Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































POLUAREA INDUSTRIALA A APEI

medicina












ALTE DOCUMENTE

Virusul Imunodeficientei Umane (HIV) / Sindromul Imunodeficientei Dobāndite (SIDA)
ADEVERINTA MEDICALA
Aspirina (acidul acetilsalicilic), cel mai cunoscut medicament
Ficat. Sistem endocrin.
Hipopotasemii - mecanisme si consecinte fiziopatologice
Fiziopatologia tulburarilor endocrine in IRC
BOLILE APARATULUI RESPIRATOR
Incontinenta urinara
Miere, lamiie si floare de tei
NOTIUNI DE FIZIOLOGIA REPRODUCERII UMANE

POLUAREA INDUSTRIALA A APEI

In zootehnie un factor esential il constituie asigurarea apei corespunz dpdv igienic.

Poluarea apei presupune impurificarea acesteia, murdarirea ei, aparitia unor componente noi/a dezv in exces a unor componente proprii care altereaza propr organoleptice, compozitia si prop 24524j97y r fiz-ch de asa maniera incat viata anim/a celor ce o cons sa nu fie pusa in primejdie



Sunt 2 modalitati de poluare a apei.

1.       naturala

2.       accidentala.

1. Sn asa pt ca de o lunga per de timp ac mod de poluare a apelor a fost "acceptat", tolerat si admis cu o larglute condamnabila. Industria petrolifera, celulozei, a cauciucului, vopselurilor, apreturilor, metalurgica si extractive, arunca in canale toxice fara restrictii. Apele astfel poluate denumite si "ape ind uzate" contin un nr mare de poluanti de ordin mineral si organic: derivati ai Al, ai antimoniului, ai As, ai Br, ai Cr, ai Cl, ai Cu, ai Fe, ai F, ai Cd, ai Hg, ai Mg, ai Md, ai Ni, ai Se, ai Zn, izotopi radioactivi, detergenti, pesticide, acizi, alcali, amine, cianuri, ammoniac, fenol, gudron, solventi, zgura, chiar si resturile menajere de zi cu zi.

2. Se real in urma spargerii unor conducte prin care sunt vehiculate produse toxice, poluarea producandu-se brusc cu consecinte dintre cele mai grave.

Conform normelor OMS dupa cont in subst toxice apa poate fi de 3 categorii:

a)      apa cu cont de subst ch cu actiune directa si daunatoare asupra org: F, Cu, Cr, cianuri, As, Se, nitrati

b)      apa cu un cont de subst ch care nu au act daunatoare dar ii modifica caracterele organoleptice si fizice: Fe, Mn, Ca, Zn, Cl, Cu, sulfatii

c)      apa cu subst ch care nu det nepotabilitatea ei dar se considera ca au un continut ridicat de impuritati: subst org, amoniac, fosfat. Apa poate deveni nepotabila cand impuritatile se gasesc in exces.

Poluarea apei dupa natura elem poluante pe care aceasta le contine:

a.       poluare ch

b.      poluare biologica

c.       poluare radioactiva

Poluarea apelor dupa gr toxicitatii poate fi:

a.       poluare acuta: - evol cu manif puternic evidentiate

b.      poluare cronica: - presupune existenta in apele poluate a unor subst toxice in cant reduse, manif fiind neclare, neconcludente

c.       poluare latenta: - se manif vizibil numai in anumite cond speciale: modificarea pH, to acesteia.

Sulfatii si sulfitii

Sulfatii sunt sarurile acidului sulfuric

Sulfitii sunt sarurile caidului sulfuros.

Ionii sulfiti (SO3) si ionii sulfati (SO4) sunt gasiti frecvent in apele reziduale ale multor fabrici si uzine cum ar fi: fabricile de hartie, de carton, uzinele prod de fenol (se practica sulfonarea benzenului prin fuziune alcalina si acida). In rezidurile acide se gasesc fenoli si sulfati). Gr de tox al apelor poluate cu sulfiti si sulfati si fenoli nu e aceasi pe toata lungimea unei ape curgatoare. In preajma zonei de confluenta unde se varsa apele reziduale toxicitatea apei e maxima pt ca apoi sa diminueze in fctie de distanta parcursa si timpul scurs din mom poluarii.

Sulfitii patrunsi in org vor irita muc gastrica ducand la diaree. Principala act a sulfitilor e de a reduce tiamina (vit B1) reducand astfel rezerva hepatica de vit B1.

Toxicitatea sulfitilor creste in cazul unui regim carentat in molibden deoarece acesta este cofactor al sulfitoxidazei. Efectul antitiaminic al sulfitilor se constata la toate sp de anim fiind mai putin marcat la rumeg, sp la care flora ruminala contribuie la formarea masiva de vit B1. Totusi aportul mare de sulfiti modifica si la acestea grav flora si cont ruminal producand sindr acidozei.

Vit B1 folosita in scop terapeutic nu joaca un rol protector.

Anim cad f rar victime unei veritabile intox cu ionul sulfat propriu-zis.




Cromul

Se gaseste in apele poluate sub forma de cromat de K (Cr hexavalent) si sulfat de Cr (Cr trivalent). Dintre aceste 2 forme cel mai toxic e Cr hexavalent, care e cancerigen, intox cea mai mare fiind asupra pestilor din apa.

Pragul de toxicitate e de 2-3 mg/l

Florul

Se gaseste in apa in cant ce variaza de la cateva fractiuni de mg pana la 6 mg/l care e limita peste care se considera ca e nociv.

In apa se gaseste sub forma de florura de Na, de amoniu, floro silicatul de Na si de amoniu. Acesti produsi persista o lunga per de timp in apa, motiv pt care se impune cu necesitate epurarea acesteia cand se depaseste limita admisa.

Cu si Zn

Aceste metale provin in ape de la ind metalurgice, in urma stropirii viilor si a pomilor cu sulfat de Cu, stropiri urmate de ploi ce antreneaza in apele curgatoare invecinate.

Produc mortalitati ridicate indeosebi la tineretul piscicol, in special asupra Somnului.

Cu

Poate preveni chiar inceputul fazei de extractie a sulfurilor naturale si indeosebi de la ind ce fol oxizii de Pb: protoxidul de Pb ("masicot") si a oxidului de Pb ("miniu"), carbonat de Pb ("ceruza").

Fenolii

Provin de la fabricile unde se fol proc sulfonarii benzenului, ind de distilare a    . val de peste 10 mg/l det mortalitate masiva la pesti si tulb grave la anim.

Compusi ai HCl

Provin de la ind ce fol cianurile alcaline in proc de zincare a pieselor metalice in proc de degresare a acestora si in ind ce fol baile de electroliza ce contin cianuri complexe de Zn, Na, Cd, Na, Cu, Ag. Cianurile complexe sunt mai rezistente la descompunere deci mai inoffensive in comparative cu cinaurile simple care eliberand cu usurinta ionul cian devin mai periculoase. Rumeg sunt cele mai sensibile. Doza toxica de cianura de Na fiind de 1 mg/kcorp. (Vezi cursul din sem 1: intox cu plante cianogene!!!!)

Deseurile din ind petroliera

Hidrocarburile complexe, gudroanele si alte subproduse care rezulta in timpul proc de prelucrare a petrolului pot fi antrenate de apele de scurgere si polua apoi apele curgatoare in care sunt devarsate. Apele poluate cu produse petrolifere vor avea reflexe albastrui, imprimand mirosul apei de benzina, motorina/uleiuri minerale.

Apa de la extractia de petrol contine saruri de Na, K, Mg, Ca, Fe, S, H2S, CO2, hidrocarburi, acizi naftelici.

Apa de decantare a noroiului de foraj si cea de curatire a rezervoarelor de petrol au un continut apreciabil de titei si de subst org si anorg formand la supraf apei o pelicula care nu permite aerisirea. Se depune sip e branhiile pestilor si da miros neplacut chiar si la conc f mici.

Apa uzata de la rafinariile de petrol care contine produse petrilere solubile, prod petroliere semisolubile, emulsie apa-ulei, emulsie detergenti, gudroane, hidrocarburi aromatice, cianuri si acid sulfuric.

Distruge pestii si fitoplanctonul contribuind la mentinerea ag pat si la inhibarea fen de autopurificare.

Apa contaminata cu petrol rezultata in urma spargerii conductelor, bazinelor, naufragii petroliere prezinta un grav pericol pt anim marine cat si pt pasari.

Apa poluata cu pacura isi datoreaza toxicitatea componentilor acesteia: fenoli, naftoli, antracen. Cand apa are un continut de peste 400 mg/l nu se poate fol nici pt irigare.

Petrolul si produsele lui odata ajunse in org produc grave leziuni ale muc gastrice si intest. Act asupra SNC in prima faza are act stimulanta ca apoi sa aiba o act depresiva. Anim prezinta cianoza muc si tendinta de hipotermie.

Adaparea anim din galeti in care a fost benzina/motorina poate det intox supraacute cu fen nervoase si moarte prin colaps.

Pesticide

Apele pot fi usor contaminate cu DDT, toxafen, aldrin, care persista in apa o lunga per de timp.

Aldrinul persita 6 sapt, toxafenul 9 luni, DDT..

Triclorfonul, pot persista in apa peste 4 luni.

Nitratii si nitritii

Vezi intox cu ingrasaminte azotoase!!!












Document Info


Accesari: 3988
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )