Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Manifestari clinice ale accidentelor vasculare cerebrale hemoragice

medicina


Manifestari clinice ale accidentelor vasculare cerebrale hemoragice

Simptomele si semnele neurologice ale hemoragiei lobare apar brusc, intr-un interval de unul pana la cateva minute.



Majoritatea hemoragiilor lobare sunt destul de mici pentru a produce un sindrom clinic redus, care simuleaza o embolie a unui va 616h78g s care iriga un lob.

De exemplu, deficitul neurologic major al hemoragiei occipitale este hemianopsia, al hemoragiei temporale stangi este afazia si delirul, al hemoragiei parietale este deficitul senzitiv pe un hemicorp asemanator celui din sindromul talamic, iar al hemoragiei frontale, pareza bratelor.

Hemoragiile mari pot fi asociate cu stupor sau coma daca ele comprima secundar partea inferioara a talamusului si mezencefalul. Majoritatea pacientilor cu hemoragii lobare au cefalee focala.

Contractura cervicala sau crizele epileptice sunt rare, dar mai mult de jumatate din pacienti prezinta varsaturi sau sunt initial somnolenti.

Din punct de vedere al evolutiei hemoragia cerebrala se poate imparti in:

-        Hemoragie cerebrala supraacuta, cu o evolutie deosebit de rapida, in cateva ore tabloul cluinic evoluand spre exitus.

-        Hemoragia cerebrala acuta, cu debut brusc dar nu prezinta dramatismul formei precedente. Bolnavul acuza cefalee si in cateva minute intra in coma. Aceasta este mai putin adanca, cu semne vegetative mai sterse, iar examenul obiectiv indica existenta unei leziuni focale. Evolutia se poate agrava spre exitus, fie spre o stergere a starii de coma , cu supravietuire, dar mari sechele motorii.

-        Hemoragia cerebrala subacuta, cu instalarea mai putin dramatica precedata de semne premonitorii. Starea de coma este mai superficiala fara fenomene vegetative importante. Examenul obiectiv pune in evidenta leziunea focala. Evolutia se poate face agravant spre adancirea comei si exitus sau spre stergerea starii de coma, dar cu supravietuirea cu mari sechele neurologice.

Din punct de vedere topografic se descriu urmatoarele forme topografice:

-        Capsulo-striata, considerata forma clasica de hemoragie cerebrala. Deficitul motor este masiv prin interesarea capsulei interne, tonusului muscular si reflexele osteo-tendinoase diminuate in perioada initiala a ictusului. Datorita edemului cerebral important, semnul Babinski poate fi bilateral, in perioada initiala putand exista si un anume deficit al celorlalte membre dar care se sterge rapid daca bolnavul supravietuieste.

-        Hemoragia talamica este o forma cu o deosebita gravitate , inundatia ventriculilor fiind destul de frecventa. In cazul in care bolnavul supravietuieste tabloul clinic este caracterizat prin sindromul Dejerine-Roussy format din hemihipoestezie superficiala, cu anestezie profunda, hemitaxie, miscari involuntare, hemianopsie, la care se adauga dupa un timp hiperpatia.



-        Hemoragia hipotalamica primitiva,foarte rara, are o evolutie foarte grava spre exitus in cateva ore. Hipertermia precoce, cu stare de agitatie, hiperglicemia, ileusul, hemoragiile digestive etc, pot sugera aceasta localizare.

-        Hemoragia de peduncul cerebral in forma ei primitiva este de asemenea rara, cel mai des fiind vorba de o extensie a unei hemoragii pontine. La examenul obiectiv se poate decela hemipareza discreta insotita de semne cerebeloase si miscari involuntare, sindrom Parinaud, sindrom Foville peduncular, sindrom Claude Bernard Horner.

-        Hemoragia pontina este a doua forma predilecta din punct de vedere topografic. Este una din cele mai mari drame caracterizata prin pierderea instantanee a constientei, cu intrarea intr-o stare de coma profunda areactiva, mari tulburari vegetative, tetraplegie flasca, cu evolutie extrem de rapida ce evolueaza in cateva ore spre exitus. La examenul obiectiv se evidentiaza: abolirea reflexului cornean, pozitia fixa a ochilor, cu pupile micisi fixe, paralizia de nervi cranieni VI si VII sau semne iritative din partea nervului V cu trismus. Un semn important este bobbing-ul ocular caracterizat printr-o deplasare brusca a ochilor in jos cu revenire lenta ( Henry si col., 1974).

-        Hemoragia bulbara este si ea foarte rara reprezentand o extensie caudala a hemoragiei pontine. Se caracterizeaza prin manifestari importante vegetative respiratorii si circulatorii si paralizia de nervi cranieni inclusiv a XII a pereche.

-        Hemoragia cerebeloasa este a treia forma de manifestare ca predilectie. Poate avea o evolutie rapida si grava sau poate evolua gradat pseudotumotal cu semne de hipertensiune intracraniana si suferinta a trunchiului ce impune o atitudine chirurgicala.

-        Hemoragia ventriculara este de obicei o extensie a altor hemoragii reprezentand de obicei o forma evolutiva grava.

   Din punct de vedere al etiologiei se poate spune ca cele mai multe anevrisme determina HSA fara avertisment.

Simptomele prodromale pot sugera localizarea unui anevrism nerupt si sugereaza faptul ca acesta se mareste progresiv. O paralizie a nervului trei, indeosebi cand este insotita de dilatare pupilara, abolirea reflexului fotomotor si durere localizata deasupra sau in spatele ochiului, indica existenta unui anevrism in expansiune la jonctiunea arterei comunicante posterioare cu artera carotida interna. O paralizie a nervului sase poate indica existenta unui anevrism in sinusul cavernos, iar defecte de camp vizual pot aparea in cazul unui anevrism carotidian supraclinoidian in expasiune. Durerea occipitala si cervicala posterioara poate semnala existenta unui anevrism al arterei cerebeloase posteroinferioare (ACPI) sau al arterei cerebeloase anteroinferioare (ACAI). Durerea in interiorul sau in spatele ochiului si in regiunea inferioara a tunplei poate aparea datorita unui anevrism in expansiune al cerebralei medii. Cefaleea, in absenta semnelor neurologice, este arareori determinata de un anevrism in crestere.




Un anevrism poate produce mici sangerari intermitente in spatiul subarahnoidian, asa numitele scurgeri de avertizare. Cefaleea brusca inexplicabila, indiferent de localizare, trebuie sa ridice suspiciunea unei hemoragii subarahnoidiene si trebuie sa fie investigata.

In momentul ruperii anevrismului, cu aparitia hemoragiei subarahnoidiene majore, presiunea intracraniana creste brusc. Tranzitoriu, poate sa apara vasospasm brutal, sever si generalizat.

 Acest lucru poate duce la o pierdere brusca tranzitorie a constientei, care apare la aproape jumatate din cazuri. Pierderea brusca a cunostintei poate fi precedata de un scurt moment de cefalee chinuitoare, dar majoritatea pacientilor se plang de dureri de cap la recapatarea constientei, in 10% din cazuri, sangerarea anevrismala poate fi suficient de severa incat sa produca pierderea constientei pentru mai multe zile.

In aproxi­mativ 45% din cazuri, cefaleea severa, deseori asociata cu efortul, este acuza care determina prezentarea bolnavului la medic. Acesta poate folosi cuvinte ca „cea mai rea cefalee', chiar la cei fara pierderea constientei. De obicei, cefaleea este generalizata. Varsaturile sunt un semn important, iar cand sunt asociate cu cefalee brusca, trebuie intotdeauna sa ridice problema unei hemoragii acute subarahnoidiene.

Desi cefaleea brusca in absenta simptomelor neurologice de focar este semnul fara echivoc al rupturii anevrismale, pot aparea deficite neurologice focale (in plus fata de comprimarea directa a nervilor cranieni prin marirea anevrismului, amintita mai sus). Anevrismele arterei comunicante anterioare sau anevrismele bifurcatiei cerebralei medii se pot rupe in portiunea de creier subiacenta si formeaza un cheag destul de mare pentru a produce un efect compresiv localizat. Deficitele frecvente care rezulta cuprind hemipareza, afazia si abulia.

Exista trei cauze majore ale deficitelor neurologice tardive: ruptura repetata, hidrocefalia si vasospasmul cerebral.

Anevrismele gigante mai mari de 2,5 cm in diametru apar in aceleasi locuri ca si anevrismele mici. Cele mai frecvente trei localizari sunt arterele carotide interne intracraniene, bifurcatia arterelor cerebrale medii si capatul superior al arterei bazilare. Desi ele pot sangera, de obicei produc simptome prin comprimarea portiunii adiacente de creier sau a nervilor cranieni.

Manifestari clinice ale AVC hemoragice prin MAV rupte sunt intalnite frecvent daca avem in vedere ca MAV rupte reprezinta a doua cauza de hemoragie cerebrala.

Simptomele si semnele principale sunt cefaleea, crizele epileptice si cele asociate rupturii. Cand apare hemicrania (fara sangerare), poate fi unilaterala si pulsatila (ca in migrena) sau difuza. Poate exista hemiplegie cu cefalee, semanand cu migrenele hemiplegice. Crizele focale care devin sau nu devin generalizate apar la aproximativ 30% din cazuri, in 50% din cazuri, malformatiile arteriovenoase devin manifeste prin hemoragii intracerebrale. in majoritatea acestor cazuri, hemoragia este in principal intraparenchimala, cu o mica cantitate de revarsat in spatiul subarahnoidian. Sangele nu este de obicei depozitat in cisterna bazala, iar vasospasmul cerebral simpto­matic este prin urmare relativ rar.

Hemoragia poate fi masiva, ducand rapid la moarte, sau poate fi mica, cu diametru in jur de l cm, ducand la simptome minore de focar sau la nici un deficit, in oricare situatie, masa hemoragica poate comprima malformatia arteriovenoasa atat de complet incat angiografia sa nu poata detecta malformatia. MAV mari ale sistemului carotida-cerebrala medie pot fi asociate cu un freamat sistolic si diastolic (uneori auzite de catre pacient) in ochi, frunte sau gat, unde poate fi perceput un puls carotidian amplu, puternic.

Cefaleea la instalarea rupturii MAV nu este atat de pregnanta sau de frecventa ca in ruperea anevrismului sacular.













Document Info


Accesari: 2630
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )