Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Odontogeneza

medicina


Odontogeneza

- continuare curs 1 -


q       Al treilea element important care are loc in stadiul de clopot este morfodiferentierea, proces care consta in dispunerea celulelor din EDI intr-o anumita forma spatiala care va genera jonctiunea smalt-dentina. Acest proces de morfo-diferentiere este important pen 23523n132x tru ca el dicteaza forma si dimensiunile viitorului dinte. Orice factor perturbator al procesului de morfo-diferentiere va da nastere la dinti cu forma si dimensiuni modificate fata de cele normale (dinti conici, sub forma de tarus, incisivii Hadkinson, macro- si microdontii, s.a.)



q       Procesul de morfo-diferentiere nu incepe odata pentru toate celulele din EDI, el intereseaza grupe dentare si apoi prin activitate succesiva va cuprinde intreg stratul adamantin intern.

q       Acest proces incepe din anumite zone de crestere, zone care sunt dictate genetic si care sunt specifice fiecarui tip de dinte.

q       Celulele din epiteliul centrilor de crestere isi inceteaza activitatea mitotica, aceasta continuand insa la nivelul celorlalte celule din epiteliul dentar intern (EDI)

q       Deoarece procesul de multiplicare din celelalte celule este constrans la capete, pe de-o parte de celulele care si-au inceput activitatea mitotica, iar pe de alta parte de celulele buclei cervicale, astfel incat ceea ce s-a produs se va evagina in asa fel incat se modifica forma acestui strat de EDI

q       Alt grup de celule din EDI, alaturat celor care si-au incetat activitatea mitotica, isi vor incheia si ele aceasta activitate, restul de celule din epitelui se inmultesc si se produce astfel o noua evaginare pe seama conturului organului smaltului (reticulul stelat)

q       Procesul va continua pana ce ultimele celule din EDI (celulele care se gasesc in apropierea buclei cervicale) iso vor inceta activitatea, devin celule fixe postmitotice si incep sa se organizeze pentru a secreta smaltul

q       Dupa ce toate celulele din EDI s-au aranjat spatial, dupa cum este dictat genetic, incepe producerea tesuturilor dure dentare.

q       Orice perturbare la un moment dat poate surprinde celulele in procesul de formare astfel incat se va produce imbolnavirea viitorului dinte prin modificari regionale ale acestuia.

q       Odata cu debutula ctivitatii de morfo-diferentiere (MD) in EDI au loc transformari si la nivelul celulelor papilei dentare din vecinatate

q       Intre aceste grupe celulare, pana acum se gaseste membrana bazala

q       Dupa dispunerea celulelor din EDI dupa forma viitoarei joctiuni smalt-dentina, celulele corespunzatoare de la nivelul papilei dentare sufera si ele transformari, devin preodontoblasti si ulterior odontoblasti (celule postmitotice, inalt specializate cu un bogat echipament citoplasmatic) care vor secreta matricea organica a dentinei. Dupa ce se va secreta prima cantitate de matrice organica a dentinei, celulele din EDI se diferentiaza si ele in ameloblasti si vor secreta prima cantitate de matrice organica a smaltului.

q       Activitatea intre cele doua straturi, cel de natura epiteliala (celulele EDI) si cel de natura mezenchimala (preodontoblastii) este supusa in permanenta unui proces de inductie reciproca

q       In momentul in care incepe sa se depuna prima cantitate de matrice dentinara, dintele trece in urmatorul sau stadiu formator (stadiul coronar)

q       Procesul de formare a smaltului si a dentinei comporta intai secretia matricilor organice si apoi mineralizarea acestor matrici

q       Procesul de formare nu se desfasoara in totalitate de la inceput, el incepe in anumite zone corespunzatoare centrilor de crestere si se extinde treptat pana cuprinde intreaga suprafata dentara. Aceste zone de crestere corespund varfului cuspuzilor, pentru dintii cuspidati, sau marginii incizale, pentru dintii incisivi. De la acesti centrii de crestere procesul se desfasoara catre colet. Sensul activitatii este pentru dentina un sens centripet (adica formarea dentinei incepe de la exterior catre interior, de la jonctiunea smalt-dentina catre camera pulpara), in timp ce formarea smaltului are activitatea centrifuga (de la jonctiunea smalt-dentina catre exterior). Acest sens diferit de formare, face ca in final odontoblastele sa se gaseasca exact sub stratul de dentina formata la periferia camerei pulpare si sa-si continue activitatea de neodentinogeneza, atata timp cat dintele isi pastreaza vitalitatea. Dupa ce isi inceteaza activitatea de formare a smaltului, ameloblastele se vor gasi pe suprafata smaltului si impreuna cu celulele acestui (?) strat vor forma epiteliul dentar redus (formatiune cu rol protector), si in final si el va disparea din viata dintelui. Aceasta constatare demonstreaza ca pentru dentina exista posibilitatea de refacere, posibilitatea de refacere pentru smalt dispare, astfel incat posibilitatile de refacere pentru smalt sunt foarte limitate si prin aport suplimentar, prin aplicari topice de substante fluorurate (paste de dinti, ape de gura, fluorizari locale)

q       Activitatea formatoare, atat a smaltului cat si a dentinei isi pastreaza acelasi ritm pe toata durata perioadei formatoare; exista perioade cu activitate crescuta si perioade cu activitate mai lenta. Datorita acestui ritm de formare, apare ca structura histologica, asa-numita linie de crestere, care in smalt se numeste striul lui Retsius, iar in dentina se numeste dentina Ebner sau dentina Owen. Aceste linii sufera ciclul de activitate de la o zi la alta.

q       Momentul nasterii este marcat de o linie de crestere mai pronuntata, numita linie neonatala sau linia de contur a lui Owen. Aceasta linie se intalneste atat in smalt cat si in dentina; ea se intalneste la nivelul tuturor dintilor a caror mineralizare a inceput in perioada intrauterina (la toti dintii temporari) la nivele specifice fiecarui dinte (canin: in 1/3 cervicala; incisivi: la unirea 4/5 incizale cu 1/5 cervicala; la molari: la baza cuspizilor in dreptul punctului de contact). Deoarece se considera ca mineralizarea M 6ani incepe in jurul nasterii este posibil ca linia neonatala sa se observe si la nivelul varfurilor cuspizilor acestui dinte.

q       Linia neonatala realizeaza o demarcare neta intre structurile dure formate prenatal, mai omogene, si straturile dure formate postnatal, care sufera deja influentele mediului exterior, si nu vor fi realizate atat de bine precum cele din perioada intrauterina.



q       nasterea traumatizanta pentru fat isi pune amprenta si asupra formarii straturilor dure dentare; linia neonatala putand deveni evidenta sub forma unor defecte de structura care îi respecta traseul.

q       Desii formarea tesuturilor dure dentare ste simultana pentru smalt si dentina, ele vor fi descrise separat.

Formarea smaltului

q       celula raspunzatoare de formarea smaltului este ameloblastul - celula postmitotica, inalt diferentiata, bogata in organite celulare

q       procesul de formare a smaltului difera de cel al altor structuri ale organismului; celulele implicate in formarea sa sunt celule de natura epiteliala (celulele implicate in formare osului sunt celule de natura conjunctiva)

q       la scurt timp dupa apozitia unei cantitati de matrice organica va incepe mineralizare acesteia

q       roul ameloblastelor este complex: secretia matricii organice a smaltului, participarea la procesul de mineralizare a smaltului, participarea la activitatea de rezorbtie a proteinelor smaltului care nu mai sunt necesare la un anumit moment al evolutiei dintelui

q       exista doua etape: apozitia matricei smaltului si mineralizarea ei, urmata de maturarea smaltului format, care continua si dupa eruptia dintelui

q       formarea matricei smaltului:

·         este formata de ameloblasti

·         este alcatuita din proteinele smaltului, apa si urme de lipide

·         printre proteinele smaltului, se deosebesc doua grupe mai importante:

1.      Amelogeninele

2.      Enamelinele

q       Proportia dintre acestea doua este de 19:1

q       Ele au afinitati diferite in raport cu apa: amelogeninele sunt hidrofobe, in timp ce enamelinele sunt hidrofile

q       In final amelogeninele vor disparea aproape complet din structura smaltului, in timp ce enamelinele se vor pastra

q       Aceste proteine au rol in formarea cristalelor smaltului, dictandu-le cresterea si orientandu-le axul

q       Amelogeninele se gasesc dispuse la periferia prismei se smalt (a cristalului), in timp ce enamelinele  se gasesc in interiorul cristalului.

q       La scurt timp dupa apozitia matricei smaltului, aceasta incepe sa se incarce xu saruri minerale, cu hidroxi-, fluoro- si carbonat-apatita, astfel incat la scurt timp dupa formarea primei cantitati de smalt el se va mineraliza in proportie destul de mare (cca. 65%). Pe masura ce se produce mineralizarea matricei smaltului, in aceiasi masura incepe sa se piarda din cantitatea de proteine ale smaltului, in final smaltul cuprinde 97% saruri minerale, 3% proteine, apa si resturi de lipide.

q       In ceea ce priveste dispozitia apei: o mare parte se gaseste sub forma unui invelis in juruil cristalelor minerale si mai putina in interiorul lor. Existenta acestui invelis de apa reprezinta o cale prin care se asigura schimbul mineral intre suprafata smaltului si mediul inconjurator

q       Intre prismele de smalt se gaseste substanta interprismatica in care se afla proteine si apa

q       Apoi incepe procesul de maturare, care continua si dupa eruptia dintelui in cavitatea bucala; pentru dintii permanenti maturarea post-eruptie dureaza 2 ani dupa aparitia dintelui in cavitatea bucala. La aparitia in cavitatea bucala, smaltul are o suprafata mai poroasa, mai usor atacata de factorii cariogeni

q       Maturarea smaltului incepe, dupa unii autori, in momentul in care pe o anumita zona smaltul s-a format pe toata grosimea lui; dupa alti  autori incepe atunci cand maturarea smaltului atinge grosimea maxima. Maturarea incepe din profunzime catre exterior




q       Viteza cu care se formeaza zilnic smaltul este de 0,023 mm./zi

q       Ritmul de maturare este ceva mai lent

Formarea dentinei

q       este produsa de odontoblasti

q       se secreta intâi matricea organica (predentina) si apoi se produce mineralizarea acesteia

q       matricea organica contine: proteine si proteoglicani (MPZ)

q       cea mai mare cantitate de proteine, 90% este reprezentata de proteinele colagenice (colegen de tip 1) si 10% este reprezentata de proteine necolagenice (fosfoproteinele - Fosforina - cu rol direct in mineralizare, in special a mineralizarii predentinei circumpulpare; Sialoproteinele dentinare, Proteoglicanii, Nectinele - Osteocalcina, Osteonectina), urme de lipide (cu rol incomplet precizat)

q       Proteinele amtricei au rol in transformarea matricei organice in dentina

q       Mecanism: odontoblastii in stadiul lui secretor, va secreta matricea dentinara. Exista diferente in ceea ce priveste modul de formare a dentinei periferice (mantaua dentinara) si a dentinei circumpulpare. Formarea mantalei dentinare: prima cantitate de colagen, odontoblastii secretori, o vor depune in substanta fundamentala preexistenta la nivelu papilei dentare, depunere care se realizeaza sub lama bazala. Aceste fibrile de colagen sunt dispuse perpendicular pe membrana bazala, au un diametru mare, ele cresc in grosume pana cand se realizeaza o unire intre ele. Cam tot in aceiasi perioada, odontoblastul trimite cateva prelungiri scurte catre aceasta membrana bazala; dintre aceste prelungiri une reuseste sa strabata membrana bazala. Tot in aceasta perioada, odontoblastul incepe sa secrete niste vezicule, bine delimitate de o membrana, cu rol in mineralizarea dentinei periferice. Aceste veziculele se dispun intre fibrilele de colagen cu un diametru mare. Pe masura ce se realizeaza aceste evenimente, odontoblastul incepe sa se retraga catre centru pulpei dentare, lasand in urma o prelungire care se alungeste - fibra Tomes. De data aceasta odontoblastul secreta substanta fundamentala care este reprezentata de proteoglicani; aceasta secretie se realizeaza cam la unirea prelungirii fibrei Tomes cu corpul odontoblastului. In aceasta masura secreta  fibre de proteoglicani care au diametre mai mici si o dispozitie perpendiculara pe fibra Tomes.

q       Procesul de secretie a proteinelor dentinare continua; fiecare dintre aceste elemente se secreta diferit la nivelul odontoblastului in functie de rolul sau.

q       Mineralizarea matricei organice incepe in momentul in care se depune un strat de predentina de 4 microni; ea se produce cam in acelasi ritm cu care se produce apozitia matricei organice

q       Pentru dentina periferica mineralizarea se face prin intermediul vacuolelor; aceste vezicule se incarca cu saruri minerale (cristalide), se apropie intre ele astfel incat membrana lor se va rupe si se produce o fuziune a continutului mineral din aceste vezicule.

q       Pentru dentina circumpulpara mineralizarea nu mai beneficiaza de vezicule, ci de asa-numitul front de mineralizare, in care un rol important il are aglomerarea de substante minerale numite calcosferite. Pana in acest moment se realizeaza dentina coronara

q       Dentina rediculara incepe sa se formeze  in contextul unui complex si mai larg al formarii radacinii si a aparatului de sustinere a dintelui

q       Ritmul de formare a dentinei radiculare este mai lent decat cel al dentinei coronare; ritmul de formare al dentinei difera de la o regiune la alta a dintelui si de la un dinte la altul

Formarea radacinii

q       Formarea radacinii este un proces complex care vizeaza si formarea dentinei radiculare si formarea aparatului de suport al dintelui

q       Formarea radacinii incepe dupa ce s-a format coroana dentara, incepe dupa ce formarea coroanei a ajuns la viitoarea jonctiune smalt-cement

q       La formarea radacinii participa, ca si in formarea structurilor dure dentare in general, o serie de procese inductive, care au loc intre elementele de natura epiteliala si celulele de natura mezenchimala

q       Un rol important il are teaca Hertwing von Brucknen. Aceasta teaca nu participa direct la formarea radacinii, ea are numai rolul de inducere, contribuind la prefigurarea formei si dimensiunilor radacinii

q       Sub actiunea inductorie a acestei teci, celulele de la periferia papilei dentare se diferentiaza in odontoblaste radiculare care vor produce dentina radiculara













Document Info


Accesari: 3481
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )