Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Lucrare de diploma medicina - pleurezia serofibrinoasa (tuberculoasa)

medicina




UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIS” ARAD

Facultatea de Medicina, Farmacie si Medicina dentara de  specialitate

LUCRARE DE DIPLOMA

PLEUREZIA SEROFIBRINOASA

(TUBERCULOASA)

Cap. I. PREZENTAREA  PLEUREZIEI

TUBERCULOASE

Notiuni de anatomie si fiziologie a pleurei.

Pleura esete o membrana subtire, umeda, stralucitoare, care captuseste cavitatea toracica, hemidiafragma si mediastinul, iar la his se rasfrange peste intreaga suprafata aplamanului, patrunzand intre lobi.

Pleura viscerala este mai subtire si se compune dintr-un strat de elemente conjunctive strabatut de capilarele sanguine dar si de vase limfatice plecate din lobuli corticali si care ajung pe cale subpleurala la limfoganglioni hilari.

Pleura parietala este mai bogata conjunctivo-vascular decat cea viscerala, mai groasa, iar pe suprafata interna,libera,este acoperita de mezotelii.

Intre pleura viscerala si pleura parietala exista o cavitate inchisa numita cavitate pleurala care in mod normal este virtuala si care contine o cantitate infima de lichid,care favorizeaza alunecarea.

In conditii patologice cavitatea pleurala poate deveni reala putand fi umpluta cu:

-       Ser(pleurezii serofibrinoase)

-       puroi(piotorax)

-       sange(hemotorax)

-       aer(pneumotorax).

-       grasimi(chilotorax)

-transudate lichidiene(hidrotorax)

Cand cantitatea de lichid sau aer este mare,plamanul respectiv apare turtit spre hil si functia sa respiratorie este nula.

1.  Definitie

Pleurezia tuberculoasa este definita ca acumulare de lichid in cavitatea pleurala ca rezultat al localizarii de leziuni specifice tuberculoase la acest nivel;ea reprezinta cea mai frecventa determinare pe seroase a tuberculozei.

2.  Etiopatogenie

Frecventa pleureziilor serofibrinoase tuberculoase este in relatie directa cu starea endemiei tuberculoase. In tarile in care declinul tuberculozei este evident s-a constatat si scaderea pleureziilor serofibrinoase tuberculoase ca o consecinta directa a localizarii bacilului Koch la nivelul pleurei, aratand ca pleureziile pot apare in cateva saptamani sau luni dupa conversiunea tuberculinica, deci dupa ce au aparut in prealabil leziuni tuberculoase in organism.

Constatarile clinice, radiologice, pleuroscopice si anatomo-patologice prin prezenta pleureziilor uscate in contact direct cu sancrul sau cu adenopatia tuberculozei primare, prezenta aderentelor pleurale si a leziunilor patologice in direct contact cu leziunile tuberculozei comune si aspectele nodulare, diseminative, dispersate pe pleura, sustin, de asemenea, cele doua cai, a contactului direct si hematogena.

Este cel mai frecvent intalnita la adultul tanar,cand poate constitui revelatia unei primoinfectii. Frecventa pleureziei ca manifestare a primoinfectiei tardive este de aproximativ 20%. Cu cat varsta la care apare pleurezia este mai mare,cu atat etiologia tuberculoasa este mai putin probabila. Coexistenta cu determinari pulmonare active sau inactive impune eticheta de pleurezii tuberculoase „de insotire', apartinand stadiului secundar.

Calea de patrundere a germenilor la nivelul pleurei este fie hematogena, fie limfatica, fie prin contaminare sau chiar deversare de continut cazeos de la un focar subpleural.

Studiile anatomopatologice, precum si tomografia computerizata au demonstrat existenta unor focare cazeoase mici, subpleurale, in timpul dezvoltarii pleureziei tuberculoase, focare neevidentiate de catre radiologia conventionala, dar care constituie foarte probabil prin ruperea lor sursa cea mai frecventa de bacili pentru cavitatea pleurala.

Leziunile miliariforme de la nivelul pleurei s-ar explica prin capacitatea structurilor pleurale de a fagocita bacilii,realizand insamantari multiple, asemanatoare cu cele determinate de diseminarea hematogena.

Riscul de a face o tuberculoza pulmonara dupa un interval de 2-5 ani in cazul in care o pleurezie nu a fost tratata corect este cuprinsa intre 25% si 50%.

Pleurezia care apartine stadiului secundar al ftiziei recunoaste in special un mecanism de diseminare din aproape in aproape si eventual deversare de continut cazeos in cavitatea pleurala.

3.  Anatomie patologica

Elementul morfopatologic principal este constituit de foliculul tuberculos, care este insotit de o reactie inflamatorie pleurala

importanta. Vizualizarea cavitatii pleurale permite evidentierea a numeroase granulatii gri-albicioase, repartizate uniform pe toata pleura, cu localizare foarte neta in santul costovertebral. Frecvent apar bride si aderente. In stadii mai avansate, modificarile isi pierd din specificitate aparand reactii inflamatorii congestive,cu depozite fibrinoase importante,uneori hemoragice. Lichidul din cavitatea pleurala este serocitrin, mai rar hemoragic.

Microscopic, pleura apare in buna parte denudata, prin distrugerea stratului mezotelial. Stratul conjunctivo-vascular submezotelial apare hiperemiat si acoperit cu depozite de fibrina. La nivelul plamanului, juxtapleural, se pot evidentia leziuni active tuberculoase. Vindecarea se poate realiza prin resorbtia lichidului, cu posibilitatea de restitutio ad integrum.

Pahipleuritele constituite influenteaza functia respiratorie prin tulburarile de distensibilitate pulmonara; ele pot fi de asemenea cauza dezvoltarii unei fibroze interstitiale parenchimatoase pulmonare si a bronsiectaziilor.

4.  Simptomatologie

Debutul pleureziei tuberculoase este in general acut, dar la aproximativ 30% din cazuri se intalneste un debut insidios. In aceasta ultima situatie, simptomatologia se reduce la dureri toracice de intensitate medie, eventual fatigabilitate, inapetenta, tuse seaca si scadere in greutate. Debutul subacut sau insidios este cu atat mai  frecvent cu cat varsta la care apare pleurezia este mai inaintata.

              Manifestarile   acute   sunt   precedate   de   o   perioada   de   astenie, subfebrilitate,   fatigabilitate,   tuse   seaca,   scadere   in   greutate, diminuarea apetitului constand in  asa-zisa „faza  de impregnare bacilara”.

              Durerea (junghiul), initial puternica, are tendinta la diminuare odata cu acumularea lichidului; ea are toate caracterele durerii pleurale: modificare cu respiratia, tusea si pozitia. Pacientii pot adopta o pozitie antalgica, spre partea bolnava, pentru a reduce   miscarile costale. Pentru aceleasi motive pacientii prefera sa se culce pe partea bolnava.

                        Semnele clinice:

                                     Febra, constant intalnita in cazul debutului acut scade progresiv dupa 2- 3 saptamani sau chiar mai rapid. In cazul debutului insidios,ascensiunile termice sunt constante,valorile fiind in general sub 38°.De fapt,evolutia favorabila a febrei sub tratament tuberculostatic este uneori unicul sau singurul argument etiologic.

Tusea, in general uscata se exacerbeaza adesea cu modificarea pozitiei bolnavului.

Dispneea este in relatie directa cu volumul revarsatului pleural.

                                   Semnele fizice. De obicei hemitoracele de partea, bolnava  are miscari mai reduse, fie datorate durerilor. Bombarea hemitoracelui de partea bolnava este intalnita la pacientii cu revarsat pleural in cantitate mare. In aceasta situatie pot fii prezente deplasarea mediastinului si cordului.

5. Examinarii paraclinice:

Examenul radiologic. Volumul de lichid necesar pentru ca o pleurezie sa poata determina o opacitate vizibila radiologic variaza intre 200-400ml. Pleurezia se manifesta radiologic printr-o opacitate omogena de intensitate costala dispusa pe o curba cu concavitate in sus. In momnetul punctionarii sau patrunderii aerul prin alte modalitati in spatiul pleureal  opacitatea lichidiana se dispune pe linie oriozontala  deasupra careia se gaseste aer. (curba DAMOISEAU)

Intradermoreactia la tuberculina - a fost apreciata in trecut ca fiind intens pozitiva in caz de pleurezie tuberculoasa. In prezent, majoritatea autorilor raporteaza reactii medii sau slabe in primele doua saptamani la testarea cu 2 u PPD. O proportie cuprinsa intre 10-30% din pleureziile tuberculoase evolueaza cu IDR la PPD negativa. Retestarea tuberculinica dupa 3-4 saptamani,in cazul in care IDR a fost negativa, poate confirma etiologia tuberculoasa daca reactia se pozitiveaza sau, din contra, o poate infirma daca IDR ramane negativa.

Examenul lichidului pleural. Aspectul lichidului este cel mai frecvent serocitrin (peste 90% din cazuri) si rareori hemoragie. Uneori pleurezia tuberculoasa evolueaza cu lichid purulent (empiem pleural tuberculos), presupunandu-se ca mecanismul patogenic in aceasta situatie ar fi deversarea de continut cazeos din leziunile pulmonare subpleurale.

Examenul bacteriologic poate oferi elementul de certitudine etiologica.

Determinarile biochimice din lichidul pleural nu aduc elemente de certitudine pentru etiologia tuberculoasa. Dintre probele biochimice ale lichidului pleural amintim: proteinopleuria (v.n. 30g/l); glicopleuria (v.n.<60mg%); amilazopleuria. Sub raport citologic, in lichidul pleural,in cazul pleureziei tuberculoase, se constata un procent mare de limfocite (peste 80%).

Examenul morfopatologic al pleurei a devenit elementul esential al investigatiei pleurei din momentul introducerii punctiei bioptice in practica curenta.

In cazul pleureziilor tuberculoase se pun in evidenta foliculii tuberculosi in peste 80% din cazuri.

Daca nici punctia bioptica nu a rezolvat problema diagnosticului, se poate apela  la pleuroscopie sau chiar la toracotomie.

6. Diagnosticul pozitiv

Diagnosticul pozitiv al pleureziei tuberculoase se bazeaza, in primul rand, pe confirmarea bacteriologica si histologica, capabile impreuna sa asigure diagnosticul la peste 85% din cazuri.

Diagnosticul pozitiv necesita coroborarea datelor clinice, paraclinice contextului epidemiologic si, nu in ultimul rand, evolutia sub tratament.

Argumentele cele mai importante pentru etiologia tuberculoasa pot fi astfel rezumate:

-        varsta sub 35-40 ani;

-        lichid serocitrin cu predominanta de limfocite;

-        proteine in lichidul pleural peste 30g/l si glicopleurie sub 0.80g/l;

-        IDR pozitiva  la tuberculina  sau  care  se  pozitiveaza  dupa  4-6
saptamani de tratament tuberculostatic;

-        vindecarea cu sechele;

-        evolutie favorabila sub tratament cu tuberculostatice;

7. Diagnosticul diferential

Manifestarile clinico-radiologice nespecifice precum si informatiile relative pe care le furnizeaza explorarea paraclinica, in cazul in care nu s-a obtinut confirmarea bacteriologica sau histologica,reclama un diagnostic diferential foarte riguros.

Debutul pleureziei tuberculoase, mai frecvent insidios la varsta peste 40 ani,obliga la diferentirea, in primul rand,de pleurezia neoplazica cu care poate fi adesea confundata. Astfel,pleurezia neoplazica evolueaza cu o cantitate de lichid mai mare, care se reface rapid dupa evacuare,nu prezinta febra sau subfebrilitate decat exceptional,lichidul este frecvent hemoragic iar citologia pune in evidenta celule neoplazice, tratamentul tuberculostatic este ineficient si boala merge catre agravare treptata, eventual cu durerii progresive.

Diagnosticul diferential al pleureziei tuberculoase se mai face cu:   pleureziile infectioase, cele secundare infectiilor cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamidii si Rickettsii intrucat pot evolua insidios, cu lichid nu prea abundent, si cu predominanta limfocitelor in lichid.

pleureziile cardiace prin discretia manifestarilor si caracterele macroscopice ale lichidului si chiar biochimice si citologice, pot fi confundate cu pleurezia tuberculoasa.

Diagnosticul diferential al pleureziei tuberculoase include, in concluzie,

majoritatea pleureziilor cu lichid clar.

8.  Evolutie

Pleurezia tuberculoasa poate evolua spontan favorabil, de obicei lasand sechele de tipul simfizelor sau pahipleuritelor fibroase sau fibrocalcare. Uneori, sechelele sunt descoperite cu ocazia unui control radiologic, fara ca pacientul sa poata semnala antecedente pleurale.

Sub tratament tuberculostatic evolutia este in general favorabila cu resorbtia totala a lichidului in 2-3 saptamani, dar sechelele chiar in aceste conditii nu sunt deloc neglijabile.

Pleurezia tuberculoasa netratata,sau tratata incorect,chiar daca evolueaza favorabil,prezinta un risc fitiziogen remarcabil, intre 25-30% din pacienti facand o tuberculoza pulmonara in urmatorii 2 ani.

9.  Tratament

Obiectivele principale ale tratamentului se refera la:

1)                      resorbtia rapida a lichidului;

2)          prevenirea   sechelelor   si   a  determinarilor  tuberculoase
pulmonare sau in alte organe;

3)          asigurarea unei functii pulmonare normale;

Mijloacele terapeutice prin care se realizeaza obiectivele tratamentului sunt: medicatia tuberculostatica, medicatia antiinflamatoare si kineziterapia.

La noi in tara tratamentul pleureziilor autonome se efectueaza conform unor norme oficiale emise de Ministerul Sanatatii care prevad ca pleureziile sa fie tratate cu scheme de tuberculostatice, in asociatie tripla: rifampicina(R), hidrazida(H), pirazinamida(Z), primele doua luni, zilnic, urmata de 4 luni cu asociere RH-in administrare bisaptamanala.

Asocierea pleureziei tuberculoase cu determinari pulmonare sau in alte organe obliga la aplicarea schemei cu 4 tuberculostatice RHSZ 7/7-21uni, (rifampicina, hidrazida, streptomicina, pirazinamida) urmata de RH 3/4-4 luni (rifampicina, hidrazida).

Durata tratamentului de 6 luni este apreciata ca suficienta.

Pe langa tratamentul antiinflamator, de obicei cu corticosteroizi adesea este nevoie, mai ales in formele de debut acut, de tratament simptomatic.

                                   Tratamentul antitusiv previne durerea prezenta in primele fazele de debut a pleureziei pana la  instalare  lichidului.


Cap. II. SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI DIN MOMENTUL

INTERNARII SI PANA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE

1. Internarea pacientului in spital.

Internarea bolnavului in spital constituie o etapa deosebita in viata sa deoarece se realizeaza in scopul vindecarii sale dar se rup legaturile permanente cu serviciul, familia, prietenii.

In cadrul serviciului de primire bolnavul are prim contact cu spitalul, acesta avand un rol hotarator pentru a castiga increderea bolnavului in personalul sanitar. Este foarte important ca personalul de la serviciul de primire sa stie sa se comporte foarte frumos cu bolnavul pentru a i se acorda incredere si convingerea ca v-a fi in siguranta, v-a fi bine ingrijit. Aceasta incredere trebzuie sa o aiba si apartinatorii bolnavului.

Internarea bolnavului se face pe baza biletelor de trimitere emise de policlinica sau de dispensar ori prin transfer din alte unitatii spitalicesti. Cazurile de urgenta nu necesita bilet de trimitere si internare.

Bolnavul internat este indrumat la serviciul de primire care este alcatuit din mai multe incaperi, sala de asteptare, birou de inregistrare a bolnavului, cabinet de consultatii. Acest cabinet va fii trecut in registrul de internarii, aici se completeaza prima parte a fisei de observatie cu datele de identitate si adresa exacta. In vederea examinarii bolavului, asistenta va ajuta la dezbracarea bolnavului cu atentie in functie de boala bolnavului. Cu datele culese de la bolnav sau apartinatori, medicul completeaza o parte a fisei de observatii. Dupa dezbracare, bolnavul va fi condus in camera de baie, unde va fii ajutat sa se spele. Dupa imbaiere, bolnavul va trece in camera de imbracare unde va imbraca lenjeria primita din spital sau chiar lenjeria proprie, apoi va fi condus spre salon la indicatia medicului.

Bolnavii vor fii insotiti spre salon si primiti in primul rand pe sectie de asistenta sefa, unde ii vor fi inregistrate datele de observatie in foaia de observatie, in registrul de internari-iesiri, se mai noteaza numarul de inregistrare in foaia de observatie, completeaza o anexa la foaia de observatie, pentru ca bolnavul sa primeasca alimente din ziua internarii, preda bolnavul asistentei de salon, iar asistenta il v-a primi cu atentie si bunavointa. Repartizarea in saloane se face in functie de gravitatea bolii.

Asistenta de salon ajuta bolnavul sa-si aranjeze lucrurile in noptiera si il prezinta celorlati bolnavi din salon, ii va prezenta regimul de ordine interioara. Asistenta medicala ii va masura tensiunea arteriala, pulsul, respiratia, temperatura si le va trece in foaia de observatie si va explica bolnavului ce are de facut in vederea recoltarii analizelor de laborator.

2. Asigurarea conditiilor de spitalizare.

Saloanele bolnavilor pulmonari trebuie sa fie orientate cu ferestrele spre nord pentru a primi la luminozitate intensa si permanenta fara actiunea directa a razelor solare. In saloane temperatura trebuie sa fie de 19oC si noaptea 14o-15oC, peretii trebuie sa fie zugraviti in culori deschise, iar mobilierul din camere sa fie voosit in alb pentru a crea bolnavului cand este internat in spital un mediu mai obisnuit. Saloanele trebuie sa aiba o ventilatie buna.

3. Asigurarea conditilor  igienice a pacientilor internati.

Ø  

Ø   Pregatirea patului si accesorile lui

Este cel mai important mobilier din salon , aici bolnavul isi petrece majoritatea timpului de boala si convalescenta. Patul trebuie sa fie comod, usor de manevrat, usor de curatat, pentru ca ingrijirile, investigatiile si tratamentul aplicat bolnavului sa nu fie implicat.

Patul bolnabvului este confectionat din tuburi metalice usoare dar rezistente, in general sunt vopsite in alb.

Partea centrala a patului este confectionata din sarma inoxidabila si intinsa pe un cadran de fier puternic.

Accesoriile patului sunt urmatoarele: saltea, perinite, cearceafuri, aleza sau traversa, musama, 2 fete de perna, un plic de panza pentru patura, 1-2 paturi si doua perne.

Ø   Schimbarea lenjeriei de pat

Se face pentru a reimprospata patul bolnavului care nu se poate ridica din pat. Daca schimbarea patului se face numai pentru reimprospatare atunci aceasta se va face dimineata inainte de curatarea salonului dar dupa masurarea temperaturii, luarii pulsului si efectuarea toaletei eventual in timpul acesteia. Se face  dupa tehnici diferite in functie de stara generala si posibilitatile de mobilizare ale bolnavului.  Se foloseste o lenjerie completa de pat, o musama curata si uscata, o traversa, o matura cu lopatica, cos pentru rufe murdare.

Intre timp asistenta din partea stanga ruleaza cearceaful impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele bolnavului, iar pe suprafata descoperita a saltelei deruleaza lenjeria curata, anterior pregatita, pana la sulul lenjeriei murdare. Se intinde bine cearceaful si aleza pe jumatatea libera a patului si apoi prin aceasi manevra se esaloneaza in sens invers, se intoarce bolnavul cu multa atentie in decubit dorsal de asistenta din dreapta si mai departe in decubit lateral stang de asistenta din stanga, aducand-ul pana la marginea stanga a patului, acoperit deja de lenjerie curata.  Se indeparteaza apoi lenjeria murdara si se intinde cea curata pe cealalta jumatate a patului dupa care se readuce bolnavul iarasi in decubit dorsal de catre asistenta din stanga.

Se aranjeaza colturile cearceafului si se introduc marginile sub saltea, dupa care se aplica patura.

Ø   Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului

Igiena corporala incepe de la internare, cand bolnavul e imbaiat si la nevoie deparazitat. Toaleta generala trebuie efectuata atat de frecvent incat sa asigure bolnavului o infatisare curata sau sa previna orice mirosuri neplacute si orice forma de iritatie a pieli. Datoria asistentei medicale este de a pastra pacientul intr-o stare de curatenie, indiferent de varsta sa, de pozitie, stare fizica sau afectiva.

Prin toaleta zilnica se intelege indepartarea de pe suprafata pielii, a tesutului cornos descoamat, impregnat de secretiile glandelor sebacee, praf, resturi de dejectii care adera la piele. Indepartarea de pe suprafata pielii favorizeaza circulatia sangvina si deschide orificiul de secretie al glandelor pielii. Acestii pacientii isi fac de obicei toaleta singuri.

Toaleta de dimineata invioreaza bolnavul,ii da senzatia de confort,il linisteste. Toaleta se face in liniste, confort, ordine si se acorda tuturor bolnavilor.

Ordinea spalarii bolnavului este: fata, gat, membre superioare, suprafata anterioara a toracelui, regiunea lombara, organele genitale si regionale. Lenjeria de corp si de pat se schimba ori de cate ori este necesar.

Toaleta se face in functie de starea bolnavului. Trebuie avut in vedere faptul ca multi bolnavi pulmonari transpira abundent ceea ce face ca pielea sa fie foarte fragila, care se lezeaza foarte usor,si bolnavii fac mai repede escare de decubit. Este bine ca pielea transpirata sa fie spalata cu alcool mentolat, care invioreaza circulatia periferica.

Pozitia pacientului in pat.

Bolnavii cu pleurezie tuberculoasa adopta in pat o pozitie antalgica,spre partea bolnava, pentru a reduce miscarile costale. Pentru aceleasi motive prefera sa se culce pe partea bolnava.

Observarea facesului, de multe ori fata bolnavului este congestionata, agitata, cu ochii sclipitori, alteori tradeaza oboseala sau astenie grava.

4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative.

Supravegherea functiilor vitale ale organismului este obligatorie in cursul oricaror boli, caci modificarea lor reflecta in mare masura, starea generala a bolnavului, precum si evolutia si gravitatea bolii de care sufera. Asistenta medicala are obligatia sa masoare zilnic si sa noteze in foaia de temperatura functiile vitale ale organismului (temperatura, pulsul, tensiunea arteriala, respiratia) si functiile vegetative (diureza, scaunul).

Temperatura: masurarea temperaturii se face cu ajutorul termometrului maximal. Acesta este gradat in scara Celsius, este un termometru cu scara redusa de la 34,5 - 42. Termometrele in uz sunt tinute in solutie de cloramina 2%, care trebuie schimbata la 12h, in borcane pe fundul carora se pune vata. Temperatura normala a omului variaza intre 36-370C. Se noteaza in foaia de temperatura sub forma de curba cu pasta albastra, o linie orizontala corespunzand la doua subdiviziuni de grad. Avem valori patologice atunci cand temperatura este mai mica de 360C si vorbim de hipotermie iar cand temperatura este mai mare de 370C vorbim de hipertermie. La pacientii cu pleurezie este caracteristica „febra in platou'.

Masurarea temperaturii se face in cavitatii inchise: rect, vagin sau in cavitatii semiinchise: axila, plica inghinala si cavitate bucala.

Pulsul: cu ocazia sistolei ventriculare sangele este impins in cavitatile ventriculare ale inimii in arterele mari. Aceasta masa de sange intalneste in sistemul

arterial o alta masa de sange de care se loveste sub influenta contractiilor puternice ale muschiului cardiac. Pulsul se masoara in repaus fizic si psihic. Poate fii masurat pe orice artera ce poate fii comprimata pe un plan dur {artera radiala, carotida, temporala, humerala, femurala, pedioasa). Palparea pulsului se face cu varful degetelor index, mediu si inelar de la mana dreapta. Dupa ce s-a reperat santul se va exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial cu cele trei degete palapatoare, pana la perceperea zvacniturilor pline ale pulsului. Se numara pulsatiile timp de un minut. Valorile normale sunt in functie de varsta: -la nou-nascut 130-140/minut; -la copilul mici 100-120/minut; — la 10 ani 90-100/minut; -la adult 60-80/minut; -la varstnic 72-84/minut.

In foaia de temperatura pulsul se noteza cu pix rosu printr-un punct, tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta patru pulsatii.

La bolnavii cu pleurezie pulsul este usor tahicardic.

Atunci cand numarul pulsatiilor depaseste 90

pulsatii pe minut vorbim despre puls tahicardic.

Atunci cand numarul pulsatiilor scade sub 60 pulsatii pe minut vorbim despre puls bradicardic.

Pulsul se noteaza in foaia de temperatura printr-un punct, cu pix de culoare rosie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii patru pulsatii

Tensiunea arteriala este presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali. La pacientii cu pleurezie nu apar modificarii.

Masurarea tensiunii arteriale se face cu aparate speciale numite tensiometre. Se aseaza tensiometrul pe o noptiera,fara vizibilitate pentru bolnavi. Se aplica strans manseta pe bratul sprijinit si in extensie. Cu mana stanga se fixeaza pe artera humerala stetoscopul,sub marginea inferioara a mansetei. Se introduc olivele in urechi, cu mana dreapta se pompeaza aer in manseta pneumatica pana la disparitia zgomotelor pulsatile. Privind manometrul,se decomprima cu ajutorul ventilului pana ce se aude primul zgomot - tensiunea maxima (sistolica). Se continua decomprimarea pana la disparitia ultimei unde pulsatile - tensiunea

minima (diastolica). Se indeparteaza manseta. Notarea tensiunii arteriale se face cu cifre sau grafic. Valorile normale ale unui adult sanatos sunt: -tensiunea maxima 115-140 mmHg si tensiunea

minima 75-90 mmHg. La bolnavii cu pleurezie nu apar modificari in ceea ce priveste valoarea tensiunii arteriale.


          
Respiratia-urmarirea respiratiei se face in timpul somnului pentru ca bolnavul sa nu-si modifice ritmul respirator. Respiratia,in mod normal merge paralel cu frecventa pulsului, raportul fiind de 1:4. Frecventa respiratiei la un adult este de la 16 respiratii pe minut la barbati si 18 respiratii pe minut la femei.

            Urmarirea respiratiei se face prin simpla observare a miscarii cutiei
toracice. Se va face fara ca bolnavul sa observe, deoarece respiratia este un act reflex si constient care poate fii supus vointei, bolnavul putand modifica ritmul. Respiratia se noteaza in foaia de temperatura cu culoare verde. Fiecare abcisa reprezinta doua respiratii. La bolnavii cu pleurezie apare dispnee.

                    

                     Dispneea

          Prin dispnee  se intelege o respiratie grea dificila.  La pacientii  cu

pleurezie dispneea este in relatie directa cu volumul revarsatului pleural.

Diureza

Reprezinta cantitatea de urina eliminata in 24 ore. Prin urina sunt eliminate din organism deseurile provenite din metabolismul proteinelor care devin toxice pentru organism, impreuna cu sarurile minerale, alte produse de dezasimilatie si apa. Este necesar ca alaturi de diureza sa se treaca si cantitatea de lichide  ingerate pentru a se putea stabilii raportul dintre lichidele ingerate si cele eliminate. Diureza se notezeaza zilnic in foaia de temperatura prin hasurarea cu pix albastru sau creion galben, o linie orizontala corespunzand la 200ml de urina sau cifric in foaia de temepratura, valorile fiziologice ale diurezei variaza la femei intre 1000- 1400 ml/24ore, iar la barbati 1200-1800 ml/24 ore. Vorbim de valori patologice atunci cand avem 3000 ml/24 ore poliurie. Sub 1000 ml/24 ore este vorba de oligurie. Iar anuria este atunci cand urina in vezica este absenta.

Scaunul

Scaunul (materiile fecale) sunt resturi alimentare supuse procesului de absorbtie eliminate din organism prin anus, prin actul de fecatie. Examinarea curenta a scaunului se face fara pregatirea bolnavului. Scaunele care prezinta modificari patologice sau sunt suspecte vor fi pastrate pentru vizita. Scaunul pastrat pentru vizita va fi recoltat intr-un bazinet curat. Omul sanatos are zilnic un scaun. Emisia se face usor fara eforturi. Scaunul normal este de culoare bruna cu miros caracteristic de putrefactie, fara gaze. Observarea caracterelor scaunului si notarea lui in foaia de temperatura.

5. Alimentatia bolnavului

                        Pentru om alimentatia constituie substratul vietii fiind realizata prin aportul permanent de substante nutritive. Deoarece prin alimentatie se mentine energia organismului, ingrijirea bolnavilor are in vedere atat stabilirea unui regim alimentar echilibrat corespunzator bolii cat si administrarea lui.

                             Alimentatia bolnavilor pulmonari trebuie sa fie adaptata perioadei de evolutie a bolii. In perioadele febrile,dieta bolnavului trebuie sa fie alcatuita din alimente lichide si pastoase, bogate in vitamina C. Mai tarziu va primi o dieta hipercalorica, dar alcatuita din alimente usor digerabile. Trebuie asigurat si aportul cantitativ de lichide,luand in considerare si pierderile prin expectoratie, daca aceasta este abundenta. Supravegherea are o importanata deosebita la bolnavii varstnici care se deshidrateaza foarte repede. Asistenta medicala se va ingriji de tranzitul intestinal regulat al bolnavului.

6. Administrarea medicamntelor si hidratarea organismului

Una din sarcinile cele mai importante ale asistentei medicale este administrarea medicamentelor,care se face la patul bolnavului cu punctualitate, respectand: calea, modul de administrare si doza medicamentelor. Medicamentele se administreaza numai la indicatia medicului.

Asistenta medicala trebuie sa intervina cu oxigenoterapie inca inainte de sosirea medicului,insa se va abtine de la administrarea oricarui medicament,in afara celor indicate. In schimb ea trebuie sa sesizeze efectele secundare ale tuberculostaticelor. Aparitia ametelilor sau a scaderii auditive in cursul tratamentului cu tuberculostatice se raporteaza imediat medicului. Ingrijirea bolnavilor pulmonari pretinde si preocuparea fata de psihicul bolnavului.

Pe langa efectuarea punctuala si constiincioasa a tuturor sarcinilor de ingrijire, saloanele trebuie transformate in adevarate camine, cu atmosfera calda, unde bolnavul se simte bine. In unele institutii, bolnavilor li se recomanda dimineata efectuarea de exercitii fizice si respiratorii, iar in cursul zilei aeroterapie in gradini.

Toracocenteza

Este un gest terapeutic si trebuie efectuat cat mai precoce. Cand cantitatea de lichid este mare, se extrage lichid pana cand pacientul incepe sa tuseasca sau sa prezinte senzatie de constrictie toracica. Evacuarea peste limita modifica presiunea pleurala putand sa provoace cresterea ulterioara a lichidului.

Scopul toracocentezei

a)   explorator

-        punerea in evidenta a prezentei lichidului pleural

-        recoltarea   lichidului   pentru   examinarea   sa   cantitativa   si
calitativa

b)   terapeutic

-        evacuarea lichidului

-        administrarea      medicamentelor     in      cavitatea     pleurala
(antibiotice, citostatice) dupa spalarea cavitatii

Indicatii - toracocenteza este indicata in:

-        boli inflamatorii sau tumori pulmonare

-        insuficienta cardiaca insotita de colectii lichidiene in cavitatea
pleurala

Contraindicatii -toracocenteza este contraindicata in:

-        tulburari de coagulare a sangelui-hemofilie

-        tratament cu anticoagulante

Locul punctiei se alege dupa situatia si cantitatea de lichid pleural:

-        daca lichidul este in stare libera, punctia se face in spatiul 7-8
intercostal pe linia axilara posterioara;

-        daca lichidul este inchistat,punctia se face in plina matitate
zona stabilita de medic

-        colectiile lichidiene tuberculoase si purulente se punctioneaza
cat mai aproape de nivelul lor superior pentru a preintampina
fistularizarea lor

-        punctia   se   face   deasupra   marginii   superioare   a   coastei
inferioare, indiferent de locul punctiei

Pregatirea punctiei - materiale

-        de protectie a patului

-        pentru dezinfectia tegumentului

-        instrumente si materiale sterile: 2-3 ace de 10 cm lungime, cu
diametrul lmm, 2-3 seringi de 20-50 ml, seringa de 5 ml si ace
pentru anestezie, pense, manusi, camp chirurgical, tampoane,
comprese

-        alte materiale: romplast, eprubete, lampa de spirt, aparate
aspiratoare    (Dieulafoy    sau    Pontain),    recipiente    pentru
colectarea lichidului, tavita renala;

Medicamente: atropina, morfina, tonice-cardiace, solutii anestezice;

Materiale pentru efectuarea reactiei Rivalta: pahar conic de 200 ml, 50 ml apa distilata, solutie de acid acetic glacial, pipete;

Pregatirea psihica a pacientului: - se informeaza pacientul cu privire la scopul punctiei, pozitia in care va sta in timpul punctiei.

Pregatirea fizica a pacientului: - se administreaza cu 30 min. inaintea punctiei 1 fiola de atropina pentru a prevenii accidentele (atropina scade excitabilitatea generala si a nervului pneumogastric). Se aseaza in pozitie sezanda la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un scaunel,cu mana de partea bolnava ridicata peste cap pana la urechea opusa sau cu trunchiul usor aplecat in fata, cu antebratele flectate pe brate ,cu mainile la ceafa, coatele inainte. Pacientii cu stare buna se aseaza calare pe un scaun cu spatar, antebratele fiind sprijinite pe spatarul scaunului. Pacientii in stare grava se aseza in decubit lateral, pe partea sanatoasa, la marginea patului.

Executia punctiei: - se face de catre medic ajutat de doua asistente medicale. Se desfasoara in salon sau in sala de tratament. Asistenta 1 pregateste radiografia pacientului, isi spala mainile si le dezinfecteaza. Asistenta 2 administreaza 1 fiola de atropina cu 30 minute inaintea punctiei, aseaza musamaua, aleza pe masa de punctie si dezbraca toracele pacientului. Medicul stabileste locul punctiei. Asistenta 2 aseaza  pacientul in pozitia corespunzatoare locului ales. Asistenta 1 pregateste locul punctiei, il dezinfecteaza si serveste seringa cu anestezic.Medicul efectueaza anestezia si asteapta efectul anesteziei. Asistenta 1 serveste manusile chirurgicale, apoi campul chirurgical. Asistenta 2 mentine pacientul,il supravegheaza. Medicul aseaza campul chirurgical in jurul toracelui sub locul punctiei. Asistenta 1 serveste acul de punctie adaptat la seringa si dezinfecteaza locul punctiei. Medicul executa punctia, aspira lichidul. Asistenta 1 preia seringa cu lichid si il introduce in eprubete, serveste aparatul aspirator. Asistenta 2 mentine pacientul, il indruma sa-si retina tusea, observa culoarea fetei si respiratia. Medicul introduce solutiile medicamentoase in functie de scopul punctiei. Medicul retrage acul de punctie. Asistenta 1 dezinfecteaza locul si il comprima cu un tampon steril, aplica pansament uscat fixat cu romplast, ajuta pacientul cu miscari blande, sa se aseze in pat, ii ridica membrele inferioare, scoate aleza si musamaua, inveleste pacientul.

Ingrijirea ulterioara a pacientului: - se asigura repaus la pat pe o perioada prescrisa de medic. Se supravegheaza functiile vitale, culoarea tegumentelor, periodic. Se informeaza imediat medicul in cazul aparitiei cianozei, dispneei, tahicardiei, secretiilor bronsice.

Pregatirea produsului pentru examinare: - examinarea macroscopica se face imediat, apreciindu-se culoarea, aspectul, si cantitatea lichidului extras. Lichidul poate fii:

    seros   sau   serocitrin    (este    limpede,    galben   deschis    avand   cauze
inflamatorii,sau avand drept cauza o tulburare circulatorie (insuficienta
cardiaca, cancer pulmonar)

  tulbure (lichidul poate fi purulent sau chilos cu aspect albicios lactescent)

    hemoragie sau serohemoragic (este roz sau rosu intens in hemoragiile
pleurale si pleurezia hemoragica). Se masoara cantitatea lichidului extras.
Examinarea biochimica consta in reactia Rivalta.

Reactia Rivalta-pozitiva confirma diagnosticul. Intr-un pahar conic se pune 50ml apa distilata si o picatura de acid acetic glacial. Cu o pipeta se lasa sa cada 1-2 picaturi din lichidul extras prin toracocenteza.

Reactia Rivalta pozitiva daca picatura se transforma intr-un nor asemanator cu fumul de tigara. Lichidul este exsudat rezultat din procesul inflamator.

Reactia Rivalta negativa daca picatura cade intr-un pahar,fara sa se modifice aspectul. Solutia ramane clara, lichidul e transudat - neinflamator.

7. Recoltarea produselor  biologice si patologice.

Examinarile de laborator efectuate produselor biologice si patologice completeaza simptomatolgia bolilor cu elemente obiective, exprimand modificarile aparute in morfologia, fiziologia si biochimia organismului. Aceste elemente confirma sau infirma diagnosticul clinic, reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului, confirma vindecarea sau semnaleaza aparitia unor complicatii.

Asistenta medicala pe baza planului complex de ingrijire alcatuit sub indrumarea medicului, va pregati bolnavul pentru examinarile paraclinice: radioscopie, radiografie toracica, spirografie. Va explica bolnavului necesitatea recoltarii de sange pentru efectuarea analizelor. Va avea grija de transportul bolnavului la serviciile de explorari si tratamente constituind masurile de reanimare si in timpul transportului.

Utilitatea si obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de modul de recoltare al produselor care se analizeaza si modul cum se efectueaza examenul de laborator. Asistenta medicala recolteaza sange pentru: determinarea V.S.H., determinarea hemogramei, determinarea examenelor biochimice. Asistenta va ajuta medicul la efectuarea toracocentezei,colecteaza lichidul pleural, il pregateste pentru laborator.

Radioscopia - este metoda cea mai expeditiva de examinare radiologica. Bolnavul este asezat intre sursa de raze Roentger si ecran, imaginea fiind citita imediat.

Radiografia - este fixarea imaginii radiologice pe o placa fotografica. Radiografia este un document obiectiv care poate fii pastrat pentru comparatii ulterioare.

Spirografia - permite inregistrarea miscarilor respiratorii. Se pot executa toate masuratorile statice si dinamice. Ea poate fi asociata cu probe ergometrice.

Alte examinarii care se mai fac in pleurezii:

-        Tomografia computerizata (C.T.);

-        Examinarea cu ultrasunete;

-        Rezonanta magnetica nucleara (R.M.N.);Biopsia pleurala;
Examenul sputei

Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse.

a)        Scopul este explorator - pentru examinarii macroscopice, citologice,
bacteriologice,parazitologice,in vederea stabilirii diagnosticului.

b)        Pregatirea materialelor necesare:

    materiale sterile:

-        cutie Petrii,pahar conic;

-        scuipatoare speciala (sterilizata fara substanta dezinfectanta);

    materiale nesterile:

-        pahar cu apa;

-        servetele sau batiste de unica intrebuintare ;

c)   Pregatirea pacientului:

-        se anunta si i se explica necesitatea executarii examinarii;

-        se instruieste sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie;

-          se instruieste sa expectoreze numai in vasul dat si   sanu
introduca in vas saliva;

d)   Executie:

-        i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura;

-        i se ofera vasul de colectare in functie de examenul cerut;

-        se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse;

-        se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24h;

e)   Recoltarea sputei se mai poate face prin:

-        frotiu faringian si laringian;

-        spalatura gastrica;

-        spalatura bronsica;

f)    Pregatirea produselor pentru laborator:

-    recipientele se acopera, se eticheteaza si se trimit la laborator.
La bolnavii cu pleurezie tuberculoasa examenul sputei este negativ,

bacilul Koch va fii evidentiat in lichidul pleural.

Intradermoreactia la tuberculina: se executa cu tuberculina purificata PPD.   Se   dezinfecteaza  tegumentul   in  treimea  mijlocie   a   fetei   anterioare   a antebratului. Din tuberculina doza I se injecteaza intrademic 0,1ml pana la aparitia unui edem 'coaja de portocala' cu diametrul de 5 mm care persista circa 10 minute. Se citeste la l0minute.

Reactie pozitiva - eritem infiltrat de minimum 5-10mm. Ea indica o hipersensibilitate fata de toxina bacilului tuberculozei aflat in organism.

Daca rezultatul este negativ sau dubios se va repeta cu doza a II-a la 15zile. La bolnavii cu pleurezie tuberculoasa IDR. la tuberculina este pozitiva.

8. Educatia sanitara. Profilaxia pleureziei tuberculoase.

Trebuie sa aiba ca prim obiectiv mijloace de protectie fata de infectii incrucisate. Bolnavii trebuie instruiti asupra modului de prevenire a imprastierii sputei in timpul tusei si asupra utilizarii scuipatorilor. Asistenta trebuie sa lamureasca bolnavul asupra efectului daunator al fumatului in bolile bronho -pulmonare si sa-i atraga atentia asupra rolului fumatului in imbolnavirile canceroase bronho - pulmonare. Bolnavul fumator trebuie sa plece din spital lamurit asupra faptului ca tusea lui 'tabagica' de multe ori ascunde debutul unei boli canceroase a aparatului respirator, care trebuie verificat prin examinarii de specialitate. Bolnavul cu afectiuni respiratorii trebuie educat in privinta evitarii:

-        mediului poluant (alergeni,  fumul,  substantele toxice  sunt
iritante pentru mucoasa cailor respiratorii;

-        evitarea respiratului pe gura in anotimpul rece si umed;

-        evitarea   contactului   cu   persoane   care   prezinta   afectiuni
respiratorii;

-        evitarea aglomerarilor in epidemiile virale;

-        combaterea obezitatii (obezitatea duce la reducerea expansiunii
cutiei toracice;  Obezii sunt receptivi la infectii respiratorii
deoarece plamanii nu se dilata in intregime si secretiile nu sunt
mobilizate;

Protectia muncii pe sectia de pneumo-ftiziologie prevede purtarea mastilor de tifon in cursul unor procedee de ingrijire:facerea patului, predarea lenjeriei murdare,recoltarea de sputa si secretie nazofaringiana. Masca trebuie sa acopere atat cavitatea bucala cat si orificiile nazale. Hainele de protectie se vor schimba cat mai des,iar inainte de a parasii serviciul,se va face baie si se va schimba complet imbracamintea. Asistenta din astfel de servicii este bine sa-si petreaca timpul liber in aer curat,ea se va prezenta constiincios si regulat la controale sanitare periodice.

Externarea pacientului

Momentul externarii este stabilit de medicul de sectie. In momentul externarii asistenta medicala are o serie de sarcini:-sa adune toate documentele bolnavului in vederea formularii epicrizei;

-        sa fixeze cu bolnavul ora plecarii pentru a-i putea asigura
alimentatia si medicatia pana in ultimul moment;

-        va  verifica  daca  hainele   cu   care   a  venit  bolnavul   sunt
corespunzatoare   anotimpului   iar  daca  nu   sunt  va  anunta
familia;

-        de asemenea va anunta familia cu 2-3 zile asupra datei iesirii
din spital;

-        ii va inmana lui sau familiei lui biletul de iesire din spital;

-        asistenta   medicala   il   va   insoti   la   magazia   de   haine,de
unde,dupa    imbracarea    bolnavului     va    prelua     de     la
acesta,efectele spitalului;

-        i se va explica bolnavului tratamentul pe care trebuie sa-l
urmeze in continuare;

-        va informa bolnavul asupra regimului de viata si mai ales,
asupra celui alimentar inceput in spital;

-        i  se va recomanda bolnavului  sa urmeze toate  indicatiile
medicului, sa se prezinte la control, la o luna de la externare,
iar apoi mai rar in functie de evolutia bolii.

Cap. III. PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE

 

CAZUL1   CULEGEREA DATELORDate fixe: Numele si prenumele: S.B. Varsta : 25 ani

Data nasterii: 16.01.1981

Inaltime:  1.80

Greutate: 78kg

Religie: ortodoxa

Sex: masculin

Date variabile: Str. Libertatii, nr.145, loc.Targu-Mures, jud.Mures Ocupatia: student Echipa de sustinere: familia Conditii de viata: corespunzatoare Antecedente heredo-colaterale

neaga TBC
Antecedente patologice personale:

-   bolile infectocontagioase ale copilariei

-   apendiceectomie in anul 2000

Anamneza bolnavului:

Boala debuteaza acut in urma cu o saptamana, cu junghi toracic stang, febra 38o-39°, tratate cu ampicilina si gentamicina injectabile. Se interneaza in stare generala alterata pentru investigatii si diagnosticare.

Motivele internarii:junghi toracic

-                                                                                                        - febra, frisoane

- stare generala   alterata

Problemele pacientului:

-   dureri toracice.dispnee

-   febra, frisoane

-   inapetenta, astenie fizica

-   constipatie, meteorism abdominal

-   anxietate

Diagnostic la internare: Pleurezie stanga de etiologie TBC Data internarii: 03.04.2006 Data externarii: 18.04.2006


DIAGNOSTIC

INTERVENTII

OBIECTIVE

EVALUARE

DE NURSING

AUTONOME SI DELEGATE

data: 3.04.2006-04.04 2006

- inbunatatirea



- asigurarea repausului la pat  

- asigurarea pozitiei care diminueaza durerea si faciliteaza o ventilatie maxima

- ajut pacientul sa adopte o pozitie antalgica, pe partea bolnava, pentru a reduce miscarile costale

- oxigenoterapie la bolnavii cu dispnee accentuata

- pentru combaterea dispneei este necesara efectuarea toracocentezei de catre medic

- informez pacientul cu privire la scopul punctiei si pozitia in care va sta in timpul punctiei

- la indicatia medicului administrez o fiola de atropina cu 30 de minute inaintea punctiei pentru a preveni accidentele (atropina scade excitabilitatea generala si a nervului pneumogastric)

- in timpul punctiei il indrum sa-si mentina tusea pentru a evita accidentele

- dupa efectuarea punctiei ajut bolnavul sa adopte o pozitie comoda in pat: supraveghez functiile vitale ,culoarea tegumentelor periodic

-    pentru combaterea durerii la indicatia medicului administrez antialgice: Algocalmin, Mabron,Tramadol

- explic pacientului importanta gimnastici respiratorii si il invat cum sa o efectueze

 pacientul

1. Respiratie inadecata

respiratiei si a

prezinta o

manifestata prin :

schimburilor

stare

-    dispnee datorita

gazoase

generala

exudatului masiv care

mai buna

comprima plamanul

decat la

-    dureri toracice initial

venire

puternice, accentuate la

miscarea toracelui si

diminuate odata cu

acumularea de lichid

data: 05.04.2006-06.04.2006

2. Hipertermie din cauza

procesului infectios la

nivelul pleurei manifestat

prin:

-    frisoane

-    diaforeza

-    febra „in platou' (39- 40°C)

-    asigurarea

unei

temperaturi

normale

- asigurarea repausului la pat in perioadele febrile

- asigur conditii de confort termic in salon

- asigur lenjerie adecvata pe care o schimb dupa fiecare val de

transpiratii

- sterg tegumentele pacientului dupa fiecare val de transpiratii si ori de cate ori este nevoie

- invat pacientul sa poarte sosete de bumbac absorbante si sa le schimbe frecvent

- combaterea deshidratarii prin administrarea de lichide sub forma de sucuri, ceaiuri

- la indicatia medicului administrez medicatie antipiretica: Aspirina, Paracetamol, antibiotica si vitamine din complexul B

Temperatura

corporala a

bolnavului se

mentine in

limite normale.

data: 07.04.2006-08.04.2006

3. Alimentatie inadecvata manifestata prin:

 -    inapetenta

-    scadere in greutate

-    astenie fizica

-    pacientul sa se poata alimenta corespunzator

-  asigur un climat corespunzator si un anturaj corespunzator varstei

-  aerisesc bine salonul inaintea fiecarei mese

- educ bolnavul in ceea ce priveste importanta respectarii tratamentului medicamentos si a regimului alimentar

- administrarea medicamentelor in functie de orarul mesei

- asigur un regim alimentar care va constitui un aport suficient de proteine, glucide si multe lichide pentru hidratarea organismului.

-   prezint meniul atractiv pe o tava protejata cu un servet curat

- dupa evidentierea lichidului pleural in urma examenului radiologic, se va impune un regim hiposodat

Pacientul respecta regimul alimentar si prezinta pofta de mancare.

data:.09.04.2006-l 0.04.2006

4. Absenta peristaltismului intestinal manifestat prin:

- constipatie

-  meteorism abdominal

pacientul sa prezinte un tranzit intestinal normal

-   se administreaza multe lichide

-   se recomanda miscare

-   se administreaza supozitoare cu glicerina sau ciocolax

Pacientul prezinta un tranzit intestinal normal

data: 11.04.2006-12.04.2006

5. Dificultate in a se odihni manifestata prin:

- treziri frecvente

-    insomnii

pacientul sa aiba un somn linistit,odihnitor pe perioada internarii

- solicit pacientului si il ajut sa evite 'picotelile,, din cursul zilei, antrenandu-l in activitatii de relaxare

- asigur linistea nocturna si conditii de confort termic

-  aerisesc incaperea inaintea somnului nocturn

- planific ingrijiriile si interventiile delegate, astfel incat sa evit trezirea

pacientului intre orele 22-6.

- la indicatia medicului administrez somnifere

Pacientul se poate odihni normal.


data:13.04.2006-14.04.2006

- pacientul sa comunice cel putin non- verbal cu echipa de ingrijire pe toata perioada spitalizarii

- pacientul sa fie linistit si convins

- de prezenta familiei pe toata perioada bolii

- preiau pacientul din momentul internarii si ma prezint cu numele, functia si rolul meu in echipa de ingrijire

- realizez un climat de liniste,calm,asigurand pacientul de intreaga mea disponibilitate in acordarea ingrijirilor

- ma adresez calm pacientului si familiei, asigurandu-l ca echipa de

ingrijire va face tot posibilul pentru evolutie buna

- asigur familia ca pacientul nu va avea dureri si ca voi fi prezenta in

permanenta langa bolnav.

Pacientul se

6. Comunicare la nivel

simte in

afectiv inadecvata din cauza

siguranta

alterarii profunde a starii

deoarece sunt

generale, manifestata prin:

prezenta in

- anxietate

permanenta

- somnolenta diurna

langa bolnav.


Data

FUNCTII VITALE

RECOLTARI DE PRODUSE BIOLOGICE SI PATOLOGICE

EXAMINARI PARACLINICE

TRATAMENT

REGIM ALIMENTAR

T.A. mm Hg

PULS

RESP.

TEMP.

3.04.2006

110/70

100

14

40

V.S.H.                         

VN: 1h 4-6 mm,2h 5-10 mm          VB:1h 90mm,   2h  120 mm

 Hemoglobina                 

VN: 14-18 g%    VB: 10g%

Hematocrit                     VN:45 ±9%       VB: 30,1%

 Leucocite                      

VN: 4-8mil/mm3

VB: 13 mil/mm3

Glicemie                         

VN: 70-120 mg%       

VB: 94mg%

G.O.T.                          

VN: 2-46 u/l      VB: 18 u/l

G.P.T.                         

VN:2-49u/l         VB:9u/l

Fimbrinogen                   VN:200-400mgVB: 325 mg

Ex.sputei                        

VN: negativ   VB negativ

Ex. lichidului  pleural      VN: pozitiv   VB: pozitiv

Glicopleuria             

VN: 70-110 mg/dl    

VB: 47 mg/dl

 Proteinopleuria         

VN:6,2 - 8g/dl VB: 5,7 g/dl

Amilaze pleurale    

VN: 24 -99 U/l  VB: 62 U/l

LDH pleural            

VN:230 -460 U/l

VB: 1735 U/l

-      examen radiologic - atesta prezenta lichidului in cavitatea pleurala

-     intradermoreactia la tuberculina (I.D.R.) - pozitiva

-     toracocenteza

-     examenul lichidului pleural

-examenul sangelui

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Izoniazida

Rifampicina

Pirazinamida

 Prednison

 Augmentin

Paracetamol

Diclofenac

Dicarbocalm

Codenal

lx300mg

lx600mg

lxl500mg

2x15mg

2x1.2gr

3x5OOmg

2x25mg

3x6mg

3x20mg

  In primele zile bolnavului i se recomanda repaus la pat.  Pe cursul spitalizarii bolnavul va urma un regim hiposodat cu multe proteine si glucide.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4.04.2006

100/60

82

16

39

5.04.2006

120/75

78

18

38.9

6.04.2006

100/70

75

17

38.2

7.04.2006

115/65

69

16

37.9

8.04.2006

110/70

72

16

37.9

9.04.2006

110/60

76

17

37.2

10.04.2006

100/75

70

16

37.2

11.04.2006

100/60

64

16

37


CAZUL 2

CULEGEREA DATELOR

Date fixe: Numele si prenumele: A.C. Varsta: 21 ani

Data nasterii: 3.02.1985 inaltime:   1.72m

Greutate: 57kg

Religie: reformat

Sex: masculin

Date variabile: str. Principala, nr. 44, loc. Gornesti, jud.Mures

Ocupatia: mecanic Echipa de sustinere: familia Conditii de viata: corespunzatoare

Antecedente heredo-colaterale:

- neaga T.B.C.

Antecedente patologice- personale:

-   bolile infectocontagioase ale copilariei

-   amigdalite acute repetate

Anamneza bolnavului:

Bolnavul acuza dureri toracice, febra 38-39°C, tuse iritativa, scadere ponderala, apetit scazut. Se prezinta la medic care ii pune diagnosticul de Pleurezie serofibrinoasa a marii cavitati stangi si este internat la clinica de Pneumoftiziologie din Targu-Mures pentru confirmarea diagnosticului si tratament.

Motivele internarii:

-       junghi in regiunea hemitoracelui stang

-       febra neregulata

-       tuse seaca

-       scadere ponderala

Probelemele pacientului:

-       durere

-       febra, frison

-       scadere ponderala

-       anxietate

Diagnostic de internare: Pleurezie serofibrinoasa a marii cavitati de etiologie T.B.C.

Data internarii:   06.04.2006 Data externarii:  12.05.2006


DIAGNOSTIC

INTERVENTII

EVALUA

OBIECTIVE

DE NURSING

AUTONOME SI DELEGATE

RE

data: 07.04.2006

imbunatatirea

-   asigurarea repausului la pat

Pacientul

1. Respiratie inadecvata

respiratiei si a

-  asigurarea pozitiei care diminueaza

prezinta o

manifestata prin :

schimburilor

durerea si faciliteaza o ventilatie

stare

-   dispnee datorita

gazoase

maxima

generala

exudatului masiv care

-  ajut pacientul sa adopte o pozitie

mai buna

comprima plamanul

antalgica, pe partea bolnava,pentru a

decat la

-   junghi in regiunea

reduce miscarile costale

venire

hemitoracelui stang

-   oxigenoterapie la bolnavii cu dispnee

accentuata

-  pentru combaterea dispneei este

necesara efectuarea toracocentezei de

catre medic




-  informez pacientul cu privire la scopul

punctiei si pozitia in care va sta in

timpul punctiei

-   la indicatia medicului administrez o

fiola de atropina cu 30 de minute

inaintea punctiei pentru a preveni

accidentele (atropina scade

excitabilitatea generala si a nervului

pneumogastric)

-  in timpul punctiei il indrum sa-si

mentina tusea pentru a evita

accidentele

-  dupa efectuarea punctiei ajut bolnavul

sa adopte o pozitie comoda in pat:

 supraveghez functiile vitale ,culoarea

tegumentelor periodic

-  pentru combaterea durerii la indicatia

medicului administrez antialgice:

Algocalmin, Mabron, Tramadol

-   explic pacientului importanta

gimnastici respiratorii si il invat cum sa

o efectueze

data:08.04.2006-09.04.2006

-    asigurarea unei

-   asigurarea repausului la pat in

Se

2. Hipertermie din cauza

temperaturi

perioadele febrile

inregistrea

procesului infectios la

normale

-   asigur conditii de confort termic in

za o

nivelul pleurei manifestat

salon

scadere a

prin:

-   asigur lenjerie adecvata pe care o

temperatur

- frisoane

schimb dupa fiecare val de transpiratii

ii in urma

- diaforeza

-   sterg tegumentele pacientului dupa

interventii1

-febra neregulata(39.2°C)

fiecare val de transpiratii si ori de cate

or aplicate.

ori este nevoie

-  invat pacientul sa poarte sosete de

bumbac absorbante si sa le schimbe


frecvent -   combaterea deshidratarii prin administrarea de lichide sub forma de sucuri,ceaiuri -   la indicatia medicului administrez medicatie antipiretica: Aspirina, Paracetamol, antibiotica si vitamine din complexul B

data: 10.04.200611.04.2006  3.Alimentatie inadecvata manifestata prin: -    apetit scazut -    scadere ponderala

-    pacientul sa se poata alimenta corespunzator

-  asigur un climat corespunzator si un anturaj corespunzator varstei -  aerisesc bine salonul inaintea fiecarei mese -  educ bolnavul in ceea ce priveste importanta respectarii tratamentului medicamentos si a regimului alimentar -   administrarea medicamentelor in functie de orarul mesei -  asigur un regim alimentar care va constitui un aport suficient de proteine, glucide si multe lichide pentru hidratarea organismului. -  prezint meniul atractiv pe o tava protejata cu un servet curat -  dupa evidentierea lichidului pleural in urma examenului radiologic,se va impune un regim hiposodat

Pacientul respecta regimul alimentar

Si prezinta pofta de mancare.

data:12.04.2006-13.04.2006

4. Comunicare la nivel afectiv inadecvata din cauza alterarii profunde a starii generale, manifestata prin: -    anxietate -    somnolenta diurna

-    pacientul sa comunice cel putin non-verbal cu echipa de ingrijire pe toata perioada spitalizarii -    pacientul sa fie linistit si convins -    de prezenta familiei pe toata perioada bolii

-  preiau pacientul din momentul internarii si ma prezint cu numele,functia si rolul meu in echipa de ingrijire - • realizez un climat de liniste,calm,asigurand pacientul de intreaga mea disponibilitate in acordarea ingrijirilor -  ma adresez calm pacientului si familiei, asigurandu-l ca echipa de ingrijire va face tot posibilul pentru evolutie buna -  asigur familia ca pacientul nu va avea dureri si ca voi fii prezenta in permanenta langa bolnav.

Pacientul se simte in siguranta deoarece sunt prezenta in permanent a langa bolnav.

data:14.04.2006-15.04.2006

5.Absenta peristaltismului intestinal manifestat prin: -    constipatie -   meteorism abdominal

-    pacientul sa prezinte un tranzit intestinal normal

-   se administreaza multe lichide -  se recomanda miscare -   se administreaza supozitoare cu glicerina sau ciocolax

Pacientul prezinta un tranzit intestinal normal

Masurarea functiilor vitale

Data

Ora

T.A. mm/Hg

Puls

Resp.

Temp.

07.04.2006

700

110/70

75

13

39.2°

08.04.2006

700

100/60

84

15

39.2°

09.04.2006

700

120/75

74

18

38.5°

10.04.2006

700

100/70

79

15

37.9°

11.04.2006

700

115/65

69

16

38°

12.04.2006

700

110/70

75

15

37.2°

13.04.2006

700

110/60

72

18

36.8°

14.04.2006

700

100/75

69

15

36.6°

15.04.2006

700

100/60

84

16

37°

Examene de laborator:

EX. CERUT

CONDITII DE RECOLTARE

VALORILE NORMALE

VALORILE PACIENTU LUI

V.S.H.

1.6 ml sange venos + 0.4 ml citrat de sodiu

lh 4-6mm 2h 5-10mm

lh95mh 135mm

Hemoglobina

2 ml sange venos + anticoagulant (heparina) sau E.D.T.A.

14 -18g%

16g%

Hematocrit

2 ml sange venos + anticoagulant (heparina) sau E.D.T.A.

45 ± 9%

45%

Leucocite

2 ml sange venos + anticoagulant (heparina) sau E.D.T.A.

4-8mil/mm3

16mil/mm3

Glicemie

2 ml sange venos + 0.4mg florura de natriu

70-120mg%

82mg%

G.O.T

3-4 ml sange venos fara anticoagulant

2-46 u/l

16 u/l

G.P.T

3-4 ml sange venos fara anticoagulant

2-49 u/l

9 u/l

Fimbrinogen

4-5 ml sange venos + 0.5ml citrat de natriu3.8%

200-400 mg

285 mg

Ex.de urina

se recolteaza urina de dimineata in recipiente curate

negativ

negativ

Ex.sputei

se recolteaza sputa prin expectoratie in baloane cu gatul larg sau in cutii Petri. inainte de recoltare bolnavul isi va face toaleta bucala,rinofaringiana si nazala Bolnavul tuseste si ce se rupe in urma tusei expectoreaza in vasul cu gatul larg steril sau in cutia Petri,

negativ

negativ

Ex. Iichidului

-reactia Rivalta

pozitiva

pozitiva

Glicopleurie

70-100 mg%

56 mg%

Amilaze pleurale

24-99U/l

78U/1

LDH pleural

230-460U/l

1849U/1

Proteinopleurie

6.2-8gr/dl

6.8gr/dl

Examinari paraclinice:

-        examen radiologic

-        intradermoreactia la tuberculina (I.D.R.)

-        toracocenteza

-        examenul lichidului pleural

-        examenul sangelui

-        E.K.G.

-        sumar de urina


Administrarea medicamentelor:

Denumirea

Calea

Doza

Actiune

Efecte secundare

Izoniazida

oral

lx300mg

bacteriostatic

cefalee, ameteli, polinefrita, convulsii

Rifampicina

oral

lx600mg

antibiotic-bactericid

greata, voma, diaree, anorexie, cefalee, ameteli, scotom, afectarea ficatului, hemoliza

Pirazinamida

oral

lxl500mg

antituberculos

leziuni hepatice, icter, anorexie, voma, greata

Prednison

oral

Ix25mg

antiinflamator,antialer gic,antitoxic,antileuce mic

pirozis, epigastralgii, activare sau agravarea diabetului, insomnie, agitatie, glaucom, activarea sau agravarea ulcerului gastro-duodenal

Augmentin

oral

3x625mg

antibiotic

diaree, indigestie, candidoze intestinale

Paracetamol

oral

3x500mg

antipireticanalgezic

eruptii cutanate alergice, trombocitopenie, leziuni renale, agranulocitoza

Diclofenac

oral

2x25mg

antiinflamator

greturi, varsaturi, insomni, gastralgii

Dicarbocalm

oral

Ix6mg

antiacid gastric

hipersecretie gastrica, insuficienta renala

Codenal

oral

3x20mg

antitusiv

constipatie, greata, voma

Alimentatie si hidratare:

In primele zile bolnavului i se recomanda repaus la pat.Pe cursul spitalizarii bolnavul va urma un regim hiposodat cu multe proteine si glucide,si multe lichide pentru hidratarea organismului.

Concluzii generale:

Am urmarit pacientul A.Z., in varsta de 21 ani timp de 6 zile si am constatat o rapida imbunatatire a starii generale a acestuia.

Bolnavul se interneaza in stare grava,i se efectueaza examene radiologice si de laborator care releva unele modificarii ale valorilor normale ale analizelor de sange,iar radiografia toracica ne arata prezenta lichidului in partea stanga a plamanilor.

Ingrijirile acordate si tratamentul efectuat au dus la imbunatatirea starii bolnavului si a nevoilor deficitare. Nevoia de a respira este partial satisfacuta dupa efectuarea punctiei. Bolnava nu mai acuza durerii dupa efectuarea punctiei, febra incepe sa scada dupa administararea antipireticelor. Bolnavul se alimenteaza corespunzator,si-a recapatat pofta de mancare si consuma multe lichide pentru a compensa pierderile suferite in perioada febrila.

Tratamentul a constat in administarea de: Tuberculostatice (Izoniazida, Pirazinamida); Corticoterapie (Prednison); Antibiotice dupa antibiograma, vitamine din complexul B. Tratamentul medicamentos este benefic pe perioada spitalizarii.


 

 

CAZUL 3.

CULEGEREA DATELOR

Date fixe:   Numele si prenumele:M.A. Varsta: 28ani

Data nasterii: 3.11.1978 Inaltime:   1.72m

Greutate: 57kg

Religie: ortodoxa

Sex: feminin

Date variabile: str. Principala, nr. 44, loc. Santana de Mures Ocupatia: croitoreasa Echipa de sustinere: familia Conditii de viata: corespunzatoare

Antecedente heredo-colaterale:

- neaga T.B.C.

Antecedente patologice - personale:

- bolile infectocontagioase ale copilariei

Anamneza bolnavului:

Doamna F.S. se prezinta la medic acuzand durere toracica, dispnee, febra, frisoane, transpiratii, indeosebi noaptea. La indicatia medicului de familie, a urmat un tratament injectabil cu Ampicilina 2x500 mg. Starea pacientei se agraveaza, necesitand spitalizare si tratament de specialitate.

Motivele internarii:

-        durere toracica

-        febra,frisoane

-        transpiratii

-        scadere ponderala

Probelemele pacientului:

-        durere

-        febra, frison,transpiratii

-        inapetenta,scadere ponderala

-        anxietate,insomnie,somn nelinistit

Diagnostic   de   internare:   Pleurezie   serofibrinoasa  de   etiologie T.B.C.

Data internarii:         10.05.2006

Data externarii:        10.06.2006


DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE



INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE

EVALU ARE

data: 11-12.05. 2006 1.Respiratie inadecvata manifestata prin: -   dispnee datorita exudatului masiv care comprima plamanul -   dureri toracice initial puternice, accentuate la miscarea toracelui si diminuate odata cu acumularea de lichid

-    imunatatirea respiratiei si a schimburilor gazoase

-   asigurarea repausului la pat -  asigurarea pozitiei care diminueaza durerea si faciliteaza o ventilatie maxima -  ajut pacientul sa adopte o pozitie antalgica, pe partea bolnava,pentru a reduce miscarile costale -  oxigenoterapie la bolnavii cu dispnee accentuata -  pentru combaterea dispneei este necesara efectuarea toracocentezei de catre medic -  informez pacientul cu privire la scopul punctiei si pozitia in care va sta in timpul punctiei -   la indicatia medicului administrez o fiola de atropina cu 30 de minute inaintea punctiei pentru a preveni accidentele (atropina scade excitabilitatea generala si a nervului pneumogastric) -  in timpul punctiei il indrum sa-si mentina tusea pentru a evita accidentele -  dupa efectuarea punctiei ajut bolnavul sa adopte o pozitie comoda in pat: supraveghez functiile vitale ,culoarea tegumentelor periodic -  pentru combaterea durerii la indicatia medicului administrez antialgice: Algocalmin, Mabron,Tramadol -  explic pacientului importanta gimnastici respiratorii si il invat cum sa o efectueze

Pacientul prezinta o stare generala mai buna decat la venire

data: 12-13.05.2006

2. Hipertermie din cauza procesului infectios la nivelul pleurei manifestat prin: -    frisoane -    diaforeza -    febra „in platou' (39-     40°C)

-    asigurarea unei temperaturi normale

-  asigurarea repausului la pat in perioadele febrile -  asigur conditii de confort termic in salon -  asigur lenjerie adecvata pe care o schimb dupa fiecare val de transpiratii -  sterg tegumentele pacientului dupa fiecare val de transpiratii si ori de cate ori este nevoie -  invat pacientul sa poarte sosete de bumbac absorbante si sa le schimbe frecvent -  combaterea deshidratarii prin administrarea de lichide sub forma de sucuri,ceaiuri -  la indicatia medicului administrez medicatie antipiretica:Aspirina, Paracetamol, antibiotica si vitamine din complexul B

Pacientul isi mentine temperat ura in limitele normale

data: 14-15.05.2006

3.Alimentatie inadecvata

-    pacientul sa se poata alimenta

-  asigur un climat corespunzator si un anturaj corespunzator varstei

Pacientul respecta


manifestata prin: -   inapetenta -    scadere in greutate -   astenie fizica

corespunzator

-  aerisesc bine salonul inaintea fiecarei mese -  educ bolnavul in ceea ce priveste importanta respectarii tratamentului medicamentos si a regimului alimentar -  administrarea medicamentelor in functie de orarul mesei -   asigur un regim alimentar care va constitui un aport suficient de proteine,glucide si multe lichide pentru hidratarea organismului. -  prezint meniul atractiv pe o tava protejata cu un servet curat -  dupa evidentierea lichidului pleural in urma examenului radiologic,se va impune un regim hiposodat

regimul alimentar

Si prezinta pofta de mancare.

data: 16-17.05.2006

4. Dificultate in a se odihni ; manifestata prin: -   treziri frecvente -    insomnii

-    pacientul sa aiba un somn linistit, odihnitor pe perioada internarii

-   solicit pacientului si il ajut sa evite 'picotelile,, din cursul zilei,antrenandu-l in activitatii de relaxare -   asigur linistea nocturna si conditii de confort termic -   aerisesc incaperea inaintea somnului nocturn -  planific ingrijiriile si interventiile delegate, astfel incat sa evit trezirea pacientului intre orele22-6. -   la indicatia medicului administrez somnifere

Pacientul se poate odihni normal.

data: 18-19.05.2006

5. Comunicare la nivel afectiv inadecvata din cauza alterarii profunde a starii generale, manifestata prin: -    anxietate -    somnolenta diurna

-    pacientul sa comunice cel putin non-verbal cu echipa de ingrijire pe toata perioada spitalizarii -   pacientul sa fie linistit si convins de prezenta familiei pe toata perioada bolii

-   preiau pacientul din momentul internarii si ma prezint cu numele,functia si rolul meu in echipa de ingrijire - • realizez un climat de liniste,calm,asigurand pacientul de intreaga mea disponibilitate in acordarea ingrijirilor -  ma adresez calm pacientului si familiei, asigurandu-l ca echipa de ingrijire va face tot posibilul pentru evolutie buna -  asigur familia ca pacientul nu va avea dureri si ca voi fii prezenta in permanenta langa bolnav.

Pacientul se simte in siguranta deoarece sunt prezenta in permane nta langa bolnav.


Urmarirea functiilor vitale:

Data

Ora

T.A.mmHg

Puls

Resp.

Temp.

11.05.2006

700

110/70

100

13

39.9°

12.05.2006

700

100/60

82

15

39.9°

13.05.2006

700

120/75

78

18

38.1°

14.05.2006

700

100/70

75

17

37.2°

15.05.2006

700

115/65

69

16

37.9°

16.05.2006

700

110/70

72

16

37.9°

17.05.2006

700

110/60

76

17

37.2°

18.05.2006

700

100/75

70

16

37.2°

19.05.2006

700

100/60

64

16

37°


Examen de laborator:

EX. CERUT

CONDITII DE RECOLTARE

VALORILE NORMALE

VALORILE PACIENTU LUI

V.S.H.

1.6 ml sange venos + 0.4 ml citrat de sodiu

lh 4-6mm 2h 5-10mm

lh 120mm 2h 210mm

Hemoglobina

2 ml sange venos + anticoagulant (heparina) sau E.D.T.A.

14-18g%

17g%

Hematocrit

2 ml sange venos + anticoagulant (heparina) sau E.D.T.A.

45+/-9%

47%

Leucocite

2 ml sange venos + anticoagulant (heparina) sau E.D.T.A.

4-8 mil/mm3

19 mil/mm3

Glicemie

2 ml sange venos + 0.4 mg florura de natriu

70-120 mg%

85mg%

G.O.T

3-4 ml sange venos fara anticoagulant

2-46u/l

16u/l

G.P.T

3-4 ml sange venos fara anticoagulant

2-49u/l

17u/l

Fimbrinogen

4-5 ml sange venos + 0.5 ml citrat de natriu 3.8%

200-400mg

285mg

Ex.de urina

se recolteaza urina de dimineata in recipiente curate

-

-

Ex.sputei

se recolteaza sputa prin expectoratie in baloane cu gatul larg sau in cutii Petri. Inainte de recoltare bolnavul isi va face toaleta bucala,rinofaringiana si nazala Bolnavul tuseste si ce se rupe in urma tusei expectoreaza in vasul cu gatul larg steril sau in cutia Petri,

negativ

negativ

Ex.lichidului pleural

reactia Rivalta

pozitiva

pozitiva

Amilaze pleurale

24-99 U/l

58 u/l

Proteinopleurie

6.2-8gr/dl

7.3gr/dl

LDH pleural

230-460U/1

1063U/1

Glicopleurie

70-110mg%

53mg%


Examinari paraclinice:

-        examen radiologic-ne arata prezenta lichidului pleural

-        intradermoreactia la tuberculina(I.D.R.)-pozitiva

-        toracocenteza

-        examenul lichidului pleural

-        examenul sangelui

-        sumar de urina

Administrarea medicamentelor:

Denumirea

Calea

Doza

Actiune

Efecte secundare

Izoniazida

oral

lx300mg

bacteriostatic

cefalee, ameteli, polinefrita, convulsii

Rifampicina

oral

lx600mg

antibiotic-bactericid

greata, voma, diaree, anorexie, cefalee, ameteli, scotom, afectarea ficatului, hemoliza

Pirazinamida

oral

lxl500mg

antituberculos

leziuni hepatice, icter, anorexie, voma, greata

Prednison

oral

2x25mg

antiinflamator,antiale rgic,antitoxic,antileuc emic

pirozis, epigastralgii, activare sau agravarea diabetului, insomnie, agitatie, glaucom, activarea sau agravarea ulcerului gastro-duodenal

Augmentin

oral

3x625mg

antibiotic

diaree, indigestie, candidoze intestinale

Paracetamol

oral

2x500mg

antipiretic, analgezic

eruptii cutanate alergice, trombocitopenie, leziuni renale, agranulocitoza

Diclofenac

rectal

2x1 sup

antiinflamator

Dicarbocalm

oral

3x6mg

antiacid gastric

hipersecretie gastrica,insuficienta renala

Codenal

oral

3x20mg

antitusiv

constipatie, greata, voma

Alimentatie si hidratare:

In primele zile bolnavei se recomanda repaus la pat. Pe cursul spitalizarii bolnava va urma un regim hidric,hiposodat cu multe proteine, glucide si multe vitamine.

Concluzii generale:

Am urmarit pacienta F.S. timp de 8 zile si am constatat o imbunatatire a starii generale a bolnavei. Bolnavei i s-a recoltat sange pentru efectuarea analizelor biologice, sange pentru V.S.H., hemoleucograma, glicemie, transaminaze, fibrinogen. Valorile examenelor biologice sunt usor modificate, insa V.S.H.-ul este foarte ridicat. S-a recoltat urina pentru sumar de urina, ale carui rezultate sunt bune. De asemenea s-a recoltat sputa si lichid pleural pentru

determinarea bacteriei care a produs infectia. Sputa a iesit negativa,insa in lichidul pleural s-a evidentiat prezenta bacilului Koch.

Bolnava a fost supusa unei radiografii toracice care arata prezenta lichidului pleural in cavitatea pleurala.

La internare bolnava prezinta temperatura crescuta 39.9°C care se mentine in platou cateva zile, pulsul a fost putin crescut, T.A. normala, si respiratia este deficitara.

Tratamentul prescris de medic constadin: Tuberculostatice (HTN, Pirazinamida, Rifampicina), Corticoterapie (Prednison), Simptomatice (Paracetamol, Diclofenac, Codenal), Antibiotice (Augmentin) si vitamine din complexul B.

Tratamentul a fost urmat corespunzator, efectele sale fiind benefice.

Dupa efectuarea punctiei pleurale (toracocentezei) bolnava urmeaza un regim alimentar hiposodat, cu continut crescut de proteine si glucide.

Nevoile deficitare sunt satisfacute in momentul externarii.


Cap.IV. ANALIZA CAZURILOR DE BOALA PREZENTATE IN

PLANURILE DE INGRIJIRE

Primul caz de boala este al pacientului S.B. in varsta

de 25 ani, domiciliat in Tg-Mures la clinica de Pneumoftiziologie cu urmatoarele simptome:junghi toracic, febra ridicata, stare generala alterata, cu diagnosticul de pleurezie stanga de etiologie TBC. I se efectueaza bolnavului o punctie pleurala pentru evacuarea lichidului. Cantitatea eliminata este de 800 ml, lichidul avand aspect serocitrin.

Bolnavul prezinta 6 nevoi fundamentale deficitare: nevoia de a respira,nevoia de a mentine temperatura in limite normale,nevoia de a manca, nevoia de a elimina, nevoia de a comunica, nevoia de a se odihni.

Obiectivele specifice legate de afectiunea de baza avute in vedere de asistenta medicala sunt: asigurarea conditiilor de spitalizare,asigurarea unei bune respiratii, asigurarea unui climat adecvat pentru mentinerea temperaturii constante,asigurarea unui regim alimentar corespunzator,atat cantitativ cat si calitativ, asigurarea igienei corporale adecvate pentru mentinerea tegumentelor curate si uscate. In functie de nevoile • deficitare asistenta medicala a efectuat urmatoarele ingrijiri:

-     in vederea obtinerii unei bune respiratii asistenta a asigurat bolnavului
un salon curat si bine aerisit si aseaza bolnavul in pozitie semisezanda,
decubit dorsal sau lateral pe partea bolnava;

-     combaterea durerii se face prin schimbarea pozitiei bolnavului si prin
administrarea de analgezice;

-     in vederea scaderii temperaturii asistenta medicala asigura un salon
aerisit,combate    deshidratarea   prin    administrarea    de    lichide    si
administreaza bolnavului medicatie antipiretica;


-    

-     alimentatia bolnavului va cuprinde multe proteine si vitamine care sa
ajute la cresterea imunitatii bolnavului;

-     asistenta va ajuta bolnavul pentru efectuarea igienei corporale;lenjeria
bolnavului si cea de pat vor fischimbate cu o lenjerie curata si uscata.

Valorile normale ale produselor biologice au fost usor modificate, exceptie facand V.S.H.-ul, care a fost foarte crescuta.

Tratamentul urmat de bolnav a constat din: Tuberculostatice (Rifampicin, Pirazinamida, Izoniazida); Corticoterapice (Prednison); Simptomatice (Paracetamol, Codenal, Diclofenac); Antibiotice pe baza antibiogramei (Augmentin); si Vitamine din complexul B.

La externare starea bolnavului este buna,bolnavul trebuie sa urmeze tratamentul prescris la domiciliu, sa se fereasca de frig si eforturi fizice. Se va prezenta la control la o luna de la externare.

Al doilea caz urmarit este al unei pacient A.C. in varsta de 21 ani, domiciliata in Gornesti,care se interneaza in Clinica de Pneumoftiziologie cu urmatoarele acuze: junghi in regiunea hemitoracelui stang, febra, frisoane, transpiratii, tuse seaca, scadere ponderala cu diagnosticul de pleurezie serofibrinoasa de etiologie T.B.C.

Este supusa unei radiografii toracice care evidenteaza prezenta lichidului pleural in cavitatea pleurala. In urma punctiei pleurale se extrag 900ml. lichid serocitrin, care examinat releva prezenta bacilului Koch in lichidul pleural.

Se recolteaza sange pentru investigatii de laborator. Valorile produselor biologice sunt normale sau foarte putin modificate,iar V.S.H.-ul este foarte accelerat. Examenul urinii este normal,iar in sputa nu se evidentiaza bacilul Koch.

Bolnavul prezinta 5 nevoi fundamentale deficitare: nevoia de a respira,nevoia de a mentine temperatura in limite normale,nevoia de a manca si a bea,nevoia de a comunica,nevoia de a elimina.

Obiectivele specifice legate de afectiunea de baza avute in vedere de asistenta medicala sunt: asigurarea conditiilor de spitalizare,asigurarea unei bune respiratii,asigurarea unui climat adecvat pentru mentinerea temperaturii constante,asigurarea unui regim alimentar corespunzator,atat cantitativ cat si calitativ, asigurarea unui somn linistit pe perioada spitalizarii. In functie de nevoile deficitare asistenta medicala a efectuat urmatoarele ingrijiri:

-      in  vederea  obtinerii   unei   bune   respiratii   asistenta  a  asigurat
bolnavului un salon curat si bine aerisit si aseaza bolnavul in pozitie
semisezanda,decubit   dorsal   sau   lateral   pe   partea   bolnava. In
situatiile grave va administra O2.

-      combaterea durerii se face prin schimbarea pozitiei bolnavului si

-     

-      prin administrarea de analgezice.

-      in   vederea   scaderii   temperaturii,asistenta   asigura   un   salon
aerisit,combate   deshidratarea   prin   administrarea   de   lichide   si
medicatie antipiretica.

-     

-      alimentatia bolnavului va cuprinde multe proteine si vitamine care
sa ajute la cresterea imunitatii bolnavului.

Tratamentul urmat de bolnav a constat din:

-      Tuberculostatice :Rifampicin,Pirazinamida,Izoniazida

-      Corticoterapice: Cortizon

-      Simptomatice: Paracetamol, Codenal

-      Vitamine: vitamine din complexul B

-      Antibiotice dupa antibiograma.

La externare starea bolnavului este buna,bolnavul trebuie sa urmeze tratamentul prescris la domiciliu,sa se fereasca de frig si eforturi fizice. Se va prezenta la control la o luna de la externare.

Al treilea caz urmarit este al unei paciente M.A. in varsta de 28 ani, domiciliata in Santana de Mures, care se interneaza in Clinica de Pneumoftiziologie cu urmatoarele acuze: durere toracica, febra, frisoane, transpiratii, inapetenta, scadere ponderala cu diagnosticul de pleurezie serofibrinoasa de etiologie T.B.C.

Este supusa unei radiografii toracice care evidenteaza prezenta lichidului pleural in cavitatea pleurala. In urma punctiei pleurale se extrag 700ml. lichid serocitrin,care examinat releva prezenta bacilului Koch in lichidul pleural.

Se recolteaza sange pentru investigatii de laborator. Valorile produselor biologice sunt normale sau foarte putin modificate, iar V.S.H.-ul este foarte accelerat. Examenul urinii este normal,iar in sputa nu se evidentiaza bacilul Koch.

Bolnava prezinta 5 nevoi fundamentale deficitare: nevoia de a respira, nevoia de a mentine temperatura in limite normale,nevoia de a manca si a bea, nevoia de a comunica, nevoia de a dormi.

Obiectivele specifice legate de afectiunea de baza avute in vedere de asistenta medicala sunt: asigurarea conditiilor de spitalizare, asigurarea unei bune respiratii,asigurarea unui climat adecvat pentru mentinerea temperaturii constante,asigurarea unui regim alimentar corespunzator, atat cantitativ cat si calitativ,asigurarea unui somn linistit pe perioada spitalizarii. In functie de nevoile deficitare asistenta medicala a efectuat urmatoarele ingrijiri:

-    

-    

-     in vederea obtinerii unei bune respiratii asistenta asigura bolnavei
un   salon   curat   si   bine   aerisit   si   aseaza   bolnava  in  pozitie
semisezanda,decubit   dorsal   sau   lateral   pe   partea   bolnava. In
situatiile grave va administra O2.

-     combaterea durerii se face prin schimbarea pozitiei bolnavei si prin
administrarea de analgezice.

-     in   vederea    scaderii   temperaturii,asistenta   asigura   un   salon
aerisit,combate   deshidratarea  prin   administrarea  de   lichide   si
medicatie antipiretica.

-     alimentatia bolnavei va cuprinde multe proteine si vitamine care sa
ajute la cresterea imunitatii bolnavei.

Tratamentul urmat de bolnava a constat din:

-       

-        Tuberculostatice :Rifampicin,Pirazinamida,Izoniazida

-        Corticoterapice: Cortizon

-        Simptomatice: Paracetamol,Codenal

-        Vitamine: vitamine din complexul B

-        Antibiotice dupa antibiograma.

La externare starea bolnavei este buna,bolnava trebuie sa urmeze tratamentul prescris la domiciliu, sa se fereasca de frig si eforturi fizice. Se va prezenta la control la o luna de la externare.

CAP. V. Concluzii generale asupra lucrarii

Lucrarea cu titlul 'Ingrijirea pacientului cu pleurezie serofibrinoasa de etiologie T.B.C.' cuprinde cinci capitole:

Primul capitol trateaza, probleme legate de structura aparatului respirator respectiv a pleurei, definitia, etiopatogenia, anatomia patologica, simptomatologia, semnele clinice, examenele paraclinice, diagnosticul pozitiv, diagnosticul diferential, evolutia si tratamentul pleureziei serofibrinoase de etiologie T.B.C.

Al doilea capitol se refera pe larg la atitudinea pe care o adopta asistenta medicala in acordarea ingrijirilor pe sectia de pneumoftiziologie la un pacient cu pleurezie serofibrinoasa de etiologie T.B.C:

-     supravegherea  bolnavului   din  momentul   internarii   si   pana  la
externare

-     asigurarea conditiilor de spitalizare

-     asigurarea igienei corporale si generale

-     pozitia bolnavului in pat

-     urmarirea functiilor vitale si vegetative

-     alimentarea bolnavului

-     tratamentul medicamentos al bolnavului

-     interventiile asistentei medicale in efectuarea toracocentezei

-     efectuarea recoltarilor biologice si patologice

-     educatia sanitara

-     profilaxaia pleureziei serofibrinoase de etiologie T.B.C.

-     externarea bolnavului.

In al treilea capitol sunt prezentate 3 cazuri de boala prin intermediul dosarului de ingrijire.

Capitolul patru cuprinde analiza cazurilor de boala prezentate in planurile de ingrijire.


BIBLIOGRAFIE


1. L. Gherasim


Medicina Interna vol.I Ed. a II-a Bucuresti,2003


2. M. Popescu, I.P. Stoicescu, C. Didilescu   Pneumologie Clinica               Ed.Universitatii 'LucianBlaga' Sibiu, 1999



Anatomia si fiziologia omului, Ed.1996




Tehnica ingrijirii bolnavului,Vol.1,II, Ed. 1978

Manual de medicina interna pentru cadre medii, Ed. 1995

Tehnica ingrijirii bolnavului,Vol. I, II, Ed.1978

Ghid de nursing, Ed. 1995



            













Document Info


Accesari: 8954
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )