Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Malformatiile congenitale

medicina












ALTE DOCUMENTE

sancrul moale (sancroid)
Ai de ce sa te alarmezi, dar nu sa intri in panica!
PROBLEME LEGATE DE PATOLOGIE
SEMNE PENTRU ERUPTIA DINTILOR TEMPORARI
Achalazia
Caile extraordinare de atac
Tratament Reiki - acordaj Reiki
Cancerul de col uterin
SINDROMUL GENERAL DE ADAPTARE ( SGA )
COMPARTIMENTELE LICHIDIENE ALE ORGANISMULUI LICHIDUL EXTRACELULAR, INTRACELULAR SI INTERSTITIAL EDEMUL

Malformatiile congenitale



Malformatiile congenitale sunt abateri de la dezvoltarea embrionara normala , caracterizate prin alterarea morfologiei si functiei unui organ, sistem de organe sau a corpului in intregime, intalnite la nastere sau dupa nastere. Anomaliile congenitale sunt abateri de la dezvoltarea normala, care nu afecteaza semnificativ functia unui organ. Variantele anatomice si biologice sunt abateri de la norma si tin de variabilitatea in cadrul speciei. Cu studiul lor se ocupa teratologia generala si speciala care s-a diferentiat ca ramura a anatomiei dezvoltarii. Continutul teratologiei s-a largit treptat si a evoluat paralel cu achizitiile dobandite in cunoasterea dezvoltarii embrionare. In prezent, teratologia a devenit unul dintre cele mai interesante si importante domenii de cerecetare ale medicinei teoretice si practice, in care sunt angrenate mai multe specialitati de granita.Cresterea frecventei malformatiilor congenitale in epoca civilizatiei actuale si progresele realizate in biologia moleculara si genetica, au determinat extinderea factorilor cercetarii factorilor teratogeni si a mecanismelor lor de actiune sau teratogenezei. Nu exista o granita intre anomalii si malformatii. Exista totusi o gradatie varianta- --anomalie-malformatie, efect al unor factori nocivi care actioneaza in diferite stadii ale dezvoltarii si cresterii embrionare. Cele mai complexe si grave malformati congenitale sunt monstrii.

Cresterea frecventei malformatiilor congenitale in epoca civilizatiei actuale si progresele realizate in biologia moleculara si genetica, au determinat extinderea factorilor cercetarii factorilor teratogeni si a mecanismelor lor de actiune sau teratogenezei. In determinismul malformatiilor congenitale factorii teratogeni, factorii de mediu, pot actiona independent dar in cea mai mare masura exercita actiuni conjugate. Prin mijloacele oferite de ingineria gentica probabil, in malformatiile cu determinare genetica sau aberatii patologice din molecule de ADN se vor inlocui ci gene normale.

Mutatiile genice sunt considerate si ele anomalii produse in molecula de ADN, cu urmari in dezvoltare. Este necesar de mentionat totodata ca cele mai complexe si grave malformatii congenitale sunt monstrii, majoritatea lor fiind naviabili la nastere. Ei prezinta conformatii si structuri vicioase diferite de cele intalnite in mod obisnuit in cadrul speciei umane .

La nastere frecventa medie a malformatiilor este de 2-3 % din totalitatea nasterilor. Aceste valori difera insa dupa tari si gradul lor de dezvoltare , regiunie geografice, rasa . Intrucat unele tipuri de malformatii se manifesta la cativa ani de la nastere cum ar fi cele insotote de surditate, intarzieri mintale, manisme etc., cifrele cele mai crescute ajung pana la 7,5-8%. In prezent, in cadrul Organizatiei Mondiale a Sanatatii, se contureaza tendinta depistarii lor precoce pe plan international si crearea unor Banci de date si supravegherea malformatiilor congenitale.

Mutatiile sau anomaliile cromozomiale pentru care deseori este folosit termenul de aberatii cromozomale , sunt modificari structurale, de forma si numerice ale cromozomilor.

Aberatiile pot fi autozomale cum intalnim la sindromul Down sau gonosomale cu intalnim la sindromul Turner sau sindromul Klinefelter si hermafrodism.

Sindromul Down constituie o forma usor de diagnosticat, intrucat deficienta mintala este evidenta si este insotita de anumite anomalii anatomo-morfologice cu caracter tipic.

Particularitatile morfologice ale indivizilor cu Sindrom Down sunt prezente de la nastere si se accentueaza cu varsta.

Craniul copiilor cu sindrom Down este mic, cu diametrul anteroposterior micsorat si cu protuberanta occipitala putin conturata. Fontanele se inchid cu intarziere.Fata e rotunda, plata, nerieliefata si latita. Pometii si ridicaturile orbitale sunt putin proeminente, ceea ce face ca fata sa fie in acelasi plan cu fruntea. Coloratura obrajilor si avarfului nasului ii da aspectul de "masca de clown". Ochii sunt implantati in general la o distanta mai mare intre ei decat cea normala, globii oculari sunt mici, fantele palpebrale sunt oblice cu marginile extreme ridicate in sus iar colturile interioareale ochilor sunt acoperite cu un pliu, care cu varsta devine mai putin evident. Pupilele sunt excentrice, iar la periferia irisului se observa in general niste pete albe sau cenusii (pete Bronshfield)

Nasul este gros si latit cu radacina seroasa si prezinta narine largi si proiectate inainte. Limba este caracteristica, intrucat din cauza hipertrogiei papilelor circumvalate, ea prezinta o suprafata foarte fisurata, iar cand acest fenomen este deosebit de accentuat apare o limba scrotala. Uneori limba este lata si hipotona si care iese din cavitatea bucala, fapt pentru care gura este in permanenta intredeschisa iar alteori poate fi ingusta si ascutita.

Maxilarul superior este mic, iar mandibula este glosica. Dintii apar cu intarziere anarhic si inegal alinitati. Buzele , mai ales cea inferioara sunt ingrosate si adeseori fisurate transversal, bolta palatine este in mod frecvent inalta, de forma ogivala, ceea ce adaugat la particularitatile limbii, a buzelor, a anomaliilor maxilare si ale dintilor determina realizareea unei vorbiri greu de inteles.

Urechile sunt mici, asimetrice, nelobate, sau cu lobul adherent.

Gatul este in general scurt si gros si in aceasta situatie capul pare implantat in torace. Membrele superioare si inferioare sunt scurte, contribuind la determinarea hipertrofiei staturale. Mana este lipsta de suplete, degetele sunt scurte, degetul mare este asezat mai jod decat in mod normal, iar degetul mic este mult curbat spre interior. Nu sunt rare nici cazurile la care se intalneste fenomenul de sindactilie. Palma are un aspect caracteristic determinat de fuzionarea plicii mijlocii si a celei inferioare care formeaza o plica palmara transevesa mica. Membrele inferioare sunt scurte, cu talpa picioarului plata si cu degete mici.

Frecventa de aparitie a acestor particularitati morfologice este diferita si se distribuie astfel :

-ochii oblici si limba fisurata apare la 88t din cazuri

-hipotonus muscular la 84t

-occipitalul plat la 82t

-absenta lobilor de la ureche la 80t



-palatul ogival la 74t

-radacina nasului putin proeminenta la 62t

Trebuie sa mentionam faptul ca nici una din trasaturile morfologice amintite nu apar in mod exclisiv numai la indivizii cu sindrom Down, in mod izolat ele pot aparea si la alte cazuri de deficienti mintali sau chiar la normali. In aceste conditii putem spune ca numai combinarea mai multor trasatri morfologice plus deficitul intellectual reprezinta sindromul Down.

Limbajul se dezvolta cu intarziere dupa 3 ani, si ramane la un nivel scazut, chiar si dupa o activitate educative intense vorbirea lor este greu inteleasa de catre o persoana care nu este familirizata. Cu toate acestea spre deosebire de alti deficienti mintali copii cu sindrom Down sunt foarte comunicativi, au initiative in stabilirea comunicarii verbale sau a comunicarii paraverbale.

Memoria este predominant mecanica din care cauza aplica cu greu cunostintele in situatii noi, neobisnuite. Motricitatea este pronuntat deficitara. Toate componentele motricitatii (statiune, prehensiune, mersul si miscarile capului) sunt intarziate si cunosc un ritm lent de dezvoltare. Uneori se observa o hiperextensibilitate a articulatiilor, ce le permite efectuarea unor miscari iesite din comun.

Sub aspect afectiv se remarca o predominare a unei dispozitii vesele, un atasament pronuntat si o mare docilitate fara de persoanele familiare. Se intalnesc rar cazuri de iritabilitate sau agresivitate. Manifesta in permanenta tendinta de sociabilitate dar fara o formula axiologica. Datorita infantilismului afectiv apar puternice reactii de gelozie.

Lipsa de independenta in munca, nivelul scazut al gandirii, coordonarea defectuoasa a miscarilor, constituie un obstacol in formarea deprinderilor necesare unei munci complexe. In schimb, in munci cu caracter stereotip si executate in grup, indivizii cu sindrom Down pot fi utilizati cu succes, datorita marii lor capacitati de imitare.

Datele in legatura cu frecventa indiviziilor cu sindrom Down, raportate la totalul deficientilor mintali sunt variate, unii autori mentioneaza ca aceasta frcventa ar fi de 1t, iar altii ar fi de 9t.

Durata vietii indiviziilor cu sindrom Down, in general nu este mare, datorita frecventelor anomalii congenitale ale inimii, a marii fragilitati a sistemului respirator, a rezistentei scazute fata de infectii si fata de schimbarile de temperatura. Desi, in sindromul Down apare o anomalie genetica, totusi se pare ca nu se dobandeste ereditar. S-a emis si ipoteza ca sindromul Down ar fi efectul slabirii functiilor reproductive ale parintilor. In primul rand s-a ridicat un semn de intrebare in legatura cu varsta mamei, intrucat s-a constatat ca frecventa copiilor cu sindrom Down este mai mare la mamele in varsta de peste 45 de ani. Alti autori acorda atentie varstei inaintate a tatalui sau diferentierii mari de varsta dintre parinti.

In ultimul timp cercetarile arata ca si alti factori de gestatie cum ar fi emotiile de durata si puternice, oboseala fizica, traumatismele mecanice sau unele boli infectioa-se pot determina aparitia sindromului Down.

Sindromul Klinefelter consta in faptul ca aberatiile cromozomiale, determinate prin examenul cromatinic si cromozomial, au loc in cromozomii cre determina sexul si in consecinta apar unele anomalii in particularitatile secundare ale sexului. Acest sindrom apare la baieti, la care apar unele caractere secundare feminine.

Tabloul clinic este diferit in copilarie si la pubertate, in copilarie prezinta o talie inalta, testicule mici si necoborate in scrot, intarziere psihica generala si deficit intellectual. La pubertate pa lange aspectele din copilarie se evidentiaza deficitul de sexualizare. Talia ramane superiaora mediei; soldurile sunt late de tip feminin, ginecomastia este foarte prezenta, pilozitatea slab dezvoltata si dispusa topographic de tip feminine, musculature slab dezvoltata, organelle genitale sunt atrofiate, potenta sexuala redusa, libidoul absent, prezenta unor forme de manifestari erotice anormale.

Tulburarile psihice sunt importante si constante. Deficitul intellectual se prezinta in grade diferite, in functie de numarul de cromozomi x . Sunt prezenta si unele tulburari de comportament ca: forme defensive de timiditate, inhibitie, introversiune, complex de inferioritate, inadaptibilitate sociala, perversiuni sexuale. Mai pot fi prezente si tulburari neurologice de tipul epilepsiei sau a ataxiei cerebeloase.

Durata vietii indivizilor cu acest sindrom este normala.

Sindromul Turner apare la fete si este insotit de anomalii ovariene se de nanism se de anomalii in particularitatile secundare ale sexului.

Hermafrodismul definit de Turpin ca un sindrom al intersexualitatii, este carcterizat prin prezenta la acelasi individ a gonadelor masculine si feminine, mai mult sau mai putin anormale si nefunctionale.

Proportia deficientilor mintali hermafroditi este necumoscuta

Oligifrenia fenilpiruvuca (fenicetonuria)

Se datoreaza absentei unei enzime care in mod normal transforma fenilalanina in tiroxina , in lipsa acesteia in sange se acumuleaza fenilalanina care in concentratie marita dobandeste un character toxic.

Particularitatile morfologice: ochii de culoare albastru deschis, pielea fina si sensibila, parul blond. Tabloul clinic se completeaza ulterior cu :intarziere in achizitiile psihomotorii; stereotipii motorii, modificari ale tonusului muscular pana la rigiditete, reflexe osteotendinoase vii, manifestari convulsive, traseu EEG de tip encefalopat cu paroxisme supravolate.

Oligofrenia fenilpiruvica este de natura ereditara.




Sindromul Hartnup

Se carcterizeaza din punct de vedere biologic prin hiperaminoacidura constanta si o crestere a excretiei triptofanului.

Caracteristicle clinice constau in leziuni cutanate, fotosensibilitate si intulburari neurologice, stari de tip psihiatric si deficienta mintala.

Degenerescenta hepatolenticulara

Apare ca urmare a tulburarii metabolismului cuprului

Din puvt de vedere clinic se carcterizeaza prin :simptome hepatice, simptome neurologice de tip extrapiramidal(tremuratura intentinala, akinezie, convulsii, dizartrie), tulburari psihice.

Galactozemia

Este determinate de lipsa unei enzyme necesara in metabolismul galactozei.

Copilul pare normal la nastere dar imediat ce este hranit cu lapte apar vomitari, icter si simptome de subnutritie.

Adeseori la acesti copii apare cataracta bilaterala zonulara si lamelara, iar uneori si sub formanucleara. Dezvoltarea somato-ponderala si psihomotorie este incetinita, iar in dezvoltarea psihica apare deficitul intellectual, in sange si n urina se constata cantitati crecute de galctoza, fapt ce permite stabilirea diagnosticului.

Administrarea unei diete timpurii de lunga durata, care consta in excluderea laptelui din alimentatie previne nedezvoltarea normala ulterioara si in acest caz se pare ca este vorba de o transmitere ereditara pe cale recesiva, intrucat se intalnesc mai multe cazuri in cadrul aceleiasi familii.

Fructozuria

Apare ca urmare a tulburarii metabolismului fructozei.

Copilul se dezvolta normal pana in momentul in care se introduce in alimentatie sucul de fructe dupa care se constata somnolenta, stari convulsive, si daca nu se intrerupe alimentatia cu fructe copilul nu se dezvolta normal

Idiotiile amaurotice (forma Tay-Sachs si forma Spielmayer-Voght)

Constau in tulburarea metabolismului lipidelor si in aceste cazuri deficienta mintala este insotita de depunerea diferitelor lipide la nivelul sistemului nervos central si periferic si la nivelul vaselor sanguine. In aceste cazuri copilul pare normal la nastere, dar dupa 3-6 luni decine extreme de apatic si motricitatea nu se dezvolta. De asemenea apar tulburari fiziologice, psihice, paralizii si convulsii. Deosebit de simptomatica este hipersensibilitatea copilului fata de lumina si zgomot. La aceste cazuri, deficenta mintala devine treptat tot mai evidenta

Manifestare de baza, care permite diagnosticul diferential, o constituie degradarea treptata a vederii pana la orbire si modificari patologice ale fundului de ochi.

Dupa moarte, la aceste cazuri s-au constata acumulari de lipide in cortex, in ganglionii bazali, in cerebel si la nivelul maduvei spinarii si aceasta forma se considera ca se transmite erditar, intrucat se intalneste la mai multe genratii.

Maladia Niemann Pick

Consta in faptul ca in puctatul medular apar celulele Niemann Pick (cellule reticulate de 20-90 microni, 2-3 nuclei, citoplasma spumoasa prin acumulare de lipide)

Simptomatologia debuteaza in primele luni de viata prin afravarea starii generale, tulburari digestve, cresterea in volum a abdomenului datorita hepatosplenomegaliei, pigmentarea tegumentelor si uneori a mucoaselor.

Tulburarile neuropsihice au un caracter progresiv si constau in hipotonie musculara, scaderea acuitatii vizuale pana la cecitate, diminuarea auzului pana la surditate si deteriorarea mintala ce poate atinge gradul deficientei profunde.

Examenul de laborator evidentiaza:fosfatoze acide normale; lipidemie moderat crescuta pe seama colesterolului, fosfolipidelor si trigliceridelor

Boala Gaucher (cerebrozidoza sau lipidoza cu cerebrozide)

In forma sugarului se manifesta prin tulburari precoce marcate de oprirea cresterii staturale, splenomegalie, tulburari neurologice si evolutie spre moarte, iar in forma juvenila are o evolutie trenanta in care semnele neurologice survin progresiv si constau in principal in convulsii, alterari EEG, deteriorare mintala.

Maldia Hurler

In urina acestor cazuri sunt secretate cantitati importante de mucopolizaharide acide. Bolnavul prezinta un facies grotesc, grosolan, cu fruntea bombata, radacina nasului stearsa , narine latite, buze groase, par aspru si stufos, limba voluminoasa si dintii mici. Trunchiul este deformat cu diametrul antero-posterior marit si cifoza dorso-lombara. Aspectul membrelor este caracteristic sunt indesate, miscari articulare limitate, extensia coatelor si a genunchilor.

Vocea este ragusita si respiratia este zgomotoasa , au aspect nanic si sunt ratardati mintal.












Document Info


Accesari: 4153
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )