Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































MORFO-FIZIOLOGIA PULPEI DENTARE STRUCTURA PULPEI DENTARE

medicina












ALTE DOCUMENTE

Variabilitatea VHC
XILINĂ , fiole
BOliLE SNGELUI sl ALE ORGANELOR HEMATOFORMATOARE
Limfocitele T citotoxice
ARSURILE CHIMICE
ASPECTE FIZIOLOGICE ALE MEDITAŢIEI
PARTICULARITĂŢI ANATOMO-FIZIOLOGICEALE ANALIZATORULUI VIZUAL
PLANTELE MEDICINALE IMPORTANTE N TRATAMENTELE NATURISTE
Visinele
AERIUS

MORFO-FIZIOLOGIA PULPEI DENTARE

STRUCTURA PULPEI DENTARE


q       Pulpa coronara are peretele structurat in 4 regiuni (periferie - centru):



1)      stratul de odontoblasti (specifice pulpei dentare)

2)      zona saraca in celule.

3)      Zona bogata in celule (masa pulpei dentare)

4)      Zona centrala a pulpei dentare

Stratul de odontoblasti

Odontoblastii = celulele pulpei denta 141f512b re cu functie majora

         starturi distincte, cu celule asezate strans alipit bariera celulara periferica

         sunt plasati imediat sub predentina, in strans contact cu aceasta

         structura in palisada:

      diam. > in p.d. coronara

      diam. < in p.d. radiculara

         la apex nu exista diferentiera fata de restul pulpei dentare
- Odontoblastii sunt dispusi pe 1 singur rand, dar in p.d. coronara apare aspectul de pseudocondensare, datorita unor nuclei care exista la diverse nivele fata de predentina
apar 3 - 5 nivele de nuclei de odontoblasti
- Aspectul p.d. difera:

      in p.d. coronara au aspect de coloana (celule inalte), densitate mare = 45.000 - 75.000 /mm3, lungimea = 35 microni

      la colet, au aspect cuboidal

      la p.d. radiculara, spre apex, densitatea scade spre apex, din cuboid aplatizat.

Pot fi diferentiati de fibroblasti (densitate scazuta, numar scazut), forma diferita, astfel incat nu mai au fibre Tommes (prelungire periferica protoplasmatica) care intra in canaliculul dentinar.

         In aceasta structura exista:

      Rare celule dentritice

      Fibre nervoase libere (amielinice) intra in canaliculul dentinar

      Vase de sange (mult mai rar)

         Spatiile intercelulare = 300 - 400 A (foarte redus)

         Bariera anatomo-fiziologica impotriva stimulilor externi

         Contactul dintre Odontoblaste:

      = complexe jonctionale;

      mentin integritatea structurala

      limiteaza permeabilitatea, cu gradiente directionale de permeabilitate

      dirijeaja activitatea celulelor invecinate

Complexul jonctional - structura anatomica:

a)      OCCLUDENS = portiunea cea mai ingusta

Exista spre pulpa ( = polul bazal al celulei)

= bariera in canaliculele D/tesut pulpar.

La acest nivel, membrana celulara ale 2 odontoblaste sunt strans alipite.

b)      Zona ADERENS

Zona intermediara

Membrana celulara se desparte putin (200 A), si exista un material amorf cu GP

c)      Zona MACULA ADERENS (jonctiunea desmogonica)

Spatiul dintre od. Este mai larg

In od. se obs. Desmozomii

d)      Zona PASAJELOR JONCTIONALE

Foarte ingusta

Canalicule fine care trec de laun od. la altul de 15 A, prin care se fac schimbari intercelulare.
Aceste canalicule permit trecerea unor molecule cu diametru scazut: nucleotide, hormoni steroizi, vitamine, metaboliti.

Nu permit trecerea: proteine, ac. nucleici

Rolul:

a)      Zona OCCLUDENS:

Integritatea anatomica

Pozitia spatiala a str. de od. in momentul deplasarii centripete (spre pulpa) in cursul formarii D. secundatre

Aspirarea nucleilor (?) od. in canaliculele D. (acte iatrogene, tehnici incorecte, mai ales prin uscarea excesiva a plagii D, extractia dentara in timpul luxatiei) moartea od.

b)      Jonctiunea Desmogonica - integritatea str. De od.

a + c controlul permeabilitatii str. De od.

c)      P. Jonctionale:

Comunicare intercelulara (prin subst.) +/- rezistenta mecanica a str. De od.

Nu in toate canaliculele dentinare exista fibre nervoase amielinice. Acestea patrund pe o anumita lungime alaturi de fibrele Tommes, dar nu sufera fuziune f. T nu este inervata.

2. Zona saraca in celule (= str. Bazal al lui Weil)

         exista imediat sub od.

         in p.d. coronara are un diametru de 40 microni, in cea radiculara frecvent nu exista.

         Depinde de str. Jonctional al p.d., nu de morfologie se poate sa in anumite zone ale p.d. (tineri cu dinti afectati, batrani)



         Structura:

      Vase sgv., nervi - capilare

      Fibre de colagen pulpare

      Prelungiri ale fibroblastilor provenite din zona bogata in celule

3) Zona bogata in celule

      densitatea celulara este mare

      este evidenta in p.d. coronara > p.d. radiculara

      are un nr. de fibroblasti > in zona centrala a pulpei

      str.: macrofage, limfocite, fibroblasti

      se intrepatrunde cu zona centrala

      pa p.d. sanatoasa, celulele acestei zone nu sufera mitoze. Daca exista distructii de od. in aceasta zona, anumite celule incep sa se divida, migreaza spre od., se transforma in od. si le iau locul = celule mezenchimale nediferentiate = celule de "RELEU"

5)      Zona centrala a p.d. (p.d. p-z)

      vase sgv (artere + vv)

      trunchiuri nervoase pulpare

      fibroblaste (mai putin nr. decat in zona 3)

      amestec de fibroblasti, fibre colagene, elemente v-n

CELULELE PULPARE (fiziologie)

ODONTOBLASTUL (od.)

         aspect diferentiat in functie de zona pulpara

         celula postmitotica (nu se mai divide)

         durata = tesutului pulpar respectiv

         in dreptul coroanelor pulpare exista multi od. inghesuire vasc. + agresiune externa durata mai scazuta de viata

         cimentoblast, osteoblasti:

      secreta matricea tes. respectiv (colagen + proteoglicani)

      creeaza o matrice capabila de mineralizare

      caractere morfologice asemanatoare unor celule secretoare de proteine (RER, ribozomi, granule de secretie, AG, mitocondrii, ARN, nucleu cu 1 - 2 nucleoli)

         Deosebire cimento/osteoblasti:
- caractere morfologice:

         od. au aspect columnar cu 1 prelungire

         osteo/cementoblastii au aspect poligonal, cu prelungiri periferice

         relatia dintre celula respectiva si tes. pe care il produce: od./D, cimento/cement, osteo/os

         od. exista intre periferie si trimite prelungire in D

         cimento/osteo bl. Exista in interiorul tes.

Rolul ramificatiilor:

Contactul intercelular si la nivel periferic
schimb de metaboliti/ substante nutritive in matricea D.

Rolul od.

1)      sinteza colagenului

2)      sinteza proteoglicanilor care intra in compozitia D

3)      sinteza glicoproteinelor

4)      secretia de FOSFOFORINA = fosfoproteina care exista numai in D, nu mai exista in nici o alta linie celulara mezenchimala. Are rol in mineralizarea extracelulara a p.d.

5)      secr. De fosfataza alcalina + acida

6)      transmiterea senzatiei dureroase od. = capsula senzitiva periferica prin contactul cu fibrele nervoase pulpare amielinice ( durere). Durerea la prep. cavitatii: fibrele, presiunea, circulatia limfei, undele mecanice se transmit la corpul od. durere.

7)      Rol in raspunsurile pulpare - celula sufera in contact cu exteriorul

Od este mai vulnerabil decat fibroblastul

Od. este o celula specializata postmitotica.

Od. iritat sau lezat ireversibil declanseaza mec. De raspuns la niv. complexului pulpo-dentar.

Raspunsul od.:

         scleroza canaliculelor D = depunerea de substante minerale in canalicul cu obliterarea sa ( D. transparenta, D. scerozata) cea mai buna aparare la stimuli externi (obstacol mecanic, dar permeabila la toxine si enzime)

         depunerea D secundare de reactie (D neregulata, fara canalicule regulate, cu putine canalicule, r. de aparare)
inflamatia pulpara





FIBROBLASTUL

         celula de baza a p.d., nu exista in zona saraca in celule + str. Od.

         aspectul histo. depinde de varsta.

         Aspect alungit, stelat, cu prelungiri citoplasmatice foarte fine, vin in contact cu prelungirile od., dar nu se unesc transmit informatii in pulpa.

         Rol:

      Functia pulpara = formarea + mentinerea matricii toata viata

      Raspunde de natura colagenului: sinteza + degradarea fibrelor, la aparitia stimulilor externi nocivi.

      Fibroblastul pulpar ramane intr-o stare relativa de nediferentiere

      Creste la nr. progresiv cu varsta, cand pulpa este functionala. In situatii diferite, fibroblastii se pot transforma in alte tipuri de celule conjunctive: histiociti, celule adipoase, celule pigmentare, odontoblasti (la coafajul direct)

Originea fibroblastului:

         celule mezenchimale nediferentiate

         alti fibroblasti

         celule endoteliale

         f. m. netede

Fibroblastul este considerata o celula fixa, dar in influente pulpare (cand conditiile tisulare se modifica) fibroblastul este apt de deplasari de-a lungul fibrelor de colagen pulpar.

Celula mezenchimala nediferentiata (celula de "releu")

         poate da nastere la:

      od.

      fibroblasti

      macrofage tisulare (histiocite)

         Cel. Difuziune pulpara = macrofage = histiocit

         Monocitele sgv. Trec din vasul sgv. - tesutul pulpar histiocit

Functiile macrofagelor tisulare:

1.       fagocitare

2.       pinocitare

3.       micropinocitare

4.       eliminarea tesuturilor moarte + detritus tisular

5.       eliminarea bacteriilor

6.       intercepteaza alte celule mf. R.I.

7.       endocitoza

8.       o parte sunt celule accesorii prin procesarea + prezentarea Ag la L. Ag este cuplat la Ag de histocompatibilitate cls. II de pe macrofag, apoi sunt recunoscute de receptorii de pe Lt RIC.

9.       Produc factori solubili: interleukine, citokine:

LIMFOCITUL

         Lt, Lb, in nr. mai scazut decat macrofagele

         In inflamatii cronice apar Lb mai numeroase plasmocite Ac

         Lt predomina, Lt8 (supresoare)

         Macrofage, L, celule dendritice arata ca imunologic, pulpa este OK.

PMN

         apar in inflamatii acute

MASTOCITUL

         exista si in pulpa normala, plasata de-a lungul vaselor pulpare

         apar in numar crescut in inflamatiile cronice

         cel. Conj. Cea mai sensibila la interv. Hormonale

Celulele Dendritice

         au Ag de cls. II si

         prezinta prelungiri citoplasmatice de aspect dendritic.

         Nu au capacitatea de a fagocita

         Celule accesorii RI

- continuare n cursul 2













Document Info


Accesari: 2785
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )