Mediastin si cord
mediastin
cord, vase mari, trahee, br. princip. , esof. , ggl limf. in atmosf. grasoasa
forma aprox. triunghiulara
structura omogena
in mod normal: contururi nete
marg. dr. - (sup -> inf) - tr. brahiocef. ven. dr.
- VCS
- AD
marg stg. - (sup->inf) - port. asc. subclavie stg.
- reg. dist. crosa Ao
(buton Ao)
- marg. srg. tr. pulmo 535u203f nara
- marg. ext. urechiusa stg.
- VS
Investig. - radiografii tor. raze dure (incid. frontala si profil)
+ subst. de contrast (Ba-esof., subst. iodate - vase, cavitati ale cordului)
tomografii conventionale
CT (recent)
RMN
reg. front. Raze dure , cond optime teh. : linii mediastinale pe sectiune ax CT - mediane
- ant. (z. contact spre ant. cele 2 pl. visc. ; normal: nu depas. manubriul sternal (sub pe CT ) )
- post : contact foite visc. pl. partea post. pulmoni
- linii mediast. lat.
- dr. , stg. - linii paravert.
- dr. - linia paraesofagiana (sant - esofag)
- stg. - linia paraaortica
Topografic - mediast. zone:
- incid. lat. (sagit.) - ant. (delim. de stern, partea ant. cord, vase mari)
- mij. (delim. de trahee, partea post. a cordului)
- post. (partea post. cord, santuri costovertebrale)
- plan frontal - linii partea sup. si inf. a hilului - sup.
- mij.
- inf.
- v. azygos - se vede cand exista lob azygos
- d.p.d.v. detaliu mediastin - CT
studiul mediastinului presupune minimum 5 imagini axiale cu diferite puncte de reper:
zona artic. sternoclavic.
vasele supraAo in proiectie axiala
tr. brahiocefalic venos stg.
port. orizontala tr.
port. - prevasculara (resturi de timus)
- post. : arterele din crosa Ao
3. crosa Ao (oblic dr. -> stg.)
- zona de formare VCS (unirea tr. ven. brhiocefalic)
- timom -> format. tumorale (la adult nu trebuie sa mai existe timus)
- sp. Barety : Ao. , VCS, trahee (post.)
- ggl. cu dimensiuni modificate in diferite afectiuni (descoperirea in faze incipiente a limfoamelor)
fereastra Ao. - pulm.
hil stg. pare mai sus decat cel dr.
VCS, v. azygos
hil pulm. stg.
a. pulm.
zona de bifurcatie a traheei
intre asc. si z. de bifurc. - Barety (ggl.)
sub cele 2 br. : sp. carinal - contine ggl. limfatici
hilul pulmonar dr.
AS - post.
VD (ant. , dr.), VS (lat. , post.)
spatiile retrocrurale
ficat, splina, stomac
uneori exista ggl. de diferite dimensiuni (1-2 ggl.)
Patologia mediastinului
formatiuni tumorale sau pseudotumorale, procese inflamatorii
leziuni traumatice
- formatiuni tumorale - disembrioame (tumori embrionare ce deriva din foitele embrionare)
- chisturi dermoide (pubertate)
- adulti: dimens. station. , asimpt. , et. sup. , mij. mediastin anterior
- continut predom. ectod.
- opacitate omogena, contururi nete, intensitate medie, uneori polilobate
- continut: de obicei fuid
- teratoame
- tumori embrionare ce deriva din
foitele embrionare
- pot contine strusturi dentare si
osoase
- mediastinul anterior
- pot degenera malign
- initial opacitati ovoidale ce se pot
transforma in opacitati rotunde si pot deforma mediastinul
- neomogene, intensitate
medie/mare (in functie de structurile pe care le contin)
- chisturi br.
- medistinul mijlociu, diverticuli
congenitali ai cailor aeriene, contururi nete, opacitati omogene
- uneori mobile cu respiratia si
deglutitia
- chisturi pericardice
- diverticul pericardic cu care
raman in continuitate
- etajul inferior al mediastinului
anterior, mai frecvent pe dreapta
- nu se pot detasa de conturul
cardiac pe care il deformeaza
- deformabile cu miscarile
respiratorii
- chisturi gastroenterale
- mediastinul posterior,
paravertebral, rotunde/ovalare
- neurinom, schvannom
- se dezvolta in santul costovertebral in vecinatatea articulatiilor
costovertebrale
- se proieteaza pr vertebre de care nu se pot detasa
- pot produce modificari in structura osoasa: atrofie prin presiune externa
- adenopatii tumorale
limfom H si non H
metastatice
timom (formatiune tumorale de obicei maligna a timusului)
- cel mai imp: daca este incapsulat si detasabil
- formatiuni pesudotumorale
- gusa intratoracica
- (hiperplazie tiroida)
- extremitatea inferioara se poate frecvent proiecta in mediastinul superior si anterior
- poate sa fie mobila, sa ascensioneze la tuse si deglutitie
- dimens f. mare: poate avea efect de masa (tractioneaza traheea)
- hiperpazia timusului
- sugar, nou-nascut
- frecvent asimetric, par sa largeasca pediculul vascular
- tiroida marita in volul - se poate maligniza (pierderea conturului e semn de malignizare)
- mdiastinite -cr. TBC
-ac. frecvent: perforatie esofag (letala)
- traumatisme:
- hematoame mediastinale (largire necaracteristica a mediastinului)
- pneumomediastin: aer intre pulmon si cord (banda foarte fina)
opacitate mediast. : comportamente densitometrice diferite
- mase adipoase ( tumorale / non tumorale ) - densitate negativa
- mase lichidiene : chisturi de orice tip
- meningocele, pseudochisturi pancr ce se pot proiecta in mediastin
- densitate aprox. sangv. - mase vasculare
- mase neclasificabile: necroza, anevrisme trombozate, formatiuni chistice care au sangerat
sect CT - nativ
- subst. de contrast
iodofile - gusa tiroidiana, adenom paratiroidian, melanom, timom limfoepit.
Cord
Rg. : - aprecierea dimensiunilor cordului (de baza)
- configuratia cordului
Rg. cu dist. = 1,5 -2 m : dimensiunuile cordului superpozabile celor reale (incidenta postero-anterioara)
cord, vase mari
marg dr - arc sup: rectil. sau usor concav spre ext. VCS
arc inf: AD (unghiul costofrenic ascutit)
marg stg: - arc sup. :convex spre stg.: portiunea distala crosa Ao (buton Ao)
arc mij: tr. A pulm., o port urechiusa stg
concav spre stg
golf cardiac
arc inf: VS
- grasime vf. Cord
- unghi obtuz cu diafragmul (unghiul cardiofrenic stg)
Raport cardio toracic:
diametrul transvers al cordului x n = diametrul transvers toracic
n= 3 (fr.)
n=2 (anglosax.)
- diametrul transv. : tangente la port. cele mai ext.
perpendiculara pe o linie ce uneste spinoasele
- diametrul longitudinal: vf. cordului - demarcatie AD, VCS
- diametrul bazei cordului : VCS-AD - z. tr. pulm.-urechiusa stg.
- delim port. vasc de port. cavit. cord
radiochimografia - depasita
- in alte tari - numai profil stg.
profil:
- trahee, port. asc. Ao, crosa, Ao desc.
- sp. retrosternal (sp. sternal) - daca se umple: cavit dr. cord
-sp. retrocardiac - inf. VS
- VCI (forma triunghiulara)
incid. oblice
angiocardiografia
- subst. de contrast radioiodata - v. brahiocef. urmata la intervale scurte de timp de imag. cord dr. - dextrograma urmata de imag. cord stg. - levograma
angiografie
- artere renale, coronare, aortografii
- convent.: urmarire cateter intracardiac
- lez valvulare, anomalii congenitale cardiovasculare
ecocardiografia
- masurare aprox. apropiata de realitate a vaselor mari, cavitatilor cardiace, grosime per. cavit. cardiace
- ecocardiografiei i se poate asocia Doppler
scintigrafia cardiaca
- 2 modalitati - miocard Thaliu
- stud perfuzia miocardului
- la prima trecere -studiul izotop la niv. cavit. card.
RMN
imag. nezavorate - nu perm. viz. clara S-D
- imag. inghetate,zavorate: imag. clare S-D
CT (cele mai noi)
- cele vechi nu : - inima organ in miscare
Afectiuni cardiace
- dobandite sau congenitale
Important : - afect valv. cu modif. siluetei cardiace
- poz. diafragmului - ascensionarea hemidiafragmului - aparent ascensionat
Diamterul transvers cord (obezitate, ascita, tumori abdominale, sarcina)
Pareze, procese expansive (mai ales hipocondrul drept)
Aspect cord modificat - manevre - Muler
- Valsalva
- silueta cardiaca isi poate modifica forma in functie de varsta pacientului
Sugar: cord globulos (fara arcuri)
Varstnici: afectinui aortice (marginala, pe un contur al cordului)
- deform. cutiei toracice (ex. stern infundat: cord marit, fara arc mij. stg)
- aderenete pleuro-pericardice
- cifoze, cifoscolioze
Dimensiunuile cordului
Global marit (>1/2 diametrul transvers toracic)
- (radioscopic) scaderea pulsatiilor cordului, modif. circ. pulm., calcificari valvulare (se vad mai usor la examenul scopic)
- modificarea unghiului cardiofrenic
-pericardita umeda, DSA, lez. valv. , cardiomiopatii (infect., metab., de varsta), boala Epstein
Cord de dimensiuni reduse
- tendinta la verticalizare (cord in picatura)
- emfizem pulmonar, boala Addison, sdr. Deshidaratare si malnutritie, pericardita constrictiva
Modificari de contur - configuratii cardiace
MITRALA - cord mare, umplerea golfului cardiac (convexit. spre stg.)
AS mare sau dil. + hipertrofie VD si proem. tr. pulmonar
- nu e strict legata de lez M
MIOPATICA - arcuri cord aproape disparute, cord etalat pe hemidiafrag. (cord de aluat)
- miocardiopatie de varsta, infectioasa (reversibila)
AORTICA - adancire golf cardiac + alungire arc inf. stg.
-frecvent: HT pulmonara ce antreneaza hipertrofie VS
profil : unghi drept/obtuz (cord, diafr) - hipertrofie
PERICARDITA - diametrul transversal al cordului - f mare (+ scurtare pedicul vascular/inglobare pedicul)
- proprie pericarditei exudative
- unghiul cardiofrenic dr - obtuz
- pedicul vascular scurtat
Atriile - de obicei se dilata - pot modifica contururile cordului
Dil AD:
- boli congenitale, malformatii tricuspidiene: dilatare limitata (racordat la cele 2 vene cave)
- incidenta fata - se dezvolta spre dr. (+ circ. pulm. saraca) - stenoza valva tricuspida
- incidenta fata : etalat pe diafragm cu unghiul cardiofrenic stang ascutit
- profil: umplerea spatiului retrosternal
- AD se mareste in - cresterile de volum : DSA, insuf T
- cresterile de presiune: stenoza T, atrezie T oblig. asoc. cu DSA (pentru a se asigura supravietuirea)
Dil AS:
- frecvent lezata valva mitrala: stenoza, insuficienta
- AS se proiecteaza pe marginea stanga a cordului doar in zona inferioara a golfului cardiac la nivelul urechiusei
- dil. foarte mult AS - se vizualizeaza pe conturul drept al cordului: mai multe aspecte : 2 arcuri (arc. Inf., biarcuat)
dublu contur: arc inf si in int alt arc (AS)
- f. rar (dil. anevrismala) - depas. AD (marg dr. cord, AS in totalitate)
Administrarea de Ba in esofag
- normal: esofagul este rectiliniu
- esofag deviat - marire de dimens (dilatatie)
- AS se poate dezv. spre cran.: modif. unghi bifurcatie br. princip (80-90o) (normal 70o)
- cresterea volumului circ. sg. : IM pura, DSA, DSV
- cresterea presiunii in AS : stenoza mitrala, mixom AS (rar)
Ventriculii:
Dil. + hipertrofie (greu de stabilit in conventional care predomina)
VD
- ant. si spre dr.
- aprox. trapezoidal
Dil. si hipertrofierea VD : umpleri diastolice exagerate, stenoza pulmonara, cresterea rezistentei in calea de evacuare a sangelui - cordul se roteste spre stg. (config M, tr. predom)
Rg. profil: umplerea spatiului retrosternal
Rg. ft. : cord de dimensiuni marite vertic si transv
- dat. Insuf. VD, hipertensiune pulmonara (fibroze pulm.,tromboembolism pulmonar), boli pulmonare cu sunt dr.-stg., boli ce cresc presiunea intracaitar: stenoza de a pulm si stenoza de a. pulm complex Fallot, cresterea volumului circ. (DSA, DSV)
Dil si hipertrofia VS: post. si spre stg.
- cresterea cordului spre stg. cu cresterea prepond. a diametrului transvers = config. Tip Ao
- incid profil - unghiul (cord, hemidiafr) : tinde sa devina drept/obtuz (tangent sau depaseste corpuri vertebre)
-afect mioc. de timp isch., cardiomiopatii, miocardite, stenoza Ao, coarctatie de Ao, stari hiperkinetice (anemie, hipertiroidie)
! circ. pulm.
aa. pulm
- aspect de oligohemie pulm. (scaderea circulatiei pulm frecvent intalnita in hipoplazia a pulm., afect. card. congenitale)
- hiperemie (cresterea fluxului a pulm. : aa bine reprezentate dinspre hiluri spre periferie)
HT arteriala pulmonara
- cresterea rezistentei in segm. coresp. ale micii circ.
Activa: proc. pulm. cr. - fibroze, emfizem pulm. (scaderea drastica a patului vascular -> irev.)
Pasiva: stare spastica arteriole pulm. ca urmare a stazei venoase pronuntate
radiol. aa pulm. hil f. mari, aspect amputat
vv pulm
- staza pulm. dat cresterii cont. de sg. sau cresterii presiunii intraventric.
- vizualiz: intercleidohilar (linii Silla)
- hiluri pulmonare: > si cu contururi difuze (staza ven. pulm.)
limfatice
- linii Kerley B (bazele pulm.) - cele mai imp. (exista si A si C) - opacit lin. 1-1,5 cm sau uneori mai mici
Afect Ao
Ao tor. sau abd.
- procese difuze: alungirea si largirea vasului cu sau fara opacitate crescuta a acestuia
- dil. circumscrise prin alterari parietale : etiol. luetica, frecvent aterosclerotica si traumtica
- anevrism Ao: CT cu subs de contrast (marime, tromboze)
- calcificari: peric, mioc sau intracavit
- mai frecvent la niv cavit dr. mai rar VS
- dupa peric. lichidiana (virala, reumatismala, TBC), traumat., interv. pe cord, azbestoza, uremie
- calcific. Mioc.: de obicei varful VS; dupa IM. anevrism VS, hidatidoze peric/mioc, miocardite
- intracavit.: valve Ao, P, M, T (reumatismala, sifilis, varstnici, stenoza P, tetralogie Fallot, atrezie P dupa grefa, DSA, Stenoza M, spondil., anchil ..)
- pot exista trmbi calcificati: IM, anevrism
- mixom atrial
|
