Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Legendele figurilor

medicina












ALTE DOCUMENTE

PSIHOPATOLOGIE
Organizarea procesului de învatamânt în Clinica Juridica
Virusul EBOLA
LUPTA CU HIV/SIDA si pe teritoriul stomatologiei
BULETIN DE ANALIZA NR. 1 - - EMISII DE POLUANTI IN ATMOSFERA -
Vederea Stereoscopica
Arsurile
FIBROMUL UTERIN
Ingrijirea pacientilor cu fracturi costale
Alelopatia în ecosistemele terestre

Legendele figurilor

v     2-1: Coloratia Gram



Principiu: Dupa colorare cu violet de metil si mordantare cu solutie iodo-iodurata (Lugol) unele bacterii rezista la decolorarea cu alcool si ramân violete (sunt gram-pozitive), altele se decoloreaza si le putem recolora în rosu cu fucsina (sunt gram-negative). Comportamentul diferit al bacteriilor în coloratia Gram îl numim afinitate tinctoriala.

Indicatii: aspectul morfotinctorial al bacteriilor în coloratia diferentiala Gram este caracter taxonomic primar util pentru clasificarea preliminara a bacteriilor urmariti partea dreapta a figurii).

Procedura (urmariti partea stânga a figurii):

A. Colorare un minut cu solutie 0,2% violet de metil. Spalare cu apa de robinet.

B.Mordantare 2 minutecu solutie Lugol.

C. Decolorarea cu alcool-acetona este timpul cheie al coloratiei. Alcoolul decoloreaza rapid. Adaosul de acetona în proportie de 1/3 face reactivul mai usor de manipulat si permite decolorarea (diferentierea) optima în 5 secunde pentru frotiurile subtiri (e.g. din culturi) si 10-15 secunde pentru cele mai groase (e.g. din prelevate patologice).

D. Recolorare cu fucsina fenicata Ziehl diluata 1/10.

v     2-2: Controlul de calitate al coloratiei Gram

 Utilizam un frotiu efectuat dintr-o suspensie cu densitatea 3 Mc Farland din cultura peste noapte pe agar nutritiv a Escherichia coli ATCC 25922 si Bacillus megaterium.

a.                  Frotiu martor corect diferentiat: bacilli gram-negativi si gram-pozitivi.

b.                  Frotiu martor insuficient diferentiat: numai bacilli gram-pozitivi (subdecolorat).

c.                   Frotiu martor supradecolorat: numai bacili gram-negativi.

d.                  Frotiu din produs patologic corect diferentiat : leucocite rosii si coci gram-

pozitivi.

v     2-3: Coloratia Ziehl-Neelsen

Principiu: bacilii al caror perete are asociat peptidoglicanului acizi micolici cu catena lunga si micozide se coloreaza numai în condi# 14414j920o 5;ii speciale (la cald cu solutie concentrata de fucsina fenicata) si rezista la decolorarea cu solutii de acizi minerali si alcool. Ca atare, îi numim bacilli acido-alcoolo-rezistenti (baar)

Indicatii: diferentierea baar de bacteriile neacido-rezistente (urmariti partea dreapta a figurii).

Procedura (urmariti partea stânga a figurii).

A Colorare cu fucsina fenicata Ziehl, la cald. La sfârsitul acestui timp toate bacteriile apar colorate în rosu.

B. Diferentierea cu solutie 3% acid clorhidric în alcool de 960, evidentiaza bacilii acido-alcoolo-rezistenti, care ramân colorati în rosu. Bacteriile neacido-alcoolo-rezistente nu rezista la decolorarea cu acest amestec acid-alcool.

C. Recolorarea cu albastru de metilen evidentiaza bacteriile neacido-alcoolo-rezistente.

La sfârsitul acestui timp, bacilii acido-alcoolo-rezistenti apar colorati în rosu, iar celelalte bacterii si celulele în albastru.

v     3-1: Haemophilus influenzae: colonii satelite striului de Staphylococcus aureus

pe agar sânge (2x). H. influenzae formeaza colonii transparente de aproximativ 2 mm lânga stria de stafilococ si din ce în ce mai mici pâna la punctiforme pe masura ce se distanteaza de S. aureus care sintetizeaza factor V.

v     7-1: Pentru controlul de calitate al sterilizarii la autoclav folosim un test bilogic.

Fiole cu spori de Bacillus stearotermophilus, în concentratie de 106/ml bulion nutritiv glucozat si cu un indicator de pH, sunt folosite în ambalajele de la diferite nivele ale incintei de sterilizare. Dupa sterilizare, fiolele sunt incubate 48 ore la 570 C. Daca sterilizarea a fost eficienta sporii sunt omorâti. Fiola cu mediul virat în galben semnifica sterilizarea ineficienta, sporii ramân viabili, germineaza si genereaza o cultura care fermenteaza glucoza, acidifica si vireaza mediul de cultura în galben.

v     7-2: Detectarea rapida a beta-lactamazelor prin testul cromogen cu nitrocefin:

rondelele impregnate cu nitrocefin (cefalosporina colorata în galben) îsi modifica culoarea în rosu daca tulpina testata este producatoare de enzima.

v     8-1: Staphylococcus aureus în proba de puroi de la un copil cu

osteomielita. Frotiu colorat Gram (1000x). Coci sferici gram-pozitivi

( o,5-1,o micrometri), câtiva gram la limita, asezati izolati, în perechi si predominant în gramezi neregulate, dispusi extracelular, dar si în polimorfonucleare.

v     8-2: Staphylococcus aureus. Frotiu din cultura de 24 ore în mediu

lichid. Coloratia Gram (1000x). Coci sferici gram-pozitivi, câtiva gram la limita, asezati izolati, în diplo si predominant în gramezi neregulate asemanatoare ciorchinilor de strugure.

v     8-3: Stafilococi în cultura de 24 ore pe agar cu 5% sânge de berbec (2x).

Coloniile mari netede, cremoase, pigmentate în galben citrin si β-hemolitice apartin Staphylococcus aureus; coloniile pitice, opace, nepigmentate, nehemolitice apartin Staphylococcus epidermidis.

v     8-4: Furuncul al cefei.

v     8-5: Sindromul pielii oparite (Ritter). Epidermoliza necrotica. Rash-ul

tegumentar generalizat si descuamarea pe zone întinse realizeaza aspectul de "piele oparita".

v     9-1: Cultura de 24 ore pe agar cu 5% sânge de berbec a unei tulpini de streptococ

β -hemolitic, Streptococcus pyogenes (1/1). Acest coc gram-pozitiv formeaza colonii mici cu diametrul de 1 mm, nepigmentate, opace, înconjurate de o zona larga de hemoliza clara, completa.

v     9-1bis: Streptococcus pyogenes - tipurile de colonii

a. Tulpinile capsulate formeaza colonii mucoide cu tendinta la confluare.

b. Prin liza acidului hialuronic capsular coloniile încep sa se turteasca.

c. Colonii turtite, cu suprafata mamelonata, contur neregulat (matt).

d. Tulpinile necapsulate formeaza colonii mici, rotunde, opace (glossy).

v     9-2: Cultura pe agar cu 5% sânge de berbec (1/1) a unui streptococ

α-hemolitic: streptococ viridans ce cultiva sub forma coloniilor mici (aprox. 1mm), nepigmentate, opace, înconjurate deo zona de liza partiala a hematiilor ce determina"înverzirea" mediului (α-hemoliza).

v     9-3: Frotiu din cultura de 24 ore în bulion glucozat a unei tulpini de

Streptococcus pyogenes. Coloratia Gram: coci sferici gram-pozitivi asezati în lanturi lungi.

v     9-4: Impetigo contagiosa. Fata este unul din sediile de electie. La acest copil

observam prezenta leziunilor multiple aflate în diferite stadii evolutive: vezicule, pustule, cruste galbene,"melicerice". Denumirea populara a bolii este aceea de "bube dulci".

v     9-5: Streptococcus pyogenes. Frotiu din puroi obtinut dupa detasarea

unei cruste melicerice. Coloratia Gram (1000x). Sunt prezente celule inflamatorii si coci sferici gram-pozitivi ce formeaza o pereche si trei lanturi.

v     9-6: Testul sensibilitatii la bacitracina si sulfametoxazol-trimetoprim: tulpina de

streptococ β-hemolitic prezentata este sensibila la bacitracina (B) si rezistenta la sulfametoxazol-trimetoprim (SXT), deci este streptococ de grup A.

v     9-7: Testul sensibilitatii la bacitracina si sulfametoxazol-trimetopriml: tulpina

de streptococ β-hemolitic testata este rezistenta la bacitracina si sensibila la sulfametoxazol-trimetoprim. Este un streptococ beta-hemolitic non-grup A.

v     9-8: Testul CAMP pentru identificarea prezumtiva a streptococului de grup B,

Streptococcus agalactiae. Activitatea β-hemolizinei produsa de Staphylococcus aureus este potentata de proteina extracelulara (factor CAMP) produsa de streptococul de grup B. Aceasta zona este usor observata pe agar cu 5% sânge de berbec, dupa incubare peste noapte (aspect în "vârf de sageata").

v     9-9: Streptococcus pneumoniae, cultura pe agar cu 5% sânge de

berbec (1/1): α-hemoliza dupa 24 ore de incubare în atmosfera cu 5% bioxid de carbon. Coloniile sunt gri-opace, foarte mici (0,5mm), alfa-hemolitice cu deprimare centrala.

v     9-10: Streptococcus pneumoniae, cultura pe agar sânge cu 5% sânge



de berbec, dupa 24 ore de incubare în atmosfera cu 5% bioxid de carbon (3x). În aceasta imagine de detaliu observam foarte bine aspectul caracteristic al coloniei de pneumococ, respectiv de colonie crateriforma datorita autolizei enzimatice.

v     9-11: Frotiu din sputa. Coloratia Gram (100x). Observam foarte numeroase

polimorfonucleare, fibrina si doua celule bronsice tinere. Scorul Q de calitate pentru aceasta proba este +3.

v     9-12: Frotiu din sputa aceluiasi bolnav cu pneumonie pneumococica. Coloratie

Gram (1000x). Observam ca singurele bacterii prezente, numerosi diplococi ovali gram-pozitivi (mai mult de 10 perechi/câmp), sunt asociate cu polimorfonucleare si fibrina, "mesagerii leziunii". Sputocultura cantitativa a izolat, în concentratie de peste 106 UFC/ml, o tulpina de Streptococcus pneumoniae.

v     9-13: Frotiu din sputa unui pacient cu pneumonie. Coloratie Gram (100x).

Observam numeroase celule epiteliale scuamoase (mai mult de 25) si polimorfonucleare (mai mult de 25), absenta fibrinei. Scorul Q de calitate este zero.

v     9-14: Proba de sputa incorect prelevata. Coloratie Gram (1000x). Scorul Q de

calitate mai mic decât unu. Observati foarte numerosi coci gram-pozitivi în lanturi si perechi asociati unei celule epiteliale scuamoase. Sunt bacterii de contaminare orofaringiana.

v     9-15: Streptococcus pneumoniae, testul sensibilitatii la optochin.

Sensibilitatea la etilhidrocupreina (optochin) diferentiaza pneumococul de alti streptococi viridans. Prezenta unei zone de inhibitie mai mari sau egala cu 14 mm în jurul discului cu 5 micrograme de optochin identifica prezumtiv pneumococul.

v     9-16: Streptococcus pneumoniae, depistarea polizaharidului capsular

prin latexaglutinare în LCR: proba pozitiva (stânga), proba negativa (dreapta).

v     10-1: Frotiu din puroi uretral. Coloratia cu albastru de metilen (1000x).

Gonococi: coci de 0,6-1micrometri dispusi în perechi cu fetele adiacente aplatizate ("boabe de cafea"), situati intra si extracelular.

v     10-2: Frotiu din sedimentul unui LCR. Coloratia Gram(1000x). Meningococi:

coci gram-negativi asezati în diplo cu aspectul "boabelor de cafea" asociati polimorfonuclearelor.

v     10-3: Copil, în vârsta de 1 an si 2 luni cu meningita meningococica, aflat în a 12-

a zi de boala. Stare generala grava; observam privirea "în apus de soare". Sunt vizibile arii largi de necroza si gangrena, cât si leziuni mici petesiale.

v     10-4: Meningococcemie cu meningita la un copil de 8 ani. Eruptie hemoragica

generalizata.

v     11-1: Enterobacteriaceae. Frotiu din cultura colorat Gram (1000x).

Bacili gram-negativi drepti, cu capete rotunjite, fara asezare caracteristica.

v     11-2: Klebsiella pneumoniae. Frotiu din amprenta splinei unui soarece injectat

experimental. Coloratia Gram (1000x). Printre celulele splenice sunt prezenti bacili gram-negativi capsulati.

v     11-3: Aspectul mucoid al culturii de Klebsiella pneumoniae pe mediul

MacConkey.

v     11-4: Aspectul invaziv al unei culturi de Proteus mirabilis. Inocul depus

în centrul placii Petri. Observati valurile concentrice de invadare a suprafetei mediului de cultura.

v     11-5: Aspectul diferentiat al coloniilor de bacili gram-negativi pe mediul

diferential MacConkey: coloniile lactozo-pozitive apar colorate în roz-rosu, coloniile lactozo-negative apar necolorate.

v     11-6: Coprocultura pe mediul Hektoen: coloniile lactozo-pozitive (coliformi)

sunt inhibate la locul de depunere a produsului; coloniile lactozo-negative, favorizate în dezvoltare, se diferentiaza în producatoare sau neproducatoare de hidrogen sulfurat (respectiv cu sau fara centru de culoare neagra).

v     11-7: Tipul diferentiat de adezivitate pe culturi de celule HEp-2 a trei patotipuri

diareigene de Escherichia coli. Aderenta de tip localizat la tulpinile ECEP.

v     11-8: Tipul diferentiat de adezivitate pe culturi de celule HEp-2 a trei patotipuri

diareigene de Escherichia coli . Aderenta de tip agregativ la tulpinile ECEAg.

v     11-9: Tipul diferentiat de adezivitate pe culturi de celule HEp-2 a trei patotipuri

diareigene de Escherichia coli. Aderenta de tip difuz la tulpinile ECAD.

v     11-10: Bubon pestos: ganglioni inghinali mariti de volum.

v     11-11: Yersinia pestis. Coloratia Leishman (cu albastru de toluidina)

(1000x). Aspirat din bubon. Numerosi bacili colorati caracteristic bipolar, ceea ce îi face usor de confundat cu un bacil sporulat, alaturi de numeroase limfocite.

v     11-11bis: Yersinia pestis. Coloratia Gram (x1250). Aspirat din bubon.

Numerosi bacili gram-negativi, pleomorfi, de 0,5-0,8 microni/1-3 microni si colorati bipolar si limfocite.

v     11-12: Fenomenul Dienes folosit în studii epidemiologice: prezenta unei

delimitari lineare în cazul unor tulpini diferite de Proteus mirabilis cu crestere invaziva.

Urmariti sagetile.

v     12-1: Campylobacter jejuni, frotiu din scaun diareic colorat cu albastru

de metilen: polimorfonucleare, câtiva coci, bacili mici palid colorati în albastru, în forma de virgula si sub forma "aripilor de pescarus în zbor".

v     12-2: Helicobacter pylori în fragment de biopsie gastrica. Coloratia Gram

(1000x). Aspect caracteristic de bacterie spiralata.

v     12-3: Testul ureazei. Detectarea prezentei ureazei produsa de Helicobacter pylori

prin plasarea fragmentului biopsic într-un mediu tamponat cu 2% uree si rosu fenol drept indicator de pH. Test pozitiv (stânga): ureaza scindeaza ureea cu producere de ioni de amoniu care alcalinizeaza mediul. Rosul fenol în mediu alcalin vireaza în roz-rosu. Test negativ dreapta, culoarea mediului neschimbata (galben).

v     13-1: Pseudomonas aeruginosa, frotiu din cultura de 24 ore pe agar

sânge. Coloratia Gram (1000x). Bacili gram-negativi fini (0,3 - 0,5micrometrii/1,5 - 3 micrometri) dispusi izolati sau în perechi.

v     13-2: Pseudomonas aeruginosa: cultura de 48 ore pe agar nutritiv

(1/1) evidentiaza pigmentogeneza, respectiv eliberarea de pigmenti difuzibili, piocianina si pioverdina ce dau culturii si progresiv mediului culoarea verde stralucitoare.

v     13-3: Pseudomonas aeruginosa, cultura de 24 ore pe agar cu 5% sânge

de berbec (1/1). Colonii mari cu diametrul de 3 mm, rotunde, netede si hemolitice.




v     14-1: Frotiu din sputa unui pacient cu pneumonie. Coloratia Gram (1000x).

Haemophilus influenzae: cocobacili si bacili gram-negativi fini, scurti, drepti asociati semnificativ cu polimorfonucleare.

v     14-2: Frotiu din sputa (în caseta 1000x). Haemophilus influenzae. Celule

inflamatorii, fibrina, cocobacili numerosi cu tendinta de a se aseza "în bancuri de pesti".

v     16-1: Corynebacterium diphtheriae. Frotiu de cultura de 24 ore pe

mediul Lőeffler. Coloratia Gram, cu prelungirea decolorarii (1000x). Bacili gram-pozitivi la limita, cu incluzii de volutina dispuse bipolar, violete pe fondul rosu al citoplasmei bacilului; dispusi în litere chinezesti si palisade.

v     16-2: Corynebacterium diphtheriae, cultura de 48 ore pe mediul

Tinsdale (1/1): colonii mici, negru-cenusii, cu halou cafeniu bine delimitat. Acest mediu selectiv care contine telurit de potasiu si cistina, diferentiaza grupul Corynebacterium diphtheriae de alte specii ale genului care sunt inhibate cantitativ sau daca apar, sunt lipsite de halou.

v     16-3: Difterie. Aspectul faringelui: falsa membrana la nivelul amigdalelor

congestive.

v     16-4: Producerea crupului difteric: falsele membrane coboara de la nivelul

faringelui pâna la laringe.

v     16-5: Difterie: edem masiv al gâtului ("gât proconsular") si scurgere nasala

sero-sanguinolenta.

v     16-6: Listeria monocytogenes. Frotiu din cultura de 24 ore în bulion

tripticaza soia. Coloratie Gram (1000x). Se observa bacilii gram-pozitivi (0,4-0,8 micrometri/0,5 -2 micrometri) scurti, drepti, cu capetele rotunjite, dispusi izolati, în litere unghiulare si în palisade.

v     16-7: Listeria monocytogenes: cultura de 72 ore pe agar cu 5% sânge

de berbec (1/1): colonii mici de 1 mm, rotunde, transparente, cu aspectul picaturilor de roua, înconjurate de β-hemoliza difuza.

v     16-8: Lsteria monocytogenes. Cultura de 72 ore pe agar cu 5% sânge de

berbec (x3). În aceasta imagine de detaliu observam mai bine caracterul difuz al zonei înguste de beta-hemoliza.

v     16-9: Listeria monocytogenes. Cultura de 24 ore pe mediul selectiv

PALCAM (1/1). Selectivitatea este data de polimixina, acroflavina, clorura de litiu, ceftazidim, esculina, manitol. Coloniile sunt negre sau cenusii inconjurate de un halou brun-închis.

v     17-1: Bacillus anthracis. Frotiu din amprenta de splina a soarecelui

decedat dupa 48 ore de la inocularea suspensiei bacteriene. Coloratie cu albastru de metilen policrom (1000x). Bacillus anthracis si celulele splenice apar colorati în albastru, iar capsula colorata metacromatic în roz.

v     17-2: Bacillus anthracis. Frotiu din cultura de 48 ore pe agar nutritiv.

coloratie Gram (1000x). Bacili gram-pozitivi mari (0,9 micrometri/3-8micrometri) asezati în lanturi arcuite, sporulati, cu spor oval situat central si care nu deformeaza corpul bacteriei.

v     17-3: Bacillus anthracis. Cultura de 24 ore pe agar nutritiv (1/1):

colonii mari de 3 mm, aplatizate, de tip R.

v     17-4: Bacillus anthracis, detaliu al unei culturi de 24 ore pe agar

nutritiv (x3). Aspectul de "cap de meduza": periferia coloniei examinata cu lupa apare înconjurata de prelungiri laterale ondulate precum suvitele de par.

v     17-5: Cultura de 24 ore pe agar cu 5% sânge de berbec(1/1). Coloniile mari,

rugoase, alb-cenusii, turtite, nehemolitice apartin Bacillus anthracis ( jos ); coloniile cu morfologie asemanatoare, dar înconjurate de o zona larga de beta-hemoliza apartin Bacillus cereus (sus).

v     17-6: Bacillus anthracis cultura de 24 ore pe agar cu 5% sânge de

berbec (x3). În aceasta imagine de detaliu observam coloniile mari cu diametrul de 5 mm, alb-cenusii, rugoase, cu aspect de "sticla pisata".

v     17-7: Carbune cutanat: forma buloasa.

v     17-8: Carbune cutanat: în regiunea cervico-laterala pe o zona congestiva si

edematiata este prezenta o leziune necrotica acoperita de o crusta neagra.

v     17-9: Bacillus cereus. Cultura de 24 ore pe mediul Nagler. Sub actiunea

lecitinazei produsa de Bacillus cereus mediul cu galbenus de ou (lecitovitelina) este opacifiat.

v     17-10: Clostridium spp. Frotiu din cultura de 96 ore în bulion VF. Coloratia

Gram (1000x): bacili gram-pozitivi cu dimensiunea de 0,5 micrometri/1,3micrometri cu spor oval subterminal si care deformeaza corpul bacteriei.

v     17-11: Clostridium tetani. Frotiu din cultura de 96 ore în mediul VF.

Coloratia Gram (1000x): bacili gram-pozitivi (la limita) cu dimensiuni de 1,5 micrometri/2 micrometri, sporulati, cu sporul sferic situat terminal.

v     17-12: Clostridium perfringens. Frotiu din cultura de 24 ore pe mediul

VF. Coloratia Gram (1000x). Bacili gram pozitivi mari (5 micrometri/1 micrometru), drepti, cu capete rotunjite si care nu sporuleaza pe mediile si în conditiile uzuale de laborator.

v     17-13: Clostridium tetani cultura de 72 ore pe agar cu 5% sânge de

berbec (x3): colonii rizoide, turtite, cenusiu-transparente, margini neregulate cu tendinta invaziva.

v     17-14: Clostridium perfringens. Cultura de 48 ore pe agar cu 5% sânge

de berbec (1/1). Observam colonii rotunde cu margini regulate, înconjurate de o zona interna de hemoliza completa datorata θ-toxinei si o zona externa mai larga de hemoliza incompleta datorata α-toxinei.

v     17-15: Coloana de geloza moale în tuburi Weinberg cu evidentierea unei

clostridii mobile ce formeaza colonii cu aspect pufos si a unei clostridii imobile (Clostridium perfringens) ce formeaza colonii lenticulare (urmariti sagetile).

v     17-16: Clostridium perfringens - testul de neutralizare aα-toxinei.



Utilizam agar nutritiv cu 5% galbenus de ou. Linia albastra divide placa în 2 sectoare: în jumatatea dreapta epuizam antitoxina Clostridium perfringens. Depunem în 2 striuri martorul pozitiv si tulpina de testat. Observam ca în jumatatea dreapta pentru ambele tulpini, α-toxina a fost neutralizata.

v     18-1: Actinomicoza: "granule de sulf" prezente în lichidul pleural într-un caz de

actinomicoza pulmonara". Puroi fluid cu grunji galbeni de 0,2/1mm, ce reprezinta colonii ale actinomicetului infectant.

v     18-2: Actynomices. Frotiu din cultura în anaerobioza a unor "granule de

sulf". Coloratie Gram (x1000). Observam bacilii gram-pozitivi ramificati ce se fragmenteaza în forme cocoide si bacilare.

v     18-3: Cultura de 5 zile pe mediul Wilkins-Chalgren cu 5% sânge de berbec (4x):

Prevotella intermedia colonia neagra, Bacteroides ureolyticus coloniile galbui, Fusobacterium nucleatum, coloniile alb-cenusii opalescente.

v     18-4: Asociatia fuso-spirochetozica. Angina Vincent. Coloratia Gram (1000x):

numerosi baciligram-negativi fusiformi (Fusobacterium), spirochete (Treponema vincenti) ) si polinucleare.

v     19-1: Mycobacterium tuberculosis frotiu din proba de sputa

concentrata si decontaminata. Coloratia Ziehl-Neelsen (1000x): bacili fini (0,2 - 0,6/1 - 10 micrometri) drepti sau usor încurbati, cu aspect de litere unghiulare, colorati în rosu. Celulele inflamatorii si bacteriile neacido-rezistente sunt colorate în albastru.

v     19-2: Frotiu din cultura de Mycobacterium tuberculosis în mediul

lichid (Middlebrooke). Coloratia Ziehl-Neelsen (1000x): observam dispozitia bacilului acido-rezistent în corzi flexuoase datorata cordfactorului.

v     19-3: Mycobacterium tuberculosis cultura de 4 saptamâni pe mediul

Lőwestein-Jensen: crestere eugonica, colonii rugoase uscate, conopidiforme, de culoare bej.

v     19-4: Micobacterii fotocromogene, de la stânga la dreapta, M. marinum, M.

kansasii, M. simiae. Cultura de 3 saptamâni pe mediul Lőwestein-Jensen: colonii galbui, rotunde, "S", cu tendinta la crestere rugoasa (centru).

v     19-5: Micobacterii scotocromogene (M. gordonae, M. flavescens)

cultura de 14 zile pe mediul Lőwestein-Jensen: colonii galben-portocalii, "S", cu aspect untos în eprubeta stânga (M. gordonae).

v     19-6: Micobaterii cu crestere rapida, cultura pe mediul Lőwestein-Jensen.

Primele colonii observate dupa 6 zile. Fotografiile culturilor în vârsta de 8 zile: Mycobacterium chelonae (stânga) colonii "R" galbui, crestere luxurianta în subcultura; Mycobacterium fortuitum (dreapta) colonii "S" galbui si crestere eugonica în subcultura.

v     19-7: În partea stânga desen: Mycobacterium leprae, bacil

acido-rezistent dispus în aglomerari compacte de bacili aliniati paralel si cap la cap, numite "globi".

În dreapta: frotiu din raclatul unei leziuni ulcerate de lepra lepromatoasa; coloratia Ziehl-Neelsen modificata (1000x): bacili acidorezistenti intra si extra celulari dispusi în "globi leprosi".

v     19-8: Lepra tuberculoida, stânga: macula la nivelul obrazului stâng.

Dreapta: zone depigmentate la nivelul toracelui.

În aceste zone, sarace în bacili, neulcerate siputin contagioase, sunt prezente tulburari de tip nevritic (anestezii).

v     19-9: Lepra lepromatoasa : leziuni granulomatoase distructive ce invadeaza

tegumentul.

v     19-9bis: Lepra lepromatoasa: facies leonin.

v     20-1: Treponema pallidum. Examen microscopic pe fond negru din

exsudatul unui sancru sifilitic (x1000). Sunt prezente în câmp sase treponeme delicate, hematii si în partea dreapta jos un leucocit.

v     20-2: sancru sifilitic al penisului: ulceratie delimitata net, cu suprafata lucioasa si

baza indurata (sancru tare).

v     20-3: Leziuni eruptive ale sifilisului secundar.

v     20-4: Sifilis tertiar: gome sifilitice.

v     20-5: Pian: sancru de inoculare.

v     20-6: Borrelia recurrentis pe frotiu din sânge în cursul unui puseu

febril la un pacient cu febra recurenta. Printre hematii, alaturi de un limfocit, observam 3 spirochete groase (diametrul 0,2-0,5 micrometri si 8-30 micrometri lungime) cu 3-10 spire laxe. Celelalte specii ale genului prezinta aceeasi morfologie.

v     20-7: Leptospira icterrohaemorrhagiae: examenul microscopic pe

fond negru al preparatului efectuat din mediul Stuart evidentiaza o spirocheta fina cu diametrul de 0,1microni si lungimea 15 microni, cu spire regulate, strânse si capete" în cârlig".

v     21-1: Mycoplasma pneumoniae.

Electronomicrografie: mucoasa bronsica si corpi de forma unei rachete de tenis ce au portiunea terminala asemanatoare unei trompe, care reprezinta un bacil eloctronodens. O micoplasma ce adera la suprafata mucoasei.

v     21-1bis: Mycoplasma pneumoniae, proteina P1 si functia de adezina.

Electronomicrofotografie: Mycoplasma pneumoniae adera la suprafata unei celule epiteliale (136.000x).

v     28-1: Aspectul eruptiei în rujeola. Observati eruptia maculopapulara generalizata

si aspectul faciesului "plângaret".

v     2-1: Herpes labial în stadiul eruptiv veziculos: vezicule situate peribucal pe o

zona de eritem cutanat, unele aglomerate "în buchet" .

v     32-2: Herpes genital. Observati la veziculele situate pe preput, pe un pat

eritematos.

v     32-3: Aspectul eruptiei în varicela. Copil în a 3-a zi de la debut , aspect polimorf,

cu elementele eruptive în diferite stadii evolutive: papule, vezicule ("picaturi de roua"), cruste.

v     32-4: Herpes zoster; eruptia veziculara pe fond eritematos corespunde unui

dermatom. În imagine dermatomul unui nerv spinal.

v     33-1: Aspectul eruptiei în variola. Observati dispozitia centrifuga a elementelor

eruptive aflate în stadiul de pustula. In cavitatea bucala, la nivelul boltii palatine observam 3 pustule.

v     40-1: Hemocultura în mediu difazic. Urmariti panta agarizata la nivelul careia

sunt prezentenumeroase colonii si liza hematiilor în mediu lichid, semn al multiplicarii bacteriene.













Document Info


Accesari: 4236
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )