Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Metode si materiale de cercetare aleopatie

medicina












ALTE DOCUMENTE

GENERALITATI PRIVIND ANTIBIOTICE
MEDICAŢIA DIURETICĂ
Zece sfaturi pentru o viata sexuala lipsita de riscuri
ASTMUL
Nefrologie - intrebari raspunsuri
Imobilizarea enzimelor
PREVALENŢA INFECŢIEI HBV sI HCV LA BOLNAVII HEMODIALIZAŢI sI SEMNIFICAŢIA CLINICO-EPIDEMIOLOGICĂ
SUBIECT 6 - SUBSTANŢE DE CONTRAST ÎN RADIOLOGIE
Clasificarea edentatiilor in terapia implanto protetica si variante de tratament
Virusul HIV

Metode si materiale de cercetare aleopatie



            Motivaõia studiului fenomenelor alelopatice este deosebit de stabilå având în vedere importanõa teoreticå øi practicå a acestui fenomen. Mi-am propus investigarea unor posibi 15215q1623p le influenõe în procesul germinaõiei øi al creøterii între reprezentanõi ai familiei : Fabaceae, . .

            Concret speciile de care am experimentat au fost :

1.      Medicago sp. (lucerna). Ord. Leguminosales, fam. Leguminosae

2.      Trifolium reoens (Trifoi alb). Ord. Fabales, fam. Fabaceae

3.      Onobrychis viciifolia Scop. (Sparcetå). Ord. Fabales, fam. Gabaceae

4.      Beta vulgaris (Sfecla furajerå). Ord. Controspermae, fam. Chenopodiaceae.

Primele trei specii au fost selectate avându-se în vedere acõiunea lor de îmbogåõire a solului cu N øi faptul cå prezintå importanõå furajerå.

      Sfecla a fost selectatå datoritå substanõelor pe care aceasta le elibereazå în sol, care au o mare remanenõå, influenõeazå culturile ulterioare.

Lucerna

Importanõå. Lucerna este o plantå perenå care se menõine în culturå 4-5 ani, produce un nutreõ de foarte bunå calitate, ce poate fi folosit sub formå de maså verde, fân, fåinå, granule, brichete, siloz. Lucerna constituie o valoroaså plantå meliferå øi o bunå plantå premergåtoare, låsând solul bogat în azot, curat de buruiene øi cu o structurå måzåratå.

Soiuri. Dintre speciile de lucernå, în culturå sunt : Medicago falcata (lucerna galbenå), Medicago varia (lucerna hibridå) øi Medicago sativa (lucerna albastrå).

Cerinõa faõå de climå øi sol. Lucerna este o plantå pretenõioaså la cåldurå, necesitând cumulat 700-800 0C (pentru fiecare coaså). Germineazå la 1 0C, tinerele plantule putând fi distruse la temperaturi negative de 4-5 0C. În schimb plantele mature reziste pânå la -25 0C øi chiar -30 0C. De asemenea, are cerinõa mare faõå de duratå øi intensitatea luminii. Deøi are un consum mare de apå având foarte viguros lucerna este relativ rezistentå la secetå.

            Lucerna are cerinõe ridicate faõå de sol, cele mai potrivite fiind solurile profunde, permeabile, fertile, cu texturå mijlocie, cu reacõie alcalinå. Nu sunt indicate solurile superficiale, grele øi reci, nisipoase sau pietroase, precum øi cele cu apå freaticå aproape de suprafaõå.

Trifoi

Importanõå. Valoarea deosebitå a trifoiului constå în productivitatea sa ridicatå øi în calitatea deosebitå a furajului. Se utilizeazå în alimentaõia animalelor sub formå de maså verde, fân, nutreõ murat. Fiind menõinut în culturå numai doi ani; trifoiul poate fi mai uøor introdus în cadrul asolomentului decât lucerna.

Soiuri øi populaõii. În õara noastrå se gåsesc în culturå mai multe soiuri de trifoi roøu (Trifolium protense), cele mai valorease fiind trifoiul roøu de Transilvania øu de Suceava. Se mai cultivå soiuri Select øi Napoca Tetra, ultimul fiind teroploid.

Cerinõe faõå de climå øi sol. Trifoiul este planta zonelor unede øi råcoroase, cu nebulozitate mai accentuatå øi cu umiditate atmosfericå ridicatå. Germineazå la minimum 1-2 0C, suportå bine temperaturile scåzute din timpul iernii. Reuøeøte în zonele în care suma anualå a precipitaõiilor depåøeøte 550-600 mm.

            Pentru trifoi sunt potrivite solurile profund, fertile, cu texturå mijlocie, cu reacõie neutrå spre slab acidå. Poate fi cultivat øi pe soluri mai sårace øi mai compacte, dacå se fertilizeazå øi se lucreazå în mod raõional.

Sparceta

            Sparceta (Onobrychis viciifolia) este o valoroaså plantå furajerå, care se menõine în culturå 4-5 ani. Ea poate fi cultivatå pe terenurile în pantå, erodate, din zonele secetoase, contribuind, totodatå, la ameliorarea lor. Este folositå sub formå de fân, maså verde øi påøune. Spre deosebire de lucernå øi trifoi nu provoacå meteorizaõie la animale. Este apreciatå øi ca o bunå plantå meliferå. În õara noastrå se cultivå pe cca 35.000 ha.

Sfecla furajerå

Importanõå. Sfecla furajerå este unul din furajele suculente de primå importanõå în perioada de iarnå, pentru toate speciile øi categoriile de animale. Cu tot conõinutul relativ scåzut de substanõå organicå, prin capacitatea mare de producõie, sfecla furajerå, cultivatå în condiõii similare, depåøeøte cartoful øi sfecla de zahår.

Soiuri. Soiurile de sfeclå furajerå cultivate în õara noastrå sunt puõine la numår, aparõinând la diferitele grupe de consistenõå øi formå : zaharozå de Cenad, mamut roøu, Eckendorf galben, Rozsaszin beta.

Cerinõe faõå de climå øi sol. Sfecla furajerå este mai sensibilå la îngheõ decât sfecla de zahår, atât în prima fazå de vegetaõie, cât øi la maturitate. Germineazå la 6-80, iar pentru creøtere în prima fazå de vegetaõie are nevoie de 10-120.

Solul. Sfecla furajerå cuprinzând soiuri cu înrådåcinare mult deosebitå, poate valorifica atât solurile superficiale, cât øi pe cele profunde, cu condiõia så aibå umiditate suficientå. Poate fi cultivatå pe soluri mai compacte ca øi pe cele uøor saråturate. Reacõia solului trebuie så fie neutrå, sau uøor acidå.




            Experienõele le-am efectuat în laboratoarele Catedrei de Fiziologie vegetalå, în perioada 1997-1999.

            Am testat mai întâi efectele alelopatice ale seminõelor speciilor amintite, aflate în curs de germinaõie. Pentru aceasta am pus semintele la germinat în cutii Petri pe hârtie de filtru; le-am pus la luminå naturalå într-un dulap de sticlå la o temperaturå constantå de 20 ± 1 0C øi le-am udat zilnic cu apå de robinet la temperatura camerei. Fiecare specie a fost testatå în mai multe variante, dintre care una martor: cu 50 seminõe/cutie Petri øi celelalte în combinaõie cu altå specie - având 25+25 seminõe/Cutie Petri.

            Astfel, pentru speciile menõionate am obõinut urmåtoarele variante :

1-2                                     2-3                  3-4

1-3                                     2-4

1-3

1-4

            Am calculat pentru fiecare specie øi pentru fiecare variantå procentul de germinaõie dupå formula :

            P = N/n 100                N - numårul de seminõe puse la germinat;

                                                N - numårul de seminõe germinate.

            În continuare am urmårit dinamica procesului de creøtere pe parcursul a 21 de zile, måsurân atât lungimea rådåcinuõelor cât  øi tulpiniõelor plantelor fiecårei specii din aceleaøi variante folosite øi la testele de germinaõie.

            Toate experienõele au fost efectuate în trei repetiõii, iar valorile obõinute prin måsuråtori biometrice au fost prelucrate statistic, calculând media aritmeticå, eroarea øi abaterwea standard, coeficientul de variaõie iar testul "t" a lui Student a fost folosit pentru a stabili semnificaõia statisticå a rezultatelor obõinute, adicå dacå diferenõele faõå de martor sunt modificåri reale sau numai întâmplåtoare, nesemnificative.

            Formulele utilizate la calcul au fost urmåtoarele :

-pentru media aritmeticå :

                               Xn - valori individuale obõinute experimental

                                                n - numårul valorilor individuale.

-pentru abaterea standard s :

           

-pentru eroarea standard ES :

           

-pentru coeficientul de variaõie CV % :

           

-formula testului "t" :

           

în care

- øi  - media celor douå probe comparate, respectiv martorul øi varianta combinatå;

-n1 øi n2 - numårul valorilor individuale în cadrul fiecåruei probe comparate;

 -n1 + n2 -2 - numårul gradelor de libertate;

-xIM - valorile individuale pentru proba martor;

-xIV - valorile individuale pentru varianta combinatå.

            În urma calculelor aprecierea semnificaõiei statistice a rezultatelor obõinute s-a realizat cu ajutorul tabelelor testului"t" a lui Student.

            Dinamica creøterii la speciile care, în anumite variante combinate au prezentat diferite apreciabile øi chiar semnificative faõå de varianta martor, a fost reprezentatå grafic sub formå de histogramå.












Document Info


Accesari: 2134
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )