Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
upload
Upload






























Notiuni de anatomie a aparatului locomotor

medicina


Notiuni de anatomie a aparatului locomotor





Aspecte generale privind sistemul osos:

Aparatul locomotor este constituit din sistemul osos si sistemul muscular, ambele asigurand sustinerea corpului si posibilitatea de deplasare.

Sistemul osos reprezita totalitatea oaselor din corp (aproximativ 200 la numar) legate intre ele prin articulatii. El reprezinta partea pasiva a aparatului locomotor.

Forma, structura si modul de legatura a oaselor pentru a forma scheletul corpului uman, reprezinta expresia adaptarii la statiunea bipeda si locomotoare.

Datorita compozitiei chimice si 616h72g arhitecturii substantei osoase, ele au proprietatea de a rezista la:

presiune

tractiune

torsiune



Rolul oaselor in organism:


determina forma corpului, iar impreuna cu articulatiile dintre ele, asigura suportul partilor moi;

participa la formarea cavitatilor de protectie a unor organe (cutia craniana, canalul verteberal, cutia toracica, bazinul);

sunt organe ale miscarii pentru ca participa la formarea articulatiilor si servesc ca punct de insertie pentru muschi;

maduva rosie (din epifizele oaselor lungi, din oasele late si scurte) are rol in hematopoeza;

depozit de substante fosfocalcice, pe care organismul le poate mobiliza la nevoie (sarcina).


Structura oaselor:

Oasele sunt organe tari si elastice. In structura lor predomina tesutul osos.

Tesutul osos este cel mai dur si rezistent tesut mecanic conjunctiv. Tesutul osos este un tesut conjunctiv metaplaziat.

Tesutul osos este format din:

celule osoase

substanta fundamentale

substanta osoasa

Celula osoasa - numita in stadiul tanar osteoblast, iar in stadiul adult osteocit, deriva din celula mezenchimala.

Osteocitele au forma ovala, turtita, cu numeroase prelungiri.

Ele sunt adapostite in mici cavitati stelate (fuziforme) sapate in substnta endamentala, numita osteoplasta.

Din peretii osteoplastelor pleaca numeroase canalicule subtiri care se anostomazeaza cu canaliculele osteoplastelor vecine.

Osteblastii    au o bogata activitate secretorire, participand la formarea oscinei si a unei fosfatoze. Osteoblastul se poate forma in osteoclast si invers.



Osteoclastul este o celula care intervine in procesul de formare a osului, indeplinind rolul de distrugere si limitare a formarii tesutului, in functie de necesitatile fiziologice.

Pe masura ce osteocitul imbatraneste, activitatea lui secretorie scade ca si volumul sau.

Substanta fundamentala a osului se compune din:

o parte organica

o parte minerala / anorganica

Componenta organica reprezita 34% si este formata din oseina (substanta secretata de osteoblaste).

Componenta minerala reprezinta 66% din substanta fundamentala si este formata din minicristale de fosfat tricalcic la subrafata caruia sunt absorbite cristale foarte fine de carbonat de Mg si carbonat Na.


Scheletul - prezentare generala

Scheletul este alcatuit din vase grupate pe regiuni, formand elementul de sustinere si de protectie ale diverselor aparate:

Scheletul axial (format din craniu coloana vertebrala) si scheletul toracelui membrelor (superioare si inferioare).

Scheletul capului este format din oasele cutiei craniene (neurocraniu) si oasele masivului facial (crescerocraniu).

Neurocraniul (craniul cerebral) este alcatuit din opt oase: patru neperechi (frontal, etmoid, sfenoid si occipital) si patru perechi (doua parietale si doua temporale, fiecare cu detalii caracteristice).

Viscerocraniul (splahnocraniu) este alcatuit din 14 oase diverse dintre care doua neperechi: vomerul si mandibula si sase perechi: maxilar, zigomatic, nazal, lacrimal, palatin si conca nazala inferioara.

Scheletul trunchiului este format din piesele osoase ale coloanei vertebrale, toracelui si bazinului osos.

Coloana vertebrala: formata din 33-34 vertebre suprapuse, avand fiecare caracteristici speciale. Pe regiuni se disting 7 vertebre cervicale, 12 toracale, 5 vertebre lombare, 5 vertebre sacrale sudate intr-un singur os, osul sacru si 4 sau 5 vertebre invaluate si sudate intre ele formend osul coccis.

Scheletul toracelui - o componeta a scheletului trunchiului, este format din coloana brocala, de care cele 12 perechi de coaste: primele 7 perechi de coaste adevarate, 5 perechi de coaste false, dintre care 2 perechi sunt coaste flotante.

Acestea la randul lor se articuleaza pe resa anterioara si mediana - sternul - prin intermediul cartilajelor coastele exceptand coastele flotante (11-12).

Scheletul bazinului cuprinde centura pelviana formata din cele doua oase coxale, articulate posterior cu osul sacru (articulatia sacrailiaca), iar anterior articulate intre ele prin semifiza pelviana. Bazinul (pelvisul) incheie terminal cavitatea trunchiului.

Osul coxal este format, prin sudarea la puberate a 3 oase: ilium, ischium, puers unite prin cartilajul in Y, menajand intre ele si gaura obturata, inchisa de membrana obturatoare.

Prin fata lor interna contribuie la constituirea foselor iliace si a stramtorii superioare a bazinului care formeaza limita intre bazinul mare si bazinul mic pe fata lor externa si central aflandu-se o cavitate scobita prin care se face articulatia cu capul femural.

Scheletul membrului superior este alcatuit din piese osoase proprii fiecarui segment.

Umarul este format din oasele centurii toracale (scapulare), clavicula care    fixeaza membrul superior de torace (articulatia sternoclaviculara) si scapula (omoplatul) os plat de forma triungiulara.

Scapula se muleaza cu fata sa anterioara pe fata posterioara si superioara a toracelui (unghiul sau inferior corespunde coastei a 12-a si se articuleaza cu capul humeral prin intermediul cavitatii glenoide.

Bratul - prin osul humerus, se leaga prin extremitatea sa distala cu antebratul    care prezinta osul radius, iar medial vena in pozitia de sustinere a mainii.

Acestea prin extremitatea distala se articuleaza oasele mainii: oase carpiene (8), metacarpiene (5) si falange.

Scheletul membrului inferior are trei segmente:

coapsa, al carui schelet este format din femur;



gamba, al carui schelet este format din tibie si fibula;

piciorul, in scheletul caruia gasim tarsul, metatarsul si falangele.

Oasele gambei: Scheletul gambei este format din doua oase asezate paralel: tibia si fibula.

Articulatiile Sistemului Osos

Oasele scheletului sunt unite prin articulatii. Desi este necesara o articulare solida, in acelasi timp, unele oase trebuie sa fie capabile de mobilitate unul in raport cu celalalt.

Aceste articulatii ne permit o gama variata de miscari si fac din schelet un sistem foarte mobil. Articulatiile sunt impartite in doua categorii principale: mobile sau sinoviale si fixe sau fibroase.

Articulatiile sinoviale permit o gama larga de miscari si sunt delimitate de un invelis numit sinovial. Mobilitatea articulatiilor fibroase este limitata de prezenta tesutului fibros.

Pe langa aceste doua tipuri, unele articulatii ale corpului se formeaza intre os si cartilaj. Deoarece cartilajul este foarte flexibil, el permite un grad deosebit de miscare in absenta unei membrane sinoviale. Articulatiile dintre coaste si stern sunt exemple de articulatii cartilaginoase.

Articulatii sinoviale

Articulatiile sinoviale pot fi, la randul lor, impartite in functie de amplitudinea miscarii pe care o pot efectua. Articulatiile cotului si ale genunchiului permit miscari de flexie si de extensie; articulatiile semimobile permit miscari laterale in toate directiile, deoarece suprafetele articulare sunt aplatizate sau usor curbate.Exemple de articulatii semimobile se gasesc la nivelul coloanei vertebrale, oasele pumnului si oasele tarsiene.

Articulatiile pivotante de la baza craniului si cea a cotului intre humerus si ulna sunt tipuri speciale de articulatii in balama care se misca in jurul unui pivot.

Articulatia pivotanta a gatului permite miscarile de rotatie ale capului, iar cea a cotului asigura rotatia antebratului, facand posibile miscari cum ar fi rasucirea unei chei sau a unei surubelnite.

Articulatiile care sunt mobile in toate directiile, cum ar fi cele al soldului si umarului, sunt denumite articulatii cu suprafete sferice.

Articulatiile degetelor sunt articulatii tipice in balama. Extremitatile osoase sunt acoperite cu un material denumit cartilaj articular. Intreaga articulatie este imprejmuita de un tesut fibros rezistent, denumit capsula articulara.

Aceasta mentine pozitia articulatiei, prevenind orice miscare anormala. In interiorul articulatiei, dar nedepasind cartilajul articular, se gaseste sinoviala. Acesta este un strat de tesut care, uneori, are doar grosimea unei singure celule care formeaza lichidul sinovial, ce permite miscarea si reducerea frecarii.

In anumite conditi membrana sinoviala este afectata de catre artrita reumatoida, fiind nevoie de scoaterea acesteia deoarece ea nu este absolut necesara pentru functionarea normala a articulatiei.

Articulatia genunchiului

Articulatia genunchiuiui este o e in balama cu o structura. Extremitatea inferioara a femurului rotunjita pentru a permite o miscare optima cu extremitatea superioara. Suprafetele oaselor sunt acoperite de un cartilaj.

Pentru a permite stabilitatea si flexibilitatea miscarilor in articular se gasesc doua cartilaginoase. Acestea sunt portiunile care sufera leziuni in activitatile sportive si pot fi indepartate prin    interventie chirurgicala.

Fara articulatia genunchiuiui poate fi functionala, dar uzura articulara astfel meat mai tarziu, in curs poate aparea artrita.

Suprafetele articulare sunt lubrifiate cu lichid sinovial pentru a asigura miscarea articulatiei.

Exista de asemenea, pungi cu lichid numite burse sinoviale, ce fac parte din articulatie si au un rol de protectie impotriva jocurilor sevei.

Forta si stabilitatea sunt asigurate de niste benzi fibroase denumite ligamente. Fara a impiedica miscarea genunchiului, aceste ligamente sunt dispuse pe ambele parti si in interiorul articulatiei, mentinandu-i pozitia.

Miscarile articulatiei genunchiului sunt determinate de muschii coapsei. Muschii anteriori determina extensia articulatiei (il trag inainte) si cei posteriori fac flexia (il trag inapoi).

Insertia acestor muschi se afla pe oasele bazinului si pe femur. La extremitatea inferioara, acesti muschi se unesc printr-un tendon fibros, care se prind pe tibie, trecand peste articulatia genunchiului.

Pentru prevenirea frecarii dintre articulate si tendon in timpul miscarii, la acest nivel exista un os inclus in grosimea tendonului, denumit rotula (patela), neatasat de restul articulatiei genunchiului.

Ea are miscari in sus si in jos raportat la extremitatea inferioara a femurului ce se gaseste in cavitatea articulara si este lubrifiata de lichidul sinovial. Exista, de asemenea, inca doua burse cu rol de absorbtie a socurilor.

Genunchiul este important in mod special la locomotie. Cu fiecare pas, el se indoaie, permitand miscarea inainte a gambei fara a atinge pamantul - altfel piciorul ar avea o miscare exterioara datorita tractionarii pelvisului. Dupa aceea, are loc extensia genunchiului si piciorul este adus pe pamant prin miscari ale articulatiei soldului.

Articulatiile fibroase

Articulatiile fibroase le includ pe cele ale coloanei vertebrate, sacrului, craniului si unele din articulatiile gleznei si pelvisului. Aceste articulatii nu au sinoviala; oasele sunt unite printr-un tesut fibros dens, care nu permite decat miscari limitate sau nici un tip de miscare.

Articulatiile coloanei vertebrale reprezinta o exceptie, fiind destul de flexibile pentru a permite un anumit grad de mobilitate, in acelasi timp mentinandu-si rolul de sustinere al acesteia.






Document Info


Accesari: 6502
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare



});

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )