Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































PEDODONTIE

medicina












ALTE DOCUMENTE

ZMEUR.
PARATIROIDELE 1 HORMONII CALCITROPI - HIPERPARATIROIDIA (HPTH)
ALMAGEL, ALMAGEL A combinatii
ASTMUL
ARSURILE CHIMICE
BILET DE TRIMITERE / INTERNARE
SFILIS
Metode si materiale de cercetare aleopatie
SARCINA CU RISC OBSTETRICAL CRESCUT

PEDODONŢIE

CURS I



Ciclul de viata al dintelui- etape importante:

I.                    Crestere si dezvoltare

II.                 Calcifiere

III.               Eruptie

IV.              Uzura n timpul functiei

Procesele fiziologice de crestere:

proliferarea;

histodiferentierea;

morfodiferentierea;

apozitia matricei organice si mineralizarea;

eruptia.

Din punct de vedere morfologic - aspectele dintelui:

1.      Mugure

2.      Cupa

3.      Clopot

4.      Coronar

Primele semne apar din saptamna a VI-a intrauterina(i.u), preced formarea osului maxilar (sapt. VII) si continua o perioada lunga,caracteristic fiecarui grup dentar, ncheindu-se post-natal (14-15 ani).

Indiferent de perioada cronologica de formare a unui grup dentar,fiecare trece prin aceleasi etape.

Perioada lunga de formare poate fi interceptata de diverse afectiuni generale (mama,copil) care si pot pune amprenta asupra grupului dentar care se formeaza n perioada respectiva distrofii de structura.

Stomodeum - epiteliul primitiv compus din:

- strat superficial cu celule turtite;

- strat intern cu celule nalte dispuse pe

membrana bazala.

Ectomezenchimul

-         format din substanta fundamentala gelatinoasa + rare celule fuziforme.

-         in saptamna a VI-a - ntr-o anumita regiune a epiteliului primitiv, acesta se ngroasa banda epiteliala - care se divide in 2 zone:

a)      LAMA VESTIBULARĂ - din care va rezulta vestibulul bucal;

b)      LAMA DENTARĂ - rezulta dintii + arcadele dentare.

Lama dentara - forma de potcoava

- dispusa pe locul viitoarelor arcade dentare;

1. Stadiul de MUGURE

Concomitent cu formarea lamei dentare, din portiunea ei profunda 10 proeminente rotund-ovalare = mugurii dintilor temporari.

Formarea mugurilor nu e simultana pentru toti dintii.

u ncepe cu formarea mugurilor pentru incisivi - spre posterior (intre sapt. VI - sapt. VIII i.u);

u mugurii dintilor permanenti - succesionali -apar mai trziu din lama dentara dintr-o prelungire linguala a acesteia si n imediata vecinatate a mugurilor dd. temporari (ajunsi deja n stadiul de clopot).

u procesul de formare a mugurilor dd. permanenti ncepe din luna a V-a si continua post-natal.

Mugurii molarilor permanenti - accesionali - se formeaza dintr-o prelungire distala a lamei dentare, ncepnd cu luna a IV-a i.u (mugurele molarului de 6 ani), luna IV-a post-natal ( molarul de 12 ani), 4-5 ani (molarul de minte).

Lama dentara

activitatea lamei dentare se desfasoara pe o perioada lunga de timp dar n realitate ea e activa pe perioade mai scurte de timp, caracteristic pt. diferite grupe dentare;

n anumite perioade ale formarii dentare lama dentara se dezintegreaza perlele Serres, care sunt formate cel. epiteliale care pot dispare sau uneori pot lua conotatie patologica, dnd nastere chisturilor paradentare, chisturilor de eruptie.????????

2. Stadiul de CUPĂ

este rezultatul cresterii proliferative a mug. dentari care duce la marirea dimensiunilor si proliferarea inegala, mai avansata n portiunile profunde;

se schiteaza 2 ansamble celulare:

a)      celule epiteliale - precursoarele organului smaltului;

b)      celule ectomezenchimale - la baza cupei si imprejurul ei;

J Rolul cel. ectomezenchimale:

I.                    Formarea papilei dentare care va da nastere la rndul ei la dentina,pulpa (la baza cupei);

II.                 Formarea sacului folicular care va da nastere si el la urmatoarele elemente: cement,os alveolar, ligg. alveolo-dentare (o zona circulara celulara mprejurul cupei).

3. Stadiul de CLOPOT

proliferarea la nivelul cupei continua inegal, portiunea cea mai profunda nainteaza n ectomezenchim CLOPOT

la sfrsitul stadiului de cupa ncepe histodiferentierea (sapt. VIII), rezultnd cel. cu forme si functii specifice;

Apar: histodiferentierea

fragmentarea lamei dentare

morfodiferentierea

Histodiferentierea la nivelul organului smaltului

n urma ei apare germenele dentar;

la nivelul clopotului, elementele epiteliale se dispun n 4 zone caracteristice:

a)      extern - strat de celule cubice = stratul celular adamantin extern / epiteliul extern al smaltului / epiteliul dentar extern

Rol de protectie al stratului formator al smaltului.

b)      n cavitate - strat de celule poliedrice = epiteliul adamantin intern / epiteliul intern al smaltului / epiteliul dentar intern. Celule bogate n glicogen ameloblastele, celule nalt diferentiate ce vor forma matricea organica a smaltului.

c)      Deasupra lui b) - un strat de celule alungite, bogate n fosfataza alcalina = strat intermediar. Are rol de nutritie pt. b), n formarea smaltului.

d)      ntre a) si c) - reticulul stelat, format din celule poliedrice mari dispersate ntr-o substanta fundamentala (GAG) , cu prelungiri ce contin mucopolizaharide(MPZ) cu rol nutritiv (pulpa smaltului).Deoarece MPZ - hidrofile, atrag n zona respectiva apa, zona se va mari iar celulele poliedrice care se gaseau n legatura vor capata aspect stelat.

Bucla cervicala (inelul cervical) - la unirea epit. adamantin extern si intern, la baza clopotului. De la bucla, prin proliferare, se formeaza radacina dentara .

 

 

Histodiferentierea papilei dentare

ectomezenchimul diferentiaza celulele alungite orientate spre membrana bazala precursoarele odontoblastelor, celule ce vor da nastere matricei organice a dentinei ;

ntre stratul de celule dispuse pe un singur rnd si membrana bazala exista o zona acelulara pe seama careia se vor dezvolta ulterior odontoblastele.

Histodiferentierea sacului folicular

de jur imprejurul smaltului si papilei dentare, celulele de la nivelul ectomezenchimului se diferentiaza si se vor contura elementele sacului folicular; se vor diferentia celulele care vor da nastere cementului - cementoblasti, osului alveolar - osteoblasti, ligamentelor alveolo-dentare - fibroblasti.

n paralel cu procesul de histodiferentiere, apar zone cu potential proliferativ,nsa proliferarea nu mai e elementul dominant.

Fragmentarea lamei dentare

la un moment dat, tesutul mezenchimal invadeaza lama dentara, dezintegrnd-o n zona ei centrala;

la un moment dat din lama dentara initiala se vor forma - lama laterala

- lama dentara propriu-zisa ( n legatura cu dintele);

pna sa dispara complet lama, dintr-o prelungire profunda linguala apar mugurii dd. succesionali;

dintr-o prelungire distala a lamei, apar mugurii dintilor accesionali;

din lama ramn resturi epiteliale-perlele lui Serres,ulterior pot apare chisturi de eruptie.

Curs 2

Morfodiferentierea

 

proces fiziologic care incepe in stadiul morfologic de clopot avansat;

procesul de dispunere spatiala a celulelor epiteliale n vederea configurarii viitoarei jonctiuni smalt-dentina;

Forma membranei bazal 20320w2224u e va imprima pozitia pe care o iau celulele germenului dentar n dezvoltare si astfel se va determina forma, dimensiunile coroanei si nr. Cuspizilor.

proces dictat genetic prin care se determina aceste caracteristici ale viitorului dinte, orice perturbare va determina modificari ale acestora;

incepe la nivelul unor zone de crestere dictate genetic, specifice pentru fiecare dinte in parte: marginea incizala pentru incisivi, la nivelul molarilor exista 4-5 zone;

procesul continua pna la nivelul buclei cervicale. Aici morfodiferentierea va aparea n ultimul rnd ca si apozitia matricei organice.

Mecanismul de producere

Procesul proliferativ de diviziune a unui grup de celule din epiteliul dentar intern situat in partea cea mai concava a clopotului se opreste;continua pentru grupul de celule situate de-o parte si de alta a acestei zone.

Epiteliu dentar intern este constrns la nivelul buclei cervicale si se evagineaza in interiorul organului smaltului, astfel se va realiza prima zona a viitoarei jonctiuni S-D.In continuare alt grup de celule isi inceteaza diviziunea si se va evagina in interiorul organului smaltului . Se va configura toata coroana in final.

Celulele epiteliului dentar intern vor suferi modificaripreameloblaste, devin celule inalte ale caror nuclei se vor deplasa de la centrul celulei spre periferie in contact cu membrana bazala= repolarizare.

Pe masura ce celulele epiteliului dentar intern isi inceteaza diviziunea si devin preameloblaste, celulele ectomezenchimului din papila dentara vor suferi si ele modificari asemanatoare cu celulele epiteliului dentar intren preodontoblaste.

La nivelul acestui germene dentar apar influente inductorii reciproce: sub influenta inductorie a celulelor epiteliului dentar intern modificari ale celulelor papilei dentare cu aparitia preodontoblastului.

Apare stadiul morfologic coronar cind predomina doua procese fiziologice:

a.       depunerera matricei organice ;

b.      mineralizarea si maturarea .

Se va depune o mica cantitate de predentina ( matricea organica a dentinei ) care marcheaza debutul stadiului coronar.

Aceasta cantitate de predentina va avea o influenta inductorie asupra celulelor smaltului - preameloblastul se va diferentia in ameloblast care dupa ce s-a depus primul strat de dentina va depune si el prima cantitate de smalt. Odata cu debutul depunerii predentinei, membrana bazala se dezintegreaza a. da posibilitatea smaltului format sa se intrepatrunda cu dentina. Primul strat de dentina secretat = mantaua dentinara.

Procesul continua pna cind diferentierea acestor doua categorii de celule specializate ajunge in zona cervicala .Apozitia matricei organice se va desfasura aproape simultan dar intotdeauna, o zona de dentina va preceda cu foarte putin depunerea de smalt. Odata depuse, atit in matricea organica a smaltului cit si a dentinei , va incepe mineralizarea.

Caracteristici ale procesului de depunere a matricei organice

1.      Se desfasoara gradat si progresiv incepind de la virful cuspizilor si marginea incizala spre colet;

2.      Sensul depunerii este diferit intre smalt si dentina. Ameloblastele depun matricea organica in sens centrifug iar ordontoblstele in sens centripet.

ODB- celule inalt specializate care isi mentin functia pe toata perioada vietii, cu conditia ca pulpa sa-si mentina vitalitatea.

Ameloblastele -dupa ce au depus ultima cantitate de matrice organica , vor disparea; forma si dimensiunile dintelui nu se mai modifica, lasind o cuticula pe suprafata smaltului cu rol protector.

Posibilitatea de reparatie a smaltului - ionii Ca, P,F,- in saliva ;

- aport exogen de F reparatia proc. carioase incipiente;

3.      Apozitia matricei organice se desfasoara ritmic cu perioade de actrivitate mai intensa si perioade mai reduse.Aceasta alternanta se poate observa la microscop sub forma unor linii de crestere:

  1. Liniile lui Retzius - in smalt;
  2. Liniile Edner - Owen in dentina ;
  3. Linia neonatala - delimiteaza structura dentinei formata in viata i.u. care este mai omogena fata de dentina formata postnatal. Apare la totii dintii a caror formare se incepe in viata i.u. si se termina postnatal. Arata cit din dinte se mineralizeaza i.u. si cit postnatal.

Cu cit linia neonatala este mai inalta cu atit nasterea a fost mai indelungata si mai dificila. Este o zona de mineralizare rezistenta la carie care trece la nivelul punctului de contact la molarii temporari, la jumatatea coroanei pentru caninii temporari.La molarul de 6 ani permanent, ce isi incepe mineralizarea coroanei la nastere,linia neonatala trece prin zona vrfului cuspizilor

Odata ce epiteliul dentar intern a depus smaltul, se va uni cu epiteliul dentar extern epiteliul dentar redus cu rol de protectie intraosoasa a smaltului impotriva tesutuluii conjunctiv inconjurator ( anumiti factori pot exercita presiuni asupra tesutului conjunctiv care va deveni agresiv produce resorbtia smaltului cu zone aberante de cement pe suprafata smaltului).

Aceasta cuticula protejeaza smaltul si de interventiile stomatologice facute cu brutalitate, care pot afecta germenul dintelui permanent.

Formarea smaltului

Structura dura dentara de origine ectomezenchimala , produsa de ameloblasti care se depune imediat dupa ce s-a depus prima cantitate mica de dentina. Odata depusa, matricea organica a smaltului incepe sa se mineralizeze.

Etapele amelogenezei:

1.      Depunerea matricei organice ;

2.      Mineralizarea si maturarea smaltului .

Viteza zilnica de depunere a smaltului = 0.23 mm.

Matricea smaltului

Compozitie:

65% apa;

20% proteine :

a.       Amelogenine- 19%

b.      Enameline- 1%

15% Substante minerale.

a.       Amelogenine- sint hidrofobe, daca au pierdut apa se usuca si dispar complet in cursul celui de al doilea proces ( mineralizare si maturarea);

b.      Enamelinele- sint hidrofile, in interiorul cristalului si ramin in urma procesului de mineralizare si maturare.

Rolul lor ( a,b) - in formarea cristalului de hidroxiapatita carora le directioneaza cresterea, orientndu-le axul de formare.

Mineralizarea

La scurt timp dupa depunerea matricei incepe incarcarea cu saruri minerale de Ca, P cristalele de hidroxiapatita (HA), apoi o mica cantitate se matureaza ( smaltul s-a mineralizat ca un grup de celule, pe toata grosimea lui are loc maturarea smaltului in aceea zona). Acest proces de maturare va continua si posteruptiv, aprox. 2 ani.

Toate metodele de profilaxie locala isi gasesc rostul (educatia sanitara, periaj,sigilari,fluorizari) .

Tiparul maturarii si a mineralizarii are loc asemanator cu cel al depunerii matricei organice:

- de la jonctiunea S-D spre exterior pentru smalt;

spre interior pentru dentina;

- de la virful cuspizilor / marginea incizala spre colet.

Smaltul imatur este mai alb, mai moale, mai putin mineralizat ( doar 30%), sensibil la atacul carios.

Maturarea

 

Presupune o mineralizarea masiva a smaltului si pierderea unor cantitati importante de apa si proteine.

Smaltul final contine:

-97% substante minerale;

-3% proteine si apa.

Curs 3

Formarea dentinei

ncepe spre sfrsitul stadiului de clopot;

proces ce se desfasoara concomitent cu formarea smaltului;

incepe cu putin timp inainte de debutul formarii smaltului;

are rol inductor asupra formarii smaltului;

celula raspunzatoare de formarea matricei organice a dentinei - ODB

ODB - celule postmitotice nalt specializate, bogate n organite celulare, se diferentiaza din preODB;

- aflate la periferia papilei dentare imediat n vecinatatea laminei bazale;

- ntre ODB diferentiate si membrana bazala exista un spatiu acelular n care se gaseste substanta fundamentala.

Procesul de dentinogeneza presupune formarea matricei organice = predentina, apoi mineralizarea acesteia; raspunzator este ODB de sinteza si depunerea elementelor componente.

Matricea organica :

a.       Proteine - 90% colagen tip I

- 10 % proteine necolagenice: fosfoforinele, sialoproteine, glicoproteine implicate n diferite procese de formare ale dentinei fara a fi elucidate momentele n care acestea intervin.

b.      Proteoglicani;

c.       Lipide in cantitate redusa al caror rol nu e pe deplin elucidat.

ODB secreta colagen (fibrile de colagen) diametru mare;

dispuse perpendicular pe lama bazala;

sunt secretate n spatiul acelular si se agrega cu substanta fundamentala deja existenta;

formeaza o retea la nivelul careia se vor depune sarurile minerale.

n acelasi timp cu secretia de colagen, ODB trimit catre lama bazala cteva prelungiri dintre care una va strapunge lama bazala si se va ntrepatrunde cu prima cantitate de smalt care a fost deja depusa.

Pe masura ce se depune matricea organica, ODB se retrage spre centrul papilei dentare, lasnd n urma prelungirea care a perforat lama bazala, prelungire ce se va alungi pe masura ce se va depune matrice dentinara fibra Tomes.

Din prelungirile ODB nmuguresc niste vezicule delimitate de o membrana, cu continut mineral. Veziculele si maresc dimensiunile prin acumularea de saruri minerale, a. spatiul dintre ele se va micsora f. mult, membranele se rup si veziculele se unesc depunnd saruri minerale la nivelul retelei fibrei de colagen.

Aceasta prima portiune de dentina = dentina periferica / mantaua dentinara.

Formarea dentinei circumpulpare nu se mai realizeaza dupa acelasi tipar ca formarea dentinei periferice.

ODB secreta n continuare colagen ce formeaza fibrile cu diametrul mai mic dect fibrilele din mantaua dentinara si cu alta orientare (perpendiculare pe prelungirile ODB).

n procesul de scretie al colagenului circumpulpar sunt implicate fosfoforinele. Si mineralizarea se realizeaza diferit; veziculele nu mai inmuguresc ci apare un front de mineralizare ce contine saruri minerale cu: diametrul mai mic spre mantaua dentinara; diametrul mai mare spre centrul zonei de dentina.

Procesul de mineralzare implica ODB si diferite proteine necolagenice.

Dupa incetarea activitatii de dentinogeneza, ODB se vor afla la periferia camerei pulpare si vor fi functionali atta timp ct dintele si va pastra vitalitatea, existand posibilitati reparatorii mai mari decat la nivelul smaltului. La smaltul dintelui format, nu mai exista ameloblasti singura posibilitate de reparatie fiind remineralizarea exogena, cu conditia sa se pastreze integritatea paturii externe a smaltului.

Ritmul de depunere al dentinei, dupa incetarea formarii dentinei de dezvoltare, este mai lent si imbraca anumite caracteristici in functie de stimulii din mediul ambiant.

Activitatea de formare a dentinei se desfasoara pe zone: se depune o cantitate de matrice organica care este apoi mineralizata, dupa care se depune o noua cantitate care se va mineraliza si tot asa pana cand se formeaza intreaga dentina.

n cursul a 24h se formeaza o cantitate de 4 m de dentina. Mineralizarea se realizeaza cu aceeasi viteza cu care se depune matricea organica.

Marcarea depunerii dentinei de la o perioada la alta (o zi la alta) se evidentiaza prin liniile lui Ebner. Dupa 5 zile modificarea devine mai evidenta liniile de contur Owen.

Formarea dentinei radiculare are loc odata cu procesul mai complex de formare al radacinii si al aparatului de sustinere al dintelui; viteza de depunere a dentinei este mai lenta dect a dentinei coronare si este tot rezultatul activitatii ODB. Activitatea de inducere a diferentierii ODB radicular din preODB radicular este realizata de o formatiune de natura epiteliala teaca Hertwig.

J Linia neonatala se afla doar la dintii temporari, singura exceptie fiind M1 permanent.

Formarea radacinii

Cand formarea coroanei ajunge la colet, ncepe formarea radacinii = proces complex rezultat al unor actiuni inductive intre elementele de natura epiteliala (teaca Hertwig) si elementele mezenchimale existente la nivelul papilei dentare (respectiv pulpa primitiva) si la nivelul sacului folicular.

are loc concomitent si cu formarea aparatului de sustinere: cement radicular, os alveolar, ligamente dentoalveolare.

Teaca Hertwig rol important n formarea radacinii deoarece stimuleaza diferentierea ODB radicular de la nivelul papilei dentare si prefigureaza forma si dimensiunile radacinii;

se formeaza prin proliferarea epiteliala de la nivelul buclei cervicale (formata din celulele epit. dentar ext. si int. si resturi din straturile reticulat si intermediar).

Proliferarea are loc intr-o directie cvasiorizontala, in asa fel se ingusteaza deschiderea larga a papilei dentare catre sacul folicular.

Capetele zonelor proliferate isi pastreaza o pozitie relativ nemodificata in raport cu osul maxilar si acolo va fi apexul dintelui respectiv.

Teaca Hertwig are 2 portiuni:

coronara - portiunea orientata catre coroana dintelui - teaca p-z;

apicala (capul liber al tecii) - diafragm epitelial - la acest nivel celulele isi pastreaza potentialul proliferativ a. se produce o crestere a celulelor epiteliale de la acest nivel.

Sub actiunea inductorie a acestora, celulele mezenchimale din vecinatate, aflate la periferia papilei dentare, se vor diferentia in final ODB radiculari care vor depune o prima cantitate de matrice organica dentinara ce va fi ulterior mineralizata.

Cand aceasta prima cantitate atinge o anumita dimensiune, celulele nediferentiate de la nivelul sacului folicular invadeaza portiunea de teaca care acopera dentina radiculara formata si o fragmenteaza a. zone de dentina radiculara vor fi descoperite si vor veni in contact direct cu elementele mezenchimale al sacului folicular. Celulele din ectomezenchim se depun pe suprafetele de dentina descoperite cementoblastele care vor forma pe suprafata dentinei descoperite cementul radicular.

Odata cu diferentierea cementoblastelor din sacul folicular pe partea opusa radacinii se diferentiaza tot din mezenchimul sacului folicular - osteoblastele care vor depune os alveolar pe peretele criptei osoase.

Din sacul folicular se vor diferentia fibroblastele ligamentele dento-alveolare care au un capat de insertie pe osul alveolar in formare si celalalt capat de insertie insinuat pe suprafata radiculara. Se va forma ligamentul de sustinere primar fibre Scharpey (aflate intr-o continua remaniere).

Sub actiunea inductorie a celulelor epiteliale de la nivelul diafragmului care prolifereaza si alungesc teaca , se diferentiaza noi ODB radiculare care depun o noua cantitate de dentina radiculara alungind radacina.

Procesul are loc succesiv pna cand in final radacina atinge lungimea dictata genetic. Procesul de perforare periodica a tecii Hertwig face ca aproape niciodata sa nu se poata observa teaca intreaga pe o cupa histologica. Resturile tecii resturile lui Malassez, pot exista toata viata in grosimea spatiului periodontal si uneori pot genera chisturi periradiculare.

Cand radacina si-a atins lungimea dictata genetic, la nivelul tecii inceteaza proliferarea a. nu se mai diferentiaza ODB, in schimb ingrosarea radacinii la nivel apical si ingustarea se face prin intermediul celulelor deja existente.

Formarea radacinii are loc pe o perioada lunga de timp, in paralel cu perioada eruptiva p-z a dintelui si dintele erupe cu radacina incomplet formata sau cel putin cu zona apicala nenchisa.

Procesul de nchidere apicala are loc in cativa ani (1-4 ani dupa eruptie). Perioadele vor varia in functie de dinte. Perioada cea mai lunga e la nivelul M1 (in jurul varstei de 9-10 ani).

Curs 4

Eruptia dentara

Eruptia dentara = fenomen natural ce cuprinde totalitatea miscarilor efectuate de dinti in stadiul de germene dentar intraosos spre C.B. pana la atingerea planului de ocluzie si intrarea in functie

Concomitent cu aceasta miscare : formarea radacinii , formarea structurilor denare de suport (os alveolar , cement , ligament periodontal) se stabilesc viitoarele jonctiuni dento-gingivale.

Dinte in eruptie = cand apare primul cuspid in C.B.

Etapele eruptiei miscari intr+extraosoase

1 Etapa preeruptiva

M      Intraosos = totalitatea miscarilor efectuate de germene intraosos pt a se adapta cresterii osul continator

M      E reglata de factori genetici

2 Etapa ereuptiva = prefunctionala

      Miscari efectuate de la locul de formare pana la aparitia primuluii varf in CB

      Miscari endoosoase + exoosoase

      Miscarile sunt axiale dar pot aparea si alt fel de miscari

      Miscarea de debut cand radacina incepe sa se formeze

      Pe masura ce radacina se formeaza dintele se apropie de CB, tesutul conjuctiv dispare iar EAR (EDR) se uneste cu epiteliul mucoasei bucale epiteliul reunit

      Germenele dentar nu se intalneste cu tesutul conjuctiv in drumul spre CB pt ca acesta degenereaza si dispare

      Epiteliul reunit se desface dintele erupe in CB fara sangerare

Desfacerea epiteliul reunit

-         Datorat fenomenelor enzimatice + datorat celulelor EAR

-         Pe masura ce dintele avanseaza in CB , mansonul epitelial ce il inconjoara coboara si determina formarea jonctiunii dento-gingivale etapa va lua sfarsit

-         Cu formarea jonctiunii dento-gingivale rolul org.smalt s-a incheiat (Alt rol : formarea smaltului induce diferentierea odontoblastilor , secretiile si mineralizarea smaltului).

-         Dintele erupt in CB radacina continua sa creasca . Dupa ce a erupt in CB dintele avanseaza cu 1-2 mm pe luna (avans mare la dintii temporari , mai mic la cei permanenti)

-         Dupa atingerea planului de ocluzie , formarea radacinii dintelui continua caracteristic fiecarui grup

 
3        Etapa posteruptiva

Y    Dupa ce a atins planul de ocluzie erupe pana la intrarea in functiesi apoi si dupa pt ca dintele trebuie sa se adapteze unor fenomene complexe ce apar : dezvoltarea oaselor maxilare (mai intensa intre 13-18 ani) + uzura ocluzala si aproximala

Y    Dintele face miscari de mezializare fiziologica

Teorii ce explica miscarile eruptive dentare

1        Teoria tractiunii ligamentare

Y    Motorul miscarii eruptive = tractiunile pe care ligamentele periodontale o exercita asupra dintelui

Y    Ligamentele periodontale - fibre de colagen - se prind pe cemetul radicular si osul alveolar

Y    Insertia pe os fixa : se bazeaza pe proprii fibroblasti . Contractiile de migrare , prindere intre ele sunt propr transmise ligamentele periodontale

Y    Mai multe fibroblaste se unesc intre ele , cu un capat se fixeaza de fibrele de colagen exercita o tractiune pe cementul radicular o miscare eruptiva .

2        Teoria cresterii radiculare

J     E abandonata

J     Formarea radacinii preia forte necesare impingerii dintelui spre CB prevedea existenta unei formatiuni la baza alveolei = ligament in hamac insertie fixa pe marginea alveolei . Formarea unei mici portiuni radiculare exercita presiuni pe ligamentul in hamac ce transforma presiunea intr-o miscare de impingere a dintelui spre cavitatea orala .

J     Studii recente : in anumite anomalii dentare : Displazia Dentinara I neformarea radacinii ar trebui sa nu erupa conform acestei teorii

J     Dupa studii recente ligamentul in hamac nu exista

3        Teoria presiunii vasculare

    E valabila

    Vasele pulseaza sincron cu pulsul aceste pulsatii de la baza germenului au o amplitudine mai mare decat cele de deasupra se imprima miscari eruptive de mica amplitudine

4        Teoria presiunii pulpare

      Exercitata de cresterea pulpara

      Multiplicarea celulelor pulpare pot genera o forta care sa-I imprime dintelui o miscare eruptiva

5        Teoria cresterii osoase

%      Fenomen de apozitie osoasa , e consecinta miscarilor eruptive si nu cauza lor asa cum se presupunea .

%      Dintele dupa eruptie sufera influenta contractiilor musculare periorale se directioneaza pozitia dintelui in CB.

Secventa de eruptie a dintilor temporari

Cuprinde 2 aspecte : Ordinea secventelor si Cronologia secventelor

1        Ordinea : IC , IL , M1 , C , M2

      In cadrul acestei grupe , dintii inferiori ies inaintea celor superiori cu o exceptie IL sup iese inaintea IL inf

 

2        Cronologia : dintii temporari ies in 3 etape

      Etapa incisiva

      Etapa M1 , C

      Etapa eruptiei M2

Etapa incisiva Etapa M1 , C Etapa eruptiei M2

IC inf 6 luni M1 inf 1 an si 4 luni (12+4=16 luni) M2 inf 2 ani si 3 luni (27 luni)

IC sup 10 luni M1 sup dupa cateva saptamani M2 sup 2 ani si 4-5 luni (28-29 luni)

IL sup 11 luni C inf 1 an si 7 luni (12+7=19 luni)

IL inf 13 luni C sup la cateva saptamani

Pauza 6 luni Pauza de aproximativ 8 luni

Concluzii :

J     Ies aproximativ din 6 in 6 luni (pe grupe de dinti)

J     Cronologia dintilor temporari e supusa mai putin variatilor decat dintii permanenti

J     Cronologia dintilor temporari e supusa in 80% unui determinism genetic

Fenomene ce insotesc eruptia dentara Fenomen de Teething

Semne generale

M      Discomfort , copil agitat , plangacios

M      Pierderea apetitului , insomnii , copilul roade jucarii

M      Copilul sa aiba unghiile taiate , mainile spalate

M      Copilul saliveaza abundent curge saliva pe gat , piept apar iritatii

M      Febra : 37 , 37.2 , maxim 37.5 . Febra mai mare se asociaza cu o boala generala

M      Copilul datorita hipersalivatiei se ineaca cu saliva

M      Nu trebuie sa aiba semne generale ca :

-         diaree abundenta

-         probleme de somn cateva zile la rand

-         stare de letargie

-         eruptii cutanate in alte zone

-         semne de tuse pronuntata , febra mare

Semne locale de Teething

Y    Bombare in locul unde va aparea 2 bombari simetrice , de dimensiuni usor diferite

Y    Zona usor pruriginoasa , usor dureroasa

Y    Gingiile usoara congestie

Y    Cand dintele emerge o mica sangerare ( mai rar , de obicei nu )

Y    Simptome de amploare mai mare la nivelul M

Y    Ce facem :

-         distragem atentia copilului

-         masaje blande cu o lingurita rece , cu deget umezit in tifon umezit

-         jucarii de cauciuc

-         daca nu , se dau preparate locale cu geluri anestezice (Colagel-fara zahar si alcool), analgezice generale (Paracetamol-Panadol baby dupa prescriptia medicului), sedative usoare dupa sfatul medicului pediatru

Manifestari locale ce trebuie sa ne ingrijoreze , patologice

      Mucoasa f congestiva , f sensibila la palpare sau sensibila spontan , tumefactie imp , scurgeri purulente

      Se dau antibiotice pe cale generala : Amoxicilina-suspensie pt copii

      Antiseptice locale : curatiri cu apa oxigenata slaba , alimente mai moi , igiena riguroasa

      Sa nu se faca abuz cu cele de mai sus

      Hematom de eruptie pe mucoasa gingivala in dreptul viitorului dinte , atat la dintii temporari (C si M) cat si la dintii permanenti (M si C). Tumefactia e moale , depresibila , de culoare violacee-albastruie ce are drept cauza ruperea de vase de sange si acumularea in foliculul dentar . Este fiziologic , nu se trateaza, se rezoarbe de la sine. Daca e f mare se poate realiza un drenaj.

      Chistul de eruptie tumefactie pe mucoasa gingivala cu cateva saptamani inainte de eruptie. Culoare mai deschis data de acumularea de lichid seros in foliculul dentar . Chistul are o constitutie mai mare decat a hematomului .

      Pt. chistul suprainfectat se realizeaza drenajul , ingrijire locala + generala (cu acordul medicului pediatru)

Tulburarile eruptie dentare a dintilor temporari

J     Legat de momentul eruptiei eruptie precoce : primul inainte de 4 luni , ultimul inainte de 2 ani

J     Dintii permanenti : eruptie precoce : inainte de 1-2 ani .

J     Eruptie intarziata : primul dupa 1 an , ultimul dupa 3 ani .

J     Eruptie precoce : dinti natali si neonatali

-         Dintele natal e prezent la nastere in CB

-         Dintele neonatal : apare in decursul a 30 zile dupa nastere .

-         Frecventa 1/800-1/600

-         Dintii natali sunt mai frecventi

-         Mai frecventi la fete

-         IC inf (cei mai frecventi 85%) , IC (11) , M , C (3)

-         Dintii neonatali (natali) multipli - simetrici de obicei

-         Dinte din seria normala sau dinte supranumerar mai frecvent in Sindromul Perre Godin , Sindromul Ellis van Crevend

-         Dintii forma , culoarea , dimensiunea normale

-         Dimensiuni mai mici , forme modificate, modificari structurale (dinti cretosi, opaci , modificari coloristice maronii)

-         Grade de imaturitate mai frecvent : radacini subtiri , scurte dinti f mobili risc de inghitire sau aspiratie

-         Diverse hipomineralizari

-         Pot provoca ulceratia buzelor , mucoasei jugale , limbii + leziuni ale mameloanelor mamei

-         Cauze : genetice , boli genetice ; sau cauza locala : pozitia superficiala a mugurelui dentar cea mai frecventa

Act terpeutic:

-         Radiografie

-         Daca sunt supranumerari : extractie

-         Daca sunt normali : incercam sa ii pastram

-         Daca sunt supranumerari sau normali dar au pericol de aspiratie facem extractie dupa primele 10 zile de viata sau daca este necesar in primele 10 zile de viata dar cu administrare de vitamina K

-         Daca vrem sa il pastram:

o       Igiena cavitatii bucale;

o       in boala RIGA-FEDE marginile subtiri se netezesc, apoi se administreaza preparate fluorurate (NaF).

o       Daca sunt incisivi, acestia pot produce leziuni mamelonare mamei, deci vom hrani copilul cu biberonul

Tulburarile de pozitie a dintilor temporari

M      Dinti inclusi in os dinti supranumerari

M      Pot erupe in alte pozitii : ectopii

M      Anchiloze dentare : fenomen in care osul se sudeaza de cementul radicular, ligamentul periodontal disparand

M      La dintii temporari, permanenti

M      Provoaca infraocluzia dintelui

M      Poate aparea in oricare moment al eruptiei sau dupa ce a erupt complet

M      Fenomen de reincluzie isi reia drumul de la eruptie

M      Mai frecvent la dintii temporari (M temp), mai ales la cei inf.

M      Are caracter ereditar

M      Graduri de infraocluzie

-         usoara - cea mai frecventa (pana la nivelul punctului de contact)

-         medii ( in jurul punctului de contact )

-         grave ( sub unctul de contact )

M      Frecventa anchilozei si infraocluziei cresc cu varsta

Factorii etiologici ai anchilozei\

%      Perturbari ale metabolismului ligamentului periodontal - factori generali sau locali (traumatisme sau inflamatii)

%      Factori ereditari

%      Clinic

-         infraocluzia

-         la percutie tonalitati inalte

-         lipsa mobilitatii dentare

%      Tratament

-         in functie de prezenta sau absenta mugurelui dintelui permanent (anchiloze mai frecvent cand nu e mugure)

-         gradul de infraocluzie + rata progresiei

-         complicatii + gravitatea lor

-         complicatii : migrarile dintilor vecini : se inclina vecinii , antagonistii in plan vertical perturbari ale varstei de eruptie a dintilor permanenti (intarzieri), modificari ocluzale la nivelul tuturor dintilor permanenti

-         Dinte cu succesor :

        dinte extras infraocluzie grava

        infraocluzie usoara sau medie expectatitva (se urmareste rezorbtia radiculara)

        se reantregeste suprafata ocluzala prin RC sau coroana

-         Dinte fara succesor :

        dintele se extrage

        prin tratament ortodontic ceilalti se redreseaza ; se urmareste eruptia celorlati dinti

Factori ce intereseaza eruptia dentara temporara

1        Factori fiziologici :

        legati de mama

- varsta mamei la nastere mama tanara : eruptie accelerata

- nr crescut de nasteri dintii ies mai tarziu

- stare de sanatate buna eruptie mai rapida

        legati de copil

- greutatea , inaltimea la nastere crescute dintii ies mai repede

- sex : la baieti primul grup erupe mai repede ; restul dintilor erup mai

repede la fete

- situatia sociala mai proasta : erup mai greu

2        Factori patologici :

      rahitism , sifilis congenital , rubeola prenatala intarzieri

      anomalii cromozomiale : sindromul Down : intarziere + modificarea secventelor de eruptie

      factori endocrini : hiperfunctia hipofizara + tiroida acceleratie

hipofuncti hipofizara + tiroida intarziere

      febre eruptive : accelereaza eruptia dintilor situati mai aproape de CB (m superficial)

Factori ce influenteaza eruptia dintilor permanenti

E    Factori fiziologici :

-         sex : influenteaza ordinea + varsta

-         rasa : la negri mai repede , la caucazieni mai tarziu

-         zona : climatul cald mai repede

-         mediu urban : mai repede

-         conditii socio-economice bune : mai repede

-         perioade de calamitati , razboi : eruptie intarziata

-         tendinta seculara : au tendinta de a erupe mai devreme

E    Factori patologici

-         generali : influenteaza toti dintii

-         locali : localizati pe grupe de dinti

        Factori patologici generali

A ) Boli endocrine : insuficienta hormonilor tiroidieni : tardiva

Mixedem juvenil intarzie ( dintii temporari erup normal )

Insuficienta STH : intarzie dintii permanenti ( dintii temporari erup normal )

Hiperactivitatea glandelor sexuale accelereaza

B)                 Factorul genetic : eruptie intarziata familiala

C)                Boli genetice : sindromul Down intarzie , inversari ale eruptiei

Osteopetroze : densifica osul intarzie

Disostoza cleido-craniana : dintii temporari normal , dintii permanenti mai tarziu , inversari ale perioadelor de eruptie .

        Factori patologici locali influenteaza varsta si traseul

A)            Obstacol : dintii supranumerari

B)             Modificari de forma : dinti dilacerati (au o angulatie)

C)            Cariile complicate de la nivelul dintilor temporari pot provoca complicatii atat de mari incat sa fie necesar sa fie extrasi precoce

D)            Extractia precoce intarzierea eruptiei dintilor permanenti (cand ei sunt adanc in os) sau erup mai devreme. Extractia temporarilor nu f precoce dinti permaneti superficiali

E)             Traumatisme pierderea prematura a dintilor frontali accelereaza eruptia sau o incetinesc.

Curs 5

Secventa de eruptie a dintilor permanenti

In cadrul acestui grup erup intai dintii de la mandibula . Exceptie PM sup ies inaintea celor inf. Erup la mici intervale de timp. La fete dintii erup ceva mai devreme. Caninii si premolarii sunt cei mai perturbati in ordine si cronologie.

Etapele eruptiei dintilor permaneti 2 etape :

        Etapa I : intre 6 - 9 ani erup M1 si IC,IL

-         intre 6 - 7 ani : M1 , IC inf Poate sa erupa intai M1 si apoi IC inf sau intai IC inf si apoi M1 sau erup

simultan

IC inf erupe dupa IC sup

IC inf erupe lingual de dintii inf temporari dintii temporari sunt

extrasi iar pacientul e sfatuit sa impinga cu limba dintii

-         intre 7 - 8 ani : IC sup , IL inf

-         intre 8 - 9 ani : IL sup

        Etapa II: intre 9 - 13 ani erup restul dintilor , mai putin M3

      Ordinea si cronologia difera in functie de sex :

La fete : frecvent ectopii de C max + PM2 mand (uneori)

Mand : C : 9- 10 ani (primul) Max : PM1 : 9-10 ani (primul)

PM1 : 10-11 ani C : 10-12 ani

PM2 : 11-12 ani PM2 : 11-12 ani

M2 : 12-13 ani M2 : 12-13 ani

La baieti : frecvent ectopii de PM2 max + PM2 mand (uneori)

Mand : PM1 : 9-10 ani Max: PM1 : 9-10 ani

C : 10-11 ani C : 11-13 ani

PM2 : 11-12 ani PM2 : 11-12 ani

M2 : 12-13 ani M2 : 12-13 ani



Ectopii : la dintii ce apar ultimii inaintea M2 !

M3 etapa accesorie de eruptie , dupa 16-18 ani

Accidentele eruptiei dintilor permanenti

@ Hematom + chist de eruptie : in special la M si C aspect clinic si tratament (curs anterior)

@ Sechestrul de eruptie = fragment osos intalnit pe suprafata ocluzala a unui M permanent in eruptie.

@ Fragmentl este situat in santul intercuspidian , separat de dinte prin tesut moale

@ Poate fi depistat intamplator prin Rx de vecinatate

@ Pe Rx : osul (radio-opac) separat de tesutul moale (radiotransparent) de dinte

@ Nu provoaca simptome

@ Uneori dureri la masticatie datorate neconcordantei intre viteza de eruptie a dintelui ce e mai mare decat viteza de rezorbtie a fragmentului osos desprins .

@ In general nu necesita tratament

Cronologia formarii dentare

1        Debutul formarii mugurelui

2        Debutul mineralizarii coroanei

3        Terminarea mineralizarii coroanei

4        Eruptia

5        Momentul inchiderii apexului

Cronologia dintilor temporari

1              Intre 7-10 sapt de viata intrauterina : incepand cu INCISIVII terminand MOLARII

2              Intre 5-6 luni de viata intrauterina : INCISIVII - MOLARII

3              Postnatal : pana in luna a X-a

      Momentul nasterii marcat de linia neonatala separa zonele mineralizate prenatal de cele mineralizate postnatal. Orice tulburare a nasterii duce la aparitia unei benzi neonatale (in loc de linie) . Aceasta banda este smalt + dentina mai putin mineralizata . La nivelul ei apar carii cu evolutie rapida in suprafata + profunzime

      Linia neonatala : la nivelul INCISIVILOR : la unirea 4/5 coronare 1/5 de colet

C : la mijlocul coroanei

M temp : la baza cuspizilor (la nivelul punctului de contact)

M de 6 ani : la nivelul vf cuspizilor

4              .

5              La 1-1 dupa eruptia dintilor .

Cronologia dintilor permanenti

1)      M1 : la 4 luni intrauterin 2) IC sup+inf : 3 - 4 luni postnatal

INCISIVII : la 5 luni intrauterin IL sup : 8-12 luni postnatal

C : la 6 luni intrauterin C : 4 - 5 luni postnatal

PM1 : in jurul nasterii PM1 : 1 - 1 an postnatal

PM2, M2 : in primul an de viata PM2 : 2 - 2 ani

M3 : la 4 ani postnatal M1 : la nastere

M2 : 2 - 2 - 3 ani

M3 : 7 - 10 ani

3) IC , IL : 4 - 5 ani 4) . 5) IC , IL : la 2 - 3 ani dupa eruptie

C : 6 - 7 ani C : intre 1- 3 ani dupa eruptie

PM1 : 5 - 6 ani PM1 , PM2 : 2 ani dupa eruptie

PM2 : 6 - 7 ani M1, M3 : 3 - 4 ani dupa eruptie

M1 : 2 - 3 ani M2 : 2 - 3 ani dupa eruptie

M2 : 7 - 8 ani

M3 : 12 - 13 ani

Varsta dentara

J     Se calculeaza apreciind principalele momente ale formarii dintilor in raport cu varsta la care se produc

J     Nolla : scoruri de la 1 la 10 principalele momente ale evolutiei dentare

        1 : debutul formarii mugurelui

        2-6 : mineralizarea coroanei ( 2=initiere , 6=terminare)

        7-9 : formarea radacinii

        10 : inchiderea apicala completa

J     Se efectueaza ortopantomograme si fiecarui dinte I se da cate un scor , in functie de locul unde se situeaza mineralizarea , forma radacinii . Se aduna scorul , se face media care e cautata in tabele pt a vedea carei varste dentare corespunde daca concorda cu varsta pacientului : e favorabil !

 

Particularitatile morfologice si structurale ale dintilor temporari

M      Dintii temporari au deosebiri de morfologie si structura fata de dintii definitivi influentele patologice ale dintilor temporari si metode de tratament

M Particularitati :

I Nr diferit : 10 sup , 10 inf 20 dinti

Formula dentara : 2II 1C 1M1 1M2

2II 1C 1M1 1M2

In spatele celui de al V-lea dinte se afla M de 6 ani

Dintii permanenti : 32 dinti : 2 II 1 C 2PM 3 M

2 II 1 C 2PM 3 M

! Nu exista formularea : Premolarii definitivi

Notatia dentara

A ) Sistemul universal de numerotare :

-         pt dintii permanenti se incepe de la ultimul dinte superior drept M3 notat cu 1 pana la M3 de partea stg: 16

-         la arcada inferioara : pe stg M3 =17 , ultimul molar pe dr = 32

-         pt dintii temporari : notati cu litere mari A=M2 sup dr . M2 sup stg . M2 inf stg . M2 inf dr

B ) Sistemul Palmer : a introdus cadrane

- pt dintii permanenti 8 7 6 5 4 3 2 1 | 1 2 3 4 5 6 7 8 pt IC sup dr 1|

8 7 6 5 4 3 2 1 | 1 2 3 4 5 6 7 8 pt M3 inf stg |8

-         pt dintii temporari E D C B A | A B C D E pt IC sup stg |A

E D C B A | A B C D E

C ) Sistemul international : cadranele au fost notate pt dintii permanenti cu 1 , 2 , 3 , 4 iar pt dintii temporari cu 5 , 6 , 7 , 8

II Culoarea dintilor :

J     dintii temporari mai albi , opaci , cu tenta albastruie

J     dintii permanenti sunt albi galbui

III Dimensiunea dintilor

      dintii frontali : II, C mai mici decat dintii permanenti ( cam cu 1/3 mai mici )

      dintii laterali : M mai mari in dimensiune MD decat succesorii permanenti

M1 temp sup : cu 0.1 mm mai mare decat PM1

M2 temp sup : cu 1.4 mm mai mare decat PM2

M1 temp inf : cu 0.7 mm mai mare decat PM1

M2 temp inf : cu 2.7 mm mai mare decat PM2

IC inf este cel mai mic dinte : lungimea totala 14 mm, inaltimea coroanei 5 mm, diametrul MD 4-4.1 mm , diamerul VO 4 mm

C sup este cel mai mare dinte : 19 mm lungime totala, inaltimea coroanei 6.5 mm, diametrul MD = diametrul VO = 7 mm lungimea radacinii e aproximativ dublul lungimii coroanei.

M2 temp inf este cel mai voluminos in sens MD diametrul MD = 9.9 mm , lungimea totala aproximativ 19 mm, inaltimea coroanei 5.5 mm, diametrul V0 = 8.7 mm

IV Forma dintilor

E    dintii temporari frontali asemanatori cu dintii permanenti , dar sunt mai scurti si mai globulosi

E    M temp forma diferita de a PM , dar unii M2 temp sunt asemanatori cu M1 definitivi de pe acea arcada

Caracteristicile morfologice generale ale dintilor temporari

      Coroana

        o fata vestibulara pe care exista o proeminenta cervicala spre colet sub care exista o constrictie

        pe fata ocluzala : proeminenta cervicala sub care exista constrictie numai la frontali

        cea mai mare proeminenta vestibulara : la M1 inf + C sup

        deasupra convexitatilor , in special la M1 (la M in general) fata vestibulara devine convergenta spre ocluzal perimetrul ocluzal e mai mic decat perimetrul cervical

        si pe fata ocluzala apare convergenta , dar intr-o mai mica masura

        zonele de contact sunt in suprafata, nu punctiforme ca la dintii permanenti , ele sufera modificari de-a lungul vietii

        in zona frontala la inceput exista suprafete de contact ce ulterior dispar aparand spatierile fiziologice ce vor pregati eruptia dintilor permanenti

        la nivelul M la inceput exista spatieri ce ulterior se reduc si dispar cu eruptia M de 6 ani ce strange contactul aparitia de carii frecvente ce evolueaza in suprafata si profunzime

        la nivelul dintilor temporari : spatii ale primatelor precanin la max , retrocanin la mand

      Radacina

-         mai lunga in raport cu coroana, mai subtire, mai efilata decat la dintii permanenti

-         dintii frontali monoradiculari

-         molarii pluriradiculari M sup : 3 radacini , M inf : 2 radacini

-         radacinile se desprind direct din baza coroanei, la nivelul jonctiunii smalt-cement

-         radacinile se pot fractura usor daca nu sunt rezorbite la extractie

-         radacinile sunt divergente de la baza, convergente spre apex in acest spatiu se afla dintele succesor

-         radacinile dintilor monoradiculari : convexitatea spre vestibular, curbura spre distal (convexitatea datorata mugurelui dintelui permanent)

      Camera pulpara

        e mai voluminoasa in comparatie cu coroana dintelui

        conturul urmareste suprafata exterioara a coroanei

      Caracteristici morfologice de grup

Incisivii

Mai mici, globulosi, marginea incizala neteda, mai au lobi de crestere .

Au pe fata ocluzala cingulum de dimensiuni diferite.

Nu prezinta foramen cecum.

Nu prezinta sant de descarcare vestibular .

Exista acea proeminenta cervicala .

Prezinta un unghi mezial bine exprimat, unghi distal rotunjit .

Cel mai mic IC inf la cea mai mica carie aproximala se deschide camera pulpara

IC sup = cel mai simetric dinte : diametrul mezio-distal mai mare sau egal decat diametrul cervico-incizal

IL asemanatori cu centralii

IL sup mai mici dar mai lungi

IL inf au diametrul mezio-distal mai mare decat cei inf

Camera pulpara urmareste conturul exterior al dintilor camera pulpara are aspect de evantai

2 coarne pulpare:pe M (mai proeminent) si pe D

C

Are un cuspid ce se abrazeaza in timp , se descopera dentina

Are 2 pante : spre M si spre D . Panta M mai mare la C sup , panta D mai mare la C inf

O creasta longitudinala pe fata vestibulara ce uneste varful caninului cu coletul ; de o parte si de alta a ei se schiteaza niste depresiuni

Aceasta creasta apare si pe fata ocluzala a camerei , uneste varful cuspidului cu cingulum. Imparte fata ocluzala in 2 zone . Exista 2 fosete .

Cingulum mai mare la C sup

Radacinile de 2 ori mai lungi decat coroana . Radacina are curbura spre distal

Camera pulpara urmareste conturul exterior al dintelui

M1

Fata vestibulara cu creasta spre cervical sub care exista constrictia la colet. De la nievlul proeminentei vestibulare , fetele vestibulare converg spre ocluzal, mai mult la M1 inf, mai putin la M1 sup de aceea perimetrul ocluzal mai mic ca perimetrul cervical

Fetele ocluzale converg spre ocluzal, dar nu mai e creasta

Fata ocluzala are nr variabil de cuspizi

J M1 sup : 3-4 cuspizi 3 cuspizi : 2 pe V , 1 pe P

4 cuspizi : 2 pe V , 2 pe P

4 cuspizi : poate exista un tubercul atasat de cuspidul MV spre M = tuberculul Zuckerkandl

J M1 inf : fata ocluzala cu 4 cuspizi : 2V si 2L

intre cuspizii MV si ML este o mica creasta de smalt transversala ce separa fata ocluzala in 2 : spre M foseta ocluzala mai mica , spre D foseta ocluzala mai mare

atasat de cuspidul MV tuberculul Zuckerkandl este f pronuntat

M1 sup

3-4 coarne pulpare ( dupa cuspizi)

cornul MV e cel mai aproape de suprafata (1-1.5mm)

o cavitate pe acest dinte poate fi mai profunda pe distal oral si mai superficiala pe MV

are 3 radacini : 1 palatinala + 2 V MV , DV

pe radacina MV pot exista uneori 2 canale

in rest pe fiecare radacina este cate un canal

M1 inf

M Fata vestibulara cu proeminenta cervicala f mare, constrictia la colet f pronuntata , convergenta f pronuntata

M meziala coronara + radiculara > distala ( inaltimea coroanei, radacinii)

M 4 cuspizi , creasta transversala

M camera pulpara mare , 4 coarne pulpare cel MV e cel mai proeminent

M camera pulpara emite o prelungire spre V

M exista tuberculul Zuckerkandl greutate cand punem matrici

M 2 radacini M mai lunga , D mai scurta

M 3 canale 2 pe radacina M (canale MV,ML) si 1 pe radacina D

M 4 canale 2 pe radacina M , 2 pe radacina D

 

 

 

M2 sup

E Este asemanator cu M de 6 ani

E 4 cuspizi , o creasta transversala ce uneste cuspizii MP si DV

E Poate aparea tuberculul Carabeli pe fata palatinala spre maxilar

E Camera pulpara mare in special in sens VO

E 4 coarne pulpare : cel MV este cel mai superficial

E 3 radacini : 2 vestibulare , 1 palatinala

E Poate aparea un canal superficial pe radacina MV

M2 inf

J Cel mai voluminos

J Asemanator cu M de 6 ani inf

J 5 cuspizi 3V mici si egali

2L mai mari

J 2 radacini : M si D cu 3 sau 4 canale

J Camera pulpara mare in sens MD mai mult

J 5 coarne pulpare , cel MV e cel mai superficial

Structura dintilor temporari

J     Grosimea smaltului si a dentinei : cu 30% mai mica decat a dintilor permanenti

J     Zona ocluzala centrala a M : datorata unei concavitati a camerei pulpare, stratul de dentine e mai mare

J     Componenta chimica : dintii temp, in special dupa ce incepe rezorbtia sunt mai porosi, mai permeabili

J     Continut mai scazut de F pt ca au o perioada mai scurta de maturare posteruptiva

J     Concentratia de saruri minerale se modifica cu rezorbtia

J     E prezenta linia neonatala

J     Mineralizarea dintilor fiind mai mult desfasurata in viata intrauterina, e ceva mai buna decat a dintilor permanenti

J     Smaltul e mai subtire (30%) , la unii dinti are 1 mm. Are grosime uniforma . Este neted , fara santuri . gropite pe fetele netede . Culoare alba opaca cand se reface se foloseste compozit mai alb

J     La suprafata smaltului: stratul de smaltul aprismatic ; ca elemente organice predomina prismele de smalt ; cantitate mai mica cand se aplica obturatiile de RC ce necesita demineralizare acida , se tine un timp dublu

J     Orientarea prismelor : Verticala la marginea incizala

Oblica la nivelul cuspizilor

Orizontala spre colet

J     O cavitate pregatita in aceasta zona nu necesita bizotare .

Curs 6

Dentina + smaltul

J Smaltul e mai subtire la dintii temporari

J Dentina in zona centrala, ocluzala este mai groasa, camera pulpara are o concavitate spre ocluzal.

J Dentina dintilor temporari e mai permeabila in special in timpul rezorbtiei

J Linia neonatala - dentina mineralizata pre/post natal , este mai putin densa , aspect granulat

J Diametrul canaliculelor dentinare mai mare spre jonctiunea smalt-dentina o carie in smalt evolueaza rapid in dentina

J In urma procesului patologic se pot depune cantitati mari de dentina de reactie : micsorarea camerei pulpare blocheaza canalul radicular

Cementul

Mai subtire prin cresterea nr de celule

Relatia cement-smalt la dintii temporari :

@ 60% cementul acopera smaltul

@ 30% spatiu intre smalt-cement

@ 10% smaltul acoprea cementul

Pulpa

M Structura asemanatoare cu a dintilor permanenti

M Celule , fibroblasti , vase , nervi

M Cu varsta pulpa sufera fenomene regresive, de imbatranire la nivelul tuturor componentelor : predomina in ultima etapa de evolutie etapa rezorbtiei radiculare

M La periferia pulpei : strat fibrilar de colagen

Nivelul distributiei + Nr elementelor nervoase Particularitati

% Nr fibroblastelor nervoase e mai mic ele formeaza plexuri subodontoblastice ce sunt incomplet dezvoltate

%      Complexe mecano-receptoare - ce favorizeaza legatura intre fibrele Tomes si fibrele nervoase - sunt mai putin numerice

%      Exista in pulpa dintilor temporari axoni nemineralizati mai multi

%      Pulpa dintilor temporari este mai putin sensibila

Rizaliza = resorbtia radiculara

      Fenomen histologic dictat genetic ce consta in scaderea treptata a radacinii dintilor temporari pana la disparitia completa a radacinii , apoi exfolierea dintilor temporari

      Incepe odata cu initierea miscarilor eruptive a dintilor permanenti : cu 3-4 ani inainte de exfolierea dintilor temporari , cu 1-2 ani dupa terminarea formarii radacinii temporare

      Factori : 1) Presiunea exercitata de dintii permanenti de inlocuire

            2) Forta declansata de muschii masticatori

3) Pulpa dintilor temporari

      1) Presiunea exercitata de dintii permanenti de inlocuire

- dintele permanent declanseaza presiuni cand incepe eruptia sa : cand coroana a fost complet mineralizata germenele se angajeaza in procesul de eruptie

- argumente pro :

* in cadrul anodontiilor : oprirea sau incetinirea ritmului resorbtiei radiculare

* cand dintele permanent e f voluminos, resorbtia radiculara poate aparea la 2 dinti temporari vecini

* ectopii ale dintilor permanenti resorbtia apare in alt loc, unde e mugurele ectopic

2) Forta declansata de muschii masticatori

- creste forta musculara in inaintarea in varsta a copilului

- desfasurarea resorbtiei radiculare suportul alveolelor scade, implantarea dintelui in alveola scade, apare mobilitatea

3) Pulpa dintilor temporari

- nu e implicata in resorbtia fiziologica

- e implicata cand ea se imbolnaveste : complicatii pulpare pulpite gangrene complicate, ele putand modifica vitalitatea si tiparul resorbtiei radiculare (accelereaza) + apare in alta parte decat e fizilogic - adica la apex - pe suprafata radacinii , interradicular

Resorbtia radiculara

J Incepe la II si C inspre ocluzal, apoi dintele sufera repozitionarea in os resorbtia la apex:tipar orizontal sau oblic (in bizou)

J Pt M : radacini puternic divergente : la inceput resorbtia are loc pe suprafata interna a radacinii. Prin repozitionare resorbtia continua la apex

J Pot exista diferente intre diametrul dintilor de inlocuire fata de perimetrul deschis de radacina : se produc presiuni exercitate de dintii permanenti neuniforme : unele radacini se resorb mai repede, altele mai incet

J La M inf - radacina M se resoarbe mai repede

J La M sup - radacina V se resoarbe mai repede

Mecanismul de producere a resorbtiei

Rizaliza = fenomen asemanator resorbtiei osoase. Se produce pe baza actiunii odontoblastelor

Mecanismul nu exista ca atare ci apare dictat genetic cand se impune declansarea resorbtiei : celulele vin pe cale sangvina si provoaca diviziuni sistolice reticulo-histocitare prin unirea a 2-3 monocite

Odontoblaste = celule mari , citop. bogata, numeroase organite celulare (celule multinucleate) ce contin o bogata fosfataza acida. La locul resorbtiei ele emit o portiune activacatre radacina = portiune in perie realizata prin plicaturarea membranei + citop celulelor spre zona de resorbtie)

Odontoblastele inactive nu au suprafata in perie . Diferentele lor sunt sistemul de parathormon si inhibitorul de calcitonina

Resorbtia - proces intermitent : perioade active + perioade de pauza . In perioadele active dintele capata mobilitate. In perioadele de pauza dintele capata fixitate in alveola prin depunere de cement in zona radiculara resorbita anterior

      Perioadele de activitate depasesc perioadele de pauza resorbtie totala

Resorbtie fiziologica : de la ext prin dispunerea odontoblastelor active spre suprafata de resorbtie (ea are o pozitie variabila in functie de locul unde apare presiunea dintelui permanent).

Mecanism intim de resorbtie

M      Odontoblastele se orienteaza cu zona de resorbtie spre radacina

M      Ele emit portiuni in perie

M      Se resoarbe cementul (la inceput) + dentina

M      La inceput : resorbtie in afara osteblastelor : exocitoza : dezvoltarea sarurilor minerale sub actiunea fosfatazei acide

M      Substanta organica e fragmentata in mici portiuni ce sunt inglobate in celule : liza in interior : endocitoza

M      Odontoblastele resorb de 2-3 ori mai mult decat volumul lor

M      Dispar ligamentele periodontale + fenomenul regresiv pulpar

Tiparul fizilogic :

E Simetric stg-dr pt dinti omologi

E Mai intai dintii inferiori

E La arcada inf se exfoliaza ultimul M2

E La arcada sup se exfoliaza ultimul C sau M2

E La fete resorbtia are loc mai repede decat la baieti

E C si M au variatii mai mari decat II.

Resorbtii patologice

In imbolnavirile puplare : interradicular pe suprafata radiculara , in int camerei pulpare (resorbtii patologice) pot sectiona radacina se pot face si extractii

Comportamentul dintilor temporari in cursul vietii = Stadiile evolutive ale dintilor temporari pe arcada

I Dinte temporar imatur

M De la aparitia pe arcada pana la inchiderea apexului (1-1 ani)

M Dintele are o pulpa tanara, capacitate crescuta de aparare, putere reparativa crescuta

M Anumite metode terapeuticeconservatoare au mai mare succes decat in celelalte etape

M Patologie traumatica (fracturi + luxatii) sau carioasa (caria de biberon)

M Toate metodele de tratament sunt posibile, dau rezultate bune numai sa ne lase copilul sa-I lucram

M Reactia pulpei la procesul patologic : depuneri de dentina ce uneori oblitereaza camera pulpara + camera radiculara

M Complicatiile proceselor patologice : mortificarea + infectarea pulpei , anchiloze

II Dinte temporar matur

J Faza de stabilitate dentara

J Din momentul in care apexul s-a inchis pana la debutul resorbtiei radiculare 3 ani +/- 6 luni

J Dintele temporar se manifesta ca un dinte permanent

J Orice patologie, afectiune pulpara acuta / totala (PST) nu imbraca forme clinice atat de dramatice

J Aparare buna la inceput, scade pe masura ce ne apropiem de a III-a etapa

J Se incearca toate etapele de tratament , cu rezerve pt cele ce implica a aparare f buna la sf etapei : coafaje directe.

III Dinte temporar imbatranit

Stadiu de instabilitate dentara

Stadiu de dinte temporar in curs de resorbtie

Pe toata durata resorbtiei, pana la exfolierea dintelui 3 ani

Resorbtie + fenomene regresive pulpare : scad potentialul de aparare a pulpei patologie pulpara : pulpite purulente sau pulpite cronice mai frecvent

Nu toate tratamentele dau rezultate : coafajul direct nu are succes

In tratamentul endodontic, prin radacina larga sa nu se lezeze sacul folicular al dintelui permanent

Caria dentara la dintii temporari

E Proces distructiv de natura infectioasa

E Fenomen dinamic in care se produce distructia componentei minerale (demineralizarea) + liza componentelor organice ulterior

E Proces de lunga durata : se produc diferite atacuri acide ce produc demineralizari urmate de perioade de remineralizare .

E O carie cu lipsa de substanta apare dupa 3-4 ani de la data primului atac acid

E Balanta intre procesele de demineralizare si cele de remineralizare : proces initiat de carie : se poate vindeca sau poate evolua cavitate

Formele clinice ale cariei dentare la dintii temporari

1 ) Caria oprita in evolutie

-         procesele de remineralizare predomina fata de cele de demineralizare ;

-         cand un dinte isi pierde vecinul, zonele de retentie interdentara dispar autocuratirea + igiena artificiala se imbunatatesc . Zona e scaldata de lichid bucal : saliva cu F remineralizarea .

-         pete brune-maronii, fara lipsa de substanta, pot avea o suprafata rugoasa

-         procesele de demineralizare nu sunt stopate prin metode profilactice atacurile acide vor continua + apare lipsa de substanta

2 ) Caria cu lipsa de substanta

3 ) Caria incipienta

- s-a produs prin demineralizare

- smaltul de la suprafata e integru, poate fi usor mat

- nu exista lipsa de substanta

- microorganismele din placa bacteriana produc acid el va demineraliza suprafata smaltului : Ca si P rezultate ies pe suprafat dintelui reprecipita la suprafata smaltului . Suprafata smaltului va fi intacta

- atacurile acide continua, pH scade apare cavitatea : pata alba cretoasa

- cariile incipiente sunt f supuse vederii

- modalitatea de examinare :

J dintele trebuie curatat de placa bacteriana + tartru

J se izoleaza si se usuca dintele

J se aplica o lumina f buna

J se foloseste lupa pt petele albe cretoase

J palpare blanda cu sonda - sa nu fie ascutita

J separatoarele in zonele aproximale - pot leza straturile superficiale

J acele pete albe cretoase in zonele proximale cand creasta marginala e integra nu e carie incipienta , e smalt subminat sub care exista dentina alterata

J palpare cu sonda rotunjita .

Tratamentul cariilor

Sa actionam in primul rand asupra factorilor etiologici , nu asupra efectelor factorilor etiologici

Tratament curativ doar pt efecte

Factori etiologici ai cariei dentare

Gazda Factori orali + Factori generali

Factori orali

- dintele : M structura dintelui

M hipoplazii, hipomineralizari dobandite

M imaturitate posteruptiva a dintelui

- linia neonatala : mai prost mineralizata

- morfologia dentara : M fata ocluzala cu fisuri, gropite, suprafete accidentate

favorizeaza retentia alimentelor

M fisuri in fata vestibulara (II) foarte defavorabila

- incongruenta dento-alveolara : M inghesuire, lipsa de aliniere

- saliva:

M in functie de cantitate : cantitate crescuta inhiba procesul carios

M in functie de calitate : F efect protector , minerale + vascozitate

M sisteme cariopreventive salivare : lizozim + minerale

Factori generali

A)        Pacienti cu handicap general : senzorial, psihic, fizic. Factor favorabil prin aflux salivar : sedativele pe care le iau produc xerostomie . Medicamentele sunt tablete mestecabile sau siropuri cu zahar.

Alte boli : astm + respiratie orala uscarea gurii.

B)        Factori economici : % medii mai joase mai multe carii

igiena bucala + corporala

% diete neechilibrate

1)      Microorganisme

      Caria nu apare in lipsa microbilor, chiar in diete bogat cariogene

      Streptococ : mutans, sangvis, salivarius, milieri

      Streptococul mutans : @ populeaza cavitatea bucala cu aparitia primilor dinti

@ e puternic acido-producator, e slab acido-rezistent

@ produce PZ intra+extracelular prin enzime: PZ ajuta la aderenta streptococului de dinte

      Placile bacteriene vechi adapostesc multi microbi, sunt cele mai agresive

      Lactobacilul : chiar din primele zile dupa nastere. Slab acidoreducator, puternic acido-rezistent

Substante nutritive

J Diete :

cei mai nocivi : HC - monozaharide, in special zaharoza, lactoza, glucoza

cele mai nocive : cele lipicioase

consitenta alimentara : consistenta crescuta mai nocive

glucidele sa se dea la mese, apoi sa se spele pe dinti

Moment nefavorabil cand se aduna Gazda + Microorganismele + Substantele nutritive

Caria de biberon lichide indulcite in biberon, absenta igienei, salivatie scazuta in timpul noptii

Curs 7

Alte modalitati de depistare a leziunilor incipiente

Rx - bite-wing




M Film retrocoronar, in spatele arcadelor dentare, pacientul musca aripioara

M Coroana sup,inf + f putin din radacina

M Pt leziuni incipiente aproximale : demineralizare la mai putin de la exteriorul smaltului. Leziunile ocluzale nu prea se vad

M Dintele spalat, uscat, curatat carie : modificare de culoare de o parte si de alta a santului intercuspidian

M Se poate explora santul: freze sferice, cilindrice, cilindro-conice (explorare) la turatie conventionala, se indeparteaza coloratia : smalt indemn se face sigilare largita = enameloblastie.

Momentul cand CB e populata microbian

J La nastere e sterila

J Colonizata dupa nastere

J Streptococul apare odata cu aparitia dintilor se prinde pe suprafete dure apare la nivelul CB de la mama.

J Popularea masiva cu Streptococi = fereastra de intentiozitate mai pregnant de la 17-31 luni (chiar mai devreme 11-13 luni) Carie de biberon

J Mama cu carioactivitate crescuta copilul va fi infectat cu o cantitate crescuta de Streptococ mutans carie precoce severa

J Se scade cantitatea de Streptococ mutans la femeile gravide sa mestece guma de mestecat cu substante antimicrobiene scade Streptococul mutans scade transmiterea la copil scad cariile precoce

J Dupa HC in 30 min saliva tampon aciditatii

J Intre mese gustari dese pericolul cresterii de aciditate aciditate permanenta

Date epidemiologice privind caria la dintii temporari

1)      Indici de apreciere a activitatii carioase

2)      Topografia + distributia proceselor carioase in dentitia temporara

3)      Forme clinice de carie la dintii temporari

Y Indici de apreciere a activitatii carioase

- pt a aprecia imbolnavirea la nivelul de grupari mari de populatie

- realizarea de comparatii intre diferitele grupari de populatie

- atrag atentia asupra imbolnavirii prin carie la un anumit moment

- in functie de valoarea lor se stabilesc strategii / programe de prevenire

Indicele de frecventa (de prevalenta)

* apreciaza proportia de indivizi bolnavi la un anumit moment

* se exprima in procente la 100 de indivizi. Pt dintii temporari este variabil in functie de tari, regiuni (indice 70% pt dintii temp)

* nu exprima gravitatea imbolnavirii prin carie

* s-au imaginat indicii ce evalueaza experienta carioasa

Indicele CAO (DMF)

* CER = carie , extractie, restaurare (extractia numai in urma unui proces carios)

* poate aprecia activitatea carioasa considerand dintele ca unitate de examinare (DMFT) sau suprafata dentara (DMFS)

* dupa ce dispar Incisivii de pe arcada se calculeaza doar indicele DF se aduna la fiecare individ . Pt o populatie se face media aritmetica nu se mai exprima in procente , ci e o valoare

* DMFT Se aduna 1 carie pe dinte. Pe dinte sa fie doar un singur element: carie, obturatie (nu se ia si caria si obturatia)

* DMFS Carie dento-ocluzala : se socotesc 2 suprafete

Rata cariilor (incidenta) :

nr de carrii noi aparute intr-o unitate de timp (de regula 1 an)

daca apar multe carii in unitatea de timp respectiva

Y Topografia si distributia proceselor carioase in dentitia temporara

Primele procese la nivelul M (dupa 2 ani jumatate - 3 ani) : in mod obisnuit, tipare obisnuite

Tipare neobisnuite : apare la 20 de luni

Mai afectati M inf decat M sup, si M2 mai afectat decat M1

Dupa 4-5 ani incep sa apara si cariile aproximale, in general tot la nievlul M.Aparitai lor e favorizata da strangerea contactelor dintre M temp si pregatirea arcadelor alveolare si dentare pt eruptia M de 6 ani

La II intre 4-5 ani spatiile incep sa creasca pt a face loc II permanenti cu diametrul mai mare

Initial intre M temp nu exista contacte, acestea strangandu-se ulterior

Exista spatii primate : inf intre C si M , sup intre IL si C

Suprafata meziala a M1 inf mai putin carioasa e posibila autocuratirea

Marimea spatiilor dintre M arata daca va face carii sau nu

Spatiul < 0.5 mm sanse mai mari la carie decat la cei cu spatiul > 0.5 mm

Spatiul restrans : conditii pt retentia alimentelor, bacteriilor

Ordinea de aparatie a cariilor aproximale se respecta secventele eruptie : Mai devreme pe M1 fata de M2

Datorita caracterului de boala infectioasa + posibilitati de transmisie se intalnesc si carii in oglinda (fata in fata) distal pe M1 si mezial pe M2 , dupa cateva luni

Caria aproximala se poate intalni pe dinti omologi simultan sau la distante mici de timp. La nivelul zonelor de contact = suprafete mari de contact

Zona de minima rezistenta , linia neonatala la M e la baza cuspizilor

Procesul carios evoleaza insiduos, fara semne clinice creasta marginala se prabuseste , proces carios profund

Studiile au aratat caria aproximala e mai usor de prevenit prin corectitudinea igienei orale fata de caria ocluzala

La dintii temporari: carii aproximale la II la orice varsta . Nu au aceeasi frecventa ca la nivelul M. Unghiul incizal se intrerupe destul de repede

Caria de colet mai rara . Vestibulara sau orala . Prezenta lor arata carioactivitate crescuta

Carii la frntalii inf carioactivitate crescuta

Distributia pe sexe exista diferente .

Distributia pe cele 2 medii urbane si rurale exista diferente

Distributia pe mediile socio-economice diferente

Viteza de propagare a cariei pe dintii temp este mai rapida datorita grosimii scazute a structurilor dentare, incarcarea minerala scazuta. Predomina carbonat-apatita structura mai putin rezistenta.

Y Forme clinice de carie

a)      Dupa topografie

b)      Dupa structura interesata

c)      Dupa viteza de propagare

+ Forme particulare, tipare neobisnuite

J Topografie

- carii in sant + fosete : fetele ocluzale ale M

- carii de pe suprafetele netede aproximale , sau fetele vestibulare si orale din 1/3 de colet

- se pregatesc cavitati clasificate conform regulilor lui Black

J Structura interesata

- interesarea sau nu a pulpei carie smpla sau complicata

- structurile dure interesate :

* carii simple = smalt + putin din dentina

* carii profunde = smalt + o zona imp de dentina - se pastreaza o portiune de

dentina ce separa camera pulpara

J Viteza de propagare

* carii acute Viteza crescuta, orificiu mic de deschidere .

Se largeste pe masura ce se produce distrugerea tesuturilor

subiacente

Dentina moale, umeda, gri-cenusie.

Dupa 2 luni se produce deschiderea camerei pulpare.

Cea mai frecventa in dentitia temporara

* carii cronice Mai rare

Debut in suprafata mai mare, deschidere mai larga, viteza de inaintare e mai scazuta (in 2 ani se deschide camera : de obicei nu ajunge la asta )

Zone brune, camera pulpara inchisa

J Formele particulare de carie

1)      Caria de biberon

2)      Caria rampanata (fluorida)

3)      Caria grefata pe despicatura labio-mezio-palatinala

4)      Caria grefata pe hipoplaziile de smalt (defecte de structura)

O parte din formele particulare apartin cariei precoce la dintii temporari (early childhood caries EES) . Caria precoce severa apartine EES SECC

Caria de biberon

M forma particulara

M debuteaza precoce , la varste mici

M intereseaza suprafat dentara mai rezistenta la carie evolutie rapida in suprafata + profunzime, duce in scurt timp la distructii coronare masive si complicatii la nivelul structurilor invecinate (os alveolar)

M prima data a fost descrisa de un pediatru american in 1862 (Jacobi) apoi in 1962 s-a facut legatura intre factorii cauzali si rezultatul clinic

Baby bottle tooth decay - Nursing caries

%      frecventa e in functie de tara , traditii , obiceiuri

%      variaza in limite f largi : 5%-7% se include si cariile rampante (toate EEC)

%      pe sexe : in Asia mai frecvent la baieti (turcii protejeaza baietii - ii dau halva)

%      tablou clinic

primele leziuni la 20-22 luni .

zona de demineralizare la nivelul coletului II sup.

dintii erup intacti.

demineralizarea la colet : culoare albicioasa , albicioasa-roz

la II sup carii aproximale

%      cariile evolueaza f repede, sunt carii acute, sunt interesate si celelalte grupuri de dinti, in functie de ordinea de eruptie

II sup

apoi M1 sup+inf : e ocluzala , se pot dezvolta si lingual pt M1 inf

apoi C sup + inf

apoi M2 in cazuri grave

% nu este afectat grupul II inf in caria de biberon

%      caria rampanta sunt afectati si II inf diagnostic diferit

%      Netratate se ajunge repede la camera pulpara

%      In general evolutia e indolora cariile sunt neglijate

%      Durere : cand II sup sunt resturi radiculare caomplicati cu mici abcese gingivale parulis

%      Copiii pot veni cand procesul patologic periapical erodeaza tablia osoasa vestibulara iar zonele apicale ale radacinii devin evidente la nivelul mucoasei gingivale.

Curs 8

Caria de biberon

E Etiopatogenie

Y    Actiunea factorilor ce favorizeaza aparitia cariei dentare (flora patologica, calitatea structurilor dure dentare, substratul nutritiv favorabil : HC inalt, fermentabil, moment in care se produce interactiunea acestor factori

Y    Structurile dure : subtiri , diametrul mare al canaliculelor dentinare progresie rapida spre pulpa

Y    HC - copilul mananca dulce

Y    Importanta intalnirea celor 3

Y    Formele acute - imp sunt practicile de hranire si ingrijire ale copilului mic

Y    In cariile de biberon, copilul e hranit sau linistit cuu bineronul

- lichid indulcit (lapte indulcit, ceaiuri indulcite, sucuri indulcite + acidulate).

- lichidul stagneaza in CB , creste timpul de contact conditii pt degradarea HC, producerea aciditatii, scade pH, debuteaza caria

Y    In functie de pozitia copilului la utilizarea biberonului leziunile sunt simetrice sau asimetrice.

- in decubit dorsal leziuni simetrice.

- in decubit lateral leziuni asimetrice, frecventa mai mare pe partea pe care doarme.

- copil in brate - carie decliva, in special pe fata ocluzala

Y    Prelungirea alaptatului la san peste varsta recomandata (peste 1 an)

- laptele matern : continut mai mare in lactoza si mai mic in ioni minerali decat laptele de vaca

- laptele matern nu e cariogen daca practicile de igiena orala sunt respectate

Y    Sucurile sunt acide , dulci

Y    Folosirea suzetelor pe care se aplica o substanta dulce implica si II sup si II infexista Caria de suzeta

Y    La supt II inf sunt protejati de partile moi si de vecinatatea glandelor salivare

Y    Aparitia cariei la copii cu boli cronice ce primesc constant medicatie cu ingrediente dulci

E Diagnostic diferential

Y    Cu celelalte forme :

-         carie rampanta intereseaza si II inf

-         caria grefata apare pe defecte de structura : hipoplazie de smalt. Defectul de structura e evident la aparitia dintelui in CB. Defectele de structura sunt paralele cu marginile incizale caria grefata va fi la inceput paralela cu marginea incizala

-         caria de biberon la colet + aproximal

-         pe hipoplazii - in antecedente :

* nastere dificila, hipoxie, afectiuni imp dupa nastere determina la nivelul liniei neonatale un defect spre 1/3 inf la II, 1/3 medie la C, la baza cuspizilor la M

* boli

E Principii de tratament

Y    Cel mai bine : prevenirea exista programe de educatie a parintilor

Y    Tehnica de igiena orala :

-         aplicata odata cu aparitia primilor dinti

-         se face individualizata in functie de nr de dinti, de varsta copilului

-         la inceput se sterge dintele cu un deget cu tifon, apoi perie de dimensiuni mici, fara pasta.

-         apoi cad stie sa scuipe perii moi, apoi cu putina pasta - ca o dara, apoi cat o boaba de mazare

-         atentie la continutul de F din pasta (concentratia de F 500-600 mii per 1 milion)

Y    Momentul primei vizite la stomatolog imediat dupa ce apar primele grupe dentare

Y    Dupa aparitia primilor dinti (6 luni) sa nu se mai foloseasca biberonul, copilul sa fie alimentat din canita cu lingurita

Y    Tratament curativ

-         leziunea incipienta :

        corectarea obiceiurilor alimentare

        corectarea tehnicilor de igiena

        la nivelul regiunii se aplica local preparate fluorate (forma de gel) pt remineralizare : fluorura de Sn 0.4 % (Gel-Kam), fluorura fosfatica acidulata 0.5% (AFP) se aplica prin badijonarea leziunilor, copilul sa scuipe, h nu mananca

-         leziunea mai avansata

        toata gama pt cele cu cavitate (obturatie - tratamente pulpare - extractii)

        cooperarea cu copilul este scazuta se face anestezie generala

Y    Tratament prin extractie

-         extractia M2 temp mai repede , M1 definitiv va migra mezial

-         pt II pt pastrarea spatiului pt II permanenti nu e nevoie sa se faca mentinator de spatiu . Se pune problema pastrarii spatiului daca extractia se face inintea eruptiei C temp .

-         mentinatorele sunt necesare pt impiedicarea aparitiei obiceiurilor de interpozitionare labiala buza tulburari de fonatie + pt aspect estetic

-         mentinatoarele de spatiu sunt de obicei mobile

Caria la copilul cu despicatura labio-maxilo-palatina

La copii cu tare generale de defect in sine

Alimentatia se face cu greutate, tulburari de fonatie

Vin in contact cu multe persoane din sfera medicala : capata reactie negativa fata de medici

Parintele are sentimentul de culpa il protejeaza cat mai mult, e mai putin sever, ii face toate poftele

Copil cu multiple zone de retentie alimentara + igiena proasta carii

Parintele sa fie instruit, controale periodice, tratamente generale, sigilari, tratamentul leziunilor odontale

Caria simpla la dintii temporari

Y conditia ca procesul sa evolueze mai repede stadiul de carie simpla dureaza o perioada mai scurta, e surprins mai rar controalele periodice sa fie facute cu regularitate

Y modificarile morfopatologice - la fel ca la adult

Y examenul

- instrumente obisnuite

- dinte spalat si uscat

- examinarea tuturor suprafetelor dentare : dansul oglinzii (oglinda de jur imprejur)

- Rx bite-wing, retroalveolar - pt interproximal

Y caria incipienta : externa a smaltului aprox 1 mm greu de depistat

Y diagnostic pozitiv

- leziunea incizala fara lipsa de substanta

- modificari de culoare - mai putin pe cele aproximale

- leziuni cu lipsa de substanta

Y semne obiective

- lipsa de subst

- dentina alterata

- camera pulpara inchisa + absenta patologiei pulpare

- modificari de culoare

Y semne subiective

- durere la excitatie

- iritare gingivala

Tratamentul cariei simple

J daca exista sau nu lipsa de substanta

J pt leziunea incipienta se corecteaza alimentatia, igiena + stimularea remineralizarii cu geluri fluorate (aplicatii topice)

J     pt lipsa de substanta : pregatirea cavitatii, tratamentul plagii dentare, refacerea distructiilor coronare prin obturatie sau aplicarea de coroane prefabricate

J     pe dintii temporari, resorbtia radiculara modificari la nivelul pulpei , modificari regresive ce limiteaza posibilitatea pulpei de aparare prin neodentinogeneza

J     obturatia sa aiba caracter provizoriu dintii vor fi indepartati de pe arcada in functie de cand se schimba dintii

J     grosimea scazuta a tesuturilor dure dentare dificultate in crearea retentiei si in realizarea obturatiei . La M temp dupa 4 ani se strang contactele interproximale dificultate in aplicarea matricei + pt ca M prezinta o proeminenta pe V la colet

J     in pregatirea cavitatii - se respecta principiilor Black adaptate la forma clinica + materialul de obturatie folosit + varsta dentara

J     carie disto-ocluzala pe M1 temp, copil de 4 ani : amalgam (pt ca dureaza pana la 9 ani), compozite posterioare, compomeri, glasionomeri. Cavitate riguroasa .

J     copil de 8 ani , cavitate nu f riguroasa, se aplica CIS

J     daca are 9 ani - se poate aplica chiar ciment

J     carie disto-ocluzala pe M2 la copil de 9 ani sa nu se atinga de M de 6 ani. Se aplica pe M2 CIS (pt a elibera F pt M de 6 ani), cariile de pe M1 definitiv sa fie tratate

J     regulile clasice : deschiderea procesului carios, exereza dentinei alterate, extensia preventiva, retentie, rezistenta, finisare

Forma de convenienta

      Cand procesul e mic, se vrea sa se indeprteze doar putin

- se mareste putin pt ca instrumentul sa aiba acces

- economie maxima de substanta, dar nu se poate realiza corect obturatia

      La dintii temporari in general procesele ocluzale deschid procesul carios

- deschiderea - la carii aproximale la nivelul M, cu creasta marginala neantrerupta

      Exereza dentinei alterate - pana in structura sanatoasa, turatie conventionala sau linguri Black

- se poate face un compromis cand e vorba de un corn pulpar mai apropiat de suprafata (cele MV) la dintii temporari in stadiul 2 de evolutie (merge neodentinogeneza). Se lasa o mica zona de dentina alterata in dreptul apexului

      Extensia preventiva - aducerea marginii cavitatii in zona de curatire

      Retentie : frecare crescuta, retentie crescuta

- cavitatile nu sunt adanci (straturi subtiri) cavitati mai intinse in suprafata pt a fi retentia mai buna

      Rezistenta - carii intinse pereti subtiri, se scurteaza, dar grosimea e redusa

- e bine sa se aplice coroane de invelis, sau se aplica RC, CIS.

      Finisarea marginilor de smalt indepartarea prismelor de la margine rotunjirea unghiului lateral din smalt.

- bizotarea trecerea progresiva intre material si structura dentara ; rezistenta materialului

      Bizotarea la dintii temporari (Smaltul e f subtire)

- pe fata ocluzala sunt prisme de smalt paralele cu axul dintelui

- la colet prisme cu orientare aproape orizontala

- nu se recomanda bizotarea marginilor smaltului

- orientarea prismelor e deja favorabila distribuirii liniilor de forta

- smaltul e f subtire

Curs 9

Tratamentul cariei simple la dintii temporari

Y Proces carios pe fata ocluzala a M Cavitate cls I

- preparatii diferite in functie de mat de obturatie

- preparatii mai sofisticate pt obturatii de amalgam

- preparatiile se fac dupa regulile lui Black modificate de Ireland

J indepartarea dentinei alterate in totalitate

cariile la dintii temporari au lipsa de substanta

indepartarea dentinei alterate se face direct, fara a fi necesar creearea accesului

se permite pastrarea unei mici cantitati de dentina alterata pe care daca am indeparta-o s-ar deschide camera pulpara (daca dintele nu are simptomatologie pulpara diagnosticul sa fie de carie simpla)

tratamentul plagii dentare + protectia pulpara - coafaj natural

J retentia

Ireland : cavitati autoretentive : - peretii laterali sa fie convergenti spre ocluzal

- unghiurile de imbinare interioare sa fie rotunjite, sa creasca

suprafata de contact dintre cavitate si materialul de obturatie

- convergenta spre ocluzal nu se face peste tot la fel, ea se va

adapta formei externe a dintelui, respectiv convexitatii ext

a dintelui M dinte mai convex (zonele V+O)convergenta

mai accentuata

M dinte mai putin convex convergenta mai

mica

M daca nu se vor submina fetele

- M si D convergenta mai limitata pt a nu se submina

crestele marginale

- se foloseste freza para ~ cu freza con invers, dar are muchii-

le rotunjite

J extensia preventiva

la fel ca principiile lui Black

marginea cavitatii urca pe pante in zona de autocuratire, ingloband tot sistemul de fisuri si

gropite

zonele de smalt pigmentat in cretos sau brun de la marginea cavitatii vor fi indepartate

J exceptii

M1 temp inf : - creasta transversala ce uneste cuspidul MV de cel ML se poate pastra daca nu

este subminata de procesul carios

- se prepara 2 cavitati cls I sau una de o parte si de alta a crestei transversale

- pt M mai mare metoda se face mai cu successi mai usor

M2 temp sup : - creasta in diagonala ce uneste MP de DV de obicei se desfiinteaza si se prepa-

ra o cavitate intre cele 2 creste marginale

- pt dinte voluminos se prepara 2 cavitati cls I separate de creasta diagonala cu

conditia ca dentina alterata sa nu submineze creasta oblica

Y Cavitate cls a II-a

E la preparatie se incepe mereu cu portiunea verticala

- cavitatea orizontala se face asemanatoare cu cavitatea cls I ; se intinde pana la

creasta marginala opusa procesului carios

- cavitatea vestibulara peretii laterali converg spre ocluzal (pt retentie) iar

unghiurile interne rotunjite (pt retentie)

peretii V+O diverg spre dintele vecin pt extensia

preventiva

E se va indeparta smaltul pigmentat de la marginea cavitatii pt extensia preventiva

E conturul cavitatii orizontale va fi cel retentiv __| |__

|__ __|

/ \

E peretele gingival al cavitatii verticale = pragul gingival sa fie concav spre ocluzal pt retentie

E Istmul

profunzimea : - data de dentina alterata

- profunzime mica : nu exista carie pe fata ocluzala nu exista deschidere :

profunzimea istmului : 0.5 mm in dentina : ca profunzime cavitara orizontala

latimea istmului : - din distanta bicuspidiana VO sau din latimea maxima a cavitatii ocluzale

- intalnirea dintre peretele parapulpar si cel pulpar rotunjita

- un unghi ar duce la fracturarea obturatiei

E exceptii

M temp inf mari retentie orizontala : mai limitat in suprafata (pana la mijlocul fetei ocluzale)

M sup (mai ales M2) : cavitatea orizontala se poate opri in creasta oblica de smalt

Y Cavitate cls a III-a

M mai frecvent pe C (II sunt f mici)

M conturul cavitati sferic, ovalat, trunghiular cum rezulta in urma indepartarii dentinei alterate

M peretii laterali ai cavitatii converg spre dintele vecin

M unghiurile de imbinare rotunjite

M retentii suplimentare pe zonele palatinale sau vestibulare in functie de coada de randunica

M marginile subtiri se vor ingrosa pt ca ele vor fi subminate de demineralizant daca se vor obtura cu RC

M nici pt obturatiile cu amalgam marginile nu trebuie sa fie f subtiri din cauza modificarilor de priza ale amalgamului

M zonele pigmentate in cretos sau brun vor fi indepartate

M rezitenta cavitatii

- smaltul anfractat de la marginea cavitatii se va indeparta

- zonele cuspidiene nesustinute se indeprateaza

- cuspizii mai putin nesustinuti se captusesc cu FOZ sau CIS

- se ingroasa marginile cavitatii pt a nu se fractura

Y Cavitate cls a IV-a

% Se folosesc cavitati suplimentare de retentie pe fata palatinala pt dintii sup si pe fata

vestibulara pt dintii inf

% Cavitatea are componente aproximale sau suplimentare . Intre ele se afla o zona ~

asemanatoare istmului cavitatii clasa a II-a

% Peretii laterali ai ambelor componente sunt convergenti spre suprafetele libere

% Unghiurile de imbinare interioare : rotunjite

% Unghiul intre peretele parapulpar V sau O si cel aproximal sa fie rotunjit (ca la istm)

% Se indeparteaza zonele pigmentare de la marginea cavitatii

% Ingrosarea marginilor cavitatii pt ca se folosesc RC . Amalgamul se foloseste numai



la C f voluminosi

Y Cavitate cls a V-a

forma = cea care rezulta din indepartarea dentinei alterate

peretii laterali converg spre suprafetele libere

unghiurile de imbinare exterioare : rotunjite

se indeparteaza smaltul pigmentat

zone de atentie : peretele gingival adesea e subgingival nu se efectueaza nici o obt

definitiva daca gingia sangereaza

zona golfului camerei pulpare (dinspre colet) camera pulpara isi trimite prelungiri

o cavitate ce se adanceste peste 1-1.5 mm este posibila deschiderea cam pulpare

zonele M, mai ales MV au coarnele aproape de suprafata se deschide camera pulp.

Y Cavitati atipice : MOD, MOV, MOL

J Preparea cavitatii = Prima etapa in tratamentul cariei simple

Tratamentul plagii dentinare

P toaleta cavitatii diferita in functie de profunzimea cavitatii

- cavitatea superficiala cu apa oxigenata

- cavitatea profunda cu ser fiziologic si apa distilata

- alcoolul nu se foloseste pe dentina expusa, dar se foloseste dupa aplicarea protectiei dentinare

P pt o cavitate profunda - protectia pulpara = coafaje

coafaj indirect (CI):

- metoda de tratament a plagii dentinare + protectie pulpara ce se aplica in caz de carie simpla sau pulpita reversibila

- peretele dentinar restant poate fi compus din dentina dura pigmentata sau nu

coafaj direct (CD):

- metoda de tratament a plagii dentinare ce se aplica in cazul cariei simple sau pulpitei reversibile

- peretele dentinar restant subtire este compus din dentina dura pigmentata sau nu dar intrerupta in dreptul unui corn pulpar de o deschidere

coafaj natural (CN):

- metoda de tratament a plagii dentinare cand peretel dentinar restant e subtire, dentina dura pigmentata sau nu, intrerupt in dreptul unui corn de o mica cantitate de dentina alterata, pe care daca am aindeparta-o am deschide camera pulpara

J succesul coafajului

- creste in functie de departarea de pulpa (mai departe mai mult succes)

- CI > CN > CD se prefera CI fata de CD

J coafajul este diferit de baza

J coafajul se face numai in cariile simple plrofunde sau hiperemii pulpare

J bazele

- eugenat de zinc se pune amalgam peste el pt obturatie definitiva intr-o sedinta ulterioara; nu se intareste

- CIS, FOZ se intaresc pe loc se poate face in acceasi sedinta obturatia definitiva (orice fel de obturatie definitiva)

P obturatiile cu materiale plastice

- 3 categorii : amalgam, CIS, RC

Criterii de alegere a materialelor de obturatie

M Dupa zona:

- lateral cerinte fizionomice scazute, cerinte de rezistenta crescute se foloseste amalgamul

daca si cerintele fizionomice sunt crescute RC de posterior

M Dupa varsta :

- copilul creste, forte masticatorii crescute ; copil mai falcos putem folosi si CIS intariti cu particule metalice : cermet: Miracle Mix (cu conditia ca componenta ocluzala a cavitatii sa fie redusa)

M Dupa distructia coronara :

- pt distructii mici se pot folosi toate materialele

- pt distructii mari se prefera obturatii rezistente

M Dupa topografia cariei :

- ocluzale : sa fie rezistente

- pe FV, FO toate categoriile de obturatii ; la colet CIS

- zonele frontale materiale fizionomice - CIS pt cls a III-a, pt zonele supracingulare; se poate pune si amalgam

M Carioactivitatea

- crescuta se folosesc materiale eliberatoare de F : CIS, RC sau baze CIS + obturatii din alte materiale

Caria simpla profunda - optiuni de tratament

1) Conservarea in totalitate a pulpei - Scoala Anglo-Saxona

- ea mentine resorbtia radiculara in limitele normale

2) Tratamentul endodontic - Scoala Germana

- oraganul pulpar e precoce afectat + gradul afectarii e greu de precizat

- caria atinge jonctiunea smalt dentina apar primele modificari pulpare

@ Recomandari pt copii

- se folosesc sedinte scurte de tratament ,netraumatizante

- se incepe cu cariile ce sigur nu produc dureri

- atitudine blanda dar ferma

- copiii care nu stau sa fie pedepsiti

- pt copiii mai mari se stimuleaza mandria pacientului

- in general nu folosim turbina sonor f puternic + accidente datorate miscarii bruste a copilului

Complicatiile cariei simple profunde

J Netratata pulpite / gangrene

J Fenomen de imbatranire pulpara si afectarea pulpei cand se ajunge la limita smalt-dentina

Y Pulpite

M elementele morfo-structurale ce determina aparitia pulpitei

~ grosimea scazuta a tesuturilor dure dentare, mai poroase, mai permeabile

~ camera pulpara voluminoasa

~ coarne pulpare aproape de suprafata (in special cele MV la M)

~ canalicule dentare mai largi, spre jonctiunea smalt-dentina

~canalicule accesorii in podeaua camerei pulpare legatura cu parodontiul interradicular

~ fenomene regresive pulpare puterea de aparare pulpara scade

~daca resorbtia radiculara evolueaza in acesete conditii se reduce nr imbolnavirilor pulpare

M clasificarea pulpitelor

A) Acute Secretii purulente la dintii temporari : % la varste mai mici, mai frecvent

Partiale / totale pulpita purulenta totala : putere

Cronice Deschise - ulceratii scazuta

Inchise % la varste mai mari, mai frecvent

pulpite cronice deschise

B) Reversibile (asimptomatice)

- simptomatologie scazuta ca intesitate si durata

- dureri provocate

Ireversibile (simptomatice)

- dureri crescute in intensitate si de durata

- apar dureri provocate

M etiologia

caria netratata sau esecul tratamentului cariei simple

folosirea de medicamente inadecvate

folosirea materialelor de obturatie fara baze

traumatisme

Particularitatile pulpitelor la dintii temporari

E interesarea precoce a pulpei

E reducerea numerica a formelor clinice se intalnesc doar unele forme

E evolutia rapida a procesului

E extinderea procesului patologic in structura parodontala : rapida + fara tendinte de limitare

E pe parcursul evolutiei, rezorbtia radiculara avanseaza

E amestecul de forme clinice ce coexista in acelasi organ pulpar

E amestecul pe 1 canal PC, pe canalul 2 P purulenta, pe canalul 3 gangrena

E din punct de vedere histologic

- PPT = infiltrat celular flegmonos fara tendinte la limitare

- PS = incepe prin zone de vasodilatatie ce se extind rapid in toata pulpa si in parodontiul apical de vecinatate

- toate PAT prezinta o afectare de vecinatate a parodontiului apical percutia in ax pozitiva

- PC ulceroasa ulceratii pulpare delimitate de restul pulpei prin bariere celulare sau fibroase

- PC polipoasa polip de culoare roz cand e epitelizat si rosu cand e neepitelizat

- PC inchise sub obturatii mari si vechi cu infiltrat celular difuz fara delimitare

Diagnosticul e f dificil de dat

- anamneza

- examene obiective sterse datorita evolutiei rapide a fenomenului + amestecului de forme clinice

- examene subiective

- examene paraclinice Rx, probe terapeutice, teste de vitalitate

Examen subiectiv durere

Intensitate durere stearsa, instabila, uneori absenta pulpite reversibile

durere scazuta ca intensitate, dar mai mare ca in P revers pulpite ireversibile

Durere stearsa in intensitate, lipsa de sensibilitate datorita

M Substratului morfofizilogic pulpar - nr scazut de fibre nervoase si distributia lor

M Nu exista o legatura directa intre ce simte si ce se proiecteaza pe scoarta (ce se integreaza) datorita imaturitatii SNC

M Nu stiu sa explice toate simptomele

Caracter : lancinant(?), pulsatil, spontan sau prvocat, localizat sau iradiat

Durata : ora pana la cateva ore . F rar o noapte intreaga

Ce calmeaza / exacerbeaza durerea

PST PPT

- durere spontana + provocata, - dureri intense

- exacerbata la rece - dureri de mica intensitata

- intensa - dureri cu caracter pulsatil

- dureaza ora pana la cateva ore

- iradiata

PC ulceroase PC polipoase

- durere stearsa - polipul provoaca o jena la masticatie

- sangerari la masticatie - o oarecare jena la alimentele dure

- exacerbarii ale durerii la masticatie - daca e neepitelizat sangerari

in special la atingerea cu alim. tari

PC inchise

- nu exista dureri

- sau dureri surde

- sub obturatii mari

Curs 10

Examneul obiectiv al dintilor temporari

M Inspectia se face dupa ce s-a curatit bine campul (resturi de mancare, tartru) se usca bine, se centreaza lumina

M Lipsa de substanta carie profunda

- de pozit de dentina alterata cu aspect umed, culoare galbuie (evolutie acuta a procesului patologic)

- pe peretele pulpar sau parapulpar mici deschideri ale camerei pulpare

- deschiderea pulpa rosu-deschis pulpita

pulpa inchisa, gri gangrena

- modificari de culoare : cretoasa, bruna prezenta dentinei alterate sub smalt indemn

- modificarea papilelor gingivale colorate, rosii, tumefiate, datorate

iritatiei exercitate de marginile cavitatii

unei igiene deficitare

unei carii sub pct. de contact

- modificari ale mucoasei pe suprafata radacinii, in dreptul furcatiei radic.

modificari congestive, tumefiate ele reflecta o parodontita apicala acuta

Palparea

-         se apreciaza calitatea si cantitatea dentinei alterate

calitate : moale, umeda

cantitate : mare (?)

-         se apreciaza ce se intampla cand se intra cu sonda in camera pulpara

sensibilitatea vie, accent P.asimpt

PST

dupa retragerea sondei sangerare rosie-deschisa, cantitate mica sau moderata

sensibilitate nu f accentuata + picaturi de puroi urmate de sange de culoare

inchisa PP

jena + sange de culoare mai inchisa, f abundent PC deschisa ulceroasa

(de obicei) : PC polipoasa se vede la inspectie

- se apreciaza mobilitatea dintilor data resorbtia radiculara in curs de desfasurare

gangrene complicate cu parodontite apicale acute

infirma diagnosticul de pulpita

-         pt a se vedea daca e mobilitate fiziologica (resorbtia) sau mobilitate patologica se incearca mobilitatea dintelui omolog

-         percutia in ax, testele de vitalitate se fac comparativ cu dintii omologi sanatosi

-         se obiectiveaza lipsa de substanta (cu sonda 17) din zonele aproximale prin inspectia modificarilor de culoare

-         integritatea marginala a obturariilor in zonele aproximale (unde nu se poate observa prin inspectie)

-         la obturatiile fracturate observam daca bucatile sunt mobile sau nu

Percutia in ax ( + testele de vitalitate se fac dupa ce ii explicam copilului ce ii facem)

-         pulpite reversibile percutie negativa

-         PAT PSAT jena la percutie

PPAT jena la percutie

-         durere f intensa la percutie

-         mobilitate anormala impreuna sau separat parodontite apicale acuteinfirma diag.

-         modificarea mucoasei vestibulare de pulpite

- pulpitele cronice percutie negativa


Flowchart: Multidocument: Paralela intre tehnicile vitale si devitale
E Tehnicile vitale     se face anestezia fara vasoconstrictormodifica tabloul 			   	                                                                       pulpei : sangereaza
   desensibilizarea prin anestezie e revrsibila
   mai putine sedinte de tratament, dar mai lungi
   tehnicile vitale modifica putin resorbtia radiculara
   dezavantaj major  injectia ii sperie pe copii

E	Tehnicile devitale	 desensibilizare ireversibila
   	  sedinte mai multe dar mai scurte
  	 modificarea resorbtiei radiculare
 	 modifcarea aspectului pulpei
  	 avantaj  e acceptata mai usor de copii


Pulpotomia vitala

M      Se indearteaza pulpa coronara vie, dar imbolnavita, desensibilizata in prealabil prin anestezie . Se pastreaza pulpa radiculara vie ce va fi protejata prin preparate medicamentoase

M      Indicatii :

        cand se poate efectua anestezia

        resorbtia : la inceput sau in curs de desfasurare

        carie superficiala profunda cu deschiderea accidentala a camerei pulpare

        deschiderea camerei pulpare datorate fracturilor

        esecurile dupa coafaj : s-a dat alt diagnostic si s-a produs pulpita ireversibila

        se face frecvent la dintii cu radacini resorbite

        pulpitele reversibile coronare

M      Simptomatologia relatata de pacient sa nu fie zgomotoasa . Durerile sa fie provocate nu spontane, de mica intensitatea, de scurta durata, sa nu existe pusee repetate (1, max 2)

M      Orice durere spontana pulpita ireversibila

M      Rx este obligatorie metoda buna

proces in apropierea camerei pulpare e afectata pulpa coronara

procesul comunica cu camera pulpara proces ireversibil

M      Contraindicatii

        pulpite ireversibile (dureri spontane, de mare intensitate, continue)

        dureri pulsatile

        degenerescente pulpare observate pe Rx

        resorbtii patologice interne / externe

        semne pe Rx sau clinice de afectare a parodontiului apical : mobilitate anormala, congestie, tumefactie, fistula pe mucoasa vestibulara, dureri intense la percutia in ax

        radiotransparenta interradiculara

M      Tehnica

        se indeparteaza obturatiile vechi

        se indeparteaza dentina alterata - partial (se testeaza sensibilitatea pacientului + deschiderea camerei pulpare)

        se izoleaza cu rulouri, aspirator, diga (mai greu la copii)

        se curata si se dezinfecteaza locul de electie de trepanare : apa oxigenata, alcool

        se indeprteaza in toatalitate dentina alterata

        trepanarea la locul de electie pe fata ocluzala la M

supracingular la frontali

        se indeparteaza smaltul cu turbina (freze sferice, cilindrice)

        se indeparteaza cel putin 1 mm de smalt dentina

        la turatie conventionala, freze cilindrice sau sferice adaptate marimii deschiderii camerei pulpare se decupeaza tavanul camerei pulpare cu mare atentie

sa nu introducem freza f adanc perforarea camerei pulpare ce

riscuri e poroasa si se perforeaza f usor

sa nu facem o deschidere mai mare, sa intram in zonele laterala unde nu sunt procese carioase

        tavanul camerei pulpare, complet indepartat ; daca exista zone rezistente sub ele pulpa cu sangerare permanenta

        deschiderea sa fie dreapta sau putin divergenta sa nu afecteze zonele intacte

        verificarea indepartarii in toatalitate a tavanului cu sonda 17, manipulata dinspre podeaua camerei pulpare spre ocluzal, din aproape in aproape pe toti peretii

        excizia pulpei coronare in totalitate a.i. sa ramana o line neta, transanta succes

        daca pulpa e mai ferma mai sanatoasa pulpa radiculara e clar sanatoasa

        excizia se face cu excavatoare, linguri bine ascutite

        linia de incizie : data de indepartarea pulpei coronare cu freza sferica de diametru mare la turatie conventionala + sa se faca cu racire cu apa sterila

        toaleta + oprirea sangerarii

M      Hemostaza

        cu bulete sterile uscate, prin presiuni delicate timp de 15-30 sec, pe fiecare orificiu al camerei

J daca nu se opreste sangerarea:

poate ca nu am indepartat in totalitate pulpa

afectiune ireversibila se face pulpectomie

se face diagnostic intraoperator

        cu bulete carbonizate cu presiuni mici

        cu bulete sterile umectate cu ser fiziologic, apa distilata, apa oxigenata mai slaba la temperatura corpului

J daca nu se opreste sangerarea

pulpectomie

        canalele radiculare sunt sediul unor modificari cronice se face o hemostaza mai intensa cu sulfat feric 15.5 % sau cu curenti electrici de intensitate mica (electrochirurgie)

        se prefera preparatele putin nocive nocitivitate de suprafata pt hemostaza

M Se indeparteaza toate resturile de dentina si cheaguri

M Toaleta

M Se aplica pasta de amputatie care sa acopere toate orificiile canalelor radiculare + toata podeaua camerei pulpare

M Obturatie de baza

M      Obturatie definitiva in aceeasi sedinta

M      ZOE cu priza rapida de consistenta mai moale (Cariosan) sa nu afecteze fatetele radiculare si sa nu se preseza prea tare

M      ZOE = obturatie de baza paste, amalgam sau ciment +compzit

M      Durerile trebuie sa scada

M      Daca durerile cresc si continua peste 24h amputatia nu a avut succes se face pulpectomie

M Pasta de amputatieCa(OH)2 are efect favorabil daca diagnosticul a fost corect

daca diagnosticul a fost incorect inflamatie cronica si se accel

resorbtia radiculara patologica

e inactivat de cheagul de sange

nu e de electie, se foloseste daca nu avem altceva

M      ZOE provoaca inflamatii cronice, sursa de resorbtie interioara . Se foloseste daca nu avem preparate de electie

M      Formocrezol : 19-20% = preparat de electie

concentratie 20%, dilutia 1/5

crezol 35% produce necroza limitat, superfciala la contact cu

filetele radiculare

In formula Buckley formoldehida :19-20% produce o zona de fixare intinsa a zonei

necrozate ; sub ea filetul radicular e viu

glicerina 25%

apa 20-21%

M      Tehnica hemostazei

Y Tehnica intr-un timp :

        peste orificiul camerei radiculare, 3-5 min se pune o buleta cu formocrozol

        se indeparteaza apoi si se verifica aspectul pulpei (brun negricios, nu mai sangereaza)

        se aplica Cariosan moale, ZOE chitos apoi obturatie definitiva

Y Tehnica in 2 timpi

        daca se observa sange, daca s-a contaminat campul

        peste orificiul camerei radiculare, 3-5 min se pune o buleta cu formocrozol

        se indeparteaza apoi si se verifica aspectul pulpei (brun negricios, nu mai sangereaza)

        se aplica apoi pe podea pasta cu formocrezol, oxide de zinc, eugenol in parti egale

        se aplica Cariosan moale, ZOE chitos apoi obturatie definitiva

M      Dezavantajele formocrezolului

zona de fixare nu e mereu ireversibila

exista posibilitatea desfacerii legaturii substanta difuseaza in circuitul general, ajunge la organe

preparatul poate trece dincolo de apex afectarea dintelui definitiv succesor . Hipoplazii de smalt de cauza locala

efect cariogen mutagen

reactii alergice

M      Alternativele fomocrezolului

mecanism de actiune asemanator

glutaraldehida 2-4 % toxicitatea + efectele nocive sunt mai mici

totusi formocrezolul se foloseste mai frecvent

sulfat feric 15.5%

        se aplica pe o buleta pe orificiile canalelor

cu seringa : picaturi bontul vital

        proteine sangvine + sulfat complexe ce obstrueaza vasele sangvine

        se lasa 2-5 sec

        se spala cu apa sterila

        daca nu s-a oprit sangerarea se repeta

        daca nu se opreste sangerarea se face pulpectomie

electrocoagularea

        curenti electrici de intensitate scazuta pt oprirea sangerarii

        o singura aplicatie, sau 2 ; intre ele 10 sec

        tesutul devine moro inchis , se opreste sangerarea

        apoi se aplica Cariosan moale, ZOE chitos apoi obturatie definitiva












Document Info


Accesari: 17859
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )