Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































PEDODONTIE

medicina












ALTE DOCUMENTE

CODUL DEONTOLOGIC AL CJU BĂLŢI
MEDICAŢIA APARATULUI DIGESTIV
Produse naturale si bolile tratabile
MEDICAŢIA VEGETATIVĂ sI NEUROMUSCULARĂ
BAZELE TEORETICE ALE PSIHANALIZEI
EMBRIOLOGIE sI ANATOMIE
CHESTIONAR PENTRU AUTO-EVALUAREA (GINDURILOR)
CLASIFICAREA SPITALELOR: UN DOCUMENT DE DISCUŢIE
GONOREEA - infectia genitala
TESUTUL; NERVOS

PEDODONTIE

 

 

Cronologia Dezvoltarii Dentare



 

I.                   Cronologia dezvoltarii dintilor temporari

  1. Momentul inceperii formarii mugurelui dentar:

-         toti mugurii se formeaza in viata intrauterina ( saptamanile 7-10 )

-         Incisivii : sapt. 7

-         Caninii : saptamana 7

-         M1 Temporari : saptamana 8

-         M2 Temporari: saptamanile 8-10

  1. Debutul mineralizarii coroanei : in viata intrauterina, luna 4-6
  2. Incheierea mineralizarii coroanei

-         dupa nastere, esalonat, in functie de fiecare dinte ( luna 1 -10)

-         pe dintii temporari exista linia NEONATALA, care realizeaza o demarcatie intre structurile mineralizate in viata intrauterina fata de cele mineralizate postnatal

  1. Eruptia in cavitatea bucala: intre 6 luni - 2 ani
  2. Momentul cand s-a terminat cresterea radacinii si 656c215g s-a inchis apexul : intre 9- 18 luni dupa eruptia dintelui

II.                Cronologia dezvoltarii dintilor permanenti

1.Momentul inceperii formarii mugurelui dentar: in viata intrauterina cat si in viata post natala

M1

Incisivi

Canini

Pm1

Pm2

M2

M3

4luni i.u.

5 luni i.u.

5-6 luni i.u.

NASTERE

7 luni

8 -9 Luni

3 - 4 ani

2. Debutul mineralizarii coroanei:

M1

Incisivi

ILS

C

Pm1

Pm2

M2

M3

Nastere

3-4 luni

10 luni

4-5 luni

1 ani

2-2 ani

2 - 3 ani

7-10 ani

3. Incheierea mineralizarii coroanei:

M1

Incisivi

Canini

Pm1

Pm2

M2

M3

2 -3 ani

4-5 ani

6-7 ani

5-6 ani

6-7 ani

7-8 ani

12-16 ani

4. Eruptia in cavitatea bucala

ICS

ILS

CS

Pm1S



Pm2S

M1S

M2S

6 ani

7 ani

9 ani

10 ani

11 ani

6 ani

12 ani

7 ani

8 ani

10 ani

12 ani

12 ani

6 ani

13 ani

ICI

ILI

CI

Pm1I

Pm2I

M1I

M2I


VARSTA DENTARA

-         Indici ce exprima gradul de maturare dentara al unui individ la un moment dat

-         Nu mereu corespunde cu varsta cronologica

-         Se face un scor pentru fiecare etapa. Apoi se consulta cu valorile standard din tabelele stomatologice si se observa daca exista sau nu intarzieri. Daca exista aceste intarzieri inseamna ca este vorba de afectiuni sitemice

MORFOLOGIA DINTILOR TEMPORARI

Diferente fata de dintii permanenti :

  1. Numar :
    1. Sunt in total 20, cate 5 pe fiecare hemiarcada : IC, IL, C, M1, M2
    2. Sistem de notare : 55 54 53 52 51 61 62 63 64 65

85 84 83 82 81 71 72 73 74 75

SAU :

A B C D E F G H I J

T S R Q P O N M L K in USA

SAU :

V IV III II I I II III IV V


V IV III II I I II III IV V

  1. Culoarea :
    1. Alb laptoasa cu tente albastrui uneori
    2. Strat de smalt foarte subtire
    3. Grad de porozitate mai mare ca la dintii permanenti
  2. Dimensiune : cu 1/3 < decat dintii permanenti
  3. Forma : mai subtiri si mai globulosi

CARACTERISTICI GENERALE:

1. La coletul dintilor temporari exista o constrictie ( ce poate fi perceputa cu sonda ). Deasupra ei exista o Creasta Cervicala ( o proeminenta) care la Incisivi si Canini exista pe fata vestibulara cat si pe fata orala, in timp ce la molari este doar pe fata vestibulara.

2. Dupa definitivarea eruptiei punctele de contact sunt mai mult suprafete de contact. In timp ce la molari la aceste suprafete de contact trece si LINIA NEONATALA, aici va fi o zona cu o incidenta mare a cariilor

3. In timp, in zona frontalilor dintii sufera spatieri fiziologice ( aprox. la 4 ani ), ce vor pregati patul osos pentru eruptia dintilor permanenti. Uneori in zona frontala pot exista spatii dictate genetic : PRECANIN ( IL C ) si RETROCANIN ( C M1)

4.In zona laterala, o data cu tendinta de erupere a M1 PERMANENT punctele de contact se strang permanent orice carie proximala trebuie tratata, deoarece daca trece timpul nu vom mai avea accces





  1. Radacinile ( Incisivii si caninii sunt monoradiculari, molarii 1 si 2 sunt pluriradiculari) sunt lungi si subtiri si mai efilate catre apex. La incisivi radacina are o curbura spre vestibular astfel incat palatinal sa adaposteasca mugurele dintelui permanent. Pluriradicularii au radacini divergente imediat sub podeaua camerei pulpare, iar spre apex ele converg.

!!! La extractia dintilor temporari acestia se pot fractura. Deasemenea, in tratamente endodontice se pot realiza cai false.

  1. Camera Pulpara e voluminoasa ( mai mult la laterali). Emite atatea coarne pulpare cati cuspizi are dintele. Coarnele Mezio-Vestibulare la molari sunt foarte superficiale ( poate chiar 1.5-2 mm fata de suprafata dintelui )

CARACTERISTICI DE GRUP

1.Incisivii

-se aseamana cu cei permanenti, dar sunt mai mici, mai globulosi, radacinile sunt aplatizate mezio-distal, lungi, subiri, cu curbura spre vestibular, cu un singur canal

-ICS : marginea incizala neteda, fara lobi de crestere. Cingulum cu dimensiuni variabile, dar frecvent e foarte voluminos, apropiat de marginea incizala. Diametrul mezio-distal e >= cu diametrul cervico incizal.Unghiul distal e rotunjit iar cel mezial este mai ascutit

-ICI: cel mai mic dinte temporar ( !!! carii aparent simple deschis foarte repede camera pulpara). Este simetric, avand unghiurile mezial si distal asemanatoare . Nu are lobi de crestere

-ILS: ceva mai mic decat ICS, cu cingulumul mai mic ca cel al ICS. Nu are Foramen Caecum ca si ICS

-ILI: > decat ICI. Cingulum >= Cingulumul ICI

2. Caninii

-globulosi, scurti

-1 cuspid care se abrazeaza foarte repede ( semn de diferentiere cu caninul permanent).

-cele 2 pante incizale se termina in varful cuspidului ( la CS panta distala e > decat panta

meziala iar la CI panta meziala > panta distala).

-monoradiculari, 1 canal. Canalele NU pun probleme in a fi tratate.

-CS: cuspidul se abrazeaza repede, pantele sunt inegale, are acea constrictie la colet. Are o

creasta proeminenta spre vestibular. Pot exista creste longitudinale ce unesc

proeminenta de la colet spre varful coletului pe fata vestibulara, iar pe fata palatinala

unesc cingulumul cu varful cuspidului . Astfel fata palatinala e convexa, dand dintelui

un aspect globulos. Radacina e de doua ori mai mica decat lungimea coroanei.

-CI : e mai mic decat CS. Cuspidul se abrazeaza, pantele sunt inegale, crestele

longitudinale pot lipsi, astfel ca fata linguala poate fi concava

3. Molarii

-sunt inlocuiti de premolari

-au diametrul mezio-distal mai mare ca cel al dintilor permanenti ce ii vor inlocui ( PM)

-M1S: 2 / 3 / 4 cuspizi. Daca are 2 cuspizi poate fi confundat cu un PM. Daca are 3 cuspizi,

doi sunt vestibulari si unul palatinal. Daca are 4 cuspizi, doi sunt vestibulari si doi

sunt palatinali ( MP>MV>DV>DP). Pe fata vestibulara exista o proeminenta

cervicala. Poate exista un cuspid accesoriu la cuspidul MV. Pe Fata vestibulara, in 1/3

meziala exista o proeminenta mai mare ce imbraca forma unui tubercul : TUBERCUL

ZUCKERKANDEL ( la acest nivel poate aparea o prelungire a camerei pulpare).

!!!Uneori radacina mezio-vestibulara poate avea doua canale.

-M2S: este o miniatura de M1 PERMANENT. Poate avea TUBERCULUL LUI CARABELLI pe

fata palatinala. Pe fata vestibulara are o proeminenta la colet. Camera pulpara este

mare, cornul pulpar mezio-vestibular fiind superficial. Are 3 radacini ( 2 vestibulare, 1

palatinala). Are 3 canale. Diametrul mezio-distal este putin mai mare decat cel al

PM2S.


-M1I : portiunea meziala este de 2 x mai inalta decat portiunea distala. Diametrul mezio-

distal este putin mai mare ca cel al PM1I. Pe fata vestibulara are o proeminenta

cervicala.Prezinta TUBERCULUL ZUCKERKANDEL. Are 4 cuspizi ( 2 vestibulari, 2

Linguali). Uneori cuspizii meziali pot fi uniti printr-o mica creasta. Camera pulpara

este mare, are 4 coarne pulpare ( cel MV e superficial). Camera pulpara emite un golf

spre tuberculul ZUCKERKANDEL. Camera pulpara poate emite un golf catre

proeminenta cervicala vestibulara !!!daca in prepararea cavitatilor la cariile de colet

adancim prea mult putem sa deschidem camera pulpara. Are 2 radacini, meziala si distala, 2 canale pe radacina meziala ( Mezio-vestibular si Mezio-lingual). Pe radacina

distala pot exista 1-2 canele ( disto-vestibular si disto-lingual).

-M2I: o miniatura de M1I PERMANENT. Pe fata vestibulara are o proeminenta vestibulara.

Suprafata vestibulara este mai convergenta spre ocluzal decat cea linguala !!! Cavitatile se fac mai retentive cu peretii laterali convergenti spre ocluzal. Are 2 radacini ( meziala si distala) si 3-4 canale. Camera pulpara e cea mai mare de la toti dintii temporari. Cornul mezio-vestibular e foarte superficial !! retentia ocluzala la o cavitate ocluzala clasa a II-a pe o carie meziala, partea mezio-vestibulara sa fie mai superficiala iar partea lingo-distala mai profunda.

STRUCTURA DINTILOR TEMPORARI

-Grosimea straturilor dure e cu 1/3 mai mica decat la dintii permanenti.

-Compozitia chimica este si ea diferita. Smaltul are fluor mai putin.Sarurile minerale scad o data cu

resorbtia radiculara in dentina

-SMALTUL:

-30 % mai redus

-grosime uniforma

-mai permeabil deoarece maturarea post-eruptiva e mai mica in timp !!! Posibilitatea de afectare carioasa este mai mare ca la dintii permanenti.

-Histologic stratul extern aprismatic in care componenta organica predomina are o grosime de 30 microni La obturatiile cu compozite demineralizarea acida va trebui sa dureze DUBLU.

-In componenta anorganica cristalele de hidroxiapatita sunt paralele cu axul lung al dintelui la cuspizi si fosete iar cervical sunt perpendiculare pe jonctiunea smalt-dentina !!! NU se va mai face bizotare la cavitatile preparate la acesti dinti.

-Linia neonatala este o zona de minima rezistenta

-DENTINA:

-Linia neonatala este o zona de minima rezistenta

-Diametrul mare al canaliculelor dentinare , mai ales la jonctiunea smalt-dentina va duce la

o avansare rapida a cariilor in profunzime.

-CEMENTUL :

-mai subtire ca la dintii permanenti

-jonctiunea smalt-cement e diferita. In 60 % cementul acopera smaltul, in 30 % intre smalt

si cement exista spatiu, doar in 10 % smaltul acopera cementul

-PULPA:

-cu cresterea in varsta sufera fenomene regresive sensibilitatea dintilor temporari este

mai mica decat cea a dintilor permanenti. Receptorii nervosi de la acest nivel sunt mai putin

numerosi. Fibrele nervoase se organizeaza in plexuri subodontoblastice ce sunt incomplet dezvoltate. Axonii sunt mai putin mielinizati !! Pulpa e mai putin sensibila

RESORBTIA RADICULARA

=fenomenul fiziologic de scurtare treptata a radacinei dintilor temporari pana la disparitia ei totala urmata de exfolierea dintelui si inlocuirea lui cu succesorul permanent. E dictata genetic.

-Debuteaza la 1-2 ani dupa inchiderea apexului dintelui temporar si cu 3-4 ani inainte de inlocuirea de catre dintele permanent.

-Astfel la frontali debuteaza la 4-5 ani, la molari si canin superior la 8 ani iar la canin inferior la 6 ani

-procesul se desfasoara ritmic, cu perioade de activitate accelerata, urmate de perioade de pauza. In perioadele de pauza se poate REFIXA PARTIAL.

-acest proces se aseamana cu resorbtia osoasa. Se desfasoara pe seama ODONTOCLASTELOR. Odontoclastele provin din monocitele sistemului reticulo-histiocitar, care sosesc la nivel dentar pe cale sangvina. Mai multe monocite se unesc si formeaza un odontoclast (= celule mari, mai multi nuclei, numeroase organite celulare; fosfataza acida). -Procesul e reglat hormonal: calcitonina il inhiba iar PTH( parathormonul) il stimuleaza

-Resorbtia radiculara are loc incepand de la apex. Membrana odontoclastelor se plicatureaza si apare "ZONA in PERIE"= arata disponibilitatea odonoclastelor de a incepe resorbtia. Ele vor elibera fosfataza acida ce va dizolva sarurile minerale.

Factori incriminati :

1.Presiunea dintelui permanent de inlocuire pe radacinile dintelui temporar, atunci cand dintele permanent incepe sa erupa ( cand coroana s-a terminat si incepe sa se formeze radacina).

-Argumente:

-oprirea/ incetinirea ritmului de resorbtie la dintii temporari ce NU au succesor

-la 2 dinti vecini apare resorbtia simultana cand exista un succesor foarte mare

-apare resorbtie in alt loc, in cazul unei ectopii de succesor

2.Fortele masticatorii, care cresc in valoare. Mobilitatea este mare si stimuleaza resorbtia

3.Pulpa dintilor temporari in conditii fiziologice NU are nici o implicatie, insa in conditii patologice (pulpite gangrene) va modifica viteza resorbtiei ( se va accelera frecventa sau din contra se poate incetini in cazul unor blocaje) si tiparul resorbtiei ( NU de la apex, ci interradicular sau pe suprafata radacinii)












Document Info


Accesari: 8526
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )