de sānge de pe peretele eprubetei si dupa 30 de minute se decanteaza serul īntr-o eprubeta sterila. Din el se fac mai multe reactii, īn functie de boala suspicionata  (tifos, sifilis, scarlatina, viroze).

Examen de urina

Dupa toaleta organelor genitale externe se recolteaza 150 ml de urina.

Examenul de laborator furnizeaza:

            - date macroscopice (culoare, luciu, miros, densitate).

            - date microscopice (sediment īn care se gasesc elemente figurate, cilindri, celule epiteliale).

                   - date fizico-chimice (pH, ionograma, proteinurie, creatinina);

Toate rezultatele examenelor de laborator trebuie sa fie īn limitele valorilor normale īn cazul neurasteniei.

2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune

Electrocardiograma (EKG) īnregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.

Pregatirea pacientului pentru EKG:

- se pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a īnlatura factorii emotionali;

- se transporta bolnavul īn sala de īnregistrare, de preferinta cu caruciorul cu 10-15 min. īnainte de īnregistrare;

- aclimatizarea bolnavului cu sala de aclimatizare;

- bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatie si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura.

         Montarea electrozilor:

         - Montarea electrozilor pe membre

                   rosu - māna dreapta;

                   galben - māna stānga;

                    verde - picior stāng;

                   negru - picior drept.

       - Montarea electrozilor precordiali

                V1- spatiul VI intercostal, pe marginea dreapta a sternului;

                V2- spatiul VI intercostal, pe marginea stānga a sternului;

                V3- īntre V2 si V3;

                V4- spatiul V intercostal, stāng pe linia medioclaviculara;

                V5- la intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia axilara                anterioara stānga;

                V6 - la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stānga.

       Īngrijirea pacientului dupa EKG: - ajuta bolnavul sa se īmbrace;

                                                         - este ajutat sa se īntoarca īn salon.

    2.9. Educatie pentru sanatate

    Boala este o reactie a organismului fata de factori nocivi de materii. Restabilirea completa a bolnavului nu poate fi conceputa, decāt prin īndepartarea cauzelor, care au determinat-o, adica acelor cauze, care se datoreaza mediului īnconjurator.

         Asistenta trebuie sa-si desfasoare īn asa fel activitatea educational sanitara, īncāt aceasta sa constituie un factor de influenta pozitiva asupra psihicului bolnavului, sa constituie la crearea unor emotii pozitive, care urmaresc otimismul si īncrederea bolnavului īn medic si asistenta medicala si īn eficacitatea masurilor terapeutice. Trebuie sa dezvoltam īncrederea bolnavului īn vindecarea sau ameliorarea starii lui, daca va respecta constiincios si riguros presciptiile si recomandarile medicale.

         Cuvāntul medicului si al asistentei, joaca un rol important īn īntarirea neuropsihica a bolnavului. Un cuvānt cald de lamuriri si īmbarbatarea totodata da forte noi organismului īn lupta sa cu boala, dupa cum un cuvānt nechibzuit, care ar īngrijora pacientul sau i-ar distruge speranta īn vindecare, poate scade puterea organismului si īnrautatii cursul bolii.

         Masurile de educatie sanitara se īncadreaza tendintelor mereu actuale ale asistentei psihiatrice de tip comunitar. Īn acest scop toti membrii unei echipe terapeutice trebuie sa sensibilizeze anturajul familial si profesional īn legatura cu modalitatile de debut, evolutie si cu particularitatile etapei terapeutice reabilitative.

         Readaptarea bolnavului la noul stil de viata, depinde īn mare parte si de familia, care īl īngrijeste.

                  Profilaxia bolii ,, dusmanul cunoscut este pe jumatate īnvins". Acelasi lucru si pentru nevroza astenica. Pentru a o depista din vreme, pentru a o preveni este bine ca fiecare sa-i cunoasca bine manifestarile pentru a lua din vreme masurile energice care se impun. Elementul principal cade pe trei elemente principale asupra carora trebuie sa luam aminte: īntarirea sanatatii, psihoprofilaxia  si organizarea activitatii atāt īn ce priveste regimul de munca cāt si regimul de odihna.

    2.10. Externarea bolnavului

    Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medicul curant si sef de sectie. Asistenta ca aduce toate documentele referitoare la bolnav pe care le va pune la dispozitia medicului de salon.

Asistenta va fixa cu bolnavul ora plecarii, pentru a-i putea asigura alimentatia pāna īn ultimul moment. Asistenta cu 2-3 zile īnaintea iesirii din spital, va anunta familia bolnavului si  va da explicatiile primite de la medic, cuprinse īn biletul de iesire. Va lamurii īn special prescriptiile referitoare la tratamentul medicamentos, daca bolnavul si-a īnsusit īn mod corespunzator tehnicile necesare pentru tratamentul la domiciliu si va insista ca la data indicata sa se prezinte la control.

Asistenta va īnsoti bolnavul pāna la magazia cu efecte, unde īl va ajuta sa primeasca hainele si va lua de la bolnav efectele spitalului. Īnainte de externare asistenta medicala va verifica, daca bolnavul are biletul de iesire si retetele pentru tratamentul prescris.

Capitolul 3

PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALĂ

Cazul numarul 1

     Date fixe      Numele si prenumele: D.M.

                       Vārsta: 48 ani

                        Sexul : F

                       Ocupatia: asociata la o societate comerciala

                       Domiciliul : Reghin

                       Data internarii: 06.04.2008

                       Data externarii: 22.04.2008

     Manifestari de dependenta:       - tristete

- irascibilitate

- inapetenta

- neliniste

- astenie(slabiciunea starii generale)

- fatigabilitate

- plāns

Istoricul bolii: pacienta relateaza ca boala actuala a debutat īn urma cu cāteva luni datorita programului foarte īncarcat de la locul de munca si a problemelor care au aparut. Acuza insomnii, neliniste, tristete, plāns, inapetenta. Simptomele s-au exacerbat īn urma cu doua saptamāni, motiv pentru care se interneaza.

Diagnosticul medical: nevroza astenica cu elemente depresive.

Problemele pacientei: - stare generala alterata

     - alterarea somnului

     - alterarea nutritiei

                                        - diminuarea interesului pentru efectuarea activitatilor cotidiene


Diagnostic de īngrijire

Obiective

Interventii

Evaluare

1. Diminuarea interesului pentru efectuarea activitatilor cotidiene manifestate prin tristete, plāns.

Pacienta sa īsi recapete interesul pentru activitati cotidiene, sa nu mai plānga.

-se discuta cu bolnava de cāte ori aceasta simte nevoia sa o faca.

- este lasata sa-si exprime sentimentele, temerile,de asemenea mesajul transmis bolnavei va fi unul clar.

Īn decurs de cāteva zile, īn urma interventiilor, pacienta īsi redobāndeste interesul pentru majoritatea activitatilor pe care trebuie sa le faca.

2. Alterarea starii generale manifestata prin fatigabilitate, astenie.

- pacienta sa-si recapete linistea de care are nevoie.

- reluarea relatiilor interpersonale.

- se asigura bolnavei o camera linistita, cu temperatura optima, care sa ofere siguranta.

- stimularea bolnavei īn efectuarea unor activitati si la sfārsitul lor va fi recompesata cu laude.

Īn urma plimbarilor scurte si dese pe care bolnava le face prin parc, starea ei psihica revine la normal, īncepe sa zāmbeasca.

3. Alterarea somnului datorita insomniei manifestata prin neliniste, irascibiliatea.

Asigurarea unui somn corespunzator din punct de vedere calitativ si cantitativ.

- pacienta nu va fi lasata īn timpul zilei prea mult sa se odihneasca, iar seara se asigura o camera linistita lipsita de factori nocivi.

- ca interventie delegata se administreaza un somn usor.

Dupa doua, trei saptamāni pacienta va fi mai linistita, doarme bine si somnul va fi corespunzator din punct de vedere calitativ si cantitativ.

4. Alterarea nutritiei datorita aportului insuficient manifestat prin inapetenta.

Bolnava sa se alimenteze normal, sa fie echilibrata hidroelectrolitic.

Se asigura alimentatia īn functie de preferintele bolnavei si de necesitati, toate pentru a-i stimula apetitul. Daca refuza alimentele se utilizeaza alimentarea parenterala.

Apetitul pacientei revine la normal, se alimenteaza si hidrateaza corespunzator.


Cazul numarul 2

     Date fixe      Numele si prenumele: D.T

                       Vārsta: 40 ani

                       Sexul : F

                       Ocupatia: vānzatoare

                       Domiciliul : Tg. Mures

                       Data internarii: 22.05.2008

                       Data externarii: 10.06.2008

     Manifestari de dependenta:       - tristete

- cefalee

- inapetenta

                                                                  - neliniste

- astenie(slabiciunea starii generale)

- fatigabilitate

Istoricul bolii: pacienta relateaza ca boala actuala a debutat īn urma cu aproximativ un an de cānd īi pleaca fratele īn strainatate (singurul frate). De cāteva luni acuza insomnii, neliniste, tristete, fatigabilitate, inapetenta, astenie, motiv pentru care se interneaza.

Diagnosticul medical: nevroza astenica.

Problemele pacientei: - stare generala alterata

     - alterarea somnului

                                         - alterarea nutritiei

                                         - deficit de autoīngrijire

                                         - slabire fizica


Diagnostic de īngrijire

  Obiective

      Interventii

  Evaluare

1. Alterarea starii generale

    datorita nelinistii, irascibilitate manifestata prin cefalee anxietate.

Pacienta sa fie mai

linistita, mai relaxata.

-bolnava este incurajata sa discute cu familia despre problemele ei si īn aceeasi timp va fi ascultat atent ;

-vor fi īnlaturati factorii iritanti;

Īn timp pacienta va fi mai linistita mai relaxata.

2. Alterarea nutritiei manifestata prin inapetenta datorita aportului insuficient.

Asigurarea unui aport alimentar īn functie de necesitatile pacientei.

Se va stimula apetitul bolnavei asigurarea alimentatiei īn functie de preferintele ei.

Pacienta va avea un aport alimentar suficient si va fi      reechilibrata hidroelectrolitic.

3.Alterarea somnului datorita insomniei de adormire manifestata prin astenie, neliniste.

Pacienta sa aiba un somn odihnitor, linittit corespunzator calitativ si cantitativ.

Se asigura camera linistita, lipsita de excitanti cu temperatura optima aerisita.Bolnavul nu va fi lasata īn timpul zilei sa doarma si va fi īndemnata sa faca plimbari lungi.

Pacienta va reusi sa doarma si sa fie odihnita, sa dispara nelinistea.

4.Deficit de auto īngrijire datorata problemelor cu care se confrunta manifestat printr-un aspect exterior neāngrijit.

Pacienta sa se preocupe, sa se īngrijeasca si de aspectul ei exterior.

-se va stimula sa se spele, sa se īmbrace, sa-si aranjeze parul;

-se va schimba lenjeria de corp si de pat de cāte ori este nevoie;

Dupa cāteva zile bolnava īncepe sa se īngrijeasca din nou de aspectul ei si odata cu aceasta se obtine si o ameliorare a starii generale.

5. Stabilirea fizica adinamie manifestata prin fatigabilitate.

Bolnava sa-si redobāndeasca interesul pentru desfasurarea unor activitati sa-si redobāndeasca īncrederea īn fortei proprii.

-stimularea bolnavei īn efectuarea unor activitati se va stabili un program de activitati agreate de bolnava pentru a preveni plictiseala;

-se previne izolarea prin stimularea relatiilor intrepersonale.

Īn urma tratamentului aprox. 2 saptamāni starea pacientei se īmbunatateste foarte mult si are din nou pofta de viata.

Data

Functii vitale

Recoltarea de probe biologice si patalogice

Explor.

Paracl.

Tratament medicamentos

Regim

alimentar

Temp

Puls

T.A

Resp

22.05.

2008

23.05.

2008

24.05.

2008

25.05.

2008

26.05.

2008

37

37,1

36,8

37

36,9

83

82

82

82

83

120/

70

125/

70

125/

75

115/

65

120/

70

19

20

19

18

19

Erintrocite

Vn 4,2-4,8mil/mm

Vo 4420.000/

mm

Leucocite

Vn 4200-

8000/mm

Vo 4800/mm

Trombocite

Vn 150-4000000/

Mm

Vo 350.000/

m

Limfocite

Vn 20-40%

Vo 31%

Hemoglobina

Vn 13+2g%

Vo 14g%

VSH

Vn 2-12 m/g

Vo 8mm/h

Ex ser. Neg

Sumar de urina:

- culoarea galben deschis

- dens. V. N.

    1015-1025

            Vo 1017

- ph Vn 5,6-6,4

        Vo 6

EKG:

Īnregistrarea grafica a rezultatei fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.

- nu reprezinta modificari

Electrovit: 1/3 dr/zi

Drajeuri contin vit. B1,B2,B6, B12,PP

- indic.: īn tratamentul deficientelor polivitaminice tip B.

Insulina :

-flacon de 10 ml sol. Neutra

Mod de administrare: -15 UI/zi SC

Dormicum : 1tb seara;

Indic.: inductor al somnului;

- Ci: intoleranta la substanta, miastenie;

Peritol : 3/1 comp. /zi

-indic.: migrena, stimularea apetitului, boala serului.

CI: glaucom

-R. Adv.: somnolenta, greturi.

Vit. C: 1 f/zi(500mg);

- indic.: trat. scorbutului, asteniilor profilaxia, a vitaminozei sau hipovitaminozei C;

Glucoza : 5% 250 ml x2

Regimul alimentar este unul normal, dar mai bogat īn legume si fructe. Bolnava va avea mai multe mese pe zi, usoare si dese, fara condimente si alcool si se va evita excesul de carne si conserve.

 


Cazul numarul 3

         Date fixe      Numele si prenumele: R.G

                            Vārsta: 38 ani

                            Sexul: F

                            Ocupatia: confectionera

                            Domiciliul: Tg. Mures

                            Data internarii: 18.04.2008

                            Data externarii: 06.05.2008

         Manifestari de dependenta:       - astenie

-         fatigabilitatea (slabire fizica, adinamie, lipsa de forta)

-         inapetenta

-         irascibilitate

-         insomnie

-         tristete

-         neliniste

         Istoricul bolii: Bolnava afirma ca boala actuala a debutat de aproximativ 4 ani pe fondul confruntarilor cu sotul si a divortului. De aproximativ 4 luni acuza tristete, plāns, neliniste, inapetenta, cefalee īn momentul cānd e agitata, usoara insomnie.

         Diagnostic medical: Neurastenie

         Problemele pacientei:                - alterarea starii generale

- slabirea fizica, adinamie

-         alterarea somnului

-         alterarea alimentatiei

-         deficit de īngrijire

           


Diagnostic de īngrijire

    Obiective

     Interventii

         Evaluare

1. Alterarea starii generale manifestata prin astenie.

- bolnava sa-si redobāndeasca interesul pentru desfasurarea activitatilor.

- bolnava va fi ascultata atent, va fi īndemnata sa-si exprime sentimentele, va fi īncurajata pentru comunicarea cu colegele de salon si familia;

- stimularea pacientei īn efectuarea unor activitati;

- pacienta va fi recompensata prin laude.

Dupa cāteva zile, īn urma plimbarilor, a exercitiilor fizice pe care bolnava le face zilnic, starea ei psihica se īmbunatateste vizibil, starea generala este buna.

2. Slabirea fizica adinamie manifestate prin fatigabilitate.

Bolnava sa-si redobāndeasca interesul pentru desfasurarea unor activitati, sa-si redobāndeasca īncrederea īn fortele proprii.

- stimularea bolnavei īn efectuarea unor activitati: se va stabili un program de activitati agreat de bolnava pentru a preveni plictiseala.

- se previne izolarea prin stimularea relatiilor interpersonale.

Īn urma tratamentului īn aproximativ doua saptamāni starea pacientei se īmbunatateste foarte mult si are din nou ,,pofta de viata".

3. Alterarea nutritiei manifestata prin inapetenta.

Asigurarea unui aport alimentar īn functie de necesitatile bolnavei.

Se va stimula apetitul bolnavei prin alimente oferite īn cantitati mici si la intervale scurte de timp.

Īn urma interventiilor apetitul bolnavei revine la normal.

4. Deficit de autoīngrijire manifestat prin aspectul exterior neīngrijit.

Bolnava sa se īngrijeasca de aspectul ei exterior.

Se va stimula bolnava sa-si faca toaleta, sa se spele, sa se īmbrace, sa-si aranjeze parul.

Dupa cāteva zile pacienta īncepe sa se īngrijeasca din nou de aspectul ei exterior  si o data

 cu acesta se obtine si o ameliorare a starii generale.


Diagnostic de īngrijire

     Obiective

      Interventii

  Evaluare

5. Alterarea somnului datorita insomniei de adormire manifestata prin oboseala, agitatie.

Asigurarea unui somn corespunzator din punct de vedere calitativ si cantitativ.

- asigurarea microclimatule corespunzator: camera linistita, lipsita de excitati, temperatura optima;

- bolnava nu va fi lasata īn timpul zilei sa se odihneasca prea mult.

Īn decurs de cāteva zile īn urma tratamentului somnul bolnavei va fi corespunzator din punct de vedere calitativ si cantitativ.

6. Alterarea starii generale manifestata prin irascibilitate, neliniste, tristete.

Pacienta sa-si recapete linistea sufleteasca de care are nevoie.

Asigurarea microclimatului corespunzator care sa ofere siguranta: camera linistita, lipsita de excitati.

Dupa cāteva zile recapata linistea sufleteasca, īncepe sa zāmbeasca si starea sa generala se īmbunatateste foarte mult.


Data    

Functii vitale

Recoltarea de prod biologice si               patologice

Explor.

Paracl.

Tratament medicamentos

Regim alimentar

temp

Puls

TA

Re

Sp

18.04.

2008

19.04.

2008

20.04.

2008

21.04.

2008

22.04.

2008

36,7

36,4

36,6

36,6

36,5

80

82

79

81

82

130/

80

125/

70

120/

70

125/

80

120/

75

18

19

20

19

19

Glicemie :

Vn 80-120mg%

Vo 95 mg%

Colesterol :

Vn 1,8-2,80g%

Vo 2,10 g%

Eritrocite :

Vn 4,2 mil/mm

Vo 4,3 mil/mm

Leucocite :

Vn 4200-8000/mm

Vo 5000/m

Trombocite :

Vn 150-400000/mm

Vo 250000/m

Limfocite :

Vn 20-40%

Vo 22%

Hemoglobina :

Vn 13+2g%

Vo 13g%

VSH :

Vn 2-12m/g

Vo 7mm/h

Examen serologice:

Negative

Sumar de urina:

Culoare galben deschis

Densitatea Vn 1015-1025

Vo 1017 pH

Vn 5,6-6,4

Vo 5,7

-proteinuria negativa

EKG:

Īnregistrarea grafica a rezultatei fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.

- nu prezinta modificari.

Piracitam: 2/1 tb/zi;

Indic: involutie intelectuala(tulb. de atentie, memorie) īntārziere psihica, tulb. de comportament

CI: insuficienta renala severa.

R. adev. : ocazional nervozitate, insomnie, greata, dearee.

Vitamina B1:

1/f/zi SC sau IM

-indic.: starii de hipovitaminoza, boli epuizante, nevrite, hepatite

CI: alergie la vit. B1 r.adv.: foarte rar IV poate fi urmate de reactii

grave(soc)

vit. C:

1/f/zi(500mg)

-indic.: tratamentul scorbutului, a asteniilor profilaxia avitaminozei sau hipovitaminozei C

CI: litiaza renala

-r.adv. la doze crescute favorizeaza tulb. digestive sau urinare.

Dormicum: 1tb. seara

- indic.: inductor al somnului, caracterizat printr-un debut rapid al actiunii sale.

- CI : intoleranta la substanta, miastenie, psihoze.

Insulina:

Flacon de 10 ml sol. neutra

Mod de administrare 15 UI /zi SC

Frontim:

1comp. Seara

Se administreaza ca si sedativ

Glucoza:

5% 250mlx2

Regimul alimentar este unul normal, dar mai bogat īn legume si fructe.

Bolnava va avea mai multe mese pe zi, usoare si dese.

Pentru un timp se vor suprima alcoolul, condimentele si excesul de carne sau conserve.


Capitolul IV

ANALIZA CAZURILOR DE BOALĂ PREZENTATE sI CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRĂRII

         "Multe minunii sunt pe lume, dar nici una ca inima omului". si aici ataca nevrozele si īn special boala numita "nevroza astenica".

         Īn aceasta lucrare am īncercat sa ating cāt mai multe teme din aceasta boala, sa le cunosc si sa īncerc sa ajut persoanele care au fost atinse de ea.

         Īn primul capitol "prezentarea teoretica a bolii" am dat īn primul rānd definitia neurasteniei care pe scurt ar fi cam asa: "o stare de mare oboseala, fovorizata de surmenaj si īnsotita de tulburari psihice functionale si de dureri cu diferite localizari".

         M-am oprit apoi si am descris cele trei simptome principale ale bolii si anume oboseala, cefaleea si insomnia.

         Dar pe lānga acestea pot aparea si tulburari secundare: tulburari psihice, tulburari senzitivo-senzoriale, tulburarea afectivitatii, tulburarea vointei, tulburari endocrine.

         Īn ceea ce priveste etiologia neurasteniei se cunosc doi factori mai importanti raspunzatori pentru aparitia ei:

-         factorul psihogen(tulburari sufletesti)

-         factorul somatogen(tulburari organice corporale);

Factorul psihogen sau tulburarile sufletesti se refera la necazurile, grijile, deceptiile, emotiile neplacute si prelungite dar si la frustrarile afective, raceala sufleteasca, despartirea de cei dragi si nu īn ultimul rānd surmenajul psihic.

Factorul somatogen se refera la foarte multe boli, care fara a provoca īn mod direct o nevroza o pot declansa.

Īn ceea ce priveste patogenia se pare ca nevroza astenica este mai raspāndita la barbati si apare la persoane cu un grad mai ridicat de cultura.

Īn functi de simptome neurastenia se clasifica astfel:

-         nevroza astenica pura;

-         nevroza astenica cu elemente anxioase;

-         nevroza astenica cu elemente depresive;

-         nevroza astenica cu elemente obsesivo-fobice;

-         nevroza astenica cu elemente pitiatice,

sau :

-         nevroza de esec;

-         nevroza de neadaptare;

-         nevroza de frustrare;

-         nevroza de asteptae, din punct de vedere al cauzelor declansatoare.

Īn ceea ce priveste tratamentul, el se desfasoara pe patru planuri:

-         tratament igienico-dietetic;

-         tratament medicamentos;

-         tratament balneofizioterapic;

-         tratament psihoterapeutic.

Īn capitolul doi "supravegherea bolnavului din momentul internarii si pāna la externare si efectuarea tehnicilor impuse de afectiune" am descris īndatoririle si īngrijirile asistentei medicale din clinica de psihiatrie acordate unui bolnav cu neurastenie. Am īnceput cu internarea pacentului, asigurarea conditiilor de spitalizare, asigurarea igienei generale si corporale, pozitia bolnavului īn pat, urmarirea faciesului, a functiilor vegetative, functiilor vitale.

Īn ceea ce priveste functiile vitale, acesti pacenti prezinta cāteva modificari legate de respiratie, uni putānd prezenta aritmie, pulsul de obicei instabil si tensiunea arteriala este usor scazuta.

Alimentatia pacientilor este si ea importanta pentru ca de obicei ei prezinta inapetenta. De aceea vor avea mai multe mese pe zi , usoare si dese cu alimente bogate cu legume si fructe.

La pregatirea, asistarea si efectuarea recoltarilor de produse biologice si patologice am descris tehnicile de recoltare specifice fiecarei analiza de laborator care se cere: VSH, glicemie, hemoleucograma, examene serologice, sumar de urina.

Iar īn final am amintit putin despre profilaxia bolii si externarea bolnavilor.

Īn capitolul trei am descris cele trei cazuri de boala pe care le-am urmarit īn clinica de psihiatrie.

Este vorba de trei paciente, relativ tinere, cu vārsta cuprinsa 30-48 de ani si care erau internate īn clinica cu diagnosticul Neurasteniei si respectiv Nevroza astenica cu elemente depresive; Trei paciente care datorita unor probleme pe care le-au avut, unor conflicte sufletesti care s-au declansat la un moment dat, au facut o nevroza astenica dar care īn urma internarii si a tratamentului urmat s-au externat vindecate sau īn stare ameliorata(cazul trei).

Ceea ce a condus la vindecarea pacientilor a fost īn primul rānd psihoterapia, discutiile cu pacientele, īntelegerea care le-a ajutat sa īsi depaseasca, sa īsi priveasca prin alta prisma problemele cu care se confruntau, ceea ce īnseamna un pas important pentru vindecare, caci asa cum spunea si Marin Preda "suferinta e o criza din care trebuie sa iesi cāt mai rapid, adāncimile ei ne racesc spiritul". si ele au īnteles acest lucru.

BIBLIOGRAFIE

1.     Stanescu Sorin: "Nevroza astenica", Editura medicala

2.     Ed. Pamfil si D. Ogodescu: "Nevrozele", Editura medicala

3.     Tudor serbanescu: "Neurologie. Psihiatrie. Endocrinologie", Editura medicala

4.     Lucretia Tirtica: "Ghid de nursing" si "Breviar de explorari functionale", Editura medicala

5.     Carol Mozes: "Tehnica īngrijirii bolnavului"


Document Info


Accesari: 30705
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )