MEDICINĂ INTERNĂ - NURSING CLINIC MEDICINĂ INTERNĂ
a. bronsita cronica cu poliglobulie secundara
b. traheobronsita acuta
c. astmul bronsic alergic
d. cancerul bronhopulmonar
e. endocardita infectioasa
Bronhopneumopatia cronica obstructiva ( BPCO ) cu predominenta bronsitei cronice se
caracterizeaza prin:
a. dispnee, ca simptom principal
b. aspect cianotic- buhait
c. infectii respiratorii frecvente
d. poliglobulie
e. hipoxemie cu hipercapnie
4. Care din urmatoarele afirmatii sunt reale referitor la examenul sputei ?
a. fibrele elastice nu apar în sputa în caz de abces pulmonar
b. macrofagele alveolare confirma originea bronsica
c. eozinofilele nu apar în sputa în caz de bronsita cronica
d. spiralele Curshmann si cristalele Charchot-Leyden pot sa apara în sputa
în caz de astm bronsic alergic
e. celulele neoplazice pot fi absente în sputa, în cancerele pulmonare
periferice
5. Manifestarea de dependenta cea mai frecventa în bronsiectazie este:
a. bronhoreea purulenta
b. hemoptizia
c. tusea seaca
d. tusea productiva mucoasa
e. durerea toracica
6. Care din urmatorii factori pot declansa accesul de astm bronsic ?
a. praful de casa
b. alergatul
c. stress emotional acut
d. cotrimoxazol (biseptol)
e. fumatul pasiv
7. Alegeti argumentele anamnestice în favoarea diagnosticului de astm bronsic alergic la
acarieni:
a. antecedente familiale de astm bronsic alergic la praful de casa
b. recrudescenta simptomelor în sezoanele polenice
c. cresterea frecventei acceselor de astm bronsic în perioadele reci
d. accesul de astm bronsic nu apare dupa un efort fizic mediu
e. reaparitia accesului de astm bronsic în cursul expunerii la praf de casa
8. Manifestarea de dependenta principala în criza de astm bronsic este:
a. tusea seaca
b. tusea productiva purulenta
c. anxietatea
d. sughitul
e. dispneea expiratorie paroxistica
9. Care din urmatoarele gesturi terapeutice pot fi incriminate în declansarea la adult a unui
acces sever de astm bronsic (stare de rau astmatic) ?
a. abuz de simpatomimetice administrate inhalator
b. suprimarea brusca a corticoterapiei
c. corticosteroizi administrati intravenos
d. administrarea ketotifenului ( zaditen ) per os
e. hiposensibilizarea specifica
10. Care din urmatoarele situatii se asociaza cu un risc crescut de cancer bronhopulmonar ?
a. fumatul (peste 20 tigarete/zi, peste 20 ani)
b. convietuirea cu un mare fumator (peste 20 de ani)
c. expunerea profesionala îndelungata la azbest
d. expunerea profesionala la uraniu (mineri)
e. sedentarismul
11. La pacientul cu insuficienta respiratorie acuta, prima masura pe care trebuie sa o
aplice nursa este:
a. administrarea de oxigen
b. administrarea de antibiotice
c. administrarea de expectorante
d. administrarea de antitermice
e. psihoterapia
12. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate în legatura cu lichidul pleural dintr-o
pleurezie serofibrinoasa tuberculoasa ?
a. poate fi serohemoragic
b. contine bacil Koch ( BK ) în peste 60 % din cazuri
c. contine limfocite peste 80 %
d. se poate resorbi spontan
e. se reface rapid dupa toracenteza evacuatorie
13. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la testul tuberculinic sunt reale ?
a. injectare hipodermica
b. citirea rezultatului se face la 72 ore
c. reactia pozitiva are diametrul de peste 10 mm
d. testul negativ la tuberculina exclude diagnosticul de TBC pulmonara
e. virajul tuberculinic înseamna un prim test pozitiv, urmat de un al doilea cu rezultat negativ
14. Criza de astm bronsic se diferentiaza de accesul de astm cardiac, în special, prin caracterul
dispneei care în criza de astm bronsic este:
a. dispnee inspiratorie
b. dispnee cu tahipnee
c. dispnee cu ortopnee extrema, sufocanta
d. dispnee expiratorie cu bradipnee
e. dispnee cu polipnee
15. Administrarea de morfina este contraindicata în urmatoarele afectiuni:
a. accesul de astm cardiac
b. criza de astm bronsic
c. edemul pulmonar acut cardiogen
d. infarctul miocardic acut
e. BPCO acutizata
16. Administrarea de medicamente expectorante este contraindicata în:
a. hemoptizie
b. bronhopneumonie
c. criza de astm bronsic
d. BPCO acutizata
e. bronsiectazie
17. La pacientul cu hemoptizie nu se administreaza:
a. medicatie anticoagulanta per os
b. heparina
c. medicatie hemostatica
d. trombostop
e. aspirina
18. La pacientul cu BPCO acutizata este contraindicata administrarea de:
a. bronhodilatatoare
b. oxigen
c. hemisuccinat de hidrocortizon
d. morfina
e. beta - blocante
19. La pacientul în stare de stop cardio-respirator primeaza urmatoarele masuri:
a. reanimarea circulatorie
b. normalizarea diurezei ( de urgenta )
c. reanimarea respiratorie
d. normalizarea tensiunii arteriale
e. normalizarea temperaturii
20. Sediul durerii în angina pectorala stabila (de efort ) este cel mai frecvent:
a. epigastric
b. retrosternal
c. interscapular
d. abdominal
e. toracic posterior
21. Care sunt masurile de urgenta care se aplica în edemul pulmonar acut cardiogen:
a. oxigenoterapie
b. sângerare (venesectie)
c. morfina
d. furosemid intravenos
e. propranolol intravenos
22. Edemul pulmonar acut cardiogen se însoteste de tuse productiva cu expectoratie:
a. mucoasa
b. muco-purulenta
c. purulenta
d. spumoasa ( rozata )
e. purulenta cu striuri sanguine
23. In cursul atacului de edem pulmonar acut cardiogen, manifestarea de dependenta
principala a pacientului consta în:
a. pozitie în decubit lateral stâng
b. pozitie în decubit dorsal
c. dispnee expiratorie
d. pozitie în decubit lateral drept
e. ortopnee sufocanta cu senzatie de "moarte iminenta"
24. Prevenirea crizelor de angor pectoris stabil se va asigura prin:
a. beta blocante
b. beta blocante asociate cu nitrati retard
c. beta blocante asociate cu inhibitori calcici
d. angioplastie transluminala
e. fibrinolitice
25. In tahicardia paroxistica ventriculara prin supradozaj digitalic se pot administra:
a. saruri de potasiu
b. xilina
c. fenitoin
d. furosemid
e. digoxin
26. Care sunt diureticele care se caracterizeaza prin lipsa eliminarii de potasiu:
a. furosemid
b. nefrix
c. spironolactona (aldactona)
d. diuretice antialdosteronice
e. diuretice de ansa
27. Semnele si simptomele ( manifestari de dependenta ) de tamponada cardiaca pot sa apara
în:
a. endocardita bacteriana subacuta
b. pericardita lichidiana (neoplazica, bacilara)
c. infarctul miocardic acut
d. pericardita acuta virala
e. cordul pulmonar cronic decompensat
28. Diagnosticul pozitiv în accesul anginos este sustinut de urmatoarele elemente:
a. bolnavul este anxios, imobil
b. arata cu întreaga palma localizarea durerii
c. prezenta frecventa a tulburarilor de ritm cardiac
d. tensiunea arteriala usor scazuta
e. bradicardie
29. "Pozitia mahomedana" adoptata spontan de catre pacient, este caracteristica pentru
urmatoarele afectiuni:
a. stenoza mitrala
b. infactul miocardic acut
c. angina pectorala în criza
d. pleurezia lichidiana
e. pericardita lichidiana masiva
30. Principalul factor de risc în aparitia si agravarea arteriopatiei obliterante aterosclerotice este:
a. hipertensiunea arteriala
b. expunerea la frig si umezeala
c. fumatul
d. vârsta înaintata
e. consumul de alcool (etilismul cronic)
31. Complicatiile precoce ale infarctului miocardic acut sunt:
a. pericardita
b. tulburarile de ritm ventriculare
c. insuficienta cardiaca congestiva
d. edemul pulmonar acut cardiogen
e. embolii periferice
32. Arteriopatia obliteranta aterosclerotica a membrelor inferioare este mai frecventa la:
a. barbati fumatori ( peste 40-50 ani )
b. femei fumatoare ( peste 40-50 ani )
c. barbati fumatori ( sub 40 ani )
d. barbati fumatori ( sub 30 ani )
e. barbati nefumatori ( peste 40-50 ani )
33. Complicatiile hipertensiunii arteriale esentiale (cu valori mari) pot fi:
a. disectia de aorta
b. encefalopatia hipertensiva acuta
c. embolia pulmonara
d. accident vascular cerebral
e. edemul pulmonar acut cardiogen
34. Manifestarea de dependenta principala în stadiile initiale ale arteriopatiei obliterante
aterosclerotice este:
a. cianoza picioarelor
b. atrofia musculaturii membrelor inferioare
c. atrofia unghiilor picioarelor
d. durerea sub forma de claudicatie intermitenta
e. absenta pilozitatii gambelor
35. Patognomonice pentru simptomatologia stenozei aortice sunt elementele:
a. durerea precordiala
b. sincopa de efort
c. dispneea de efort
d. palpitatiile rapide regulate
e. palpitatiile rapide neregulate
36. Hipertensiunea arteriala secundara de cauza medicamentoasa poate fi produsa de:
a. contraceptive orale
b. furosemid
c. corticosteroizi
d. nefrix
e. digoxin
37. Factorii majori de risc pentru cardiopatia ischemica includ:
a. sedentarismul
b. hipertensiunea arteriala
c. obezitatea
d. hipercolesterolemia
e. antecedentele heredocolaterale cardiovasculare
38. Profilactic, la pacientii cu risc de tromboza venoasa profunda se administreaza:
a. antiagregante plachetare
b. tonicardiace
c. diuretice
d. anticoagulante
e. vasodilatatoare
39. In faza de prespitalizare la pacientul în stare de soc cardiogen interventia principala a
nursei presupune:
a. administrarea de diuretice
b. resuscitarea cardio-respiratorie
c. administrarea de lichide per os
d. administrarea de vasodilatatoare
e. administrarea de antitermice
40. Pozitia pacientului în stare de soc cardiogen trebuie sa fie:
a. la marginea patului
b. în decubit lateral stâng
c. în decubit lateral drept
d. în decubit dorsal, cu membrele inferioare ridicate la 30ş
e. asezat în fotoliu
41. Manifestarea de dependenta principala care atrage atentia nursei asupra infarctului
miocardic acut este:
a. hipertensiunea arteriala
b. febra
c. varsaturile bilioase
d. durerea precordiala prelungita, atroce, cu stare de agitatie
e. epigastralgiile nesistematizate
42. Pentru prevenirea aritmiilor ventriculare majore în infarctul miocadic acut se administreaza:
a. antibiotice
b. bronhodilatatoare
c. calciu gluconic intravenos
d. xilina
e. sedative
43. La pacientul cu insuficienta cardiaca congestiva dieta este:
a. hipersodata
b. hiperlichidiana
c. hiperkaliemica
d. hiposodata
e. hiperglucidica
44. In conduita de urgenta la pacientul în stare de edem pulmonar acut cardiogen (cu
tensiune arteriala normala ), prima masura consta în:
a. asezarea pacientului în pozitie sezânda (scaun, fotoliu, la marginea patului)
b. asezarea pacientului în decubit dorsal
c. administrarea de antibiotice
d. administrarea de bronhodilatatoare
e. administrarea de antitermice
45. Morfina este indicata în tratamentul de urgenta al urmatoarelor afectiuni:
a. astmul bronsic în criza
b. edemul pulmonar acut cardiogen, astmul cardiac
c. cordul pulmonar cronic decompensat
d. BPCO acutizata
e. starea de rau astmatic
46. Venesectia poate fi salvatoare în urmatoarele afectiuni:
a. infarctul miocardic acut
b. angina pectorala în criza
c. edemul pulmonar acut cardiogen
d. accidentul vascular cerebral
e. stopul cardio-respirator
47. Modalitatea de aplicare a garourilor la radacina membrelor, la pacientul în stare de
edem pulmonar acut cardiogen este urmatoarea:
a. la radacina celor patru membre
b. schimbarea garourilor la interval de 1 ora
c. numai la radacina membrelor inferioare
d. la radacina a trei membre ( cu mentinerea pulsatiilor arteriale )
e. numai la radacina membrelor superioare
48. Cauza cea mai frecventa a emboliei pulmonare este reprezentata de:
a. bronhopneumonie
b. tromboflebita profunda a membrelor inferioare
c. pleurezia lichidiana masiva
d. infarctul miocardic acut
e. tuberculoza pulmonara activa
49. Manifestarea de dependenta principala la pacientul cu encefalopatie hipertensiva acuta
consta în:
a. astenie fizica
b. parestezii
c. precordialgii
d. cefalee violenta cu varsaturi (centrale)
e. anxietate
50. Primele masuri în cadrul resuscitarii cardio-respiratorii la pacientul în stare de stop
cardio-respirator sunt reprezentate de:
a. masajul cardiac extern
b. monitorizarea EKG
c. administrarea de furosemid intravenos
d. ventilatia artificiala
e. administrarea de propranolol
51. Sincopa de efort este o manifestare de dependenta caracteristica urmatoarei
valvulopatii:
a. insuficienta aortica
b. insuficienta mitrala
c. insuficienta pulmonara
d. stenoza aortica
e. dubla leziune mitrala
52. Care dintre urmatoarele valvulopatii este cunoscuta ca o boala dispneizanta, cianozanta,
embolizanta, hemoptoizanta, aritmogena ?
a. stenoza aortica
b. insuficienta aortica
c. stenoza mitrala
d. dubla leziune aortica
e. insuficienta pulmonara
53. In cordul pulmonar cronic decompensat cu encefalopatie hipercapnica este
contraindicata administrarea de:
a. miofilin
b. morfina
c. brofimen
d. furosemid
e. nitropector
54. Este contraindicata asocierea tonicardiacelor ( digitalice ) cu:
a. furosemid
b. miofilin
c. ampicilina
d. nitroglicerina
e. calciu intravenos
55. Care dintre urmatoarele semne si simptome reprezinta un semnal de alarma pentru
intoxicatia digitalica ?
a. diminuarea cianozei
b. reducerea edemelor gambiere
c. tusea seaca
d. varsaturi, vedere colorata ( în rosu )
e. precordialgii usoare
56. La pacientul cu hemoragie digestiva superioara se poate administra:
a. punga cu gheata în regiunea epigastrica
b. heparina
c. trombostop
d. fitomenadion
e. venostat
57. Fumatul intervine în patogeneza ulcerului gastric prin:
a. inhibarea secretiei gastrice de bicarbonat
b. cresterea concentratiei de nitrati în sucul gastric
c. favorizarea refluxului duodeno-gastric
d. cresterea tonusului sfincterului piloric
e. stimularea secretiei de pepsina
58. Care din urmatoarele medicamente au efect ulcerogen ?
a. indometacin
b. digoxin
c. aspirina
d. omeprazol
e. prednison
59. Corticosteroizii pot induce ulcer gastric si duodenal prin urmatoarele mecanisme:
a. reducerea circulatiei sanguine gastrice
b. stimularea secretiei clorhidropeptice
c. staza gastrica
d. cresterea masei celulelor parietale
e. inhibarea sintezei de prostaglandine
60. Care dintre urmatoarele boli se asociaza mai frecvent cu ulcerul gastroduodenal ?
a. hipertensiunea arteriala
b. ciroza hepatica
c. emfizemul puolmonar
d. pneumonia
e. poliartrita reumatoida
61. Care dintre urmatoarele verigi patogenetice pot fi implicate în patogeneza ulcerului
gastric ?
a. staza gastrica antrala
b. evacuarea gastrica precipitata
c. infectia cu Helicobacter pylori
d. aclorhidria
e. cresterea sintezei de prostaglandine
62. Anemia din cancerul rectocolonic se datoreaza:
a. sângerarilor din tumora
b. sindromului de impregnare neoplazica
c. scaderii aportului alimentar
d. tuturor acestor cauze
e. nici uneia din aceste cauze
63. HDS la pacientul cu ciroza hepatica se produce mai frecvent prin mecanismele:
a. sindrom Mallory-Weiss
b. ruptura de varice esofagiene
c. ulcer gastric
d. eroziuni esofagiene de reflux
e. gastropatia portala hipertensiva hemoragica
64. Encefalopatia hepato-portala la un cirotic poate fi declansata de:
a. dieta hiperprotidica
b. dieta hiperlipidica
c. hipokaliemie
d. hemoragie digestiva
e. tratament neurosedativ
65. Tratamentul encefalopatiei hepato-portale din ciroza consta în:
a. interzicerea proteinelor
b. administrare de antibiotice orale cu spectru larg
c. administrare de lactuloza ( oral sau clisma )
d. tratament neurosedativ
e. reechilibrare hidroelectrolitica
66. Hipoalbunemia din ciroza hepatica se explica prin:
a. hipercatabolism
b. insuficienta sintezei hepatice
c. gastroenteropatie exudativa
d. carenta proteica alimentara
e. proteinurie
67. Tratamentul ascitei din ciroza hepatica se efectueaza prin:
a. diuretice antialdosteronice (spironolactona)
b. paracenteze repetate si în cantitate mare
c. saluretice (diuretice tiazidice si de ansa)
d. cura de sete
e. perfuzii cu solutii hipertonice
68. La pacientul cu diaree în faza acuta sunt interzise:
a. dulciurile concentrate
b. dieta hidrica
c. legumele si fructele (bogate în celuloza)
d. supa de morcovi
e. zeama de orez
69. Interventii nursing la pacientul cu constipatie:
a. mobilizarea precoce
b. dieta bogata în carne
c. combaterea sedentarismului
d. reducerea aportului de lichide, legume si fructe
e. exercitii fizice care tonifica musculatura abdominala
70. Gravitatea varsaturilor se apreciaza dupa asocierea urmatoarelor simptome si semne:
a. tegumente si mucoase uscate
b. oligurie
c. poliurie
d. hipotensiune arteriala + tahicardie
e. HTA + bradicardie
71. Alimentatia si reechilibrarea hidroelectrolitica la pacientul cu varsaturi în faza acuta
se va efectua:
a. pe sonda nazo-gastrica
b. pe cale orala (per os)
c. parenteral ( prin perfuzii)
d. in functie de ionograme, pH, rezerva alcalina
e. In functie de pierderi
72. Interventii nursing la pacientul cu hemoragie digestiva superioara (HDS) masiva:
a. repaus strict la pat
b. decubit dorsal (fara perna)
c. mobilizare precoce (în primele ore)
d. administrarea de medicatie anticoagulanta
e. aplicarea unei pungi cu gheata în regiunea epigastrica
73. Interventii nursing la pacientul cu ulcer gastroduodenal în perioada dureroasa:
a. asigurarea repausului fizic si psihic
b. dieta de crutare gastrica
c. mese frecvente ( 5-7 / zi ) si reduse cantitativ
d. interzicerea consumului de alcool, a fumatului
e. mese rare si abundente
74. In care dintre urmatoarele afectiuni ale aparatului locomotor este prezent
Atg HLA - B 27 ?
a. reumatismul articular acut
b. spodilita anchilozanta
c. poliartrita reumatoida
d. lupusul eritematos sistemic
e. boala artrozica
75. Artrita asimetrica a articulatiilor mari (saltanta, migratorie, fugace) este caracteristica
urmatoarelor boli:
a. poliartrita reumatoida
b. spodilita anchilozanta
c. reumatismul articular acut
d. lupusul eritematos sistemic
e. coxartroza
76. Artrita simetrica a articulatiilor mici ale mâinilor si picioarelor este caracteristica
urmatoarelor boli:
a. reumatismul articular acut
b. poliartrita reumatoida
c. spondilita anchilozanta
d. lupusul eritematos sistemic
e. boala artrozica
77. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt reale referitor la spondilita anchilozanta ?
a. afectarea articulatiilor sacro-iliace
b. prezenta factorului reumatoid
c. prezenta atg. HLA - B 27
d. este mai frecventa la barbatii tineri
e. este mai frecventa la femeile de vârsta medie
78. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt reale referitor la lupusul eritematos sistemic ?
a. apare mai frecvent la femeile tinere
b. apare mai frecvent la barbati de vârsta medie
c. eritem " în fluture " dupa expunere la soare
d. se trateaza cu saruri de aur + antiinflamatoare nonsteroidiene
e. se trateaza cu corticosteroizi, imunosupresoare
79. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt reale referitor la reumatismul articular acut ?
a. apare mai frecvent la vârstnici
b. apare mai frecvent la copii si adolescenti
c. afecteaza mai frecvent cordul
d. afecteaza mai frecvent rinichii
e. se trateaza cu penicilina G + aspirina prednison
80. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt reale referitor la poliartrita reumatoida ?
a. apare mai frecvent la femei
b. apare mai frecvent la barbati
c. Atg HLA - B 27 prezent
d. factorul reumatoid prezent
e. se trateaza cu saruri de aur + imunosupresoare
81. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt reale referitor la boala artrozica ?
a. apare mai frecvent la persoanele tinere
b. este mai frecventa dupa vârsta de 40-50 ani
c. este o afectiune degenerativa a cartilajului articular
d. reprezinta cea mai frecventa boala reumatica
e. se trateaza cu saruri de aur + imunosupresoare
82. 0biectivele nursing la pacientii cu BPCO acutizata sunt.
a. dezobstructia cailor respiratorii
b. combaterea infectiei
c. cresterea PaCO2
d. prevenirea complicatiilor
e. restrictia administrarii de lichide
83. Manifestari de dependenta la pacientii cu arteriopatie obliteranta aterosclerotica a membrelor
inferioare sunt:
a. cianoza gambelor
b. durere în molet cu caracter de claudicatie intermitenta
c. diminuarea pâna la disparitie a pulsatiilor la nielul arterelor pedioase si tibiale posterioare
d. diminarea pâna la disparitie a pilozitatii gambelor
e. prezenta varicelor hidrostatice
84. Interventiile nursing la pacientii cu insuficienta venoasa cronica constau în:
a. mobilizarea precoce dupa interventii chirurgicale
b. administrarea de vasodilatatoare periferice
c. mentinerea greutatii corporale optime
d. evitarea ortostatismului prelungit
e. întreruperea tratamentului anticoagulant si antiagregant
85. Principalele interventii nursing la un pacient cu varsaturi incoercibile cu risc vital sunt:
a. izolarea pacientului într-o rezerva bine aerisita
b. îndepartarea protezei dentare
c. administrarea medicatiei pe cale orala
d. asezarea capului pacientului spre stanga
e. alimentatia pacientului pe sonda nazo-gastrica
86. Interventiile nursing la pacientii cu boala diareica acuta, forma severa, sunt:
a. internarea pacientului într-o rezerva
b. notarea numarului si aspectului macroscopic al scaunelor în foaia de observatie
c. recoltarea scaunului pentru coprocultura, coproparazitar, examen microscopic
d. dieta hidrica în primele 24-48 ore
e. dieta bogata în legume si fructe proaspete în primele zile
87. Pregatirea pacientului pentru efectuarea paracentezei diagnostice si evacuatorii consta în:
a. hidratarea pacientului înainte de efectuarea manevrei
b. explicarea necesitatii efectuarii paracentezei, pe întelesul pacientului
c. pregatirea materialelor pentru asepsie
d. determinarea grupului sanguin si Rh
e. recipiente sterile pentru recoltarea lichidului de ascita, pentru paracenteza diagnostica
88. Interventiile nursing la pacientul în stare de colica biliara sunt:
a. repaus absolut si ulterior, relativ la pat, în functie de starea generala a pacientului
b. regim de crutare biliara
c. dieta bogata în alimente colecistokinetice
d. administrarea medicatiei antialgice si antispastice, prescrisa de catre medic
e. monitorizarea functiilor vitale este optionala
89. Interventiile nrsing la pacientul în stare de colica renala sunt:
a. repaus la pat (initial absolut, ulterior relativ)
b. fortarea diurezei, în primele ore, prin administrarea de lichide si furosemid i.v.
c. efectuarea tratamentului cu antispastice si antialgice, prescris de catre medic
d. efectuarea de urgenta, a urografiei i.v.
e. efectuarea de urgenta, a ecografiei renale
90. Obiectivele si interventiile nursing la pacientul cu insuficienta renala acuta, în spital, sunt:
a. restabilirea diurezei (cât mai repede posibil)
b. reechilibrare hidro-electrolitica si acido-bazica
c. reducerea nivelului ureei si creatininei serice
d. monitorizarea obligatorie a balantei hidrice "ingesta / excreta"
e. monitorizarea functiilor vitale este optionala
91. Dieta pacientului cu insuficienta renala cronica în stadiul preuremic este:
a. normosodata în absenta complicatiilor cardiovasculare
b. hiperproteica, bogata în proteine de origine animala
c. cu aport lichidian fara restrictii
d. cu aport lichidian zilnic în functie de balanta hidrica "ingesta / excreta"
e. cu eliminarea alimentelor bogate în potasiu
92. Diagnosticul de cancer colorectal este sugerat de urmatoarele simptome si semne:
a. balonari postprandiale
b. constipatie recenta, progresiva
c. rectoragii si/sau hematochezie
d. transpiratii nocturne
e. tenesme rectale
93. Conduita de urgenta în intoxicatia digitalica consta în urmatoarele interventii:
a. continuarea administrarii de tonicardiac
b. întreruperea tratamentului tonicardiac
c. administrarea de clorura de potasiu
d. prevenirea tulburarilor de ritm
e. administrarea de antibiotice
94. Care dintre urmatoarele boli sunt implicate în etiologia cordului pulmonar cronic ?
a. stenoza mitrala
b. bronhopneumopatia cronica obstructiva
c. tuberculoza pulmonara
d. HTA primara
e. cifoscolioza deformanta
95. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt reale, referitor la tamponada cardiaca ?
a. acumulare brusca si în cantitate mare a lichidului în pericard
b. dispneea este proportionala cu cantitatea de lichid pericardic si rapiditatea acumularii
c. nu necesita tratament de urgenta
d. necesita internare în spital pentru pericardioceneza evacuatorie, de urgenta
e. apare cu frecventa mai mare în pericarditele virale
96. Diagnosticul diferential al cancerului bronhopulmonar se face, în special, cu urmatoarele
afectiuni:
a. staza pulmonara din insuficienta cardiaca congestiva
b. tuberculoza pulmonara
c. abcesul pulmonar
d. chistul hidatic pulmonar
e. pneumonia trenanta, recidivanta pe acelasi lob pulmonar
97. Referitor la arteriopatia obliteranta aterosclerotica a membrelor inferioare sunt reale
urmatoarele afirmatii:
a. etiologia este aterosclerotica
b. diminuarea sau absenta pulsatiilor la arterele pedioase si tibiale posterioare
c. prezenta claudicatiei intermitente în stadiul II al bolii
d. durerea in repaus apare în toate stadiile bolii
e. aparitia gangrenei reprezinta stadiul IV al bolii
98. Referitor la infarctul miocardic acut (IMA) sunt reale urmatoarele afirmatii:
a. IMA este consecinta obstructiei coronariene acute
b. durerea este atroce, violenta, sfâsietoare
c. durerea este localizata frecvent retrosternal, cu iradiere în umeri si brate
d. este obligatorie internarea de urgenta în spital (unitate de coronarieni)
e. pacientul poate fi tratat numai la domiciliu
99. Sindromul nefrotic se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice si de laborator:
a. edeme palpebrale si la nivelul membrelor inferioare (albe, moi, pufoase)
b. hiperalbuminemie
c. proteinurie ≥ 3,5g/m2/24h
d. hipoproteinemie cu hiposerinemie
e. hiperproteinemie
100. Referitor la pleurezia neoplazica sunt reale urmatoarele afirmatii:
a. sunt prezente celulele neoplazice în lichidul pleural
b. frecvent, lichidul pleural este în cantitate mica
c. lichidul este frecvent, sanguinolent
d. lichidul pleural se reface rapid dupa toracocenteza evacuatorie
e. frecvent, lichidul pleural este în cantitate mare
VARIANTE CORECTE
DISCIPLINA: NURSING CLINIC MEDICINĂ INTERNĂ
a,b,d. 2. a,d,e. 3. b,c,d,e. 4. b,d,e. 5. a. 6. a,b,d,e. 7. a,e. 8. e. 9. a,b,e. 10. a,b,c,d. 11. a. 12. a,c,d. 13. b,c. 14. d. 15. b,e. 16. a. 17. a,b,d,e. 18. d,e. 19. a,c,d. 20. b. 21. a,b,c,d. 22. d. 23. e. 24. a,b,c. 25. a,b,c. 26. c,d. 27. b. 28. a.b,d. 29. e. 30. c. 31. a,b,d,e. 32. a. 33. a,b,d,e. 34. d. 35. a,b,c. 36. a,c. 37. b,d. 38. a,d. 39. b. 40. d. 41. d. 42. d. 43. d. 44. a. 45. b. 46. c. 47. d. 48. b. 49. d. 50. a,d. 51. d. 52. c. 53. b. 54. e. 55. d. 56. a,d,e. 57. a,c,e. 58. a,c,e. 59. b,e. 60. b,c,e. 61. a,c. 62. a,b,c,d. 63. b,e. 64. a,c,d,e. 65. a,b,c,e. 66. b,d. 67. a,c. 68. a,c. 69. a,c,e. 70. a,b,d. 71. c,d,e. 72. a,b,e. 73. a,b,c,d. 74. b. 75. c. 76. b. 77. a,c,d. 78. a,c,e. 79. b,c,e. 80. a,d,e. 81. b,c,d. 82. a,b,d. 83. b,c,d. 84. a,c,d. 85. a,b,d. 86. a,b,c,d. 87. b,c,e. 88. a,b,d. 89. a,c,e. 90. a,b,c,d. 91. a,d,e. 92. b,c,e. 93. b,c,d. 94. b,c,e. 95. a,b,d. 96. b,c,e. 97. a,b,c,e. 98. a,b,c,d. 99. a,c,d. 100. a,c,d,e.
|
